Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prin

    Încărcat de

    Strack Daniel
    29 vizualizări19 pagini
    Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în form

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în form

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    29 vizualizări19 pagini

    Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prin

    Încărcat de

    Strack Daniel
    Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prinAlcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în form

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19

    P.

    1
    Geologia Bazinului Transilvania Complet
    Geologia Bazinului Transilvania Complet
    Ratings: 0|Views: 37|Likes: 0
    Published by Horhe Geo Proiect Paralaxa
    dsfgdsagh
    See More

    3.1 Cadrul geologic regional
    Ba z i n u l T r a n s i l v a n i e i f i g . 3 . 1 . e s t e m r g i n i t d e l a n u l Ca r p a i l o r i
    d e Munii Apuseni. Evoluia Bazinului Transilvaniei a nceput n Cretacicul trziui s-
    a extins pe durata Miocenului trziu, reflectnd diferitele regimuri tectoniceevolutive
    ale hinterland-ului carpatic i a continuat pn n Pliocen.Bazinul a evoluat din Santonian, n
    interiorul arcului carpatic, ntr-un cmpr egi onal de compr esi une, ca ef ect al cut r i i
    al pi ne i pr obabi l , al
    subduc i ei plcilor litosferice. Direcia presiunilor orogenetice a fost NE-SV (Ciulavu,1999;
    Ciulavu et. al., 2000). Aceast situaie a fost explicat pe baza analizelor de
    paleostres efectuate pe mai mult de 3000 de probe de roc din bazin, precumi n
    baza orientrii generale a structurilor de gaze din cadrul zonei centrale i denord,
    perpendiculare pe direcia NV-SE.
    Fig. 3.1.
    Bazinul
    TransilvanieiFo r ma i u n i l e s e d i me n t a r e a u f o s t d e p o z i t a t e p e f u n d a me n t
    c r i s t a l i n a l depr esi uni i , ncepnd cu Mezozoi cul ( Tr i asi c, Jur asi c i
    Cr et aci c) , f i i nd n principal caracterizate de sedimente de ap adnc (depozite de calcar,
    dolomiteisilicate).Sedimentele paleogene (Eocen i Oligocen), formate din gresii
    argiloase imarne bituminoase, s-au depus peste aceste depozite. Dup i n timpul
    acelei perioade, bazinul s-a ridicat i depozitele au fost supuse eroziunii. Aceast


    situaie poate fi gsit numai n partea nord-vestic i estic a depresiunii.Sedimentarea a
    continuat cu depozitele Miocenului Inferior, de asemeneaerodate n mare
    parte.P n n a c e a p e r i o a d g e o l o g i c , s -
    a d e z v o l t a t d e j a p r i m a s e c v e n sedimentar a Depresiunii Transilvaniei. n
    depozitele Depresiunii Transilvaniei,s -
    a u s p a t p e s t e 8 0 d e s o n d e d e e x p l o r a r e . N u s -
    a u i d e n t i f i c a t u r me d e hidrocarburi n aceste
    depozite.A d o u a s e c v e n s e d i me n t a r n c e p e c u s e d i me n t a r e a f o r ma i
    u n i l o r geologice ale Miocenului Mediu, prin tuful dacitic de Dej (care reprezint
    unr e p e r s e i s mi c ) i s a r e a b a d e n i a n , e x t i n s e d e -
    a l u n g u l n t r e g i i s u p r a f e e a bazinului. Sedimentarea a continuat n Badenian, Buglo
    vian i Sarmaian, cnds -
    a u f o r m a t s t r a t e l e c u g a z e n a t u r a l e l i b e r e , u r m a t e d e s e
    d i m e n t a r e a formaiunilor pliocene i cuaternare.Badenianul, cu o grosime aproximativ
    de 900 - 1000 m, este constituit din punct de vedere litologic dintr-
    o alternan ritmic de gresii i marne cenuiicompacte i are o dezvoltare regional n cadrul
    ntregului bazin.Buglovianul, cu o grosime aproximativ de 400 - 600 m, cuprinde
    nisipurimicacee compacte, gresii i marne.Sar ma i anul pr ezi nt un f aci es ni si pos -
    mar nos n i nt er st r at i f i ca i i , cu ogrosime maxim de 1200 m.P l i o c e n u l , c u o
    g r o s i m e n t r e 7 0 0 - 1 0 0 0 m, c u p r i n d e m a r n e , ma r n e nisipoase cu
    interstratificaii de nisip, saturate cu ap dulce.Cuaternarul poate fi gsit n vi i este
    reprezentat prin depozite de teras(pietri, detritus i roci argiloase
    marnoase).C a i c a r a c t e r i s t i c i mp o r t a n t a d e p o z i t e l o r n e o g e n e
    d i n B a z i n u l Transilvaniei, se constat c sedimentarea ritmic reprezint o alternan de
    rocidetritice (nisipuri i gresii) cu roci pelitice (marne i roci argiloase), pe intervalescurte (2 -
    10 m). Un numr de tufuri vulcanice poate fi distins n cadrul acestor depozite ca
    urmare a activitii munilor vulcanici din Carpaii de Est. Tufurileconstituie repere
    importante pentru investigarea geofizic a sondelor. Exist maimulte orizonturi de
    tufuri bine cunoscute n sedimentarul Badenian-
    Panonian alBa z i n u l u i T r a n s i l v a n i e i ( Ma r z a & Me s z a r o s , 1 9 9 1 ; Pe c s k a y
    e t a l . , 1 9 9 5 ) , c a r a c t e r u l c h i mi c a l a c e s t o r t u f u r i d e p l a s n d u -
    s e p r o g r e s i v d e l a r i o l i t i c (Badenian) la dacitic (Sarmaian) i n sfrit, la
    andezitic (Panonian). Tufurilesunt produsele activitii magmatice neogene calc-
    alcaline, legate de zona desubducie a Carpailor i Munilor Apuseni.O alt caracteristic
    este dezvoltarea pe grosime a depozitelor neogene dincentrul depresiunii (cu
    o grosime total de 6000 - 8000m) i a ngustrii acestor depozi t e ct r e Est , Vest
    i Sud. Aceast a a gener at dezvol t ar ea cel or mai mar i structuri de gaze din centrul
    i partea nordic a depresiunii (cu puine excepii).

    You're reading a free preview.
    Pages 3 to 24 are not shown in this preview.

    Read the full version


    Orientarea celor mai multe structuri de gaze din zona centrala i de nord,face
    posibil identificarea mai uoar a unor modele geologice structurale realei
    faciliteaz activitatea de explorare geologic.Cele mai multe structuri de gaze au form
    de brahianticlinal sau dom i s-au format ca urmare a presiunilor orogeneti ce
    orientate NE - SV, prin mulareadepozi t el or neocene pest e un pal eor el i ef
    si nuos i st r uct ur a di api r i c a sr i i badeniene.Roca-surs este un depozit pelitic din
    Badenian, Sarmaian i Pliocen, carea g e n e r a t h i d r o c a r b u r i g a z o a s e c u p e s t e
    9 9 % me t a n , c o n s i d e r a t a f i u n g a z biogen. n par t ea de est a bazi nul ui , se
    gsesc st r uct ur i de gaze car e n af ar demetan mai conin i alte gaze: CO
    2
    , N
    2
    , He. Cnd concentraia de CO
    2
    depete50-55%, gazul este considerat necombustibil, motiv pentru care nu a fost
    ncexploatat.Ro c a -
    s u r s d i n s e c v e n a s e d i me n t a r u l u i p r e s a l i f e r p o a t e f i d i s o d i l u l oligocen
    i marnele negre din Cretacic.n Depresiunea Transilvaniei s-au identificat mai mult de
    100 structuri degaze (secvena sedimentarului post-salifer) i activitatea de explorare a celor
    trei blocuri (RG01 - Transilvania Nord, RG02 - Transilvania Sud i RG03 -Transilvania Sud) a
    continuat odat cu dezvoltarea i exploatarea zcmintelor de gaze naturale
    comerciale.
    3.2. Istoricul cercetrii
    n perioada de cercetare geologic a Bazinului Transilvaniei, au existat treif aze di st i nct e:
    pr i ma se r ef er l a l ucr r i l e ef ect uat e nai nt e de descoper i r ea m e t a n u l u i
    ( 1 9 0 9 ) ; a d o u a f a z a n c e p u t n 1 9 0 9 i s - a n c h e i a t o d a t
    c u na i onal i zar ea subsol ul ui ( 1948) , i ar cea de- a t r ei a f az a nceput n
    1948 i continu n prezent.
    a) Prima faz a lucrrilor geologice:
    Dintre primele studii geologice asupra Bazinului Transilvaniei, se remarcst udi ul
    de si nt ez al geol ogi l or Fr . Hauer i G. St ache, publ i cat e n 1863, nVi ena,
    n car e sunt del i mi t at e i descr i se di n punct de veder e st r at i gr af i e i tectonic,
    principalele uniti structurale ale bazinului i arcului carpatic. n 1 8 9 4 , A. Ko c h a
    p u b l i c a t o mo n o g r a f i e p r i v i t o a r e l a T e r i a r u l d i n Ba z i n u l
    T r a n s i l v a n i e i . K. Pa u l i E. T i e t z e ( 1 8 7 9 ) a u a d u s n o i
    c o n t r i b u i i referitor la tectonica arcului carpatic i fundamentul Bazinului Transilvaniei.n
    1909, n baza ipotezelor lui A. Koch i Ed.Suess, conform crora apelesrate s-au
    concentrat n partea central a bazinului, s-au spat cteva sonde nzona Srmel,
    pentru descoperirea unor posibile depozite de cloruri de potasiu.

    You're Reading a Free Preview
    Page 3 is not shown in this preview.
    Download

    b) A doua faz a lucrrilor geologice:
    Ca r ezul t at al descoper i r i l or ant er i oar e, nt r e 1911 i 1913, o echi p
    deg e o l o g i c o n d u s d e H. Bo c k n , a c a r t o g r a f i a t p a r t e a c e n t r a l a b a z
    i n u l u i , delimitnd o serie de anticlinale i sinclinale, orientate n general pe direcia
    N-S.Dup 1918, lucrrile au continuat sub conducerea lui L. Mrazec i n 1927,L. Mrazec i
    E. Jekelius au publicat un studiu privind structurile neogene, cuvaste referine la
    depozitele de gaze din Bazinul Transilvaniei.
    c) A treia faz a lucrrilor geologice:
    n aceast f az de dup 1948, act i vi t i l e de pr ospec i une i
    expl or ar e, e f e c t u a t e n p a r t e a c e n t r a l i ma r g i n a l a b a z i n u l u i ,
    s - a u i n t e n s i f i c a t , extinzndu-se i asupra formaiunilor prebadeniene.
    Cercetri geologice:
    S- au ef ect uat car t ogr af i er i geol ogi ce det al i at e: Emi l i a Saul ea ( 1954) ;
    T. Joya (1956), n regiunea Cluj Apahida Coj ocna Mociu Sic - Jibou;
    M.Brlogeanu (1955-1961) n zona de S-E: regiunile Agnita i Reghin Beclean -
    Gherla. n 1962, s- a t i pr i t pr i ma " Har t Geol ogi c a Bazi nul ui
    Tr ansi l vani ei " , scara 1:2000000.
    Lucrri gravimetrice:
    Primele lucrri geofizice au nceput n 1912 i au constat din msurtori cuvariometrul de-a
    lungul unui profil situat ntre Aiud i Reghin; aceste
    msurtoria u a j u t a t l a s t a b i l i r e a u n e i s e r i i d e m i n i m e , c o n s i
    d e t a t e a c o r e s p u n d e sinclinalelor i anticlinalelor cunoscute din cartografierea
    geologic.Prospeciunile gravimetrice au nceput n 1948, iar n 1962 a fost
    tiprit prima hart gravimetric a Bazinului Transilvaniei, care arat c
    depresiunea secomport ca un minim gravimetric i are o form alungit, orientat N-S.
    Lucrri electrometrice:
    Acest ea au nceput n 1933. ncepnd cu 1961, s - au ef ect uat
    msur t or i electrometrice, utilizndu-se metoda sondaj ului electric pe vertical (S.
    E. V.),metoda sondajului electric dipol (S. E. D.) i metoda curenilor electrici naturali,care au
    indicat o serie de anomalii pozitive i negative.
    Lucrri seismice:
    P r i me l e l u c r r i s e i s m i c e ( u t i l i z n d u n d e l e s e i s m i c e d e r e f l e x i
    e i s e i s mo mo n t a j u l ) a u f o s t e f e c t u a t e n 1 9 4 9 , n z o n e l e S r m e l ,
    Sa n p a u l i Bogata de Mure.ncepnd cu anul 1964, noi metodologii de mbuntire
    a investigaiilor seismice au fost introduse.


    You're Reading a Free Preview
    Page 4 is not shown in this preview.
    Download
    You're Reading a Free Preview
    Page 5 is not shown in this preview.
    Download
    Activity (0)
    Filters
    Add to collectionReviewAdd noteLikeEmbed
    No activity yet
    More From This User




    Constiinta Si Imaginea de Sine
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    72477114-Apele-Sarate-Din-Romania.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    68448245-DIN-18134-Incercare-Cu-Placa.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    76153983-utilaje-de-foraj.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Curs foraj.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    49738183-ENCICLOPEDIE-FENG-SHUI.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    35718960-Curs7-Hidrogeologie-Aplicata-MIM.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Parc fotovoltaic Manastiur.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Rezumat Nontehnic Crevedia.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    SF243-1 piese scrise vaslui 2.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    HARTA GENERALA A MUNICIPIULUI ALEXANDRIA.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    doom 2005.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    SF243PL.-2 piese desenate vaslui.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Retete Valeriu Popa.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    despre macedoromani.odt
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Blocuri cu marcaje in constructiile dace.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    ROMNI DIN SINAI.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    STAS 4908 85 arii si volume conventionale.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    STAS 4908 85 Arii si volume conventionale.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Studiu geotehnic DN72 final.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    studiu geotehnic CONSOLIDARE TALUZ AUTOSTRADA SOARELUI.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Desecarea terenurilor agricole.odt
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Calculul elementelor de canal pt desecari.odt
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    StudiuTM-AR-FINAL.pdf
    Horhe Geo Proiect Paralaxa




    Diamant
    Horhe Geo Proiect Paralaxa



    Download and print this document


    Read and print without ads


    Download to keep your version


    Edit, email or read offline
    Choose a format:
    .PDF .DOC
    Download
    .PDF .DOC
    Download

    About


    About Scribd


    Team


    Blog


    Join our team!


    Contact Us
    Subscriptions


    Subscribe today


    Your subscription
    Advertise with us


    Get started


    AdChoices
    Support


    Help


    FAQ


    Press


    Purchase Help
    Partners


    Publishers


    Developers / API
    Legal


    Terms


    Privacy


    Copyright
    Get Scribd Mobile


    Mobile Site
    Copyright 2013 Scribd Inc.
    Language:
    English
    Searching for evolutia bazinului transilvaniei in ge...?

    v

    S-ar putea să vă placă și