TEZA DE DOCTORAT CULOARUL TRANSCARPATIC BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVE| DE GEOGRAFIE FIZICA CU PRIVIRE SPECIALA ASUPRA POTEN ‘URAL, STAREA SI CALITATEA PEISAJULUL - STUDIU AULUL PATRU-STUPARIU ILEANA GEORGETA,CaP. 2 2 conglomerate polimictice, asemninatoare comglomeratelor de Bucegl (prin hundenfagaleilor bine rotunjif de caleare). fn apropicrea eabanet turistce Bran caste se observa conglomeratsle oti clemente de ealeare in proporfie de 80%. Formatianite iconianulus i cretacieulud superior. Pretenia.veacontamutul tn ‘culoaral Dambovicioarel a fost pus in evidenf@ de Fr. Toul (1897) prin tescoperivea unctfaune de amvonif in resi ormasiunite va ian sunt reprezentate de: «+ brecicalearoase, pe alactr infiltrate in erevateleneojurasice: cong cee, cu Hiant marnos, 9 resi calearonse; ses masive songlomeratele sau bred esti lespert allt «+ marne cenusi~ albasteu, stratfiate fa plict gf mai dure to partes terminalt Aceste deporte sunt repartizate dupa cum wemeaziz © Podul Dambosited ~ Dealul Sasutut. 1a wo Tara, (ot interval vraconlanuT eu, excen din brecti de caleare sudats, cate ocupat de gresth masive gilbul, pul albastrui, reprereulat prin conglomerate ew matrice grezoasa_abundenti_ st prin gy Saglonerice ee ae Glare Ts ety deel spre tania Tevota, spre hava interval se observa Songlon Tnjlocl pan Ta foarte wari (OS0 tm iametra) de Tre C versantal din drcapts vant Fundifcay]e teritorial comunei Trina vedere war piven Gh acest eporite aw COlMaTaT GepresTaNM nT spl . Patry tleana (1998)-TEZA DE DOCTORAT Cuoarattanscarpatic Bron Fuca Dragsolavelestudlu de geogratie Nic cu privie specialé ‘asupra potentiavii natural, starea $1 caltates peisiuut2 i wr unui eich sacral preexivient, ale cial cemente se tnseria inte 0 Fajercu oobi reclangulars Erie ochinr rectangular, S Moieciu- Simon-ran . ln acest sector care imbriiyeasd platforma romanian Wnbrach 7 Moicciu- Simon-Wrat I 06 iBramutai, vravonanal, 9 foarte probabil, © bund parte a gy minora meebo Taerealaitsporadice de presi partea terminal. Succesnnes ti Tiel connlomerate, pe alocurl ew blocurt foarte wari de calkare si str Tilcircatice f brevi calcaroave, Calearcle masive dea Tran sunt identics, sub) raportul microfacie Fabile en lor din Velicamal Mic gi i general con (te Fekllus, 1938) ip) e>m9qqzT_™__ ee Iw conctuzie, n partea sudici fackeval marnos al vraconianatui, dezvoltat pe facies grezo-conglomeratie inca de sud a Leaotei, este substituit print Gresite ocupa partea axial a ealoarula, in timp e€ conglomerate se dezvola spre prifile periferice, Partea terminalia vraco lanuhsi, ca sh a conomantanutu conserva un facies marnos in imprejurimile Rucirulul yi in grabenul Podu Dambovifei La nord de past! Giavala gresile veaconiene din partea axial a culoarutai sont stele substitulte prin co omerate, care capt 0 dezvoltare n important spre nord in sectoral Molec Simon- Rucir. Matcrialele detrtice vracono- cenomaniene ale culoarului au 0 dubla origin. Coa mat mare parte « lor (conglomeratele dia Mlancul vestc gi gresile din sean ranscarpane afatrteane (1999)-TEZA DE DOCTORAT asuora Potonfalulu natural, stavea si ealtatea peisaulul2 ul ccc in analiza rollefulu, find responsabiti, in buna parte de aspect acta al acestula Lenota gi ome Hmltrofe de ta vest, sud st est, ceuloarul, presinta o structura mult mal complexd, eu yisturi cristaline antrenate 10 tectonic de sol/t sh nase mari de calcare jurasicc, satiate pe depozite crotacie (Sinelinorin Coles, dupa M. Stnduleseu, 1967). 0 prim constatare care or sectoate bi simul lor tectonic. Astel, pentru a incepe deseriorea tectonic euloaru Bra uci ragoslaveletrebuie si facom citeva eeferiet la regiunile roe care au influent aceasta regiune Tertorial eae cuprinde in central sia Masivul_Lcaotel se prevint in ansambl ca parte component T unitayt getices Partea de st a acestel unitafi we spare astfl compusa din urmitoarele subunit ia ordines succeslnil Jor de ly pare axtel compu din urmatnarcle aunt oo lnferior spre exterior: Pagar (ines parten de vest a Masivulut Bucegl )- Fecare din aceste sub n cen SETS airucTnva prealpinn a Tundamentulah cristalin, ct gh stractura reen ce prtvevie Mructors presipies 2 nt G nverturll terozoice, previntso Tafleniune general a direcfllor {2 Tectia BV (in parten desea gv). De consiats Wrodat a fen subunicih spre m Sistorle crstaline ale Mas Tezaroica la nivelal paral Postivar ~ Platra Mare ( versantat de Va Se Sretacice gipateogene 7 Thr culoaral Bran-Rucir-Dragostavele, de ta sud ta nord se dist patra compartimente urate majors anime: Patru ileana (1999)-TEZA DE DOCTORAT CCuloarul transcarpatie Bran-fucdr-Drapsolavele sul Ge geogratieficcd cu prvire specials ‘Ssupra potential natura, state si calfatea peau«+ compartimentul Dragostavete, ot furdament erstalin in porifeeileat; + compartine Rucit-Rean, eu fundament in pozijic mal coborSt, fragmentat Ade numeroase fli prinyind la vest sineinalul Piatra ~ Cratul + compartimental To! wi de depazite nsocrctaice, paleogene 9 pllstocene remental plicutty cel mal speetaculos al ulna Bem-Ruciee nelinaluluj Patra Cralulul cape coup p THeinaal Sirves, anticlinalal Ulmul, sin Ulnar gh vatea_ Oriel atl cu structara complicata de numeroase fall 4 In aceayts categorie intra sincinalul Rucdrulul, orienta NV SE, precum Be e————— le 4 chron gone ene evident Tega de Jocul blocurilor separate de % \e a Totitnalal Valen Coacich este constituit din sistueeristaling, inal vizibil ~_——e—e Th von eatulot Sirnen, Flancul vestic v iii din calcarcle jurasice deavoliate pe ancl esie al sinelin ok Pate consti din eatentsle furanies tet rink ar cl etic din conglomeratcle vraconian-cenomanian ale sinelinallul Pattu lleana (1999)-TEZA DE DocTORAT Culoara!transcarpalic Bran-hucdr-Dragsolavere- studiv de geograte fic cu prvite special ‘asupra potonilauta natura, stare gl ealfatoa polajue!29 Sime cot Larg etalat, eu laneul extern foarte stab ineinat a ee cage 7 Karlin Valea Ua ise urnreste incepnl din curs superior al Vii ord aeons uvorulul pint a conflacnfa Vall Ullat ca Valea ni Nene. Ta O JSinelinalal Brawl de Sus _este i el foarte ctalat,_ineit_ta_etajul Aoitea Sein qt wumeroase Tali fransversale sau aniale, Nucleul ai de ah ic, Tang deschis in Valea Gridigel se urmarege spre nord pe terioriul Complet mal departe spre nord. Q alti butoniera de yn Fundigica ~ Valea Muicri, in cadval acestui sinclinal o falie 2) SReiuinals Calle ChavaTa ) aduce Ta suprafais Twadamentul crgtalin care afloreazi in valea Funda ‘Ulmulul si Valea Gradigtel nu mai sant exprimate ——_——>—>—SE rr Te vracono-ccnomaniene, care _ocuph_o lang suprafaia intreflaneal cate al sincinalalat Piatra Cr cuvertura de conglomen 23 Sinclinalul Ruear are o orientare conform ew cou a sistem racturi tanner om flat Roe partea de suds compart (QVESE gE VNV= USED. _Acest sincinal este cuprins tne Tundamentul rilfeat al ay Compartinentulut Dragostavele la sue ext gi hon Pleaga Posada la nord et TrenTintes de vet cuprinde calcarcle onferdiene, lar iy partes axial feta Rovir, Patra lloana (1999)-TEZA DE DOCTORAT Culoarut wanscarpatieBran-huear-Dragsolavele = stub ds geogratie lized cu privie specila ‘asupra potenpaiul natural, starea gi caltaes poisajut30 Toate clementele st 25 4 care pets urate menfionate swat cele care revult din ul < nrubabll pesipaleonent fectonice_tupturale_din_compartimental Bean Dragoslavele sunt in majoritate transver tate NV. SE_pind ta V-Es inal ic, ove Ailes rind, vin cel Tele longitudinale ov orieniare NIESV pina aproape NS, Tale iad importante acehdente tranwversale (alll) sunt, ineepind de bx sud spre Tonk Pieaye~ Sud, Pleaya- Nord, Pod Dimbovijel, Fundafica ~ Valea Muleri, non Pease — Sud Dee No ee 26 7 alle longitudinale cle gat importants, prin amploares sari Pleaya Posad abenul Rucarului, et Seructard sin Podu _Damborier Ta nord de grabenul Posh ‘Savulun caracter de horst im partea sade yest wn mie graben- Urdarifa-un male Trak Hh apor alt mie graben-Urdea, Grabenul Urdea cote rmirginit Fa ord de fala Dibovieloara, dup co ese lalersectati de dows fair Vai Mier, Vii Muri irdinale Ta troarcle 22 aoc ‘Gea mat import transversale identifieate in partes central ss culoaratal Fomulul care urmireyie worgince denon iran, separand compartimental Rucsr- ran (la sud) de compartimental me ‘iternie_coborit Toba Teagne (a word) Aseast alle a carersariura depaseste iim, pone in contact conglomeratele wpfiene din pagel Branulai ew gresille vbovicioarel tet iam 30 Patru lleana (1999)-TEZA DE DOCTORAT Culoacut teanscarpatc Bran hucdi-Drageolavelestudiy de geogralie fied cu privie special ‘supra potontaivle natural starea 5 caltatea posajvut31 cocene din_compartimentul Tohan- Riynov.Spre_est, fala Branulai i pray Tranalat dispar sub ew ertura depozitelor plestocene laferioare di Valea Part Mat fe ots Ta prelangivea direct, nu apare nicl un accident ramsveral Talis Chimavatul- Dealul Salo dieijata spre no ¢_treapli morfologicn_ pe ereasta muntelul Ghimbavulul, unde compartimentl Coborit se aNd situat le vest Mal departe spre nord est, accast, fale stvabate ee ee ta Sy Tike orientate nord-vud_h ales Funda, Flea apare fundamental eran Falla Simonulai yi falla Clincel, situate in partea de nord — est a hava compartimentulai vestic 32 Frm sant cele toad Tportante-aceMlente tectonice alia Simonulul se urmareste ee cea an set see oh caoortk. Fate Fimonulut ve urmceyte, Ty direcia NNE Tncepind din venantul extic al vali Hingileasa pani la poalele Manielat Predagul, de unde se (reapt spre NNV, dupa co Interceplcrt tals “agonalt a vail Poaria, dinjait spre ENE, Conglomeratele vracono-cenomantene, % Titvate in compartimentul vestieprevinta_cideri constant spre sues! pana la ‘Tontectad abapT Oo ie Predigul gic ghia ‘Ttaine Ta valeur Snnoneen Unghiwl died format din fall Si Ta i fin vi Poarta este ocupat de plctrijurt din va platoon care ead spre rt fin Fsturile eitaine in valea Posts alia Clincel_se_urmargsle in direcfia_nord- ext incepind din_vales Moicctatnt Rece, (recand prin valea Bangaleasa gi Valea Simonutal, pin in gaa ate Pigiesele De alc cu agora Tatlesiane spre Ese continu prin vales Penrta pial tn pn ‘are desparte reste wibils atau tleana (1998)-TEZA DE DOCTORAT Culnarut ranscarpatc Bran Rucar-Draysolavele- studs do goograielzied eu privie specala ‘supra potenfailis natural, staea 3! ealtaieape'sajulus32 pe © anumita portiane din causa unor geohotiuri groass, dar reapare Ia poalste ntannent, verioal agers im seinen i fale “Tenant, vertess Tnversh in Segmentul hu nordic. Accast fale se ngcri in Femol fracturtor longitu etstenoel tr Oe re ewan eeere oe on Dt in cvidenfa de M. Sandulescu in (Gh. 7 Cag cule, ail din culoar au font generate in decursul mai multor faze de Cag cule foie dip-culone au fost generate i decursul mat mutton faze 3¢ f laste ranchian’ (Falla vali Doar) ileus anor accidente rupturale generate nantes vraconianulut este latent ————————————————— icp 2 Timea Le alah siiva Tormafianilor meroroice, Drevinta varia bruste de grosime. Astfel, in partea centraka @ grabenulul Podul wat imediat le nord, ita vi E fea, ee eS {Teh pe dealul Savulul,aceleayl conglomerate vraconiene se astern peo stv de Thane barremeus cu o grosme de SO, De aici resulta ca inainten vracontanal ‘sit pe feritoviul satulul Fundata, unele elements ale acestul elie au porsntal ts incopatal_teavagreal {AEC peatv, cits ruplural, Relist tural creat fos Tn ware parte ds Fin erociune nantes venconianala 3 Forndch ale cara cavarejursice pe margines de wid sunt scoperite de marnce cenomanianu ‘in cursul fazelor de diastrofism posterctacic, multe din accidentele tectonice inaintea_vraconlanului_au_ font reneivate, igeirle wal recente au prod 323 ine eer een Genes senor Forme Graben Pos Damrey are peo wilaye Patra ileana (1999)-TEZA DE DOCTORAT Culoarulteanscarpatic Bran nucay-Draysolaveie stud de geoprafie fica cu pivie speciale ‘ssupra potenfaivll natural, sfareap eatatea potsajuet