Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Citim deoarece:
Cititul reprezint mai nti de toate un mod de relaxare. Nimic nu e mai
plcut dect s te lai cuprins de o alt realitate i s uii de griji, pentru c
atunci cnd citim gsim echilibrul dintre lumea noastr, interioar i cea din
jur.
Crile sunt i vor fi ntotdeauna un mijloc de mbuntire a cunotinelor, o
nesfrit surs de informaii care dezvolt imaginaia i creativitatea: Citete.
Numai citind mereu creierul tu va deveni un laborator nesfrit de idei i
imagini (Mihai Eminescu). De asemenea, crile reprezint cel mai simplu i
accesibil mod de dezvoltare personal i de dezvoltare a cunotinelor ntr-un
anumit domeniu.
De cele mai multe ori crile ne sunt recomandate de prieteni sau de colegi. Pot
s spun din proprie experien c e plcut i interesant s discui cu cineva o
carte pe care ai citit-o amndoi pentru c fiecare gsete altceva, judec
personajele altfel sau pentru fiecare sfritul unei cri semnific altceva.
Crile ne poart spre alte lumi i prin intermediul lor suntem cltori ai
timpului. Putem trece de la o epoc la alta, s nelegem i s cunoatem o
societate prin intermediul personajelor care prind via ntr-o carte. Tot prin
cri putem cltori n jurul lumii i putem descoperi noi culturi, noi obiceiuri
sau noi poveti de via.
Unele filme pe care le-am vzut s-au inspirat din cri i de fiecare dat cartea
bate filmul. Crile i permit s-i creezi propriul scenariu i s dai contur
personajelor. Spre deosebire de filme, ele i permit s trieti povestea aa cum
vrei tu.
Stilul scriitorului ne-a atras i cutm s gsim i n alte cri acelai mod de a
descrie ntmplri i fapte din viaa personajelor. Sau cutm n paginile
crilor ideile i concepiile scriitorului despre via i despre lumea din jur.
O carte i poate trezi curiozitatea datorit prezentrii i modului prin care este
fcut cunoscut cititorilor. De multe ori mi s-a ntmplat s cumpr o carte
Sunt invitai s rspund toi cei pentru care, cartea nu reprezint o completare
estetic a decorulului interior, ci o necesitate, o prelungire a nestmprului
spiritual fr de care nu i pot nchipui propria existen.
i tu nu ai cri n care s caui rspunsuri!
Spunem adesea omul potrivit la locul potrivit dar cred c la fel de bine ar suna
cartea potrivit la momentul potrivit cci, pentru fiecare om exist cel puin o
carte, n care i regsete gndurile i despre care nu de puine ori spunem c
ne-a schimbat viaa.
ne ofer inspiraie, responsabilitate, dezvoltare, experien unic i plcere
ndelungat
-ne ofer o mbuntire a vocabularului i a modului de exprimare, dar i o
cultur general mai bogat
-este hran pentru minte dar i pentru suflet
-ne poart prin alte lumi, ne face s vism i primim lecii de via
-putem nva, cunoate i experimenta anumite lucruri care se regsesc n viaa
noastr
-ne ajut s ne simim mai bine, s ne recreem i s avem anumite sentimente
formidabile
-ne putem distra destul de bine cu personajele i putem rde mai ceva ca la o
comedie.
-nu ne spal creierii ca televizorul sau reelele sociale de pe internet
-avem un subiect plcut de discutat alturi de prieteni
-ne dezvolt imaginaia i punctul de vedere
Traim deja in era informatiei, iar asta ne face sa dispunem de toate armele
necesare pentru a invata, a reinvata si a uita ce am invatat, iar cu toate acestea
mai mult de jumatate din populatie nu o face. Pare a fi un paradox, dar de fapt
este realitatea.
Ti s-a intamplat vreodata sa citesti o carte care sa te fascineze pana la culme,
iar dupa o saptamana, daca te intreb despre ce a fost cartea, sa nu fii in stare
sa imi spui decat cateva propozitii din ea?
Cand eram mic aveam o biblioteca micuta, in satul unde locuiam si un
calculator Pentium 2, la care trebuia sa ocup rand din timp. Acele 2 ore de
duminica cand aveam acces la calculator si biblioteca erau de vis pentru mine.
Asteptam cu nerabdare acea zi. La 15 ani distanta, a avea calculator si acces la
orice carte care ti-o doresti nu mai e o problema, dar cu toate astea, le utilizam
deloc eficient.
De ce citim mult dar nu avem rezultate?
A citi pentru divertisment vs A citi pentru performanta
Exista doua moduri in care utilizam informatia de care dispunem.
Vara aceasta am avut norocul sa am acces la o biblioteca enorma cu materiale
gratis de la cei mai de succes oameni din lume: Bill Gates, Steve Jobs, Seth
Godin, Napoleon Hill, Donald Trump sau Warren Buffett.
Cum ziua la soare erau temperaturi de peste 40 de grade, solutia cea mai la
indemana era biblioteca. Intram pe la orele 11 infometat de a cunoaste si
ieseam la 8 seara de cele mai multe ori cu senzatii de ,,Wowdar asa pot si
eu,, . Am urmat orarul de mai sus mai bine de o luna. Obisnuiam sa citesc cel
putin o carte pe zi, in functie de numarul de pagini. Eram uimit de povestile
cunoscute.
Acum insa, la o distanta de 3 luni de atunci, abia de imi mai amintesc titlurile
la ce am citit(au fost peste 30 de carti) si ceva franturi din fiecare DOAR
ATAT.
Mai tarziu mi-am dat seama de greseala care o facusem: citeam doar pentru
emotie, imi alimentam emotiile la maximum, dar la nivel de actiune nu
implimentam nimic.
Rezistenta isi facuse treaba, pentru creierul reptilian conta mult mai mult sa se
simta bine si sa aiba parte de cat mai multa emotie pozitiva si mai putina
munca sau actiune.
John Maxwell spunea in una din cartile sale ca pentru a implementa obiceiuri,
convingeri noi in viata ta din ceea ce citesti, e nevoie sa iai fiecare capitol in
parte si sa il diseci zile intregi, iar apoi sa treci la urmatorul.
Cand citesti pentru performanta, automat te lupti cu mintea ta. A citi pentru
performanta inseamna a nota fiecare principiu nou, si a-l implimenta in viata
ta. Cum poti face asta?
In primul rand iti spun din start ca iti va lua de 4 ori mai mult timp sa o faci
( AhDe ce asa de mult?). In momentul cand ai citit ce e in paranteze, deja ai
iritat rezistenta.
Exista doua moduri de a trece de la citit la actiune, pe care le experimentez:
o
o
pasi de actiune
repetare in fata oglinzii
1. Cititorul mprtiat
Ador s citeasc. Citete. Citete. Citete. ncepe cri noi nainte de a le
termina pe cele pe care le are n mn. Are o memorie bun i de aceea le
ntrerupe prin semne de carte, n acelai mod n care alii ntrerup episoadele
unui serial. Unii l-ar numi un dezordonat haotic, dar de fapt, n mintea lui,
totul e o mare bibliotec.
2. Cititorul zgrcit
Este cel care nu se ndur s lase din mini o carte nici dac e cea mai proast
carte pe care a putut-o citi pn atunci. Se va enerva pe parcurs. i vor sngera
ochii n faa frazelor stufoase i nclcite, dar nu va renuna. Cititul este pentru
el, de cele mai multe ori, o datorie. Dac tot a dat banii pe cartea aia, mcar s
o citeasc pn la capt. Dup asta se va luda n faa prietenilor c a citit o
porcrie scris de un autor de tot rahatul.
3. Cititorul barbar
i ia crile peste tot. Are cteva preferate pe care le recitete de cte ori are
timp. n valize, rucsac sau geanta de plaj, crile pe care le trte dup el au
coperile scorojite, paginile galbene sau lipicioase i colurile ndoite. i dai
seama care e citatul lui preferat dup numrul de fraze subliniate dintr-o
pagin.
4. Cititorul ordonat
E opusul cititorului barbar. n copilrie citea toat lista crilor propuse la
coal de profa de romn. n ordine. Ajuns adult, prefer s se concentreze pe
intriga unei singure cri la un moment dat. Abia dup ce o termin se ndur
s colinde librriile sau anticariatele dup alta.
5. Cititorul grbit
Este cel n pielea cruia ne aflm cu toii atunci cnd rsfoim paginile de
internet. Cititorul grbit scaneaz. Se oprete asupra frazelor interesante sau
ngroate i revine. Sau trece mai departe, la urmtorul articol, citind n zigzag.
6. Cititorul ocupat
E o deosebire ntre a fi ocupat i a fi grbit. Cititorul ocupat este cel care
cumpr sau mprumut mai multe cri deodat i le uit pe raftul din
sufragerie sau n dormitor cteva sptmni. Cnd, n fine, ajunge s le
citeasc, regret c nu le-a citit mai devreme. Acest tip de cititor este comarul
oricrui bibliotecar, pentru c mereu ntrzie s returneze crile mprumutate.
7. Cititorul superficial
Nu tiu dac se poate numi cititor. Judec toate crile dup coperi. E cel care
le cumpr pentru a umple un col al camerei. Pentru el, crile sunt obiecte de
decor. Citete rar. Prefer s-i pirateze filmul Doctor Jivago, pentru ca apoi s
le spun celorlali c a citit cartea, chiar dac nici nu a deschis-o vreodat.
8. Bibliofilul
E un cititor preocupat foarte mult de aspectul crilor care vor face parte din
biblioteca personal. Se deosebete de cititorul superficial prin faptul c citete.
Mult. Niciodat, ns, nu cumpr o carte nou fr s o fi citit n prealabil,
mprumutat din alt parte.
9. Anti-Cititorul
E cel care te ntreab cum s combat plictiseala teribil n care s-a adncit.
Dac i recomanzi s citeasc o carte i va spune c cititul i se pare o pierdere
de vreme. n plus, citise el o carte prin coal i nu i-a plcut. Dac un anticititor reuete s citeasc subtitrrile serialelor de la TV, e lucru mare. Dup o
vreme se va plictisi i te va bate la cap din nou.
10. Cititorul selectiv
Este cel care a ales un anumit domeniu, o anumit perioad din istorie sau un
anumit stil narativ i citete doar despre asta. Este inginerul care nu-i scoate
nasul din crile tehnice sau criticul literar care i-a construit cariera pe
spinarea lui Eminescu. E ultra arogant i crede c doar lucrurile despre care
citete EL sunt interesante. Cine ndrznete s se arate interesat de altceva nu
va face parte din grupul lui de prieteni.
11. Spiritul liber
Opus cititorului selectiv, este adultul sau copilul care citete de toate. Fr s
in cont dac sunt poveti pentru copii sau pentru vrste mai mari. Azi e
Tolstoi, mine e Lewis Caroll. Jules Verne i Kafka n paralel. i pas prea puin
de ce anume se citete prin jur. Citete, din pur plcere, tot ce i cade n mn.
Dac l cucerete prima fraz, va termina cartea nainte s se uite pe copert la
numele celui care a scris-o.
Citind o carte il apreciezi pe cel care scrie si numai cine a scris stie ce
inseamna sa scrii si cat timp le ia cuvintelor sa fie asternute pe hartie, cate
pagini rupte, ghemotite in cosul de gunoi pentru ca ceva nu suna bine, pentru
ca nu esti multumit, pentru ca ai fi vrut sa te exprimi altfel, dar nu ai gasit
cuvintele, cuvinte ce mai apoi se joaca pe pagina incercand sa isi gaseasca loc
in inima cititorului
De ce ar trebui sa citim? Eu cred ca zece motive nu sunt suficiente,
personal, as putea adauga alte zeci celor de mai jos pentru a exprima dorinta
mea de a citi.Totusi, voi enumera zece dintre ele, pentru care ar trebui ca
lumea sa citeasca:
1. Iti vin idei cititnd. Atunci cand citesti o carte, o citesti pentru ca ceva te-a
determinat sa parcurgi acea carte, mai exact, subiectul cartii ti s-a parut
interesant. Poate ca ai cautat niste raspunsuri la framantarile tale sau
certitudini, ori poate ca ai cautat companie. Ceva cauti cititnd si, de cele mai
multe ori, gasesti. Iti vin idei noi care te pot ajuta in viata, capeti raspunsuri la
problemele tale, gasesti solutii.
2. Iti pastrezi mintea antrenata. Daca ar fi sa facem doar activitatile care
trebuie facute zi de zi am obosi. Nu neaparat fizic, cat mental si psihic. O minte
obosita moare incetul cu incetul si odata cu ea ne pierdem pofta si dorinta de
viata. Citind pastram mintea antrenata si vie pentru noi sugestii, pentru noi
oportunitati.
3. Iti largesti orizontul cunoasterii. Scoala nu se termina atunci cand
parasim bancile scolii. Daca experienta cuiva conteaza este pentru ca acea
Unele cri prezint ntmplri sau diverse experiene din via din care poi
nva din greelile altora. Cum noi avem acces doar la propria viaa prin cri
poi avea acces i la vieile altora.
Este foarte rar ca a citi o singura carte sa produca un salt cuantic. Acestea
necesita un numar mare de impulsuri si de energie. Cand te decizi sa renunti
la locul de munca, sau sa rupi o relatie, sau sa te muti intr-un nou oras, poate
fi rezultatul lunilor sau anilor de nemultumire. De asemeni, se poate intampla
dupa o perioada lunga de gandire pozitiva despre cum va arata viata dupa ce
faci schimbarea. Ambii factori, pozitivi si negativi pot ajuta la generarea unui
salt cuantic.
De obicei, cand persoanele urmaresc cresterea personala, pur si simplu nu
investesc suficient timp si energie intr-o directie consistenta pentru a atinge
saltul cuantic. Poate ca citesti o carte despre cum sa fii organizat. Si in timp ce
o citesti, energia pozitiva pe care o experimentezi te aduce mai aproape de a
face saltul. Te simti destul de sigur, la timpul respectiv, ca acest lucru o sa
functioneze. Dar apoi termini cartea si impactul acelei carti gradual dispare.
Niciodata nu atingi saltul ce iti permite sa ajungi la un nou nivel in viata ta.
Dupa cateva zile, vechile tipare se reinstaleaza. Dar nu cartea sau ideile in sine
au esuat. Problema a fost ca nu ai investit suficienta energie in aceiasi directie
pentru a obtine saltul cuantic. Nu ai atins niciodata punctul din care nu te mai
poti intoarce.
De asemeni, trebuie sa recunosti ca in anumite domenii din viata ta, ai nevoie
de o forta mult mai mare pentru a te propulsa intr-un nou nivel. Eforturile
marunte pe o perioada lunga de timp nu fac absolut nimic pentru tine. Asa ca,
ce functioneaza? Cum ajungi la un salt cuantic? Trebuie sa exerciti un efort
intr-o directie anume, in care vrei sa cresti si trebuie in mod constant sa o
sustii, pana cand vei ajunge unde doresti. Daca incetezi chiar si pentru putin
timp, te vei trezi acolo de unde ai inceput.
De aceea cresterea personala este foarte grea. A efectua un salt cuantic este o
treaba grea. Necesita o forta puternica si eforturi sustinute. Si nu poti renunta
pana nu ajungi la acel salt. Daca esti deviat de la calea ta trebuie sa o iei de la
inceput. Dar daca ai facut saltul, partea buna este ca poti ramane in acea stare
pentru o perioada. Ai atins un nivel mai inalt si vei ramane acolo din inertie, la
fel ca un satelit pe orbita. In mod sigur orbita se poate degrada incet. Dar daca
acest lucru se va intampla va fi pe o perioada lunga de timp. Si doar o investitie
Un motiv pentru care oamenii esueaza in a atinge saltul cuantic este ca fac
doar un efort minor in aceste patru domenii. Nu au cu adevarat clar obiectivul
pe care doresc sa il atinga. Investesc doar cateva ore in educatia lor, in loc de
cateva sute. Mentin un mediu ce nu reuseste sa intareasca noua lor identitate.
Si continua sa se agate de persoane ce le tin pe loc. Ani dupa ani raman in
cariere neimplinite, corpuri nesanatoase, relatii stagnante si un sistem de
convingeri incongruent.
Da, este multa munca grea in atingerea unui salt cuantic in orice domeniu, dar
alternativa de a stagna este mult mai rea. Poti sa urmezi metodologia de
reparare rapida si sa esuezi mereu. Sau poti sa accepti ca schimbarea pe care o
doresti este grea si ca va necesita catva ani pentru a o realiza, dar va merita. Si
cel mai bun lucru, odata ce ai trecut prin cateva salturi cuantice, vei invata sa
te bucuri de procesul de construire, pana la urmatorul salt. Este extrem de
satisfacator sa te uiti inapoi la starea ta de a fi anterioara si sa vezi cat de mult
ai crescut.
http://www.opr.ro/articole/categorie/cariera
DISTRIBUIE:
Cele mai multe persoane se entuziasmeaz cnd descoper c au mult mai mult
putere asupra vieii lor dect credeau i ncep s citeasc din ce n ce mai des.
Din pcate, dup lectura acestor cri, unii oameni i creaz ateptri foarte mari
ntr-un timp foarte scurt i/sau cu un efort minim. i sunt tentai s cread
c dezvoltarea personal e o pierdere de timp, sau c reprezint ceva care i face ru
pentru c te face s visezi prea mult.
Alii se blocheaz n paradigma nu tiu suficient, trebuie s citesc mai mult. i
citesc enorm fr s pun n practic, cutnd la nesfrit acea carte care va face
diferena.
n experiena mea, crile NU i schimb viaa. TU i schimbi viaa prin gndurile,
emoiile i aciunile tale. Iar crile joac un rol nepreuit, pentru cdeclaneaz aceste
schimbri.
- Bestseller-ul lui T. Harv Eker, Secretele minii de milionar m-a inspirat s merg la
cursul lui de 3 zile din Londra, unde am trecut peste multe temeri dup ce am rupt o
sgeat cu gtul i am socializat cu sute de oameni venii acolo din toat lumea. De
asemenea, aici am neles pentru prima oar ce nseamn puterea de a-i gestiona
finanele.
- Citirea celebrei cri Tat bogat, tat srac de Robert Kiyosaki m-a inspirat s
studiez mai mult despre fenomenul investiiilor. Acest lucru mi-a dat curajul ca ulterior s
fac prima investiie din viaa mea (dac nu ai citit cartea i-o recomand insistent, i va
schimba modul n care vezi munca i finanele tale).
- Am folosit tehnicile lui Joe Vitale din Hypnotic Writing pentru a-mi mbunti
articolele i stilul n care comunic n scris.
.. exemplele pot continua, dar te las pe tine s adaugi cum te-au ajutat crile despre
dezvoltare personal, n zona de comentarii de la sfritul articolului.
Crile bune din domeniul dezvoltrii personale ne ajut n multe feluri, atta timp
ct nu ne limitm doar la cititul lor i trecem i la aciune:
Ne ofer tehnici testate prin care putem avea rezultate rapide n relaii,
afaceri, sntate etc. Bineneles c experiena altora nu este la fel cu a noastr,
dar ne putem scurta foarte mult procesul de nvare dac evitm greelile pe
care le-au fcut alii i le adoptm mentalitile i aciunile.
http://www.obiceiurilemaiestriei.ro/ne-ajuta-cartile-despre-dezvoltarepersonala/