Capitolul IV Mare necaz pe capul lui Ion (nu-i mai spuneau Nic acum, c era flcu) a fost cnd

a venit vremea s o ia pe drumul spre Socola. N-ar fi plecat n ruptul capului, cci era holtei i ce i era drag era pe aproape de cas, pe cnd pn la Iai era drum lung, nu glum. Flcul se tot gndea ce drag i este satul lui, cu apa cea limpede a Ozanei, ce dragi i erau ai lui, mama i tata, fraii i surorile i tovarii lui din sat. Se gndea la sniuul din timpul iernii i la scldatul din timpul verii, i veneau n minte eztorile, clcile i horele din sat. Orice i spunea ns mamei, aceasta i vedea de pregtirile pentru plecare. Mergea la coala de la Socola, de la Iai, i Zaharia lui Gtlan. A doua zi urma s plece amndoi. Avea s i duc mo Luca, vecinul lor, care avea o cru cu doi cai. Tot plnsul n zece rnduri de lacrimi nu i-a folosit la nimic lui Ion. i mama i tata erau hotri s l trimit pe drumul spre Socola. Gndind c preoii din sat n-au fost la Socola i le merge grozav de bine, i clugrii la fel, lui Ion i-a trecut prin minte s i spun mamei c el se face clugr i nu mai pleac. Diminea, cnd a sosit mo Luca, mama l-a suit iute pe Ion n cru i acesta nu a mai apucat s-i spun de clugrie. Era o diminea de srbtoare i satul era plin de fete i flci veseli i mbrcai frumos. Necazul celor care plecau a fost i mai mare, cci caii lui mos Luca erau tare slabi i obosii i de abia se micau. Cnd au ieit, n sfrit, din sat, flcii au nceput s vorbeasc cu amrciune despre soarta lor, despre ce i ateapt la Socola i despre ce las ei n urma lor. Au poposit noaptea pe prispa unui rotar, chinuii de fumul de baligi arse ca s goneasc narii. Mo Luca a spus c n-ar tri nicicum la cmp, unde apa e rea, lemnele puine, iar vara mori de cldur i te chinuiesc narii. La munte ns, apa e dulce i rece, lemne sunt destule, vara e umbr i rcoare. i oamenii sunt mai sntoi, mai puternici i mai voioi. Au plecat mai departe cu noaptea n cap i au mers toat ziua, cci caii lui mo Luca se nmuiaser de tot. Cnd au intrat n Iai au nceput oamenii s rd de ei, nct flcii s-au acoperit cu un ol, s nu-i mai vad lumea. ntr-un trziu au ajuns n sfrit la Socola, unde ateptau o mulime de dascli venii de pe la colile de catihei desfiinate din toate judeele Moldovei.

Sfrit
===============