"Trăiţi-vă conştiinţa”
Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus, cel mai bun prieten spiritual al
vostru. (râsete şi câteva aplauze) Marea familie amuzantă! Cei mai
buni prieteni pe vecie.

Ah, dragi Shaumbra, dragi Shaumbra. Trebuie să am grijă ce spun

astăzi. Da, de fapt aşa este, pentru că ei sunt cu ochii pe mine. Ei
mă privesc şi sunt îngrijorat că aş putea fi retrogradat de la AAA la
AA, de la „Adamus Ascended Angel”[1] la doar „Adamus Angel”[2].
Aşa că… niciodată nu ştii pe cine or să mai retrogradeze. (se referă
la recenta retrogradare a ratingului creditului SUA) Dezgustător, dar
cât de potrivit. Ei bine, vom vorbi despre asta şi despre alte lucruri
minunate astăzi.

Sunt bucuros că sunteţi aici. Cu adevărat sunt bucuros că sunteţi

aici. Da, pentru aceia care privesc prin internet, sunt foarte fericit că
vă alăturaţi nouă astăzi, căci mesajul de astăzi, aş spune, va fi un
reper. (câteva aplauze) Da! Am spus asta. S-ar putea ca voi să nu fi
spus asta, am spus-o eu. Mesajul de astăzi intră în centrul unor
lucruri. Am să spun multe cuvinte astăzi, dar în final am să le strâng
pe toate la un loc, o să le leg într-un pachet frumos, foarte simplu şi
de înţeles de către oricine, pe care oricine de aici îl poate înţelege.

Aşa că, dragi Shaumbra adunaţi aici, în această zi caldă şi frumoasă,

este 3:07. Ştiţi unde este conştiinţa voastră? (râsete) Ştiţi unde
este conştiinţa voastră? Aveţi vreun indiciu? Vreo idee? Cea mai
vagă idee pe unde vă este conştiinţa? Sart? Mulţumesc pentru
tricouri.

SART: Este chiar aici.

ADAMUS: Chiar aici, dar ce este? Ce este? Vom discuta despre asta
azi. Ne vom distra cu asta azi. Aşa că haideţi să respirăm adânc, pe
măsură ce începem ziua.

De ce sunteţi aici

Astfel că întrebarea este, pe când începem, de ce sunteţi aici astăzi?

De ce sunteţi aici? Daţi-mi voie să răspund. Sunteţi aici deoarece
este timpul şi locul de a vă relaxa, de a fi în spaţiul sigur. Oh, eu
vorbesc mult şi fac şi nişte lucruri... frumoasă pălărie. (ia pălăria
cuiva) Cred că e de păstrat. E de păstrat. (pune pălăria pe cap)
Cumva franţuzească... da, absolut.

De ce sunteţi aici? Ca să vedeţi asta. (aşează pălăria) Are un cap

mare. Următorul meu channeler va trebui să aibă capul mai mic. De
ce sunteţi aici? Ca să aveţi câteva ore în care să ieşiţi din toată
tensiunea, din neliniştea ce există afară, de energia aflată în haos.
Veniţi aici pentru unele noutăţi şi actualizări, veniţi aici ca să fiţi cu
familia – o familie bună, asta este. Veniţi aici ca să vă puteţi relaxa,
iar asta vă invit acum să faceţi. Pur şi simplu relaxaţi-vă. Nu
încercaţi să pricepeţi tot materialul de aici. Vă puteţi întoarce mai
târziu ca să-l citiţi, dar probabil nu veţi avea nevoie.

Nu e nevoie să forţaţi nimic aici. Nu e nevoie să încercaţi. Nu e

nevoie să forţaţi nimic. Lucrul plăcut aici este că puteţi doar respira
adânc. Nu vă împinge nimic. Nu e nevoie să împingeţi nimic. Acesta
este timpul nostru – pentru mine şi alte fiinţe – este timpul nostru
de a face lucrarea, de a face facilitarea... ei bine, a respiraţiei, a
mişcării energiei, a deblocării unei părţi din ea.

Nu e nevoie să încercaţi să pricepeţi nimic. Puteţi sta relaxaţi, ca şi

cum vedeţi o emisiune la televizor, acasă. Dar în loc de a avea
energii dezechilibrate direct spre voi, vă puteţi relaxa, şi doar puteţi
da voie – vă puteţi da voie vouă – să facă ceea ce deja ştie cum să
facă.

Este răgazul nostru aici. Este mica noastră insulă, frumoasă şi

sacră, departe de tot zgomotul, de confuzia, energiile şi neliniştile
din afară, aşa că respiraţi adânc şi doar lăsaţi să se facă. Eu am să
vă distrez, sper, puţin timp, în vreme ce voi permiteţi ca restul
lucrării să se facă.

Sunt şi alţii care lucrează cu mine, iar noi vedem că ar putea fi un

mic dezechilibru al energiei, pentru că ai intrat în minte, Anne, şi
gândeşti atât de mult. Vedem că este un mic dezechilibru energetic,
venim şi literalmente te invităm să respiri adânc, să te relaxezi pur
şi simplu şi să nu-ţi mai faci atâtea griji, ca doar să permiţi ca
procesul natural al dumnezeului din voi să aibă loc.
Vedeţi voi, partea umană – asta este pentru toţi – însă partea
umană încearcă să priceapă, să reziste şi nu se poate descurca cu
asta, devine atât de intensă şi fixistă în legătură cu asta, iar apoi
intraţi tot mai adânc. Dacă acum puteţi doar să respiraţi adânc
acum şi să vă relaxaţi, se face de la sine.

Oamenii întreabă deseori: „Care sunt secretele? Care sunt

misterele?” Simplitatea, de fapt. Simplitatea este secretul. Respiraţi
adânc, cu încredere în voi, iubiţi-vă pe voi fără „dar”, „însă”, „dacă”.
Înţelegeţi că tot ceea ce aveţi nevoie sau vreţi este deja acolo. Deja
l-aţi aşezat în calea voastră încă de dinainte de această viaţă
umană. Este deja acolo.

Ştiţi că partea din voi care reface drumul ascensiunii, care deja a
ascensionat, deja a creat, de fapt, acea cale pentru voi, dacă alegeţi
să urmaţi calea simplă, directă, uşoară. Acea parte, care sunteţi voi,
deja a aşezat tot ce aveţi nevoie pe acea cale. O să vă daţi voie să
fiţi conştienţi de asta? O să respiraţi adânc şi o să realizaţi că este
într-atât de uşor? Este la fel de uşoară ca şi calea ce trece pe aici.
(se referă la culoarul central al sălii). Este la fel de simplu ca şi a
observa şi a fi conştienţi că fiecare instrument, fiecare lucru, fiecare
răspuns este deja acolo.

Oh, aţi putea, dacă aţi vrea, să urmaţi calea grea (începe să meargă
printre rânduri). Aţi putea, ei bine, şi nu este atât de rău. Este vorba
despre experienţă, dacă vă place să experimentaţi cum este să vă
târâţi peste alţii, ca ei să vă împroaşte cu energie negativă, de
genul: “Ce... faci, te târăşti peste tot?” (râsete) O să calci pe geanta
mea şi o să mă calci pe picior. Scuze, Paul. Au! Sau aţi putea urma
calea uşoară.

Ori... iată o propunere interesantă, pentru că unii dintre voi priviţi

calea uşoară şi spuneţi: “Ei bine, este prea uşor”. Aşa faceţi. Vă
vorbesc despre asta tot timpul. Voi spuneţi: “Dar nu înseamnă să
urmezi calea laşului?” Ei bine, nu chiar. Spuneţi: “Dar nu este prea
uşor? Vreau puţină incitare în viaţa mea”. Ei bine, ştiţi, puteţi crea o
cale relativ uşoară şi puteţi avea în continuare lucruri minunate care
se petrec, dar lucruri care nu vă vor copleşi niciodată, care niciodată
nu vă vor face confuzi, care sunt cu adevărat pline cu bucurie şi de
experienţă adevărată. Aşa că haideţi să respirăm adânc cu asta.
Sunteţi aici pentru un mic răgaz.
Ce se petrece

În prezent lumea este foarte intensă. Noi am vorbit despre asta –

spun “noi” ca termen general – oricare dintre maeştrii care... e un
cuvânt ciudat. Niciodată nu mi-aş fi pus mie acea etichetă. Ştiţi, tot
ceea ce am făcut a fost să simplific, să distilez. Am vorbit despre
asta în Australia. Lor le plac lucrurile distilate, aşa că a trebuit să
folosesc acest cuvânt. (râsete) A ieşit foarte bine. Trebuia să găsesc
ceva în comun şi... (râde)

Am vorbit despre distilarea lucrurilor până la energiile de bază.

Simplificare, dar nu de aici (capul). Niciodată nu veţi simplifica de
aici. Micul instrument numit creier a fost proiectat şi programat
pentru confuzie. Asta îl face fericit. Îl face să cânte. Daţi-i un puzzle,
o să-l rezolve. De ce oamenii fac rebusuri? De ce? Creierul!! Îi oferă
un mic exerciţiu. De ce joacă solitaire în fiecare seară? De ce fac
acestea? Creierului îi place complexitatea şi este OK, cu excepţia
cazului în care credeţi că sunteţi creierul vostru. Apoi viaţa voastră
va fi plină de confuzie şi complexitate, enigme, ghicitori, provocări,
până când vă macină, vă epuizează şi ajungeţi aici. Apoi realizaţi că
putea fi simplu. Poate fi orice alegeţi.

Aşa că, Shaumbra, este dur afară şi noi am vorbit despre asta de
mult timp. Cred că aţi putea spune că a fost profeţită. Ştiţi, eu nu
mă gândesc prea mult la profeţii, pentru că au tendinţa de a intra
uneori în tărâmurile şarlataniei. Dacă cineva ar urmări profeţiile, ar
descoperi că multe nu se adeveresc. Mare parte din profeţii sunt
pline de dramă.

Dacă cineva ar putea distila conştiinţa şi energia, dacă le-ar privi

dintr-o perspectivă foarte simplă, dacă ar privi-o acum 1.000,
2.000, 5.000, 10.000 de ani, ar ajunge la aceeaşi concluzie de bază:
omenirea urma să treacă, la un moment sau la altul, printr-o
evoluţie uriaşă. Vor fi cele mai multe fiinţe întrupate pe Pământ, mai
multe ca oricând altădată, un nivel mai ridicat al populaţiei, în
combinaţie cu fiinţe noi ce vin din alte tărâmuri, care nu au mai fost
niciodată pe Pământ, în combinaţie cu Noua Energie, în combinaţie
cu mult haos, totul în acelaşi timp.

Avea să fie un timp de imensă transformare pe această planetă, o

transformare ce vine nu din destin, ci din alegerea oamenilor, cei
care au spus: “Suntem pregătiţi pentru ceva puţin diferit. Suntem
pregătiţi să fim maeştri care trăiesc pe Pământ, în loc de a fi cei
care aspiră la asta, în loc de a trece prin întrupare după întrupare.
Suntem pregătiţi să trăim aici conştienţi şi în bucurie”.

Astfel că noi trecem – voi treceţi – dincolo de multe lucruri vechi

acum. Dar ei au spus – ei fiind Kryon, Seth, Ramtha, Tobias şi
Kuthumi – au spus de mult timp că va fi mult stress şi că va fi multă
luptă. Multe sisteme vechi se destramă, căci fac loc sistemelor noi.
În particular, voi şi alte fiinţe orientate spre conştiinţă îi simt mai
mult efectele. De ce? (cineva spune: “Fiindcă suntem sensibili”;
altcineva spune: “Conştienţi”) Sensibilitate şi conştienţă, este
absolut corect, căci sunteţi mai conştienţi. Sunteţi mai conştienţi
decât mulţi dintre ceilalţi. Asta este o binecuvântare şi un blestem.
Vestea bună este că sunteţi mai conştienţi. Vestea rea este că nu vă
puteţi întoarce. Puteţi fugi, dar nu vă puteţi ascunde. Le-aţi încercat
pe amândouă. (râde) Le-aţi încercat pe amândouă.

Am vorbit de mult timp despre prăbuşirea sistemelor vechi. Sisteme

vechi, precum cel financiar. Financiar, ce se petrece acum? Colaps
total. Colaps total. Acum, ni s-au pus întrebări la seminarii
anterioare, despre când şi dacă economia mondială se va prăbuşi.
Am să vă spun ceva. S-a petrecut acum doi ani. Deja s-a prăbuşit.
Nimeni nu s-a dus la petrecere. Nimeni nu a ştiut cu adevărat.
Atunci când spun că s-a prăbuşit, înseamnă că bazele aflate în
spatele sistemelor financiare de acum deja s-au deteriorat. Mai sunt
susţinute de puţină credinţă, de multă speranţă şi de către oameni
care au mari interese în căile vechi. Dar, într-un fel, deja au ajuns la
final.

Noul sistem – un sistem mult mai echitabil, un sistem mult mai

echilibrat energetic şi, absolut, un sistem mai conştient – deja este
dezvoltat, este deja în procesul proiectării şi construcţiei chiar acum.
Nu este doar o speranţă sau un vis. De fapt se petrece. Voi spuneţi:
“Unde? Undeva în Zurich?” Nu, chiar aici. Iar voi spuneţi: “Dar,
Adamus, noi nu suntem experţi în finanţe. Adu-ţi aminte, noi avem
probleme cu abundenţa!” (râsete) Azi am butonul cu râsete? Nu.
Ok. Nu e nevoie de el. Nu e nevoie de el. O să râdeţi până or să vă
dea lacrimile sau o să fie ceva până or să vă dea lacrimile.
Nu e nevoie să ştiţi detaliile. Nu e nevoie să intraţi în structurile sale
mentale. Deja îl creaţi, indiferent de credeţi sau nu. Încă nu-l trăiţi,
dar îl creaţi. Ceva din adâncul vostru spune: “Hei, nu era corect.
Hei, nu mai funcţionează. Hei, trebuie să fie un flux energetic mai
bun”. Nu e nevoie să ştiţi despre acţiuni şi obligaţiuni, şi nici despre
bonuri de tezaur.

Apropo, sunt amuzat. V-aţi prins vreunul? Aveţi agenţiile de rating.

Uneori este evident, dar oamenii nu pricep. “Standard and
Poor”[3] este una. “Moody”[4] este alta. Mai este una – “Fitch.” Fitch.
Sună de parcă cineva vă ia ceva din buzunare. “Am să iau ceva de
aici şi n-o să ştie niciodată”. Ce fel de nume sunt acestea pentru
mari agenţii de credit, cu o mare reputaţie, cele care dau ratingul
statelor şi marilor corporaţii...? “Standard and Poor.” Cum ar suna:
„Plin de speranţă şi abundenţă”? Ar fi un nume mai bun. În loc de
Moody’s, cum ar suna „Fericit!” Rating: Credit Fericit! Sună asiatic.
Aşa că... da, câţiva dintre voi au priceput. Aşa că, dragi Shaumbra,
se petrec multe acum.

Acum, pe de o parte, sunt, de fapt, încântat de asta. Dacă nu s-ar fi

petrecut, cred că aş fi fost puţin dezamăgit – de voi. Nu de mine, ci
de voi – însemnând că dacă nu s-ar fi petrecut destule aici şi în
starea de vis, cu alte cuvinte, dacă energiile nu s-ar fi mişcat, dacă
ar fi fost cu adevărat blocate, am fi avut o discuţie cu totul diferită
acum dacă energiile ar fi fost cu adevărat, cu adevărat blocate.

Scuzaţi-mă, aceste obiecte cu motor ale voastre pur şi simplu…

(închide un ventilator) asta şi telefoanele voastre mobile.

Am putea avea o discuţie diferită – ea vrea ventilatorul! – despre

energia cu adevărat blocată, dar de fapt nu este aşa. De fapt nu e
aşa. Se mişcă foarte repede. Rezultatele despre care citiţi în ziare,
ştiu că vă sperie şi nu ar trebui, de fapt. Acum, nu fiţi nici orbi faţă
de ele. Nu… (sună telefonul mobil al cuiva) Kryptonită. (râsete, căci
merge cu spatele) O simt. Oh! (se aşază) Cred că o să leşin.
(râsete, râde şi Adamus)

LINDA: Vă rugăm să închideţi telefoanele mobile. Adamus nu e un

mare susţinător al lor. Nu o să fie prea drăguţ.

ADAMUS: Nu, de fapt, am decis că... (ia un pahar de pe masă)

LINDA: (suspină) Pune-l jos! Lasă-l jos!

ADAMUS: Vreau să-i spăl, să le ofer un mic botez. (merge către

Kathleen cu paharul)

LINDA: Lasă-l jos!

ADAMUS: Oriunde ar fi.

KATHLEEN: Îl închideam! (Adamus râde şi lasă paharul)

LINDA: Nu, e limonadă. N-ai vrea să facă asta.

ADAMUS: Dar este bună. Unde rămăsesem? Oh, energie blocată.

Am putea avea o discuţie cu totul diferită. De fapt se mişcă.
Provoacă multă dramă în afară, mulţi oameni intră în panică, nu
sunt siguri ce urmează să se petreacă. Oh, şi mai sunt şi toţi falşii
profeţi care apar acum şi cu adevărat îi numesc falşi. Toţi căutătorii
dramei, toţi cei ce se hrănesc cu energie, toţi egocentricii au
tendinţa de a ieşi din cutii. O să vedeţi tot mai mulţi dintr-aceştia.
Scenariul sfârşitului lumii, teorii ale conspiraţiei. Vă rog, Shaumbra.
Va exista o mică tendinţă a unora dintre voi de a intra în teorii ale
conspiraţiei. Nu este aşa. Nu este aşa.

De fapt, am mai spus înainte, dar o să repet aici – şi spun asta

sincer – liderii politici ai lumii – şi sunt foarte puţini cei pe care i-aş
numi lideri – liderii politici ai lumii nu sunt suficient de inteligenţi ca
să urzească o conspiraţie. Cu adevărat aşa este. (râsete) Cu
adevărat. (câteva aplauze) Sunt atât de copleşiţi de gunoiul lor, de
egourile şi de agendele lor încât nu se pot ridic ala nivelul de
claritate şi simplitate al îndeplinirii unei conspiraţii.

Ceilalţi la care v-aţi putea gândi că sunt în conspiraţii, care au mulţi

bani şi vor şi mai mulţi, am să vă spun ceva despre ei. Caută să
meargă altundeva cu banii lor. Ei sunt cei care investesc în călătorii
spaţiale. Ei nu vor planeta. Cu toţi banii pe care îi au, realizează că
nu o vor, că nu vor toate problemele de aici.

De ce? De ce? Mulţi dintre ei realizează că poţi avea toţi banii din
lume şi încă să te lupţi cu multe care se petrec. Ei folosesc, de
fapt... iar acesta este un fapt... există grupuri de oameni bogaţi care
îşi folosesc banii pentru a realiza contactul cu extratereştrii, astfel
încât să poată pleca din acest loc. Şi ei au vorbit despre... au tot
felul de agende: viaţa eternă, sex extraterestru şi toate celelalte. Îşi
folosesc banii pentru explorarea extratereştrilor. Acum, aş vrea să
apar uneori în faţa lor şi să le spun un lucru sau două despre
extratereştri, dar să îi lăsăm cu distracţia lor.

Aşa că, oricum, se petrec multe pe planetă, multe energii, şi veţi

continua să vedeţi asta pentru un timp. O mare schimbare, oricum
vreţi să-i spuneţi. Amintiţi-vă – trebuie să subliniez asta, vreau să o
subliniez de 10 ori – nu este vorba despre voi. Nu-mi pasă cât de mult
credeţi voi că este aşa, de cât de mult încercaţi să vă ţineţi de asta
şi să pretindeţi că este, nu este vorba despre voi. Cu adevărat. Nu.

O parte din voi preia mult din asta. Preluaţi aceste… Sunteţi un
mare receptor şi emiţător. Sunteţi un receptor psihic. Culegeţi toate
cele care se petrec acolo, le preluaţi ca fiind ale voastre. Le
camuflaţi. Cumva le reconstruiţi. Le deghizaţi ca să pretindeţi că
este o problemă emoţională personală, ca să pretindeţi că este o
problemă cu abundenţa sau cu o relaţie a voastră. Nu este aşa. De
câte ori trebuie să spunem asta? De multe ori, pentru că voi
continuaţi să vă gândiţi: “Ei bine, Adamus probabil că vorbeşte cu
Timothy, nu cu mine. Adamus vorbeşte cu ceilalţi, fiindcă eu încă
am toate acele probleme.” Nu sunt ale voastre.

Sunteţi fiinţe foarte sensibile la un anume nivel, simţiţi ce se

petrece, dar faceţi această deformare odată ce ajunge la voi şi
pretindeţi că vă aparţine. Unii dintre voi urmează teoria lui ‘cine ai fi
dacă nu ai avea probleme.’ Cu adevărat. Problemele – setul de
probleme aflate în faţa voastră, cu care vă treziţi dimineaţa şi cu
care vă duceţi la culcare seara – vă aduc aminte că sunteţi în viaţă,
oferă creierului ceva cu care să lucreze. Vă oferă emoţie şi dramă.

Oh, ştiu că o parte din voi înjură şi spune: “Vreau să trec de aceste
probleme”. Vă rog să nu mă scuipaţi, dar trebuie că le vreţi,
altminteri nu ar fi aici. Cu adevărat. Cu adevărat. Dacă realmente
nu aţi avea acele probleme, cu adevărat ele nu ar fi acolo. Aşa că
am spus asta anul trecut, am spus-o cu un an înainte… (Linda pune
o pălărie în faţa lui)
LINDA: Este un scut, ca nimeni să nu te lovească.

ADAMUS: Nu, doar… aici, tu stai aici. (râsete, căci se aşază în

spatele ei) Aşa că… am spus asta anul trecut, am spus-o şi cu un an
înainte. Dacă se petrece ceva în viaţa voastră, dacă este acolo în
mod repetitiv, dacă ceva se petrece, trebuie să fie ceva ce vă place
la acel joc. O parte din voi, evident, urăşte jocul, dar o parte din voi
adoră jocul. Intraţi acolo – voi sunteţi şeful, voi sunteţi creatorul –
ce anume vă place la el? Pentru că de asta este aici. Nu există alt
motiv. Nu vă este impus din afară, de altcineva, nici măcar, trebuie
să spun, de aspectele voastre, pentru că dacă este acolo, chiar dacă
un aspect creează, voi îl lăsaţi să creeze. Voi lăsaţi acel aspect să se
amestece peste voi. Voi lăsaţi acel aspect să vă împiedice cu
adevărat să fiţi cel mai bun prieten al vostru.

Seria nouă

Seria cea nouă. Tocmai am terminat seria (Următoare), e timpul

pentru seria cea nouă. Cum o vom numi? (cineva spune: “Seria
nouă”) Seria nouă. Este cam la fel de creativ precum seria mea
(URMĂTOARE). Iar după un an o putem numi Noua Serie
(URMĂTOARE) şi o să continuăm de acolo.

Staţi o clipă. Simţiţi un moment. Ce se petrece? Ce se petrece

acum? (audienţa spune “Haos”) Oh, seria Haosului. Ar fi bine. Chiar
ar atrage atenţia. De fapt, nu e rău. Eu am ceva puţin diferit în
minte. Simţiţi. Da.

SHAUMBRA 1 (o femeie): Dezvăluire.

ADAMUS: Dezvăluire. Asta ar merge.

SHAUMBRA 2 (o femeie): Noua Energie.

ADAMUS: Noua Energie. Tobias a făcut asta. S-ar supăra dacă i-am
fura titlul.

SHAUMBRA 3 (o femeie): A ascensiunii.

ADAMUS: A ascensiunii. S-a făcut deja.

LINDA: Corpul de Conştiinţă. (cei din sală strigă alte câteva idei)

ADAMUS: A evoluţiei. Ok, ne apropiem. Maeştri… împământarea

Spiritului.

SHAUMBRA 4 (o femeie): A absolvirii.

ADAMUS: A absolvirii. A doua absolvire. A treia absolvire. (râsete)

Absolvirea finală. Absolvirea finală: continuarea. Noua conştiinţă.
Toate sunt bune. Vedeţi, strângem puţină energie aici. Da, Vince?

VINCE: Plutirea prin rahat.

ADAMUS: Plutirea… Plutirea prin Makyo, da. (râsete)

LINDA: Revoluţia conştiinţei. (din sală se oferă mai multe sugestii)

ADAMUS: Linda?

LINDA: Revoluţia conştiinţei.

ADAMUS: Revoluţia, ooh, a conştiinţei. Da! Asta ar atrage ceva

atenţie. Ar atrage ceva atenţie. Toate sunt bune. Am să vă ofer şi
propunerea mea, dar nu înseamnă că este cea corectă.

LINDA: Putem să votăm că nu? (râsete)

SART: Următoarea mare aventură a lui Sart. (multe râsete)

LINDA: Sigur asta este.

ADAMUS: Următoarea mare aventură a lui Sart. Ar fi bun. Da. Da.

Ar fi bine, Sart, mai puţin pentru toţi cei care ascultă. Oricum, ei îţi
pot simţi energia.

SART: Să vină!

ADAMUS: Da. Multe sugestii şi, cu adevărat, noi ne punem la un loc

ideile, creativitatea. Iată la ce mă gândeam eu şi o să explic într-un
minut. (Adamus scrie pe tablă) “e2012.” Acum daţi-mi voi e să
explic. Nu sunteţi obligaţi să vă placă. Este o idee bună, totuşi.
Totul este energie

Daţi-mi voie să explic. Cel mai mare lucru care se va petrece în

următorul an şi jumătate – poate doi ani – şi puteţi scrie asta pe
oglindă, în maşină sau oriunde, însă acum totul este energie. Acum
totul este doar energie. Vă rog să puneţi un semn după asta, cu alte
cuvinte, o mică notă de subsol. Atunci când spun că totul este
energie, nu vi se aplică vouă neapărat, dar se aplică la tot ce se
petrece în lume acum. Puteţi distila asta, o puteţi simplifica – fiecare
acţiune, fiecare joc, fiecare ştire, totul – dacă le simţiţi, totul se
leagă de energie.

Este multă energie în mişcare acum, energie în haos. Haos total.

Energie care distruge sisteme vechi în încercarea de a construi
noile… nici nu vreau să le spun sisteme, însă noi formate sau
standarde, noi ghizi pentru felul în care au fost lucrurile. Lumea este
într-o criză a energiei. O criză a energiei. Dacă priviţi la orice acum…
combustibilii, evident. Situaţia combustibililor, este o criză a energiei
acolo. S-a vorbit despre ea de mult timp, nu e nimic nou, însă
această planetă a folosit combustibili foarte, foarte vechi, arhaici. Şi
este uluitor, pentru că există energie în aer chiar acum, doar că
nimeni nu a priceput cum să o adune la un loc şi să o folosească –
s-au apropiat de câteva ori, dar încă nu au atins-o – fiindcă...
fiindcă... deoarece...

LINDA (şi audienţa): Conştiinţa.

ADAMUS: Conştiinţa încă nu este acolo. În momentul în care

conştiinţa ajunge acolo, atunci soluţia dintr-o dată este acolo – ceva
care este perfect curat, total gratuit, uşor de utilizat, înlocuieşte
petrolul, cărbunele şi gazul natural, ca şi pe mulţi din combustibilii
fosili. Însă lumea are un dezechilibru interesant al energiilor acum.

Aşa cum am spus înainte, resursele naturale necesare susţinerii

populaţiei pe această planetă, acum şi în următorii 20, 30 de ani,
pur şi simplu nu există. Există potenţialul trecerii de la o criză la
alta. Imaginaţi-vă chiar acum o criză a banilor, dar următoarea criză
adevărată, adevărată este combustibilul. Imaginaţi-vă rezervoarele
secând sau populaţia ori consumul populaţiei crescând la un nivel la
care extracţia, rafinarea, distribuirea nu pot ţine pasul, astfel că
preţurile explodează. Schimbă tot ce se petrece pe Pământ.

Şi, prieteni, aceasta nu este o predicţie, ci se petrece. Nu este

ficţiune, este real. Mulţi oameni vor să închidă ochii; voi puteţi face
ceva. Voi faceţi ceva. Datorită lucrării pe care o faceţi cu voi înşivă,
nu ca să salvaţi planeta, nu ca să salvaţi universul sau orice altceva,
lucrarea pe care o faceţi în propria voastră conştiinţă în mod egoist,
sclipitor de egoist pentru voi înşivă, este ceea ce creează o
diferenţă, va crea diferenţa pentru problemele cu care se confruntă
Pământul acum.

Lucrarea pe care o faceţi de fiecare dată când preluaţi pentru restul

lumii o problemă mică – cu adevărat este problema lor, nu a voastră
–, dar de fiecare dată când preluaţi, pretindeţi că vă aparţine, vă
luptaţi cu ea, vă chinuiţi cu ea, vă bateţi cu ea, vă temeţi de ea,
realmente vă ajută să înţelegeţi ceva mai clar despre conştiinţa
voastră.

V-aţi gândit că era calea voastră spirituală. Aţi numit-o calea

voastră spirituală. Nu este. Aţi trecut dincolo de călătoria spirituală.
Cu adevărat. Încă mai pretindeţi că o faceţi, dar aţi trecut dincolo de
ea. Aşa că atunci când preluaţi o problemă, gândindu-vă că este a
voastră, vă luptaţi cu ea şi în cele din urmă ajungeţi la o nouă
înţelegere sau la o nouă conştientizare, aceasta va avea un mic
efect strălucitor asupra conştiinţei de masă, asupra restului lumii.

Poate pare puţin deplasat să spun asta. Voi spuneţi: “Ei bine, ce
legătură are cu asta problema mea cu un prieten sau cu o rudă?”
Are toată legătura, pentru că voi creaţi foarte activ potenţiale noi
pentru schimbare pe planetă, prin crearea unei noi conştiinţe pentru
voi.

Înapoi la subiect: planeta este într-o criză a energiei. Puteţi vedea

asta chiar acum. Energia în relaţii – foarte mulţi dintre voi aţi
experimentat probleme cu relaţiile în ultima lună – energie în relaţii,
pentru că este o situaţie a energiei. Este un joc vechi al furtului de
energie care continuă şi se petrece cu membrii familiei, cu prietenii
şi la serviciu. Apoi vă întrebaţi: “Ce nu e în regulă cu mine? De ce
nu mă descurc cu oamenii? De ce nu mă plac?” Fiindcă ei joacă un
joc al energiei. Fură. Încearcă să ia ceva de la voi.
Acum este o paranoia a energiei pe Pământ. Se manifestă în moduri
diferite. Există mentalitatea lui “insuficient” – “Nu e suficient pe aici,
aşa că trebuie să înhaţ tot ce pot.” Dacă simţiţi acum conştiinţa de
masă, există un vid uriaş, un gol aflat acolo acum. Oamenii simt
colectiv că nu este suficient, iar acest lucru este alimentat de ştiri,
de cei plini de dramă şi de toţi ceilalţi – “Nu este destul”. Creează un
vid. Creează dorinţa sau simţirea oamenilor – “Mai bine să păstrez
ceea ce am sau, şi mai bine, aş putea să mai fac rost şi de ceva în
plus. Vin vremuri grele.”

Asta creează o imensă criză a energiei emoţionale. Va cauza o criză

a alimentelor, iar cu asta mă puteţi cita: această planetă poate
creşte suficientă hrană pentru a susţine 10 miliarde, poate chiar 20
de miliarde, în conştiinţa potrivită. Dar vor fi războaie pentru hrană,
chiar şi dacă planeta poate rodi suficient. Am mai vorbit înainte
despre agricultură şi agricultura cu conştiinţă, despre cum să
creşteţi conştient alimente care să suplinească volume uriaşe de
hrană. Iar corpurile, corpurile de conştiinţă, nu au nevoie de mari
cantităţi de hrană. Au nevoie doar de puţină conectare cu energia.

Vă puteţi descurca cu jumătate din mâncarea pe care o consumaţi

acum, dacă doriţi. Nu sunteţi obligaţi. Nu sunteţi obligaţi. Vă puteţi
descurca cu jumătate. Nu este vorba despre a slăbi, ci despre a vă
acorda corpul. Nu mai are nevoie de aceleaşi cantităţi. De fapt, aţi
observat în zilele în care mâncaţi prea mult că vă doare cumva?
Deoarece corpul vostru devine mai sensibil.

Există o criză generală a energiei şi în următorul an şi jumătate tot

ceea ce citiţi, ceea ce are loc pe această planetă, de la sistemul
bancar la mâncare, la relaţii, tehnologie şi orice altceva este legat
de energie.

Furtul de energie are loc în multe moduri stranii acum. Unul dintre
lucrurile pe care le veţi vedea mai mult… veţi vedea mai puţin
război, apropo. Războiul este puţin prea direct şi brutal şi, de fapt,
nu obţineţi prea multă energie prin mersul la război. Ei încep să
priceapă. Costă mult să mergi la război, aşa că se gândesc la alte
căi. “Ei” – ştiţi, colectivitatea, oamenii din guverne.

Războaiele noi, noul mod al hrănirii cu energie este reprezentat de

lucruri precum războaiele codurilor, cele digitale, iar ele sunt purtate
acum nu doar de hackeri studenţi care creează viruşii şi lucrurile
care vă privează pe voi şi pe alţi utilizatori de computere de dreptul
de a le folosi. Este un virus SES[5] aşezat în programul
computerului. Literalmente merge acolo şi fură energie.

Uneori spuneţi: “Ei bine, ce obţin aceşti hackeri pentru că produc

distrugere?” Energie. Cu adevărat. O primesc direct şi indirect. Ei
primesc un impuls din faptul că provoacă haos. Ei primesc o hrănire
indirectă cu energia care revine la ei. Mânia şi furia voastră fiindcă
vi s-a spart computerul ridică un nivel de energie care ţâşneşte
înapoi. Ei nu ştiu că pentru asta fac programul, dar la asta duce.
Acum se petrece în corporaţii. Se petrece în autorităţi de stat. Ei
creează codurile care intră şi pervertesc, distorsionează şi fură
energia.

Astfel că acum avem în curs uriaşe bătălii energetice, care au loc în

multe feluri. Citiţi ştirile, dacă îndrăzniţi, mâine, săptămâna viitoare,
iar în loc de a citi cuvintele tipărite pe hârtie sau prezentate pe
ecranul computerului, gândiţi-vă acum la ele în termenii următori:
totul este energie. Totul. Totul este energie. Haideţi să respirăm
adânc cu asta.

Asta se petrece acum în lume şi nu este absolut nicio nevoie să vă

temeţi de asta, absolut să nu vă îngrijoraţi. Voi, dragi prieteni, veţi
aduce volumul absolut potrivit de energie care să vă servească
absolut în moment. Absolut, nu e nimic de care să vă temeţi, cu
excepţia cazului în care aşa vreţi, cu excepţia cazului în care vreţi să
urmaţi acea cale, desigur. Acum, de asta sugerez un nume precum
“e2012,” fiindcă totul va fi legat de energie. Puteţi schimba numele,
dacă vreţi. Păstraţi numele. Gândiţi-vă la asta. Totul este energie.

LINDA: Vreţi cu toţii să-l păstrăm? (audienţa răspunde: „Daaaa!”)

ADAMUS: Oh, şi este un nume bun, semi-dramatic, datorită agitaţiei

legate de 2012. La sfârşitul lui 2012, nu va avea loc vreun mare
eveniment. Va fi multă tulburare, mult haos între acum şi atunci.
Vor mai fi multe situaţii precum cea pe care am avut-o de curând în
Norvegia. Este energie. Este energie acumulată.

Şi nu a fost doar acel individ (se referă la evenimentele din

Norvegia). Este destul de interesant să citesc ştirile prin ochii unora
dintre voi. Apare întrebarea: “Acel individ a acţionat singur?” Ei
bine, nu. El acţiona din partea unei conştiinţe, indiferent dacă mai
ştia pe altcineva sau dacă era conştient de asta. El punea în scenă
un lucru foarte virtuos, foarte mânios şi în mare căutare de energie,
împreună cu alţii cu minţi asemănătoare.

Ştiţi, se fac nişte conexiuni. Extremiştii – indiferent dacă se ocupă

de politică, de terorism sau de altceva – extremiştii se conectează,
tot aşa cum şi voi vă conectaţi unii cu alţii, chiar dacă nu sunteţi
împreună. Noi ne conectăm acum cu Shaumbra din întreaga lume,
chiar dacă ei nu sunt aici. S-ar putea să nu le ştiţi numele, dar
există o conectare energetică. Ei bine, ei se conectează, şi, în
special dacă sunt suficient de intuitivi ca să ştie cum să se conecteze
în starea de vis, în alte tărâmuri, în Tărâmurile Apropiate, ei se
conectează şi îşi alimentează unii altora punctele de vedere şi
credinţele.

Sub asta este multă lipsă. Mare parte din situaţia energiei este lipsa,
iar ei vor da vina pe un grup sau pe altul, pe stat, pe părinţi sau pe
altceva. Ceea ce experimentează ei este lipsa, astfel că trebuie să
obţină energie ca să stimuleze, ca să simtă că ei obţin ceva

Dar, aşa cum ştiţi, dacă aţi urmat cursul lui Tobias despre energiile
sexuale, dacă sunteţi victimă, veţi fi abuzator. Punct. Dacă cineva v-
a luat energia, mai devreme sau mai târziu o veţi lua şi voi pe a lor,
chiar dacă nu sunteţi conştienţi de asta. Este modul în care lucrează
hrănirea. Puteţi avea o mare hrănire… unii dintre voi aţi avut dramă
în vieţile voastre în ultima săptămână. Nu mă uit la nimeni anume,
dar aţi avut dramă în viaţa voastră. Este un fel de impuls pentru un
moment scurt. Chiar dacă era dramă, v-a oferit puţină hrănire, iar
voi începeţi să fiţi mai conştienţi de ea şi, poate, să vă simţiţi puţin
vinovaţi pentru asta, însă v-a adus aminte că sunteţi în viaţă. De
fapt v-a revitalizat corpul şi fiecare parte din voi pentru scurt timp.

Dar când ea dispare, v-aţi întors la realitate. V-aţi întors la viaţa de

zi cu zi şi atunci vă prăbuşiţi. Aveţi o prăbuşire energetică. Ei bine,
vampirul din voi trebuie să iasă atunci şi că mai obţină energie de
undeva. Este ciclul. Este exact ceea ce Tobias a spus atât de
profund în Şcoala Energiilor Sexuale.

Astfel că aveţi toate aceste dinamici în curs, toată hrănirea care are
loc, tot vidul din conştiinţa de masă, oameni care simt – lucru
consolidat de ştiri – că nu este suficient. Nu este suficient. Nu este
suficient. Astfel că ei ies ca să se hrănească. Nu o vor face prin
războaie, ci în multe alte feluri – prin atenţia la ştiri, prin manipulare
financiară, prin toate celelalte.

Shaumbra, când spun că totul este energie, pun un asterisc după

asta – cu excepţia voastră. Cu excepţia voastră. Hai să vorbim
despre asta. Restul lumii operează asupra crizei energiei şi a
energiei haosului. Se va rezolva cu bine, deoarece va duce această
planetă la nivelul următor, iar voi veţi începe să vedeţi diferenţa în
circa doi ani de acum înainte. Însă acum nu e nevoie să vă afecteze.
Este parte a evoluţiei. Este parte a rezistenţei la schimbare. Este
parte a structurilor vechi care nu vor să renunţe, dar se va petrece.
Se petrece. Se petrece.

Conştienţă

Hai să vorbim acum despre voi şi, pentru a face asta, am să vorbesc
despre conştiinţă. Conştiinţă. Ce este conştiinţa? Un cuvânt lung,
greu de scris. (audienţa oferă diverse răspunsuri)

DAVID: Conştienţă.

ADAMUS: Conştienţă. Da, şi David primeşte un premiu Adamus.

Însă data viitoare, David, vreau să cânţi tare. CONŞTIENŢĂ!

DAVID (strigă): CONŞTIENŢĂ!

ADAMUS: Aşa. Da. David primeşte un premiu Adamus pentru că a

fost chiar lângă mine şi l-am auzit. (râsete) Dar, David, înainte să
accepţi, trebuie să te rog să faci o alegere. Ai de ales între premiul
Adamus sau bani, 20 de dolari. Pe care îl iei?

DAVID: (alege premiul) Mai valoros ca aurul.

ADAMUS: Mai valoros ca aurul. Bun răspuns. Orice răspuns ar fi fost

bun, dar este un răspuns bun. Bun. Interesant, interesant. Aţi
observat micul schimba de energie care a avut loc?

LINDA: Între tine şi Edith? (râsete, Adamus o sărută pe Edith)

ADAMUS: Da! Eu sărut, dar nu povestesc niciodată! Deci conştiinţa
este conştienţă. Ce este conştienţa? Ce este conştienţa? Hai să
facem câteva exerciţii cu conştienţa.

Mai întâi, caut doi voluntari. Vince, tu eşti unul dintre ei, iar tu,
Mary, eşti celălalt. Mulţumesc pentru că v-aţi oferit. (râsete) Iată ce
trebuie să faceţi. Vince, tu te duci pe terasă şi doar… mergi acolo şi
fii conştient. Mary, mergi în parcarea din faţă şi fii conştientă. O să
vă chem înapoi într-un moment. Este o întrebare interesantă. Ce
este conştienţa? Ei stau acolo… fiind conştienţi… hai să-i chemăm
înapoi acum. A fost destul timp ca să fie conştienţi.

LINDA: Acum?

ADAMUS: Da. Ok. Vince, Mary, veniţi înapoi. El este conştient că nu

vrea să fie înăuntru. (râsete) E mult mai plăcut afară. Vince, trei
lucruri de care ai fost conştient.

VINCE: Cât de frumos era acolo.

ADAMUS: Frumos, ok.

VINCE: Adierea răcoroasă.

ADAMUS: Adierea răcoroasă, grozav.

VINCE: Şi că viaţa este bună.

ADAMUS: Viaţa este…

VINCE: Bună.

ADAMUS: Oh, bun. Am crezut că ai spus altceva. Viaţa este bună.

Ok, Mary, trei lucruri. De ce anume ai fost conştientă?

MARY: De a fi în momentul Acum.

ADAMUS: A fi în momentul Acum. Cu adevărat?

MARY: Într-un fel. (râde)

ADAMUS: Ok. Nu ca să dezvălui secrete, dar spuneai: “Ce ar trebui
să fac aici?” Dar şi acesta este un fel de moment Acum. Ok,
următorul.

MARY: De a nu fi aşa de mult în minte.

ADAMUS: De a nu fi în minte. Da. Ai realizat că erai în minte. Ok.

MARY: Da, aşa e.

ADAMUS: Erai conştientă în minte. Ok. Mai departe.

MARY: Respiram.

ADAMUS: Pardon.

MARY: Nu ştiu.

ADAMUS: Nu ştii.

MARY: Că respiram, nu ştiu.

ADAMUS: Ok, două, două din trei. Nu e rău. Ok, acum hai să facem
asta ca grup. John, te rog să pui muzica ce s-a cântat la începutul
sesiunii, „The Mandolin Highway”[6]. Hai să reducem puţin lumina şi
să creăm un fel de atmosferă misterioasă. Să cânte muzica şi, pe
măsură ce ea continuă, vreau ca voi să fiţi conştienţi. Respiraţi
adânc şi fiţi conştienţi. Fiţi conştienţi. [muzică]

ADAMUS: Excelent. Linda, ia microfonul, te rog. Putem aprinde iar

lumina. De ce anume aţi fost conştienţi? Fără makyo, vă rog. De ce
anume aţi fost conştienţi?

ELIZABETH: Am simţit doar – am fost conştientă de vârfurile

degetelor mele care atingeau.

ADAMUS: Bun.

ELIZABETH: Am fost conştientă de corpul meu care vroia să se

mişte în ritm, pur şi simplu simţeam că sunt acolo.
ADAMUS: Poţi, dacă vrei.

ELIZABETH: Ok. Am fost conştientă, mai mult decât orice, de

schimbare, de faptul că energia mă ridica.

ADAMUS: Da. Bun. Excelent. Mulţumesc. Bun. Următorul.

EDITH: Am fost conştientă de un fel de picături strălucitoare care

îmi umpleau inima şi bucuria pur şi simplu curgea, iar apoi erau un
dans, dans, dans.

ADAMUS: Bun. Bucurie. O să rezum asta ca bucurie, cumva

efervescentă. Grozav. Alţii?

TIFFANY: Eram conştientă că am ieşit din cap, iar asta m-a făcut să
fiu adormită şi să vreau să dorm.

ADAMUS: Somnolenţă. Excelent. Excelent. O să vorbim despre asta.

Somnolenţă. Bun.

SHAUMBRA 5 (o femeie): O senzaţie de avânt şi de fericire.

ADAMUS: Bun. Excelent, or să mai fie câţiva. Orice conştientizare,

nu e nevoie să fie ceva ezoteric. Poate fi orice.

LULU: Da. Eram conştientă de schimbările de ritm şi de combinaţia

diferitelor instrumente.

ADAMUS: Da. Erai conştientă de mişcările muzicii.

LULU: Da. Apoi ele intră şi ies.

ADAMUS: Bun. Şi muzica a fost bună. Minunat. Bun. Orice altceva.

Conştienţi de căldură?

KAREN: Mie mi s-a părut că era viaţa însăşi, chi. Am văzut plante,
seminţe, care începeau să crească şi să tot crească, iar apoi au
început să se răsucească şi cred că era…

ADAMUS: Erai într-o călătorie psihedelică din anii 60. (râsete) Cum
ai rezuma asta? Ce…

KAREN: Viaţa, chi. Energia chi.

ADAMUS: Ok. Excelent. Minunat. Bun.

MCKENZIE: Am fost conştientă de un nou proiect artistic ce se

forma în mintea mea.

ADAMUS: Ah, bun. Am să scriu creativitate. Minunat. Încă doi. Orice

lucru de care aţi fost conştienţi. Orice. Poate fi ceva ce aţi considera
a fi banal. Da.

HEATHER: Am fost conştientă de ceva care mă atingea chiar aici.

Energia curgea prin corpul meu şi un miros a trecut chiar pe lângă
mine.

ADAMUS: Da.

HEATHER: Pur şi simplu a trecut pe lângă mine.

ADAMUS: Probabil că era Kuthumi. (câteva râsete) Mirosul şi

atingerea. Ok. Următorul.

GAELON: Eram conştient de ritm şi de ce simţeau toţi ceilalţi.

ADAMUS: Da. Erai conştient şi de sală.

GAELON: Iar energia din sală curgea cumva.

ADAMUS: Minunat. Ok, bun. Cam asta este pentru acum. Multe
niveluri diferite de conştienţă. Conştiinţa este conştienţă. Acum
haideţi să mai avem o experienţă aici, cu îngăduinţa Aandrei, dacă
nu te deranjează. Vom reduce iar lumina. La ultima noastră
întâlnire, Aandrah a făcut respiraţia tăcută. Frumoasa respiraţie
tăcută. O putem repeta? Da, respiraţia tăcută. Ea ar putea începe cu
câteva cuvinte, dacă doreşte, iar apoi poate intra în… Acum fiţi
conştienţi. Este puţin înşelător, pentru că în curând nu veţi auzi
cuvinte de la Aandrah.

AANDRAH: Aşezaţi-vă confortabil. Simţiţi-vă pe voi. Ahhh. Da. Ok.

Pe măsură ce vă aşezaţi tot mai adânc în centrul vostru, primiţi.
Doar primiţi. Respiraţi atât de adânc, simţiţi respiraţia cum parcurge
tot drumul, până în adânc, în centrul vostru. Observaţi că pe
măsură ce încetiniţi ritmul respiraţiei voastre… adânc, încet, lent.
Respiraţi… inspiraţi şi expiraţi. Inspiraţi… expiraţi. Respiraţie după
respiraţie. Respiraţie după respiraţie. Adânc, încet, respiraţi.
(tăcere)

ADAMUS: Mulţumesc, Aandrah. Mulţumesc. Linda, dacă ai putea, du

iarăși microfonul la audienţa noastră din studio.

LINDA: Este plăcerea mea.

ADAMUS: De ce anume ai fost conştientă?

JANE: Am fost conştientă de o adiere care sufla asupra mea.

ADAMUS: O adiere. Bun te-ai simţit bine?

JANE: Da.

ADAMUS: Bun.

MARC: Expansiune.

ADAMUS: Expansiune, excelent. Cum te-ai simţit? Ţi s-a umflat

corpul sau ţi s-a mărit capul?

MARC: M-am simţit mai uşor.

ADAMUS: Te-ai simţit mai uşor. Bun, bun. Asta înseamnă că era mai
stresant sau mai puţin stresant?

MARC: Mai puţin stresant.

ADAMUS: Mai puţin stresant. Bun. Uneori expansiunea poate fi

foarte stresantă. Bun.

ALAYA: Mi-am simţit inima bătând.

ADAMUS: Bun.
ALAYA: Inima mea.

ADAMUS: Când a fost ultima dată când ţi-ai simţit inima?

ALAYA: Nu am stat niciodată să o simt.

ADAMUS: Da, uimitor, nu-i aşa?

ALAYA: Însă realmente i-am simţit ritmul.

ADAMUS: Uluitor! Ai o inimă şi bate! Ce o face să bată?

ALAYA: Eu.

ADAMUS: Absolut. Frumos. Inima bătând. Următorul.

DORIS: Conştiinţa pură…

ADAMUS: Conştiinţa pură…

DORIS: … care aduce lacrimi. Fără simţire emoţională, însă puritate

şi lacrimi.

ADAMUS: Bun. Bun

DORIS: Atunci când am simţit ochii Aandrei…

ADAMUS: Am să te provoc puţin.

DORIS: Ok.

ADAMUS: Nu ca să mă iau de tine, dar oricine vine aici permite asta.

Conştiinţa pură, atunci când ajungi la acel punct, nu va avea absolut
nicio senzaţie, nicio simţire, nimic. Nu-ţi va aduce lacrimi în ochi. Tu
ai simţit conştiinţa şi potențialul purităţii conştiinţei, dar când eşti,
de fapt, în conştiinţă pură, nu este simţire, iar acesta e un lucru
bun. Nu există senzaţie. Nu sunt lacrimi. Ai putea spune că este
nimic şi totul în acelaşi timp.

DORIS: Frumuseţe? Este un cuvânt mai bun pentru momentul în

care m-am conectat cu Aandrah?

ADAMUS: Mda. Frumuseţe. Frumuseţe este conecta…

DORIS: Frumuseţe este ceea ce am experimentat.

ADAMUS: Absolut. Nu încerc să te corectez sau să mă iau de tine,

dar pentru cei care ascultă simt că este important să spun că ceea
ce ai simţit cu Aandrah era frumuseţe. Absolut. Potenţialul
conştiinţei pure şi mai multă conştienţă decât ai simţit mai devreme,
ieri sau anul trecut, care te va face să izbucneşti în lacrimi, care va
şterge cu blândeţe lucruri vechi care nu vă mai servesc, în locul
unora din energiile care vin cu duritate. Dar când intri în conştiinţă
pură – de nedescris. Sans definition. Nicio emoţie şi, de fapt, nicio
simţire. Sună cumva plictisitor, dar nu este. Nu este. Însă vă
mulţumesc. Încă două persoane.

JEAN: Am mirosit mâncarea din spatele meu. (râsete)

ADAMUS: Ai mirosit… excelent. Excelent. Şi era plăcut sau nu?

JEAN: E grozav! Vreau să mă duc să mănânc!

ADAMUS: Bun. Eşti în cea mai bună poziţie acolo, doar te întinzi şi
iei ce vrei de acolo. Ok, încă unul sau doi.

LINDA: Ok…

ADAMUS: Apoi vom ajunge la subiect şi veţi spune: “Ah!”

SANDRA: Am simţit la un anume punct… am fost conştientă că simt

că nu am corp.

ADAMUS: Fără corp.

SANDRA: Ca şi cum corpul dispăruse, dar imediat cum am avut acea

conştienţă, m-am întors în corpul meu.

ADAMUS: Ah, absolut. Ok. Nici un corp sau dincolo de corp.

Excelent. Încă unul.
SUSAN H.: M-am simţit spiralându-mă.

ADAMUS: Spiralare.

SUSAN H.: Mm hmm.

ADAMUS: Nu ar trebui să bei înainte să vii aici. (râsete) Bun. De

fapt, este ok să bei. Ok. Mulţumesc, Linda.

LINDA: Este plăcerea mea.

ADAMUS: Sunt multe conştientizări aici, pe tablă, fiecare dintre ele

corectă, fiecare dintre ele potrivită.

Tipuri de conştienţă

Pe măsură ce deveniţi mai conştienţi de voi... o să definesc acestea.

Nu sunt cioplite în stâncă, în nici un fel, dar sunt multe niveluri
diferite de conştienţă, care toate se leagă de conştienţă. Toate sunt
importante în vieţile voastre acum.

Există conştientizări senzoriale. Ele vin prin cele cinci simţuri umane
ale voastre şi sunt lucruri precum mirosul, atingerea, ascultarea
muzicii care vine prin urechile voastre, simţirea adierii, chiar, într-o
anumită măsură, percepţia senzorială a inimii voastre bătând, a
căldurii, desigur, a corpului care se mişcă. Toate acestea sunt
conştientizări senzoriale.

Aş spune că oamenii obişnuiţi sunt, în general, inconştienţi de circa

98% din percepţiile senzoriale din jurul lor. Ei au învăţat să se
acordeze sau nu cu lucrurile. Nişte motociclete au trecut pe aici pe
când ne aveam experienţele. Aţi învăţat să nu vă acordaţi cu ele.
Aici, în sală, s-au petrecut vizual unele lucruri, dar voi aţi învăţat să
le ignoraţi, ceea ce este bine, căci altminteri aţi fi copleşiţi. Vă
pricepeţi foarte bine să nu vă acordaţi, cumva v-aţi dezacordat de la
voi.

Percepţiile senzoriale sunt o parte importantă a conştiinţei, pentru a

putea să puteţi percepe culoarea, atingerea şi mirosul. Este foarte
uşor şi plăcut şi este un lucru pe vi-l puteţi oferi ca dar. Întoarcerea
la percepţia senzorială necesită doar să opriţi din când în când şi să
observaţi că o muscă zboară prin sală, dar, cu excepţia cazului în
care vi se aşează pe faţă, în general nu o veţi observa şi nu vă veţi
acorda cu asta. Iar ea zboară pe aici. Nu o omorâţi, este Kuthumi!
(râsete) Şi… (calcă el pe muscă) oh, îmi pare rău. Kuthumi o să se
întoarcă în viaţa următoare. (mai multe râsete)

Există şi conştienţa mentală, conştienţa minţii. Cei mai mulţi dintre

voi nu au vorbit despre ceea ce s-a petrecut în mintea voastră, iar
acolo au fost multe. Mult gunoi trecea pe acolo. Aţi învăţat să izolaţi
multe în afară, dar, un lucru amuzant despre gunoiul minţii, se va
întoarce. Nu pleacă undeva… ei bine, pleacă undeva, dar are
tendinţa de a se întoarce.

Fiecare întrebare pe care aţi pus-o vreodată încă este acolo, plutind,
până primeşte un răspuns. Da, sunt multe. Poate că ar trebui să
încetaţi să mai puneţi atâtea nenorocite de întrebări. (râsete) Chiar
şi lucruri precum problemele care vă trec prin minte acum şi care nu
sunt rezolvate se vor întoarce. Sunt ca şi întrebările. Sunt
nerezolvate şi caută ceva. Astfel că toate acestea se petrec. Unii
dintre voi aţi avut conştienţa unor lucruri frumoase, a expansiunii, a
unor astfel de lucruri. Multe dintre acestea sunt... este conştienţa
gândurilor.

Acum, multora dintre voi nu vă place să vă gândiţi la gândurile

voastre. Nu vă place să vă focalizaţi pe ele, pentru că sunt doar
gunoaie şi deşeuri care trec. Voi faceţi un lucru interesant: vă luaţi
propriile gânduri, le combinaţi cu antena voastră psihică –
capacitatea de recepţiona simţiri şi lucruri din exterior –, le aduceţi
pe toate la un loc, spuneţi că sunt ale voastre şi aveţi tendinţa de a
vă descurca cu toate. Şi este atât de copleşitor că încercaţi apoi să
închideţi tot, dar nu o faceţi. Ele continuă să curgă, iar voi intraţi în
încurcătură. Intraţi într-o mare mizerie. Transformaţi totul în haos.
Totul înseamnă probleme şi confuzii şi nu ştiţi unde să mergeţi mai
departe.

Apoi vă gândiţi la părăsirea acestei planete frumoase. Vă gândiţi să

încercaţi din nou în viaţa următoare. De câte ori aţi spus asta? “O să
încerca în viaţa următoare”. Aceasta este acea viaţă. O să rezolvăm
în această viaţă. Gata cu întoarcerea. Da. Da. (aplauze)

Astfel că există conştienţa mentală, iar apoi este ceea ce aţi numi
mai ezoteric, spiritual, intuiţia, cunoaşterea. O să folosesc cuvântul
intuiţia aici (scrie), conştienţa intuiţiei. Acum, aceasta este ceva
care constant se conectează şi comunică cu voi. Sunteţi cu toţii
fiinţe foarte intuitive. Oricum, daţi voie minţii să depăşească asta şi
lăsaţi îndoielile să o împingă în altă parte. Însă acum intuiţia aduce
simţirea unor lucruri care vor apărea în ziarul de miercuri.

Voi spuneţi: “Este ceva în neregulă cu stomacul meu. Trebuie să fie

din cauză că am probleme la serviciu”. Nu. Sunteţi fiinţe intuitive.
Culegeţi lucruri care se mişcă şi se schimbă pe Pământ. Minunat
miros, mmm. Voi culegeţi nelinişti ale oamenilor din oraşul în care
trăiţi. Culegeţi stafii care au trecut prin sală, mereu fascinate de voi,
stafii rămase pe Pământ, însă procesele voastre mentale convertesc
asta, o pun în altă zonă, vă fac să vă îndoiţi de voi, astfel că nu vă
permiteţi cu adevărat să percepeţi pe baza conştienţei intuitive.

Deja este aici. Nu este nevoie să urmaţi cursuri despre intuiţie,

despre cunoaştere. Ştiţi de ce nu vreau să fac cursuri despre asta?
Pentru că atunci aţi deveni mentali în legătură cu ea. Deja este aici.
Este voi. Deja lucrează. Este vorba cu adevărat despre a avea
încredere că este acolo, să aveţi încredere că nu este gunoiul vostru
şi să aveţi încredere în ea atunci când vine, căci atunci îndeosebi
mintea încearcă să preia controlul.

Acestea sunt tipuri diferite de conştienţă cu care lucraţi acum. Sunt

cele mai evidente, căci sunt direct în faţa voastră. Dacă vă lovesc în
picior, o să fiţi conştienţi de asta. Acestea sunt cele mai prolifice.
Mereu se petrec. Vă înnebunesc. Acestea sunt cele mai naturale,
cele mai distractive şi mai uşoare, dar şi cele care au tendinţa de a
vă împinge de pe calea voastră.

Atunci când am întrebat înainte “Unde este conştiinţa voastră?”, a

fost o întrebare cu adevărat bună. Este o întrebare cu adevărat
bună. Unii dintre voi spun “Aici.” Ei bine, dar realmente sunteţi
conştienţi aici? Aş spune că mare parte din conştiinţa voastră este în
afară, în alt tărâm. Aţi ţinut-o acolo. Aţi împiedicat-o să fie aici. O
evitaţi în multe feluri. Aţi ascuns-o undeva şi realmente nu ştiţi unde
este.

Atunci când am pus întrebarea “Ce este conştiinţa?”, mi-aţi dat un

răspuns mental. Voi spuneţi: “Conştienţă”. Ok, dar, cu adevărat, ce
înseamnă asta? Ce este conştiinţa? Ce este conştiinţa? Am dezbătut
cu mine însumi, ceea ce este destul de plăcut, dacă să definim asta
sau nu ori dacă ar trebui să o lăsăm deschisă. Am decis că o vom
defini într-o anumită măsură.

Prezenţa voastră

Conştiinţa este conştienţă, dar, spus mai concis, mai distilat,

conştiinţa este prezenţa voastră. Prezenţa voastră, nu ca în cuvântul
„presents” (cadouri) – vreau să spun că da, este un dar, însă este
prezenţa voastră. Este puţin diferită de a fi în momentul Acum. Sunt
foarte similare, sunt ca nişte veri, dar este prezenţa voastră.
Conştiinţa voastră este prezenţa voastră şi cele de care vă daţi voie
să fiţi conştienţi. Conştiinţa voastră este prezenţa voastră, iar
prezenţa voastră este chiar aici, stă chiar aici.

Conştiinţa voastră este conştienţa senzorialului, a mentalului şi a

intuitivului. Conştiinţa voastră este prezenţă, iar întrebarea pe care
o am pentru fiecare dintre voi este: cât de prezenţi sunteţi? Cât de
prezenţi sunteţi? Cât de reali sunteţi în moment? Cât de conştienţi
sunteţi? Sunteţi mai conştienţi decât majoritatea oamenilor. Aceasta
este, într-adevăr, un fapt, însă tot mai există lupta înainte şi înapoi.
Încă vă mai întrebaţi: “Ei bine, ce înseamnă toate acestea? Ce este
Spiritul şi ce este conştiinţa?”

Am să vă rog acum, fără muzică, fără cuvinte, fără nimic, chiar şi

fără acest ventilator – doar pentru o clipă, dragă Linda – să vă
simţiţi prezenţa, să fiţi conştienţi de prezenţa voastră. Înainte de a
face asta, ieşiţi din minte. Fără minte în asta. Eh, fără creier în asta.
Doar respiraţi adânc... Ce este prezenţa voastră acum? Nu undeva,
în afară, ci chiar aici. Ce este prezenţa voastră? (pauză lungă)

Unii dintre voi devin puţin mentali în legătură cu asta. Sunteţi

pregătiţi astfel. Omenirea este aşa în acest moment – totul devine
mintal, încercaţi să vă gândiţi la răspuns. Nu va merge. Unii dintre
voi spun: “Nu am nici cea mai vagă idee”. Probabil că este cel mai
bun răspuns, fiindcă cel puţin vă deschideţi către asta. Ce este
prezenţa ta? Eşti în corpul tău, draga mea? Nu. Nu, nu eşti. Eşti în
minte? Într-o anumită măsură, da. Eşti pe deplin prezent, Angel?
Nu. Nu, iar asta este în regulă. Cel puţin eşti conştient de asta,
vezi? Aceasta este simplitatea şi frumuseţea sa.
Sunteţi prezenţi? Ce este prezenţa voastră? Pe măsură ce începeţi
să deveniţi conştienţi de ea prin simţurile voastre, simţurile voastre
fizice, chiar şi prin minte, iar mintea începe să spună: “Sunt
prezent?”, iar apoi prin intuiţie, în cele din urmă veţi ajunge să vă
simţiţi pe voi mai prezenţi. Veţi începe să simţiţi mai mult în jurul
vostru. Veţi avea mai multă conştienţă a voastră prezenţi.

Iar în momentul în care aveţi conştienţa a ceea ce este prezent, a

ceea ce este aici, veţi începe să înţelegeţi ce nu este prezent. Veţi
înţelege ceea ce aţi ţinut pe loc. Atunci, draga mea, intri în starea
de conştiinţă pură care trece dincolo de toate aceste tipuri de
conştienţă. Devine conştienţa lui Eu Sunt. Conştienţa lui Eu Sunt şi
faptul că: “Eu sunt prezent şi asta este tot ce contează. Eu Sunt Cel
Ce Sunt, fiecare parte, fiecare bucată, corpul de conştiinţă, fiecare
aspect, fiecare gând, fiecare simţire. Sunt pe deplin conştient. Eu
Sunt Cel Ce Sunt”.

Acum, dragii mei prieteni, sunteţi în acest ciclu. Sunteţi în această

evoluţie. Sunteţi în etapa următoare. Indiferent dacă eu eram aici ca
să vorbesc despre asta, s-ar fi petrecut oricum. Însă dacă discutăm
despre asta intraţi în conştiinţa sa. Obţineţi conştienţa. Vă satisface
mintea într-o anume măsură; o altă parte a minţii voastre este şi
mai confuză ca înainte. Dar cel puţin acum înţelegeţi: “Asta mi se
întâmplă”. Deveniţi mai prezenţi, mai conştienţi.

Acesta este un fapt important. De ce? Iar apoi Zapharia va veni în

faţă. Pentru că, am spus înainte, totul este energie pe Pământ
acum. Totul se referă la conflictul energiei, iar acesta include lumina
împotriva întunericului, negativ versus pozitiv, luptele energetice.
Aţi putea spune că este un fel de ultimă bătălie.

Dincolo de minte

Locul în care au loc cu adevărat bătăliile energetice, pentru cei mai

mulţi oameni, este mintea. Mintea. Nu se poartă neapărat pe
câmpuri de luptă, ci în minte. Omenirea trece printr-o imensă
evoluţie, cea a ieşirii din era mentală în care s-a aflat de mult timp.
Se poate dezbate, dar aţi putea spune că ultimii 800-2.000 de ani
au fost o eră foarte mentală. Acum se trece dincolo de asta, iar aşa
cum ştiţi din experienţa voastră personală, este dur. Cum ieşiţi din
propria minte? Cum treceţi dincolo de minte, lucrul care controlează,
gestionează şi consumă energia, elementul care necesită şi consumă
volume uriaşe de energie, mintea? Nu corpul, ci mintea.

Conştiinţa de masă trece prin asta acum. Nu se va linişti imediat,

dar mai devreme sau mai curând conştiinţa de masă va evolua
dincolo de minte. Voi faceţi asta chiar acum. O faceţi de ceva timp.
Pe măsură ce treceţi dincolo de minte... ce este dincolo de minte?
Ce este dincolo de minte? Strigaţi tare.

SHAUMBRA 6 (o femeie): Corpul de conştiinţă integrat.

ADAMUS: Corpul de conştiinţă integrat. Asta e bine. Conştienţa şi

conştiinţa sunt toate dincolo de minte. Intuiţie. Nu mai e nevoie să
vă gândiţi la lucruri, doar le ştiţi. Nu mai e nevoie să mai încercaţi.

Cu asta, am să vă dau tema, dacă vreţi să o faceţi. Dacă nu vreţi să

faceţi tema, este în regulă. Este o temă simplă. Da. Alegeţi o zi între
acum şi... între acum şi conferinţa de vară din Santa Fe, alegeţi o zi,
oricare vi se potriveşte sau vă place. În acea zi, nu încercaţi. Este o
temă uşoară. Da! În acea zi nu încercaţi.

Ceea ce vreau să spun cu asta este să încetaţi să mai încercaţi să

pricepeţi lucrurile. Încetaţi să mai încercaţi să organizaţi lucrurile şi
să le planificaţi. Încetaţi să mai încercaţi. Acum, nu înseamnă că nu
vă daţi jos din pat, cu excepţia cazului în care aşa vreţi voi, dar
încetaţi să mai forţaţi. Încetaţi activitatea mentală.

Atunci când apare îndoiala sâcâitoare, când apare consumul

energetic al creierului, nu jucaţi jocul. Doar respiraţi adânc, “Nu
contează” şi treceţi mai departe. Observaţi diferenţa în nivelul
energiei voastre, dar, mai important, observaţi diferenţa în
rezultatul care are loc atunci când încetaţi să mai încercaţi. Atunci
când încetaţi să mai încercaţi să pricepeţi, când încetaţi să mai
încercaţi să faceţi să se petreacă, încetaţi să vă mai faceţi griji
pentru asta, încetaţi să mai forţaţi. Veţi şti că încercaţi dacă aveţi
acea tensiune aici (capul). Atunci respiraţi adânc şi încetaţi să mai
încercaţi.

Oh, cere o încredere imensă, dar este un lucru bun. Este distractiv.
O zi. Dacă sunteţi amabili cu voi înşivă, scrieţi a doua zi cele de care
aţi fost conştienţi, ceea ce aţi perceput, care a fost iluminarea
voastră, dacă a existat vreuna, în legătură cu asta, în legătură cu o
zi în care nu aţi încercat. Vom lucra cu asta atunci când ne vom
întâlni din nou, în octombrie, cred.

Cu asta, haideţi să respirăm adânc. Voi sunteţi conştiinţă, nu sunteţi

energie. Natural energia intră la locul său şi merge să lucreze pentru
voi, cu totul eficientă, pe măsură ce deveniţi conştienţi, pe măsură
ce deveniţi conştienţi de prezenţa voastră. Conştiinţa este
conştienţă, din toate lucrurile diferite care se petrec. Conştiinţa, în
cele din urmă, înseamnă prezenţa voastră chiar aici, chiar acum,
prezenţa voastră în acest moment.

Întrebări şi răspunsuri

Cu asta, sunt încântat şi onorat să o rog pe Zapharia (prin channel

de Lee Harris) să mă însoţească pentru întrebări şi răspunsuri. Linda
va merge în sală cu microfonul. Puteţi întreba orice vreţi, pe cine
vreţi, câtă vreme este vorba de Zapharia sau de mine. (Adamus
râde) Astfel că îi vom lăsa Zaphariei un moment ca să se ajusteze.
(pauză)

Draga mea doamnă, aş vrea să te rog, atunci când eşti pregătită, să

ne oferi o perspectivă asupra ta, asupra relaţiei tale cu mesagerul
tău, Lee, iar apoi vom trece la întrebări. Mai stai cât îţi este necesar.

ZAPHARIA: Hmm. Bun, bun. Bine aţi venit în punctul fierbinte al

Pământului. (râsete, căci sala este destul de încinsă) Această sală
nu ar putea fi mai potrivită de atât, căci ea reprezintă ceea ce se
petrece acum pe planeta voastră. Ceea ce vedeţi în masă este
separarea căilor vechi de externalizare pentru a simţi şi pentru a
gândi. Oamenii intră în legătură cu acele părţi ale lor care au nevoie
de curăţare şi purificare, iar asta nu e prea plăcut.

Aceia dintre voi care sunt sensibili descoperă că este foarte dificil.
Vă loveşte. Aceia dintre voi care au câmpuri energetice mari,
atrageţi-vă în interior. Mergeţi la Pământ, scoateţi-vă pantofii,
scoateţi-vă şosetele. Puneţi picioarele goale pe Pământ. Ea vă va
spune că totul este în regulă, căci voi treceţi prin moartea vechiului
şi este acelaşi proces ce se petrece atunci când o femeie devine
mamă pentru prima dată. Femeia moare pentru totdeauna, căci
odată ce aspectul matern este activ, femeia este schimbată pentru
vecie. Iar voi toţi deveniţii mai materni, nu doar pentru Pământul
vostru, ci şi unul pentru altul, iar asta va face în societatea voastră
transformarea conştiinţei.

Se va îndepărta de focalizarea individuală şi de structurile limitate

care au fost oferite, prin care atât de mult timp masa a
experimentat. În loc de asta va permite ca transformarea să se
producă în inimi, eliberarea multora dintre limitările minţii,
readucerea oamenilor la simplitatea îngrijirii sinelui, a îngrijirii
altora, recunoştinţă pentru oportunitatea de a fi în viaţă, care în
orice moment poate fi luată.

Astfel că va fi multă frică, iar în următoarele 12 luni va fi cel mai

intens. După circa 18 luni de astfel de transformări, lumea va începe
să se aşeze ceva mai mult, căci lumea nouă se va fi născut. Şocul,
jalea vor pleca. Pentru aceia care, spre deosebire de mulţi dintre
voi, nu au simţit acest nivel de purificare în corpul lor uman de
foarte mult timp, este un timp glorios de a fi în viaţă.

Iar pentru aceia dintre voi care sunt plictisiţi de câţiva ani, acum
porneşte totul. Dar fiţi clari, mulţi dintre voi au câmpuri energetice
mari. Acesta nu este timpul de a vă extinde. Veţi şti când să vă
extindeţi. Aceia dintre voi care în ultimul deceniu şi-au dat iubirea,
compasiunea, darurile către alţii, pentru a-i ajuta să se transforme,
scânteia deja a fost aprinsă în masă. Ei nu mai au nevoie de
încurajare şi mulţi dintre ei vor lupta şi îşi vor arunca greutăţile.

Astfel că vorbesc clar pentru aceia dintre voi care sunt foarte
sensibili: întoarceţi-vă la voi. Va implica eliberarea câtorva vestigii
de care v-aţi ţinut pentru a rămâne conectaţi emoţional. Va implica
puţină jale pentru voi, dar puneţi-vă picioarele goale pe Pământ. Ea
vă va spune că totul este bine şi că ea se reechilibrează perfect, aşa
cum are nevoie, pentru a permite acestei planete şi vieţilor ei să
continue într-un mod nou. Bun. Mulţumesc, Adamus.

ADAMUS: Desigur. Ai putea să ne oferi ceva despre relaţia ta cu

Lee?

ZAPHARIA: A fost activă sau deschisă în mod verbal şi fizic de patru

ani, în termenii istoriei mele cu el, au fost vieţi în ambele planuri,
atât în cel fizic, cât şi în cel energetic. Şi pentru el este o integrare
să experimenteze masculinul şi femininul venind prin femininul meu.
Astfel că lucrăm constant la asta împreună. Da.

ADAMUS: Şi ce sfat ori sugestie ai avea pentru mesagerul tău, Lee,

acum că suntem în faţa atâtor oameni şi a camerelor?

ZAPHARIA: Ha. A trebuit să treacă peste el însuşi în această

dimineaţă (Adamus râde) pentru a-mi da voie mie să vin. Astfel că
este un proces constant de a-l calma (râsete)

ADAMUS: Absolut. Şi de ce ar avea mesagerul tău aceste nelinişti?

ZAPHARIA: El se teme de expunere şi este şi nesiguranţa a ceea ce

voi spune, căci faţa şi numele lui vor fi puse lângă acele cuvinte.
(râsete)

ADAMUS: Absolut. Acum, este de înţeles că el, Cauldre sau oricare

dintre ceilalţi au aceste nelinişti şi care ar fi sfatul tău pentru oricare
dintre noi, pentru oricare dintre ei, atunci când lucrăm cu aceste
lucruri?

ZAPHARIA: Frica şi umbrele conţin o lumină tot mai mare. Astfel că

el a învăţat să meargă către a lui şi ne permite şi nouă să-l
călăuzim, de asemenea. Aceasta este ceea ce aduce ca mesaj pe
care îl află constant.

ADAMUS: Excelent. Pregătiţi? Întrebări? Întrebări. Fiţi treji. Hello,

Tobin.

TOBIN: De ce ne-a făcut dumnezeu?

ADAMUS: De ce te-a făcut dumnezeu pe tine?

KERRI: El vrea să ştie de ce – se gândeşte mult la asta – de ce ar

permite dumnezeu să se petreacă lucruri rele?

ADAMUS: Excelentă întrebare.

KERRI: Şi i-am spus că dumnezeu este femeie. (râsete)

ADAMUS: Din gura copiilor. De ce ne-a făcut dumnezeu, de ce lasă
dumnezeu ca lucruri rele să se petreacă? Zapharia?

ZAPHARIA: Ei bine, în termenii fiinţei umane, dumnezeu te-a făcut

cu tine. Tu ai decis această experienţă umană în care să vii, să te
distrezi, să te joci şi să înveţi să iubeşti, iar uneori se petrec şi
lucruri dificile. Dar, pe măsură ce dificultăţile trec, mai multă lumină
apare. Ca urmare, este şi mai multă evoluţie, căci acesta este
marele experiment – pentru a vedea cum în realitatea fizică pot fi
împământate energiile. Este un timp pivotal din acest motiv.

ADAMUS: Tobin, dumnezeu te-a făcut pentru că dumnezeu s-a iubit

pe sine atât de mult încât a vrut ca şi alţii să ştie cum este fii pur şi
simplu îndrăgostit. De asta. Dumnezeu te-a făcut pentru că atunci el
poate să experimenteze cum este să fie un băieţel. mulţumesc.
(aplauze) Chiar am o parte foarte plăcută. (râsete)

SHAUMBRA 7 (o femeie): Am experimentat un episod de vertij şi

vreau să ştiu dacă îmi poţi sugera cum să lucrez cu asta şi să obţin
ce e mai bun din ea.

ADAMUS: Da. (către Zapharia) Răspund eu primul, tu poţi continua.

Stai pe o clădire foarte, foarte înaltă şi uită-te în jos. (râsete, râde şi
Adamus) Vertijul. Vertijul este disocierea de vechiul corp fizic. Este
ADN-ul vostru care se schimbă. De fapt punctul vostru de prezenţă
pe această planetă se schimbă. Dacă nu ai făcut asta încă, ai putea
vrea să asculţi sesiunea „Re-Order”[7].

Astfel că totul se schimbă. Modul în care eraţi obișnuiți cu

magnetica, cu electromagnetica, cu polaritatea, tot ce are legătură
cu echilibrul fizic se schimbă. Vertijul este de fapt un semn bun,
care spune că ceva se petrece. Astfel că cel mai bun lucru pe care îl
poţi face cu vertijul este să nu încerci să-l împingi în altă parte, ci să
stai în momentul în care îl simţi, să respiri adânc şi să permiţi
corpului să se reconecteze în moduri diferite. De fapt este foarte
sănătos. Zapharia?

ZAPHARIA: Pentru tine şi pentru corpul tău – dacă te aşezi pe sol,

nu doar cu picioarele, însă aşează-ţi rădăcina ta pe jos şi ţine pe
pământ mâinile, cu palmele deschise, permite în acel moment, dacă
poţi, ca frica vertijului să se întoarcă în corpul tău şi apoi simte-te
înrădăcinându-te în Pământ, căci nu numai planeta se schimbă, ceea
ce simţi, sensibilă cum eşti, dar şi ascensionezi foarte repede. Pe
când tu vrei să atragi energie ca să poţi sta la distanţă de emoţiile
altora, care să nu ricoşeze prin sistemul tău, te face să pulsezi mai
repede decât erai obişnuită. Aşa că dă-ţi voie să stai pe acest
Pământ frumos care te-aţi ţinut şi te-a îngrijit timp de atâţia ani, iar
dacă poţi, ca exerciţiu, atrage iar frica şi permite-i să fie
transmutată prin corpul tău, iar Pământul o va atrage.

ADAMUS: Bun. Du-te să faci asta!

SHAUMBRA 7: Să mă duc să stau pe pământ?

ADAMUS: Da! Da, da. Afară. De ce să faci asta în oraş? Eşti aici.
Mergi, dar nu pe terasă, ci afară, acolo. Sclipitor. Sclipitor. Oh,
următoarea întrebare. Mai departe.

JEAN: Bună, Adamus. Aşa cum ştii, noi căutăm o casă nouă, iar tu
mi-ai spus acum câteva săptămâni că există una mai bună decât
cea în care locuim. Am găsit o casă frumoasă nu prea departe de
aici, dar în clipa în care m-am îndrăgostit de ea m-am şi umplut de
tot felul de îndoieli.

ADAMUS: Da.

JEAN: Şi o lipsă de claritate.

ADAMUS: Da.

JEAN: Şi acum nu pot decide ce este mai bine. Ce este asta? Nu

sunt obişnuită cu aşa o ceaţă.

ADAMUS: Absolut. Dă-i Lindei microfonul ca să-l aducă în faţă. Dacă

eşti amabilă... am să o rog pe Aandrah să răspundă, deoarece... ea
este direct conectată. Aandrah, o situaţie: a găsit casa, o adoră,
acum apar neliniştea şi îndoiala. Ce se petrece?

AANDRAH: Poţi primi? Respiră adânc. Stai foarte liniştită în centrul

tău. Primeşte, draga mea. Cât de multă măreţie este permis să
vină? Vei primi? Respiră adânc. Revin-o în pace, iar când stai în
pacea lui da, vei şti foarte clar că o meriţi. Tu eşti măreţia.
Primeşte. Primeşte pentru tine. Mulţumesc.

ADAMUS: Bun. Zapharia, cu ce contribui?

ZAPHARIA: Nu este nimic de adăugat pe lângă primire, dar adu-ţi

aminte este un proces. Când începi să te deschizi către ceva,
gunoiul din pivniţă trebuie dat din drum atunci când urmezi o
actualizare, aşa că permite procesul prin tine. Permite pivniţei să se
cureţe în felul său, tot aşa cum tu te duci la baie în fiecare zi ca să
faci loc pentru mai multă mâncare. Este o hrană mai hrănitoare pe
care îţi dai voie să o primeşti. O casă eşti tu. Este cochilia ta. Este
un simbol al corpului. Este un proces foarte delicat o mutare cu
casa, aşa că întâmpină-l.

ADAMUS: Şi am să adaug şi eu un cuvânt… (stă în picioare pe un

scaun) ca să te văd mai bine! Nu este vorba despre această casă,
este vorba despre oricare casă în care te-ai muta. Şi este vorba
despre toate problemele, despre valoarea de sine, despre toate
problemele tale cu lipsa – vieţi de lipsă, de lipsă autoimpusă şi
prostească – şi totul iese la suprafaţă. Aşa că nu contează dacă este
această casă sau alta ori poate a treia. Nu are nicio legătură cu
asta. Mintea îţi spune: “Ei bine, este vorba despre această casă”.
Nu. Este vorba despre „o casă”.

O casă eşti tu. Casa ta este corpul tău de conştiinţă integrat. Astfel
că are loc pentru tine o metaforă uriaşă în acelaşi timp: eşti
pregătită să fii în casa ta? Tu laşi toate aspectele să alerge de capul
lor, toate aceste probleme apar, toată lipsa de a primi. De ce faceţi
asta, Shaumbra? Vă întreb pe toţi, nu doar pe Jean. De ce faceţi
asta? Aveţi cea mai frumoasă oportunitate.

Există, metaforic vorbind, găleţi de aur gata să vină. Sunt unde de

energie care aşteaptă. Există susţinere pregătită. Foarte multe sunt
pregătite să vină şi să servească, dar voi spuneţi: “Nu ştiu dacă
merit. Nu ştiu dacă merit asta. Am să mă îndepărtez de ea”. Şi ce, o
să veniţi într-o altă viaţă ca să fiţi săraci iar, ca să fiţi tulburaţi iar?
Ca să puteţi avea din nou tot felul de probleme? Nu.

Draga mea Jean, acum este. Nu-ţi mai ofer altă şansă. Asta este.
Treci prin asta acum. Acum. Mulţumesc. (aplauze) Şi distilează-o.
Distilează-o, pentru că ai împachetat multe în ea. Peste toate astea,
ţi-ai invitat toată familia şi prietenii să vină şi să stea cu tine, iar ei
şi-au adus toate problemele. Tu ai spus: “Veniţi cu valiza”, dar nu şi
cu toate emoţiile din valiză.

Şi... (către Shaumbra 7) draga mea, te poţi întoarce. S-ar putea să

fie puţin copleşită de căldură, dar va fi bine.

Şi astfel literalmente sunteţi precum... o să spun cuvântul, este ok?

Sunteţi ca un magnet de rahat acum. Invitaţi toate aceste lucruri în
viaţa voastră atunci când ceva va înflori în viaţa voastră, ceva care
va fi bun pentru voi, iar apoi invitaţi toate aceste lucruri ca
distragere absolută care să vă stea în cale. Nu mai aveţi nevoie de
asta. Faceţi alegerea că nu veţi mai trăi astfel. Veţi trăi prezenţi.

Comentariul meu de plecare – am să-l spun acum, deşi nu plec –

este să vă trăiţi conştiinţa. Vă trăiţi creierul şi, într-un fel, corpul
acum, voi toţi. Trăiţi-vă conştiinţa, conştienţa, prezenţa. Trăiţi-o.
Aşa că...

ZAPHARIA: Adamus, pot să adaug ceva?

ADAMUS: Absolut. Facem schimb de roluri.

ZAPHARIA: Fiţi conştienţi de neîncrederea colectivă în fizic de acum,

care vă va afecta pe toţi. Acum nu este încredere în ceea ce este
fizic. Vedeţi asta în economie, o vedeţi şi în mişcările fizice. Oamenii
se tem să se mute, se tem să călătorească. Este ceva colectiv.
Scapă de bucata care este colectivă şi te vei întoarce la tine.

Frumuseţea neîncrederii în fizic este că îi întoarce pe toţi în magia

propriului lor spirit, a sufletului lor, care nu are nevoie să organizeze
fizicul. Pur şi simplu are nevoie să fie, iar fizicul soseşte.

ADAMUS: Excelent. Mulţumesc. Următoarea întrebare, pentru cine

îndrăzneşte.

SUSAN M.: Bună, poţi descrie viaţa de după 2013?

ADAMUS: Ah, vrei să răspunzi tu prima?

ZAPHARIA: Hmm, nu exact. (râsete)

ADAMUS: De asta nu am vrut să răspund eu primul. (râsete)

ZAPHARIA: În decembrie 2012 va fi ceva mai uşor, dar până atunci

este nevoie să existe perioada de demolare şi reconstrucţie.
Inovaţiile vin, multe şi repezi, iar aceasta este lucrul pe care
canalele voastre de ştiri nu vi-l vor spune.

Oriunde vă uitaţi pe canalele de ştiri veţi vedea moartea, căci

colectivul are nevoie să proceseze jalea. Nu va fi cazul pentru toţi
membrii planetei voastre. Oricum, despre aceste inovaţii nu se va
vorbi prea mult până la jumătatea anului viitor. Cam pe atunci se
aşteaptă, dar va fi atunci un echilibru mai bun al valului mareic al
durerii şi jalei şi viaţa va veni pe căile noi. Aşa că nu este uşor să
prezicem cu exactitate cum va fi viaţa, dar va fi mult mai puţin
rigidă şi mai adevărată, iar gratitudinea pentru viaţă şi a trăi va fi
mai mare decât orice altceva aţi văzut în comunitatea voastră.

ADAMUS: Absolut şi vreau să adaug câteva cuvinte. Acum este

timpul haosului, iar haosul nu este un lucru rău. Haosul pune
energia în mişcare. Următorul lucru pe care îl veţi observa, probabil
la începutul lui 2013, este că va fi şi mai multă separare decât ceea
ce s-a văzut, căci haosul este ca un filtru. Separă lucruri, iar
separarea nu va fi neapărat între cei care sunt puternici şi cei care
nu au putere, cei bogaţi şi cei care nu sunt bogaţi. În esenţă, va fi
separarea fiinţelor conştiente de cele neconştiente.

În următorii ani, planeta va trebui să... oamenii vor fi obligaţi să

pună întrebarea: “Va fi o planetă de conştiinţă care va merge
dincolo de 2012 sau va fi o planetă a celor neconştienţi?” Va fi puţin
dificil ca cele două să coexiste.

Conştiinţa poate coexista cu neconştienţa, lipsa de conştiinţă, dar

neconştiinţa are dificultăţi atunci când este în preajma conştiinţei
înalte. Astfel că planeta va avea de luat nişte decizii despre ce
anume va fi. Nu contează. Sunt multe Pământuri noi care se nasc
acum şi care au o conştiinţă înaltă, ce poate fi atribuită direct
lucrării pe care voi toţi aţi făcut-o. Nu contează dacă mergeţi acolo,
aici sau în Al Treilea Cerc al vostru ori în toate acestea. Mulţumesc.

SHAUMBRA 8 (o femeie): Cam acum zece ani lucram ceva ce

simţeam că mă reprezintă, dar într-un mod ciudat nu a mers aşa
cum m-am gândit eu că va merge. M-am întors în lumea
corporatistă şi m-am descurcat foarte bine în lumea de afaceri, dar
o parte din mine a ştiut mereu că nu eram cu adevărat acolo unde
ar fi trebuit. La începutul anului am început să am probleme de
sănătate destul de severe şi am ştiut că era ceea ce era. Adică nu
de la început, pentru că a lovit astfel. Am lucrat mult în vis, iar
dintr-o dată, sincronistic, lucrarea de Adoula mi-a căzut pur şi
simplu în poală, cumva neaşteptat.

Noi nu facem parte din Shaumbra, pur şi simplu a venit la mine şi

am ştiut imediat că asta este ceea ce ar trebui să fac. Am făcut
trainingul cu Kathleen (Haws), dar este multă frică în jurul său, din
cauză că mă îndepărtez de ceea ce îmi este cunoscut. (vocea i se
stinge) Aşa că orice sfat sau încurajare ai avea...

ADAMUS: Absolut. Doamnă, doriţi să fiţi prima?

ZAPHARIA: Aceasta este un val al vieţii care va contracara moartea

pe care a trebuit să o menţii în corpul tău pentru a rămâne în lumea
corporatistă. Înţelege că nu este o judecată asupra lumii
corporatiste, căci ea în sine este viaţă în mişcare şi evoluţie în
mişcare. Însă pentru cineva atât de sensibil, de deschis şi de atent
ca tine, viaţa avea două jumătăţi: jumătatea care putea fi deschisă
şi care putea fi spiritul tău şi jumătatea care reprima spiritul şi
dădea cât de mult spirit se putea lumii de afaceri în care existai, căci
barierele primirii tale în acea lume erau înalte.

Moartea care a apărut în cele din urmă în corpul tău, compactarea

care a trebuit să existe în tine ca să îţi susţină supravieţuirea într-o
lume căreia ai vrut să-i dăruieşti ceva merge acum în direcţie opusă.
Iar motivul pentru care eşti atât de atrasă de aducerea vieţii într-un
mod atât de conştient nu este doar acela că ai un dar în acest sens.
A fi în acea lume şi să îţi menţii lumina aprinsă atât de mult timp a
fost un triumf. Felicită-te pe tine pentru ceea ce ai realizat. Nu privi
asta ca pe o greşeală. Ai dus lumina într-o zonă foarte densă. Este
incredibil, iar acum îţi dai voie să recuperezi prin naşterea vieţii
pentru alţii în cel mai focalizat şi deschis mod. Asta va readuce viaţa
în celulele tale.

ADAMUS: Mulţumesc. Şi ca să adaug… (aplauze) Mulţumesc. Ca să

adaug… Ei te iubesc, apropo. (către Zapharia) Te iubesc. Da, ei te…
(audienţa răspunde: “da” şi aplaudă)

ZAPHARIA: Este un loc plin de iubire.

ADAMUS: Ca să adaug la asta, iubesc acum întrebările. Nu îmi

plăceau, dar acum le iubesc. Sunt relevante pentru toată lumea.
Întrebarea pusă aici este parte a întrebării tuturor. Sclipitor.

Iată care este treaba: acum 10 ani lumea nu era pregătită pentru
voi. Aveţi o energie focalizată, ca un laser. Nu era pregătită pentru
voi. Voi încercaţi apele, ca să spun aşa, testaţi diverse idei în
evoluţia conştiinţei, potenţiala vindecare, dar lumea nu era
pregătită, însă acum este.

Tu ai intrat în lumea afacerilor, în care îţi puteai aplica focalizarea de

laser asupra anumitor lucruri – tu nu te joci cu problemele cu
abundenţa! Te-ai jucat acolo până când ai creat un lucru care să îţi
stea în drum ca să te oprească şi să îţi spună “Este timpul să ieşi din
asta”, fiindcă lumea corporatistă, aşa cum mulţi dintre voi ştiu, este
foarte seducătoare. Vreau să spun că este foarte seducătoare, se
hrăneşte cu energie şi este un loc grozav de a obţine energie. Este
un loc grozav pentru vampirii energiei.

Tu ţi-ai oferit dezechilibrul fizic pentru a spune: “Trezeşte-te. Acum

este gata”. Lumea este pregătită, tu eşti gata. Lucrarea de Adoula
va fi un minunat punct de pornire pentru tine şi va înflori de acolo.
Da, într-una dintre zile s-ar putea să te vedem aici, pe scenă. Aşa
că îţi mulţumesc. Ca să distilăm asta, ai încredere în tot ce s-a
petrecut. Nimic din acestea nu a fost o greşeală. Eşti exact acolo
unde ar trebui să fii. Exact. Mulţumesc. Bun. Următoarea întrebare.

JANE: De ce am atâtea senzaţii stranii în corp, precum şi simţiri de

mânie şi frustrare intensă?

ADAMUS: Doar bem puţin aici. Sper că nu te deranjează. (pauză,

cât beau ceva) Ahh! Încă mai bem. (râsete)

Senzaţii ciudate în corp, câteva motive. Cât de sincer vrei să fiu?

Ştii. Când întreb asta urmează ceva. Câteva lucruri, pe măsură ce
tu... eşti într-un fel de paradox ciudat - foarte sensibilă, un scriitor
bun, apropo, Cauldre ar trebui să vorbească cu tine, dar eşti un
scriitor bun. Foarte sensibilă, deschisă şi simţi totul. Cauldre spunea
înainte că are senzaţia de mâncărime fiindcă eram eu în preajmă –
nu din cauza mea, ar trebui să ia Benadryl pentru asta –, ci datorită
energiei. Mâncărimi energetice, dureri în energia corpului, suferinţe
şi tot felul de ciudăţenii se petrec. Deoarece devii tot mai prezentă,
mai conştientă de lucruri, corpul va deveni tot mai conştient.

Problema este mintea ta. Ea spune: “Ce nu e în regulă cu mine?”

Sinele tău mai înalt, Eu Sunt ar trebui să spună: “Nimic nu e greşit.
Doar devin mai conştientă de energii.” Ar trebui să-l asculţi pe el
(soţul ei, Marc) din când în când. Nimic nu e în neregulă. (Marc
spune: “Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc!” Multe râsete)

Nimic nu este în neregulă. Totul este în regulă, dar ai nevoie să stai

împreună cu Jean şi să spui: “De ce tot creezi asta?” De ce… ai scris
ceva extraordinar, dar te îndoieşti de tine. Eşti gata pentru o casă
nouă, dar totuşi o blochezi. Aveţi o mâncărime în fund şi, ştiţi… nu
tu, el! Vă faceţi griji că aveţi vreo boală. Nu. Sunteţi doar...

Shaumbra, distilaţi lucrurile acum. Sunt foarte simple şi nimic nu e

greşit, cu excepţia cazului în care vreţi să credeţi că sunt greşite, iar
atunci vor fi. Universul şi fizica sa sunt destul de literale. Dacă vreţi
să fie în neregulă, va fi. Ce alegi, draga mea?

Astfel că ei senzaţii în corp. ADN-ul tău... dacă ai şti ce se petrece

cu adevărat în lucrarea internă a celulelor şi fizicului tău, iar tu... tu
îţi eliberezi karma strămoşească într-o nebunie şi ea tot revine ca să
se reataşeze, iar tu continui să eliberezi. Toate aceste lucruri se
petrec.

Respiră adânc. Am să-ţi ofer un sfat pe care l-am mai dat acum
vreo doi ani. Ea nu l-a urmat niciodată, iar eu nu mă uit la nimeni
anume. Ia-ţi o sticlă de vin numai pentru tine, bea-o şi nu-ţi face
griji pentru asta. Încetează să te mai întrebi: “Ei bine, o să-mi facă
rău? Are chimicale? O să aibă un efect rău asupra a ceea ce se
petrece în ADN-ul meu? Vinul acesta o să producă ceva care o să
distrugă ceva din viitorul meu?” Bea amărâta aia de sticlă de vin!
(râsete şi aplauze) Asta e tot! Mulţumesc. Ador scrisul!

ZAPHARIA: Nu realizezi sau nu accepţi cât de frumoasă şi perfectă

eşti. Modul în care funcţionează emoţiile este cel al contractului cu
mintea. Pentru tine opresiunea a fost o experienţă de o viaţă
întreagă, iar şi iar a fi oprimată, a fi ţinută la pământ şi mintea ta
găseşte că e greu să dea drumul acelor poveşti, aşa că atunci când
se ridică mânia, nu reuşeşte să iasă în totalitate. Doar reverberează
în capul tău creând gânduri noi, poveşti noi.

Aşa că recunoaşte dimensiunea creativităţii tale. Mânia vine de la

bază, iar baza este viaţa. Baza este creaţia. Dacă ai aceste puseuri
de mânie care vin din tine... multe femei se judecă pe sine pentru
mânie şi nu ar trebui să facă asta, căci atunci când te judeci pe tine
pentru mânie îi pui un dop. Aşa că primul pas pentru tine este să fii
de acord că niciodată nu te vei mai judeca pe tine. Chiar dacă eşti
furioasă pe întreaga lume şi pe tine, primul pas este să fii de acord
că niciodată, niciodată nu vei mai lăsa mintea să-ţi spună că e ceva
greşit. Şi, treptat, atunci când mintea se duce şi dopul de la sticla
de vin nu mai este acolo ca să ţină mânia ce există în vin, atunci nu
vei scrie doar, ci vei picta, vei dansa, vei cânta, vei crea forţă a
vieţii pentru alţii dincolo de orice ai mai văzut.

Oamenii funcţionează în tipare şi cicluri şi chiar şi în aceia dintre voi

care evoluează rămân seminţele acelor cicluri. Ciclul tău, de foarte
mult timp, a fost să crezi tot rahatul pe care alţii ţi l-au spus despre
tine şi să nu vezi oglinda adevărată în care priveşti. În loc de asta,
te uiţi într-una pătată, fiindcă îţi aminteşti momentele în care ai fost
criticată. Aruncă dopul. Fii cât de furioasă vrei să fii. Recunoaşte
creatorul din interiorul tău şi vezi spiritul frumos şi iubitor de lângă
tine ca pe o reflectare adevărată a iubirii pe care o ai pentru tine.
(aplauze)

ADAMUS: Dragă Linda, te rog să-i dai lui Jane un premiu Adamus.

LINDA: Am să o fac. La acest punct cred că e timpul mesajelor de

încheiere, iar eu am să mă asigur că Jane primeşte... mai sunt cinci
minute...

ADAMUS: Hai să mai fie încă două întrebări.

LINDA: Se face ora cinci până atunci. (câteva râsete) La Zona

Trezirii nu va mai fi emisie?
ADAMUS: Nu, nu, nu, nu. Este... nu-ţi face griji.

LINDA: Ok, mulţumesc.

ADAMUS: Pentru Jane, un premiu Adamus. Dacă tot eşti acolo, un

premiu şi pentru Marc. (aplauze) Acum ai şi tu de ales, ca şi David:
bani sau premiul Adamus? (Marc spune: “O să iau banii”; multe
râsete. Jane le cere pe ambele) Ea le-a cerut pe ambele. De ce nu?!
(audienţa aprobă şi aplaudă)

Mulţumesc că ai dovedit ceea ce am spus. Absolut, le poţi avea pe

ambele. Absolut. Apropo, vei cheltui cei 20 de dolari, vor dispărea şi
vei uita. Ea va cheltui cei 20 de dolari şi încă va avea premiul
Adamus pe care să ţi-l bage în ochi ani de zile. (râsete)

Încă două întrebări. Linda este îngrijorată pentru ascultătorii prin

Zona Trezirii, dar este programat până la 5:30 cel puţin. Întrebări.

SUSAN H.: Bună.

ADAMUS: Bună.

SUSAN H.: Ne poţi oferi, te rog, o perspectivă asupra felului în care

tinerii percep evenimentele din lume? Iar pentru noi, ca Shaumbra
şi îngrijitori în general, de ce trebuie să fim conştienţi în acest timp
pentru a-i susţine în devenirea lor? Mulţumesc.

ADAMUS: Zapharia?

ZAPHARIA: Îmi place coroana ta regală. Mai întâi, concepţia greşită

printre adulţi că aceşti copii care vin acum au aceeaşi percepţie sau
același nivel de tragedie mentală pentru a trece prin ceea ce se
petrece în lume.

Ei sunt forţa vieţii viitorului. Este mai confuz pentru ei, oricum,
atunci când sunt învăţaţi pe căile vechi. Este şi mai confuz pentru ei
decât a fost pentru aceia dintre voi care aţi fost foarte sensibili de
timpuriu, dar nu ştiaţi cum să deveniţi voi înşivă, aşa că aţi urmat
călăuzirea adulţilor din jurul vostru. De asta veţi afla despre copiii
din ziua de azi că sunt mai intenşi, mai spirituali. Ei pot mirosi
rahatul societăţii mult mai repede decât aţi făcut-o mulţi dintre voi,
aşa că ei nu trec prin emoţiile compactate cu care a trebuit să
lucraţi mulţi dintre voi ca să vă eliberaţi de ele.

Ei sunt foc şi spirit. Ceea ce ei au nevoie este adevărul. Mulţi vor

vrea să-i apere de ceea ce se petrece. Încă mai există mentalitatea
“fricii pentru copii” în jurul a ceea ce se petrece pe Pământ. Copiii
sunt divini. Copiii sunt noii adulţi. Asta trebuie să vă amintiţi.

Şi nu e nevoie să-i apăraţi de adevăr, căci nu este nimic ceea ce ei

să nu ştie deja. Acordaţi-le iubire şi călăuzire, dar şi mai mult
respect pentru lideratul lor. Asta este important, căci mulţi dintre ei
au venit pregătiţi să activeze cu 10, 20, 30 de ani mai devreme
decât aţi făcut-o voi, sunt pregătiţi să conducă. Acest lucru este
important.

ADAMUS: Desigur. Mai este un lucru important pe care tinerii îl vor

de la voi – să vadă că puteţi avea încredere în voi. Ei sunt foarte
intuitivi, sunt mult mai eficienţi energetic, dar ceea ce au nevoie să
simtă este că voi puteţi avea încredere în voi. Iar când ei văd şi simt
că pot, atunci vor avea încredere în ei înşişi. Bun.

VICKI: Cine sunt eu cu adevărat?

ADAMUS: O întrebare filosofică.

ZAPHARIA: Cine nu eşti cu adevărat? Cine o să fii peste trei secunde

de acum înainte? Alegerea este a ta, mereu. Aceasta este problema
cu definiţia umană a identităţii. De asta atât de mulţi sunt în criză
acum: nu din cauza identităţii lor, ci a identificării lor cu salariul, cu
angajatorul, cu casa, cu continuitatea tiparelor vremii. Tu eşti liberă.
Asta este încântător la tine. Tu ştii asta, aşa că te poţi juca cu ea tot
timpul. Acesta este mesajul tău pentru alţii. Devino mesajul, tot
timpul. Tu eşti bucurie. (aplauze)

ADAMUS: Dragă Vicki, nu contează. Din perspectiva mea, eşti un

mare actor. Poţi fi oricine vrei. Sau era întrebarea: “Cine am fost?”
Ah. Următorul. E timp pentru încă două întrebări.

MCKENZIE: Am un obiectiv pe care îl voi împlini şi nu pun întrebarea

pentru mine. Întreb pentru alţi oameni care ar putea trece prin
acelaşi lucru, pentru că deja ştiu ce se va petrece. Ei bine, obiectivul
meu este să devin un veterinar trilingv celebru la nivel mondial. Am
prieteni şi familie care spun: “Oh, nu, e prea mult. Nu o să intri la
facultate cu notele tale. Oh, nu o să fie aşa. Ar trebui să vrei ceva
mai mic”. Nu, eu asta am să fac. Am o prietenă care a vrut un
masterat în literatură, iar mai mulţi oameni i-au spus şi ei “Nu, e o
facultate proastă. Ar trebui să faci altceva.” Ea a cedat, a decis să
facă altceva, chiar dacă…

ADAMUS: Şi întrebarea este?

MCKENZIE: Am uitat. (râde) Este… ar trebui să îi asculţi pe alţii

când ai o idee în minte?

ADAMUS: Şi care este răspunsul tău?

MCKENZIE: Nu.

ADAMUS: Bun, mulţumesc.

ZAPHARIA: Este ceva de spus în legătură cu ideea de a fi celebru la

nivel mondial. Adu-ţi aminte că a fi celebru în lume apare atunci
când, simplu, inimile şi minţile au fost atinse iar şi iar, aşa că o
mare masă de oameni pe care i-ai atins într-un fel sau altul dintr-o
dată te cunosc şi eticheta „celebru la nivel mondial” este pusă.
Atunci ai de-a face cu multe în plan energetic. Nu este totul
distractiv şi luminos. Să ai o focalizare colectivă asupra ta înseamnă
mult.

Cheia pentru tine este că vrei să-i atingi pe mulţi, iar asta începe cu
unul. Adu-ţi aminte că dacă atingi unul dintre ei, va multiplica ceea
ce i-ai dat către mulţi. Aşa că ridică presiunea de pe tine în legătură
cu celebritatea mondială, fiindcă va fi o presiune. Va fi ceva care te
va face să simţi că nu îţi atingi scopul. Fii celebră la nivelul lumii
unei persoane, căci îşi va aminti întotdeauna numele tău, inima şi
darul tău. De asta ai nevoie ca să te simţi împlinită. (aplauze)

ADAMUS: Draga mea, am să fiu mult mai puţin oratoric în legătură

cu asta. Iată ce cred eu despre obiective… (scuipă pe podea) Scapă
de obiective. În general ele sunt mentale. În general se bazează pe
experienţe vechi şi mereu sunt foarte, foarte limitate. Eu nu sunt un
susţinător al obiectivelor.
Acum, acest lucru este diferit de simţirea pasiunii şi a viselor tale.
Nu este neapărat mental. Simţirea unei pasiuni şi simţirea unui vis
nu au limite, nu au cerinţe. Nici măcar nu are un titlu. Aşa că
eliberează obiectivele şi simte-ţi visele. Este o energie mult, mult
mai eficientă în spatele lor. Mulţumesc. Da.

LINDA: Cred că am auzit întrebarea în care ea se întreabă de ce

adulţii nu-i permit să-şi urmeze pasiunea, de ce spun lucruri care
par să nu-i susţină pasiunea.

ADAMUS: Da, dar ea deja a răspuns la partea aceea. “Ar trebui să-i
ascult pe alţii? Nu.” Nu. Bun. Încă două întrebări? (Zapharia aprobă
din cap) Bun.

ALAYA: Am oportunitatea de a primi un post cu normă întreagă la

facultatea pe care o urmez, dar la acel punct ar trebui să nu mă mai
duc la atâtea cursuri care îmi plac. Aşa că sunt la un punct critic. Tot
oscilez înainte şi înapoi – să aleg serviciul cu normă întreagă sau să
continui cu facultatea. Iar eu doar… cumva intru în… pe măsură ce
mă apropii de acel moment, totul devine un fel de maşină de ping
pong.

ADAMUS: Vrei să te uiţi acolo, la Jane? Le poţi avea pe ambele. Le

poţi avea pe amândouă. Cu adevărat. Tu transformi totul în ori, ori
şi îţi oferi motive mentale pentru care poţi face doar una sau alta.
Le poţi face pe ambele. Cu adevărat. Vorbeşte cu Jane. Le poţi face
pe amândouă.

ALAYA: Le pot face pe ambele.

ADAMUS: Ea o să-ţi arate şi premiul Adamus şi cei 20 de dolari.

ALAYA: Pot continua să…

ADAMUS: Ah, serios, pentru voi toţi. Încă sunteţi prinşi în ori, ori. Le
poţi avea pe amândouă şi se pot produce simultan. Poţi avea
energia de a le face pe ambele, ca şi timpul. Tu spui: “Nu am timp”.
Zău? Zău?

ALAYA: Le pot face.

ADAMUS: Da. Mulţumesc. Zapharia?

ZAPHARIA: Trebuie să ai încredere în corp. Ceea ce îţi spune corpul

tău este mai plin de bucurie, mai deschis, mai liber. Mintea va fi
foarte ocupată în următorul an sau cam aşa ceva. Adu-ţi aminte că
aceasta este alegerea între bucuria şi iubirea ta sau o idee bazată
pe lumea veche, externă, a siguranţei, a căii creşterii pe care mulţi
au simţit-o ca fiind calea.

Acum, nu poţi subestima puterea unei minţi colective. Atunci când

mulţi cred în cea, atunci când mulţi nu cred în pasiunea cuiva,
precum la întrebarea anterioară, asta convinge mintea să se alăture,
ca să fie sigură că eşti în siguranţă. “O să fie sigur? Trebuie să
urmăm grupul, căci în grup este siguranţa”.

Voi veniţi în această lume drept copii dependenţi de oameni. Este

foarte, foarte dificil să eliberaţi acea dependenţă de mintea de grup,
colectivă. Voi vă mişcaţi acum între lumea veche şi cea nouă. Lumea
nouă înseamnă “Ai încredere în corp, ai încredere în simţiri”. Lumea
veche înseamnă “Acest scenariu îmi va da cele mai bune simţiri.”

ADAMUS: Excelent. Mulţumesc. Mulţumesc. Nicio presiune, dar este

ultima întrebare a zilei.

LARA: Când am făcut exerciţiile mai devreme, am avut o experienţă

atunci când Norma a făcut respiraţia tăcută. Am simţit pacea şi
seninătatea din asta. Chiar mi-a plăcut muzica care s-a cântat
înainte i cumva am început să simt o legătură cu ce am simţit
atunci, cu dansul şi mişcarea.

Cumva a creat o întreagă experienţă care era diferită – o conştienţă

diferită între cele două. Apoi ne-ai cerut să fim conştienţi de unde
suntem acum, iar eu am fost conştientă de mine aici. După asta am
avut conştientizarea în care m-am simţit mergând pe lângă ocean şi
urcând nişte ruine în altă parte. În concluzie, joc un joc cu mintea
mea sau are loc un fel de contopire?

ADAMUS: Vă las să răspundeţi prima, doamnă.

ZAPHARIA: Mintea muzicală este foarte puternică, pentru aceia

dintre voi care au o afinitate cu ea, căci în muzică sunt codate
numere şi sunt codate emoţii. Aşa că mintea are o incredibilă
eliberare de emoţii prin ascultarea muzicii, dar totuşi mintea este
prezentă. Aşa că este foarte puternic, întrucât dispariţia completă a
minţii nu este practicată pe scară largă în masă. Prin urmare, a avea
muzica drept poartă a capacităţii tale vizionare este minunat.

Aşa că viziunile şi emoţiile tale vor fi activate de muzică. Tu ai o

istorie lungă cu muzica, de-a lungul vieţilor tale. Eşti un maestru al
muzicii. Tu o înţelegi. De asta ai fost mereu conectată cu ea atât de
profund. Permite acelor numere, acelor emoţii, să te conducă. Lasă-
le să te conducă. Ai încredere în conducerea lor. Sunt mult mai
adevărate decât multe dintre gândurile care te-ar constrânge. Ai
încredere în acel sine.

ADAMUS: Excelent, o întrebare excelentă pentru finalul zilei.

Excelentă întrebare, pe măsură ce intraţi în luna următoare şi vă
simţiţi prezenţa, conştiinţa, vă jucaţi cu ea. Veţi ajunge la aceeaşi
dilemă: inventaţi sau este real? Doar construiţi aici, sus, ca un mic
joc, sau se petrece cu adevărat? Răspunsul este: ce alegeţi? Ce
alegeţi? Alegeţi să fie real sau alegeţi să lăsaţi mintea să pretindă că
este inventat? Acolo conştiinţa pură, acolo tu, conştienţa ta şi doar
tu poţi lua acea decizie, poţi face acea alegere. Acea alegere nu vine
din cap sau din corp, vine de la voi. O să vă daţi voie să fie reală?

Aş spune că este cea mai mare problemă cu care se confruntă acum

oricare dintre voi. Sunteţi cumva… chiar la limită, la limita obţinerii
unei case bune, la limita obţinerii conştienţei, la cea de a putea să le
aveţi pe ambele, iar apoi vă opriţi şi mintea vine şi spune: “Este
real?” Mintea îşi joacă rolul defensiv şi îşi mai rulează înregistrările
vechi, de gunoi, programarea veche. Acolo tu, prezenţa ta,
conştiinţa ta trebuie să facă un pas înainte şi să spună: “Preiau eu
de aici, minte. Preiau de aici”.

Atunci când întâmpinaţi oricare dintre aceste provocări, când vă

întrebaţi dacă faceţi alegerea potrivită, dacă faceţi lucrul potrivit,
dacă urmaţi cariera potrivită sau orice de genul acesta, va apărea
un anume nivel de frică, de îndoială şi de nesiguranţă. Acela este
timpul de a respira adânc şi a vă spune vouă înşivă că totul este în
regulă în întreaga creaţie. (aplauze)