CARACTERIZAREA PETROLOGIC.! A PROVINCIEI BANATITICE.

DE

D. GIU$CA, G. CIOFLICA, H. SAVU

Abstrad

A Petrologic Char;'l(lerizallon of the Ban;'ltilic Province. The

banatiLic province encloses suhvolcantc and volcanic rocks, rarely plutonic rocks, disposed in several alignments. The granodforit lc bodies are predominant; in Banal there are slightly alkalic one (monzonite, syenodiori te), TIle ban ati teSl'lre of Paleocene age. To the Senon ian deposits in the Upper Cretaceous basins, volcantc products are associated, f'ornung al! loge ther the Subhercynian province, The Suhhercynian and the Lararntan rnagmautes (BanaliUc province) have a subsequent feature, A pacific character is kept in Lhe evolution of the banatitic rocks. Different alkalic rocks are only locaUy observed. The uniformity of the Chemical rea lures, as well as the unitary structural framework in which the ba na tites a re d eveoped, reflect the relalionship between the rocks associated to the Lararnlan teet.ogene silt.

TABLA DE MATERII

Scurt istoric al studiu lui banatitetor

14- 15 2~ 25< 26- Sot 36

Prineipalele corpuri de hanatite ~i moc1ul lor de asocierc

Pozitta hanatitelor In ciclul tectono-magma tic alpin ii vlrsta lor. Uncle partlcularltatt in difererrtlerea banatltelor

Chimisrnul provinciei banatttics .

Conc!utii . Bibliogra!ie . . . . . .. . . . .

..

In stl'uctogenul alpin sint bine dezvoltate produsele aetivitatii magmatice en caraeter initial ~i subseevent. Aceste produse apar~in provinciei ofiolitice, provineiei banatitiee ~i provinciei vulcanismului neogen.

14

D_ G!USCA. G crOfUCA. H. SAVU

2

Provincia bana.titica euprinde corpuri intrusive ~i vulcanice a80- ciate tectogenezei laramice. Ea se dezvolta in partea vestica a tarii, nude corpurile erupti ve se grupeasa intr-o zona orientata NNE - SSvY cuprinzmd exbremitatea sudica a muntilor Rez, muntii Bihor - Yladeasa, muntii Gilaului, muntii Drocea, muntii Poiana Busca Jill muntii Banatului. La sud de Dunare, zona eu eruptiuni laramiee se continua in Jugoslavia, Bulgaria ili 'I'urcia.

SOURT ISTORTO AL ST DIULUI BANATITELOR

Ohiar din secolul al XVIII-lea incep sa apara nnele informatdi asupra principalelor tip uri de rod ce alcatuiesc masi vele eruptive i}i asupra fenomenelor de contact determinate de acestea. Dintre primii eercetatori mentionam pe B. 00 t t a, care a recunoscut acum 0 suUI, de ani consanguinitatea variatelor tipuri de roci de virsta cretacic-superioara din Banat, pentru care a introdus termenul de "banatite".

in primele decenii ale secolului XX, provincia banatitica f,t stat in atentia a numerosi eercetatori, dintre care retinem pe G. S z a dec z k y (1903, 1904, 1907, 1908, 1915, 1930), K. Pap p (1904, 1908), P. R 0 z- 10 z s n i k (1905, 1906, 1907 -1909) ~i s. S zen t pet e r y (1928). Studiile efectuate de acesti cercetatori, adesea en earaeter de sinteza, au condus Ia 0 prima imagineasupra alcatuirii petrografice a masivelor banatitice din tara noastra. ~i asupra vrrstei ~i chimismului lor.

Problemele care s-an ridicat in urma acestor cereetari irnpunean un sbudiu mai aprofundat 111 mai sisbematic al provinciei banatitiee. A L 00- dar c e a (1931) a subliniat semnifloatda termenului de banatit .,i folosirea lui ill sensu! propus de B. Cot t a. 0 astfel de precizare se impunea, deoareee in cursul timpului termenul de banatit a fast utilizat inr-un sens mai restrins san chiar eliminat. De asemenea AI. 00 dar c e a a remarcat partieularitatile structurale f;\i texturale ale banatitelor, precum 1;Ii tendinta pe care 0 au magmele banatitice in deeursul diferentierii lor de a prezenta unele inrudiri cu seriile alcaline.

Ocntributii Ia eunoasterea provineiei banatdtice au fostaduse f;\i de catre E. S t 0 i c 0 vic i (1930), A. S t r e c k e is e n (1932), S. A nton (1936), 1. J eli n e k (1937) f;\i 1\oJ". B 0 col t;J sell (1940)) prin studiul petrografic si chimic al unor roci din rnunpii Semcnicnilli, muntii Drocea Jill muntii Bihorului,

Studiile executate de diMe D. Q- i U I} c it in masivul eruptiv Vladeasa {1950 a).fii In Oristalinul Bihorului (1950 b) an scos in eviden1,;a, unele pal'ticularita'yi ale diferentierii banatitelor, aueeesiunea de ernptiuni a

15

,l CAI~ACJ'ERrZAREA PROVI.NCI£I BANATITICE

-------------------------

acestora, forma de zacamint, ~~ unor vulcanite asociate bazinelor cretacice, preeum ~i fenomenele de contact date de banatite.

Cercetarile mai recente au euprins 0 mare parte din provincia banatitica" oferind astfelnumeroase date privind vlrsta., structura ~i partieularita,tile diferentierii unor masive eruptive. Astfel, eorpurl le de banatite de la Bocsa Homana, SUl'dllC siSasca Bomana-. Carbunari au fost studtate in detalin de catre D. Con s tan tin 0 f f (1953, 1954, 1955, 1956, 1958), iar cele din Poiana Rusca de catre H. S a v u (1953 b), L. P a - :v e 1 esc II ~i R Dim it res c u (1954), D. Gin ~ c a, ~i cobb. (1956 b), V. Corvin Papiu(1950) Ili L. Pavelescu (1958).

Masivele banatitice din muntu Drocea au fost cercetate a.rnanuntit deeMre V. Cor vi n Pap i u (1953), H. S a, v U (1953 a, 1959, 1962), V. Cor vi n Pap i 11 !;ii colab. (1959), G. C i 0 f 1 i c a (1960 a, 1960 b, 1962) ~i G. Cioflica ~i H. S a v u (1962), iar corpurile de banatite din muntii Bihorului i}i Gilaului de catre A n gel a R a f ale t (1954,1955,1956, 1962), D. G i u § c a ~i eolab. (1956), C. Ion esc u (1962), M. ~B 0 reo ~ ~i E 1 e naB 0 r co 1$ (1962), I. H a, nom 010 ~i Ant 0 an eta Hall 0 In 010 (1963).

Daca eunostmtele asupra petrografiei banatitelor sint destul de evoluate, caracterele chi mice ale acestor roci se CUllOSC numai partial. Se impune prin urmare, un studiu al provinciei banatitiee din care sa, reiasa Iiniade evolutie 'a magmelor banatitice, mecanismul diferentierii acestor masive eruptive, structura lor de ansamblu f}i pozi~ia banatltelor in ciolulfectono-magmatic alpin.

PR,INCIPALELE CORPURI DE BANATITE ~I :M:ODUL LOR DE ASOCIERE

Corpurile intrusive §i vulcanice din eadrul provinciei banatitice sint raspindi te de-a lungul unei zone orien ta ta. NNE - SSW, ce se dez vol tit din valea Crisului Repede (:M:untii Apuseni) pina la Dunare, pe odistanya, de cca 280 km.: Ui.timea, acestei zone este variabila : in Banat ea are cea 60 krn, in rnuntii Drocea cca 40 km, iar in muntii Bihorului ~i Gi13.,uluidepaseste 80 km.

In cuprinsul acestei zone corpurile banatitice sint Iocalizate pe sisteme de tracturi Iaramiee san pc sisteme de fracburi mai vechi rein tinerite. Ele formeadi, mai multe aliniamente, cu extinderi destul de marl, 'mai ales in muntii Banatului, La nord de valea Orisului Alb, sistemele de fracturi pe cine sint Iocalizate corpurile banatitice,. se asociaza bazinelor

.---~---~ --~-

D. GIU$CA, G. C[OFUCA, H. SAVU

---------.--~

16

tafrogenice cretacic-superioare, rasptndite in [uru] masivului cristalin al Gilaului (fig. 1).

a) La sud de valea Mure~ulni apar trei aliniamente eu ieruptiuni banatitice, dintre care dona auextindere mai mare,ele continutndu-se ~i la sud de Dunare, pe teritoriuI R.S.F. Iugoslavia.

Primul este aliniamentul Moldova Noua-Boc~a Romana-Nadrag - Zolt (cu ramura secundara Surduc-e Ocna de Pier), care ar corespunde 'in parte cu linia tectonics Oravita, rnentionata de Gr. R ail e an u ~i colab, (1963). Acest aliniament se prelungeste 130 sud de Dunare, pe directia Ridan - Macikatita, mUil.'Cata de intrusiuni laramice ; in aoeasta portiune el ar coincide ell fractura profunda Oaren-v'I'rln din sistemul Kraistidelor (B 0 nee v , 19?J8, 1963; I. G a vat §i eolab., 1963).

Corpurile de banatite situate de-a lungul aeestui aliniament slnt aleatuite din granodiorite in care apar separatii de granite ~i filoaue de porfire granodioritiee, porfire dioritice, porfire sienodioritice, microgranodiorite, microdiozite, aplite, pegmatite, keratofire cuartdfere ~i lamprofire, ca malchite, kersantite, epessartite, minete ~i odinite. Ele dau nastere lacorneene in siaturile cristaline ~i la marmore ~i skarne in calcarele jurasie-neocomiene (A I. 0 0 dar c e a, 1931; D. 0 0 n s tan tin 0 f f , 1956, 1958).

Caracteristic pentru masivul Oena de Fier sint rocile de apofize cu 0 structura ~i 0 compozitie mineralogiea variabile. Ele sint reprezentate prin gabbrouri, granogabbrouri, sienogabbrouri ~i melagabbrouri (A 1. Cod arc e a, 1931). In eorpul banatitie de la SUl'duc, constituit in cea mai mare parte din granodiorite, se intilnesc gabbrouri eu olivina ~i sienodiorite. La Bocsa Romalla,. in masivul granodioritic care se inradiicineaza. pe rama de sud- est, apar separatii de monzonite cuartifere (D. Co us tan t i 11 0 f f 19':-)6., 1958). Mai la nord ,de masivul granodioritic de la Tineova, in imprejurirnile loealitatii Hauzestt, se afla un mie corp de diorite piroxenice, caruia i se asociaza filoane de porfire dioritiee cu augit (B. Gill ~ c a ~i colab. 1956 a).

Cel de al doilea aliniament cu banatite, de Ia sud de.valea Mnresului r se dezvolta intre Berzasca - Bozovici - Lindenield - Bnsea Montana. EJ se continua la sud de Dunare, pe direetia Maidanpek - Pirot, unde apar astfel de eruptduni j aeest aliniament arcorespunde, pe teritoriul R. S. F .. Iugoslavia, cn fractura profunda Knjazevee- Pirot din sistemul Kraistidelor. (E 0 nee v 1958, 1963; I. G a vat ~i colab. 1963).

RociJe banati tice de pe acest aliniament aleatuiesc in general corpuri neregulate en dimensiuni recluse, silluri, filoane ~l dyke-uri, care tra-

LeGENOA.

3 IIIIl Vuk4llitt 3110Mrcinice

.. ~ Crmcic slI1Vior

5 -- - - - AIi~~ dl-xiu

Fig. 1. - Aria de rasptndir e a erupt ivulul subherci nl c ~i laramie In Romania (dupa harta geologica a Romanlet., ell completnri).

Aire de repartition de l'truptif suhhercynique et laramlque en Roumanie (d'apres In carte geologique de Roumanie, completee).

2 - Anuarul geologi~

18

D_ GIU$CA. G. ClOFLICA. 1-1. SAVU

"

verseaza ~istul'il~ cristaline ~i d~pozitele de vtrsta cretacie-superioara,

metamorfozindu-le. Ele Slot reprezentate prin granodiorite, care Iormeaza masa principala a celor mai multe corpuri, asociate cu porfire granodioritice, diorite, diorite euartitere, porfire dioritice, gabbrouri, dacite) andezite cuartifere, andesite cu hornblenda, andesite eu biotit ~i hornblenda, andezite, bazalte ~i lamprofire, ca speasartite ~i odinite (L. P a vel e se u ~i R. Dim it res c 11 1954; L. P a vel e is C u 19[;S; AI. C 0- d a r C e a ~i Gr. Pop 1963).

Pentru acest al doilea aliniament sint caracteristice, in ~Lfara de C01'purile intrusive, produsele vnleanice (piroclastite ~i curgeri de andesite), care se asociaza. intim cu depozitele Oretaeieului superior (Oampanian-> Danian) din bazinul Busca Montana. 00l'pu1'11e intrusive, in general granodioritice, strabat depozitele Cretacicului superior ~i produsele vuleanice asocia.te acestora (G. 0 e r n e a , 1918).

in partea de est a muntilor Semenic apare al treilea aliniament eu banatite, care este paralel en celelalte doua aliniamente. EI se cunoaste numai pe 0 distall~a de eea 25 km, intre Lapusnieel ~i Armenis. Banatitele de pe acest aliniament Iormeazs, in general filoane de diorite cuartifere, granodiorite, porfire dioritice .~i porfire granodioritice (C. H 11 r d u z e u, 1962; H. S a v u, 1962).

Oorpurile eruptive care al catuiesc eele trei aliniamente de banatite dintte valea Muresului ~i Dunare, I';trabat in cea mai mare parte CristaIinul getic ~i depozitele paleozoice ~i mezozoiee de pe aeesta. La sud de Ravensea, intrusiunrle de pe eel de al doilea aliniament apar de-a lungul liniei teetoniee Liubeova - Rudaria, ccntinuindu-se apoi in Cristalinul autohton pina la Berzasca.

b) intre valea Muresului ~i valea Criau.lui Alb, in muntii Drocea, complexul ofiol~tie mesozoic este stl'abatut de mai multe intrusiuni banatrtiee, care se dispun de-a lungul a doua aliniamente orientate NE- SW T urmarind dtslocatdile Iaramice (D. G i u I} e a "ili G..' C i 0 f 1 i e a ,. 1957; G. C i 0.£ lie a, 1960).

Primul aliniament, eel vestic, este reprezentat prin corpurile intrusive de la Sa.vtr~in ~i Cazane~ti. EI se continua probabil spre:RE prin bazinul eretacie superior de Ia nord de Halmagiu ptna la A vram Ianeu (rnuntii Bihorului).

'Corpul banatitic de Ia SaviI'~in este a.lcatuit din diorite ouartitere, mlcrodiorite ~i granodiorite, care reprezinta primele intrusiuni, ~i dill granite .porfirice ce eonstituie masa principala pU8a in lee, ulterior. 0

• I

CARACl ERIZAREA PROVINCIEI BANAT1TlCE

HI

7

~~~--------------------------------------------------------

aerie de filoane de aplite, micropegmatite, porfire granodioritice, porfire granitice ~i kersantite str~bat corpul banatitic (H. S· a v 11 , 1953).

Intrusinnea de la Cazane~ti consta dintr-un sfenolit de diorite cuar~ifere en separatdi granitice. Acest corp intrusi v este insotit de un cortegiu de filoane de granodiorite, granite, aplite, microdiorite cuartifere {G~ 0 i of} i c a , 1962).

Cel de 801 doilea aliniament, eel estic, este mareat prin corpurile intrusive de Ia Cerbia ~i lIiagureaua Va.tei, Corpul banatitic dela Oerbia este aleatuit in cea mai mare parte din granite ~i numai rama sa sud-estica este Iormats, din granodiorite. Trecerea de la granite 180 granodiorite se face prin adamellite. Acestui corp banatitic i seasoeiaza un complex de filoane ~i dyke-uri de porfire granitice, granodiorite porfiriee, diorite cuartifere, microdiorite cuartrfere, aplite I}i lamprofire, care sint orientate conform cu direetia aliniamentului de ba.na.tite. Bazalbele ofiolitice slut transtormate in corneene la contactul en intrusiunea principala (H. Sav H, 1953; G. C i 0 f 1 i C!1, 1960 b ; G. C i of I i c a /iii H. S a v u, 1962).

La ~Iagureaua Va.tei apar 0 serie de corpuri de granite, granodiorite, diorite cuartifere eu piroxen ~i porfire dioritice, care stl'abat ealearele de Stramberg ~i depozitele senoniene, tn masa de ealeare apar skame, jar in formatiunile senoniene liIi in bazaltele din complexul ofiolitie mezozoic se intilnesc corneene generate de corpurile bana.titice (G. C i 0 • f 1 i c a, 1960 a).

La est de eel de al doilea aliniament ell banatite, in partea de nord a regiunii Furesoara (Muntii lVIetaliferi) ae Intilneste un alt corp de granodiorite ~i microdiorite euartifere, orientat E- 'V, ee strabate eomplexul ofiolitie mezozoic (1\1. T r i f u 1 e s c u, 1963).

Referitor Ia pozi tia eorpnrilor banatitice dintre valea Mnresulrti I}i Cri~ul Alb, trebuie sa remarcam faptul ca iutrusiunile de pe aliniamentul vestic au forma unor lame ce se llll'adacineaza in partea sud-estica, in timp ee corpul de la Cerbia inclina catre nord-vest.

Aliniamentele de banatite din muntii Drocea slnt situate ell mult mar la vest deeit extremitatea nord-estica a aliniamentelor din muntii Banatului ~i muntii Poi ana Rusea j acestea din urma au tendinta ca in. partea nordica sa se arcuiasca treptat catre est .. Datorita acestni fapt,cit §i dezvoltarii pe suprafete mari a depozitelor panoniene de la sud de Mures, din cadrul bazinului Lipova, eventuala prelungire a eelor. dona. aliniamente eatre sud-vest ramrne doar in clomeniul ipotezelor. Numai aliniamentul de banatite Oerbia - :Nla,gureaua Vatci a1' putea oareeum sa,.

20

D GIUSCA,. G. CIOFLICA. H. SAVU

reprezinte continuarea catre nord-est a aliniamentulni de banattte Moldova Noua-Boc~a Romana-Na:dl'ag-Zolt_

Extinderea eatre nord-est aaliniamentelor de banatite din muntii Drocea este Intrerupta de eruptiunile neogene si depozitele sedimentare neogene din bazinul Halmagiu. Este posibil, a~a dupa cum am aratat mai sus, ca aliniamentul eu banatite SaviI'~in-Cr1zane.;!ti sa se continue spre NE prin basinal cretaeie de la sud de Halmagiu pina Ia Avram Ianeu (muntii Bihoralui).

e) La nord de valea Crisului Alb) eorpnrile eruptive din cadrul provinciei banatitice I1n mai pot fi urmarite ell atita claritate, Ele sint IooaIizate pe sisteme de fracturi care au afeetat atlt bazinele tafrogenice eretacic-superioare, cit ~i mndamentul criatalin cu cuvertura sa. de depozite paleozoice ~i mezozoice ; sistemele de fracturi sint orientate in generaJ. NESW ~i NW-SE.

Ou toate ca, eruptiunile banatitice sint raspindite si in sisturile cristaline, ca filoane, dyke-uri sau corpuri neregulate, totnsi masa principals a aeestor eruptiuni se ga,se~te In bazinele cretacice care inconjura masivul eristalin al Gilaului. De remarcat este faptul ca, in afara de formele intrusive, in aceasta extremitate nordica a provinciei banatitice, 0 larga ra,s· pindlrs 0 an I:}i vulcanitele sub forma de eurgeri I:}i de piroelasbite,

Pe rama estiea ~i, tntr-o amnnita masura, pe rama de nord a muntilor Gilau, de sub c1epozitele eocene ale bazinului Transilva,niei apar forma- 1Jiuni cretacic-auperioare. in depozitele apar~inind Santonianului superior se interealeaza piroclastite (N i ~ a T a Ub r i m - V 1 a i c u , 1963).

in regiuuea Baisoara, intre valea lara lJi valea Vadului, apar corpurf nersgulate, pinze intrusive, dyke-uri ~i filoane de granodiorite, porfire granodioritice, diorite cuartilere, porfire dioritice eu euart, care metamorfozeaza calcarele eristaline, depozitele permiene §i depozitele senontene, dar neafectind argilele va,rgateeoeen-inferiofl,re (D. G i u ~c a 1J1 colab. 1956 b; M. B 0 l' C 0 IJ ,§i E 1 e naB 0 r e 0 ~ ) 1962).

lncepind din bazinul vaH lara §i pina la nord de Ma.nastirenl) pe Somesul Mic, sisturile cristaline lJi depozitele senoniene stnt strabatute de un complex filonian de andesite, dacite ~i riolite. Unele dintre aceste aruptiuni au fast puse tn loe probabil in Eacenul inferior) deoarece 'in orizontul argilelor vargate sint mentionate filoane de banatite (E mil i a S a u 1 e a, 1957 j I. M. Han 0 mol 0 ~i Ant 0 a net a Han 0 - ill 010, 1963), iar in calcarele din primul orizont al seriei marine inferioare eocene apar feldspat! de neoformatie (N ita T a, t 5.. rim -v 1 a i c u) 1963). Faptul ca printre elementele pietriaurilor din orizontul vargat

8

•.

CARACTER!ZAREA 'PROVINCIEI BANATITICE

21

y

--------------------------------------------------------------

(Eocen inferior) an fost iclentificate tragmente rulate de andesite :;;i dacite (G y. S z a dec z k y, 1924; N i ~ a Tit tit r i m-Y 1 a i c 11, 1963) inseamna ca, principalele eruptiuni banatitice din aceastti, regiune an avut 10e totusi inainte de depunerea argilelor vargate.

La vest de muntii Gilaului, cea mai larga dezvoltare 0 au eruptiunile banatitice din masivul VUi,del1sa, localizate mtr-o zona de scnfundare en aspect de graben, constituincl astfeI in ansamblu 0 structura tafrolitica.

In acest eaz estc yorba de 0 sueceslune larga de eruptiuni aleatuita din andezite, asociate uneori cu andesite piroxenice, ~i din 0 gama Intreaga de dacite ~i riolite, care sint ·tdbatute de granofire, microgranite, porfire miorogranndiorit.ice, porfire granoclioritice, granodiorite, porfire dioritice ~i diorite. Inceputnl acestor eruptduni este marcat de iutercala~iile de t.uf uri, aglomerate ~l andezite din depozitele Oretaeicului superior. Masa principaUi, a acestor vulcanite 0 reprezinta riolitele care metamorfozeaza calcarele [uraeic-supertoare ~i depozltele Oretacicului superior. La rindul lor, riolitele stnt metamortozate de porfirele granodioritice (D. G i 11 1$ca, 1950 a).

:tn ansamblu, masa de roci erupti ve din Vladeasa are 0 orientaee generala NE- SW, care este conforms eu restul aliniamentelor de banatite. Punerea 'in loe a corpurilor erupbive a Iost favorizata de fracturile determinate de nli~carjle subhercinice ~i laramice.

La, ex tremi tatea sud-vest idt a mast vul ui Vladeasa se indi vidualizea,za corpurile granodiorrtice de hlJ Budureasa ~i Pietroasa., care strabat ~i metamorfozeasa depozitele permo-werfeniene ~i ealcarele dolomitice de virsta triaeica, Oaraeteristic ~i pentru aceste eorpuri gmt separatiile de porfire granodioritioe, aplitice ~i micropegmatitice, preoum ~i aeumula-

_I'ile melanoorate. Corpnrile de granodiorite sint traversate de filoane ~i dyke-uri de riolite, orientate in general N"\,y - SE (An g e l a R a f a l e t, 195~, 1955, 1956). 0 orientate similar a au ~i filoanele de banatite din Vales Sea,ca, regiunea Bai~a, Bihorului, deserise de S eve rAn ton (1936).

La sud de Vladeasa, in masivul Biharea, se dezvolta numeroase filoane, dyke-uri, silluri ~i eorpuri neregulate de granodiorite, porfire granodioritice, andesite, dacite lji riolite, care strabat sisturtle cristaline ,~i depozitele permiene, triasice ~i jurasiee. Cea mai mare parte dintre aceste eorpuri sint orientate NE- SW ~i N-W - SK in bazinul cretacic de la nord de Halmagiu, depozitele maestrichtiene stnt traversate ~i metamorfozate de riolite, dacite §i diorite (1. .J eli n e k , 1937; D. G i u ~ c a , 1950 b; 'c. Ion esc u, 1962). De asemenea, in baziuul cretacic de la Vidra, situa,t la nord de Ariesul Mie, Iiloanele de dacite ~i de keratofire stra.bat depo-

22

D. GIU:$CA, G. CIOFLlCA, H. SAVU

zitele ce apartin Campanianului superior ~i Maestriehtianului. Filoane de andesite care traverseaza depozitele maeatrichtiene mai sint mentionate ~ in regiunea Sohodol, la sud de muntii Gilaului (1\1. L up U f}i Den i sa L u P u , 1955, 1962).

La nord de masivul Vladeasa, corpuri de banatite se intilnese in basinele mezozoice de la Remeti f}i Rosia din muntii Padurea Craiului, in bazinelo cretacice din regiunea Borod ~ Cornitel din partea de sud a muntilor Rez, precum f}i in zona cu f}istUl'i cristaline din imprejurimile regiunii Cincea. Aceste oorpuri eruptive au 0 orientare generala NE- SW, identica eu a masivului banatitic din Vladeasa f}i cu restul aliniamentelor de banatite.

In bazin ul Bosia, marnele eu Inoeerami (Santonian - :N{aes trich tian) contin interealatii de tufuri andezitice f}i dacitice (1. Pre d a, 1962; Vie tor i a lVI i h ail esc u , 1963), iar in bazinele Borod f}i Oornitel, depozitelor campaniene li se asociaea tufuri riolitiee (R. G i v u 1 esc u, 1954-)., Depozitele senoniene din bazinele mezozoice din partea nordiea 11 masivului Vladeaaa sint metamorfozate de corpurile de granite, granodiorite, diorite euartifere, riolite, dacite ~i andesite cuai-tifere (R. G i· v u 1 e s e u , 1954 ; lIf. L u p u ~i L. Con t esc u 19';56; I. Pre d a. 1957; S. P a u I i U c , 1958; Vic tori a 11{ i 11 ail e s c u , 1963).

rOZI1'IA BANATITEJ__,OR iN CICLUL TECTONO·MAGMATIC

. ALPIN ~I VlRSTA LOR '

Dupa cum am mentionat mai sus, depozitele eretacic-superioare ce cohnateaza zonele de scufundare din spa t,i ul provinciei bana ti ti ce, poarta, amprenta unei intense activita,ti vulcanice. Astfel, in depozitele camp'a~ niene, santoniene ~i maestrichtiene din bazlnele cretacic-superioare din" ~unW Apuseni, ce inconjura maaivul cristalin 0101 Gll~uliJi, se t~lti1ne~e aglomerate ~i tufuri andezitice, dacitice ~i riolitice, preeum ,~i curgeri de

• I, ~ J. _

andesite. Depozitele detritice eu earbum din bazinul Rusea Montana,

considerate de G. C erne a ca apar tinind Campanian-Danianului, contin de asemenea intercalatii de piroclastite ~~ _ curgeri de andesite.

Prezen ta -aces tor prod use piroclastice ~i a cnrgerilor de andezi te in depozitele senoniene din bazinele eretaciee, reprezmta 0 indicatie asupra exiatentei unui v u 1 c a_11 ism sub 11 e r c in I c cu earacter preponderens explosiv, care a precedat magmatlsmul laramie, Existenta vuleanismului legat de dislocattile subhercinice din lVlunvii Apuseni a fast deja semnalata de unii dintre noi (D. G i u § c a , 1950 a; D. G i 11 ,~ C a.

10

11

CARACTERIZAREA PROVINCIEI BANATITICE

23

~i G. C i 0 f 1 i c a, , 1957), dar HLra, a da indica,tii asupra amploarei ~i semnificatiei acestuia in cadrul magmatiarnului alpin.

Produse ale unui vulcanism sineron ell eel subhereinic din baziuele cretaeice ale Muntdlor Apuseni ~i I{usca l'ioutall:1, an Iost descrise deasemenea in flisul Caepatilor orientali, Ele sint reprezentate prin tufnri ee se asociaza cu depozite apartdnind 'I'uronianului superior-s- Senonianulni inferior ~i Maestrichtianului din flisul intern .§i en deposite de vil'sta coniaciana, campaniana ~i maestriehtiana din flisul extern (M. G. F i 1 ipes c u , 1933, 194-.5, 1958; G.}.II u r g e a n u ~i eolab., 1\'[. G. F i 1 iFe s c 11 ~i colab.,1961). Aceaeta inseamna CrL vulcanismul subhercinic s-a manifestat ~i in afau zonei cu eruptivism laramie.

Vulcanismu.l subhercinic este mai la.r6" dezvoltat Ia nord de masivul RodolJi, in zona Srednagora. din R. P. Bulgaria. In aceasta regiune e) es te reprezen tat prin and ezi te bazal tice, andezi te, la ti te ~i piroclas ti te de Vll'ilta. senoniana (L. Vas s i I e f f , 1959; S. Dim i t r 0 v, 1960).

Fazei de vulcanism subhercinic li urmeaza 0 intensa activitate masmatica deterrninata de misciirile lar.imiee, care au creat sisteme de fracturi noi IJi au reintinerin pe unele din celevechi. Aceasta fa,za de mag mat i t m I a ram i c , care caraeterizeaea de fapt provincia banaritica, a generat la inceput dacitele ~i riolitele din bazinele cretacie-superioare din partes de nord a Muntilor Apuseni, dupa Ca1'0 a urrnat punerea in Ioe a corpurilor intrusive de granodiorite, granite !Ji diorite eual'yifel'e cu lntreg cortegiul de filoane ~i dyke-uri eruptive.

Corpurile eruptive laramice strabat ~i me tamorfozeaza depozitele senoniene ~i produsele vulcanismului subhercinie, Daea yinem seama ~i de faptul ea. argilele vargate inferioare remaniaza elemente din aeeste roci €l'uptive, rezulta di. masa principals, a intrusiunilor este legata de dislocatiile laramice ~i Cfb a fost pUSfL in loc 'in perioada de trecere de la regim 111 maein Ia eel ~agu~?,r - continental, intra sfiT~itul Danianului f$i inceputul Eocenului. Magmatismul laramie i~i incheie aetivitatea probabil in R?cenul inferior, 'py,lntr-un complex de filoane eruptive.

Corpurile intrusive bana.tltice din zona Srednagora (R. P. Bulgar.a) alcatuite din granite, sienite, monzonite, diorite, gabbro uri ~i piroxenite, strabat de asemenea atit depozitele eretacic-superloare, <'it ~i vulcanitele asociate lor. Ele sint considerate de yirsta. paleocena (L. Vas s i I e f f , 195!); -=. D i ill i t r 0 v , 1960).

PriviEL in ansamblu, zona, in care sedezvolta vuleanismul subhereinic ,) magma.tismul laramie pe terltorlite Romaniei, R. S. F, Jugoslavia

24

D. GIUSCA, G. CIOFLlCi\, H. SAVU

12

~i R. P. Bulgaria descrie forma, unui arc en deschidere mare, a carui eurbu- 1'a &,1' corespunde en zona de legaturrt dintre Carpa,~i ~i Balcani (fig. 2.).

Aliniamentele en eruptiuni subhercinice :}i Iaramice din extremit a.tea nordica a acestei zone traverdeaza pinzele cretacice din partes de

LEG~NDA

Fig. 2. - Aria de rasplndlre n eruptlvului subhereinic ~i laramie (dupa hih1i1e geologice ale Romiinici, RS,F.I. ~i R.P.B.).

1. eorpurl erupt ive subherclnice ~i lnramlee : e, maslve crtstallne $1 gra,nitoide vechl ; 3. lluil tectontce lmport.ante.

Aire de repartition de I'erupt.ll subhercynien ct laramique (d'apres les cartes geologlques de Roumanle, R.S.F.I. et R.P.B.). 1, corns er u pt.lfs snbhercvuteus et Ja.ra.mir.}uea; 2. anciens Tl\&EJ$lfs er ls-

t~lJin8 e~gl'a.nitoiJ.e:s ~ 3, nnportautes lignes tectontuues.

nord a Muntilor Apuseni I;li principalele Iinii structurale austrice din muntii Muresului. Intre valea Muresului ~i Dunare, aliniamentele de banatite urmareso in parte linia tectoniea Oravits ~i intersecteasa liniile tectonice din partea de sud-vest a murrtilor Poiana Buses ~i linia teetoniea Rudaria, Pe teritoriul R. S~ F. Iugoslavia zona eu eruptiuni bana.titioe urmareste disloeatiile din sistemul Kraistidelor pin a la Pirot, de unde 13e orienteaza spre sud-est pe directia Vitosa-e-Plovdiv-c.Burgas din Srednagora (E. p, Bulgaria).

eA R II eTER I ZA R EA P R OVIN CIEI BfI NATlTlCE

25

Daca tinem seama de Iaptul ca aliniamentele de banatite intersecteaza prineipalele linii structurale mezozoice I?i ca 0 mare parte din corpurile vulcanice fji intrusive sint asociate zonelor de scufundare cretaeicsuperioare reiese clur earaeterul lor subsecvent in raport en orogeneza anstrlca. Caraeterul subseevent al banatitelor a fost deja mentionat de unul dintre noi, intr-o lucrare anterioara (G. C i 0 f lie a, 1960 a).

Din cele mentionate mai sus retinem Iaptul c{~ produsele vulcanismului subhercinic ~i produsele magmatismului laramie (banatitic) reprezinta doua provincii petrografiee bine distrncte, cu caracter subseevent. Produsele vulcanismului subhercinic sint slab diferentiate ~i provin din- 11'-0 magma. dioritica. Ele sint formate mai ales din andezite ~i piroelastite, asociate depozitelor senoniene ce celmateaea bazinele eretacice, ~i urm aresc d islocatiil e su bh erei ni 00. N u se cuno sc mi nel'aliza.~ii legate de aceasta provincie petrografica,

Produsele magmatiamului banatitic sint mult mai variate decit acelea ale vulcanismului subhercinie, ele rezultind dintr-o magma in general granodioritica, eare a generat atit forme acide cit ~i forme slab bazice. Corpurile banatitice urmarese sistemele de Iractnri Iaramiee \Ii strabat depozltele senoniene ~i produsele vulcanismului subhercinic. Acestui magmatism i se a.sociaza 0 irnportanta faza metalogenetica in care predomina mineraltzatiile de fier, molibden, bismut, plumb-zinc ~i cupru cu earacter pirometasom a tdc- hi dro termal.

UNELEPARTICULAR1TA'fI IN DIFEREN'fIEREABANATITELOR

in eadrul provineiei banatitice apar atit produse vuleanice, cit §i corpuri intrusive ale carer forme ~i strueturi sint destul de eomplexe.

Produsele vulcanice stnt caracteristice bazinelor sedimentaire eretacic-superioare, unde ele se asoeiasa en ccrpuri intrusive. Ditcrentierea acestor vulcanite este destul de evoluata, ea generind ciolite, dacite ~i andezite.

Corpurile intrusive predomina in cuprinsul provineiei bauatitiee ~i au in general un caraeter subvuleanie, mai rar plutonic. Dintre subvulcanite mai Irecvente stilt stenolitele, pinzele intrusive, corpnrile neregnlate, dyke-urile ei filoanele. Masa prmcipala a acestor corpnri 0 conatituie granodioritele ~i mai rar granitele san dioriteIe. In unele corpuri eruptive din Banat (Boesa Romana, Ocna de Fier, Surduc, Ciclova) rocilor granodioritiee Ii se asociaza ~i monzonite, sienodiorite, gabbrouri ~i gabbrouri en olivina, Aceste produse de diferentiere, in general en un caracter usor alcalin, de~i au dezvoltari locale, ele amintesc totusi de a30-

26

D. GlU5CA. G. CIOFLTCA, H. SAVU

ciatdile de monzonite, sienite, gabbrouri, ultrabaaite ~i granite earacteristice plutonitelor laramice din Srednagora (R.P.B.).

In euprlnsul provinciei banatitiee de pe teritoriul Romaniei, e disting urmatoarele t+puri de corpuri intrusive:

Corpuri alcatuite in general din granodiorite, in masa earora apar separatiuni de roci mai acide sau mai bazice, uneori chiar usor alcaline i un astfel de exemplu il of era masivele banatitice de lao Bcesa Romana, Ocna de Fier, Surcluc, Pletroasa ~i Budureasa ;

Corpuri 'in care masa principala 0 constittrie granitele en separatiuni de adamellite ~i granodiorite (ex. corpul bauatitic de Ia Cerbia); Corpuri formate din diorite cuartiiere, ell unele separatii mai acide (ex. corpul de banatite de Ia Caza,ne~ti) sau numai din diorite piroxenice (ex. corpul de bana.tite de la Hauzesti) ;

Ccrpuri compuse care au rezultat dintr-o succesiune de intrusiuni ; o astfel de structura este caracterlstica la masivul banatitic de la Savir~in, unde apar intrusiuni de diorite ouartitere, granodiorite ~i de granite.

In toate cazurile, corpurile laramiee slut inso tite de un cortegiu de filoane Eruptive diierentiate sau nediterentiate.

Oa parbiculanitaui ale aces tor corpuri banatitice subliniem neomogeneitatea structurala ~i texturala a rocilor, preeum ~i acumnlarile de minerale de prima crlstalizare eu form are de ,,~lil'e", ce ajung pina, la separatii de roci mai bazice in masa principals a intrusiunii.

Neomogeneitatile observate in structure tnasivelor banatitice ae da torese aUt ven-rilor ritmiee de magrne, cit ~i modului specific de diterentiere a acestora, mai ales in conditii subvulcanice, Pulsatiile de magma ~i regimul de racire rapida ~i inegala au generat euren ti puternici de convectie care au unpiedieat separarea lenta a, cristalelor ~i deci Iormarea unor structuri stm,tif:icate.lni-.r-o astfel de atmosfera de labilitate mecanica continua diferentierea p{lStreaZa in general un caracter rudi mentar, conducind Ia apariyia, texturIlor In "illiTe" care sint caracteristice pentru provincia banatHiea.

CHIMIS IUL PROVINCIEI EAN A'.rITIOE

Pentrn a. obtine 0 imagine de ansamblu asupra par tictllal'ita, til 01' diterentierii magmelor banatitice, se impune 0 caracterizare generala a, chimismului intreg']i provincii. in acest seop au fast utilizat.e analizele chimice existente in manuscrise san in publicatiile de specialitate. Din totalul de 132 analise existente, a putut Ii folosit 'in reprezentarile grafice

14

15

CAHACTER1ZAREA PROVINClEl BANAT1TIC£

2.7

un numar de 116 analize, iar restul de 16 analize au fost conaiderateca nesa tisfaca toare .

Analizele chimice ale rocilor banatittce au fost grupate pe urmatoarele regiuni : Banat (tabelul 1), muntii Poiana Rusca (tabelu12), InunW Drocea (~abelul 3) §i munbii Bihor-Vladeasa (tabelul 4).

Din datele analitiee rezulta ca aciditatea banatitelor varlaza ill limite largi, de la 47,05 la 77,15 % 8i02, fara a exista insa diferen te prea mari intre diferitele regiuni. Limitele intre care variaza, aciditatea banatitelor stnt urmatoarele ;

Banat = 48,39 - 76,61% 8i02 i

Muntii Poiana Rusca = 47,03 - 6,1,96% 8i02; Mun tii Drocea = ,47,40 - 73,65 % 8i02;

Munyii Bihor-Vladeaaa = 47,97 - 77,15% 8i02,

. Roelle eruptive din Banat au, in general, un continut in oxid de sodiu senaibil mal ridicat decit in celelalte roci banatitice din t,ara, noa - tra j in Banat continutul maxim in Na20 este de 7,8%, in muntii Poiaua Ruscit - 6,23%, 'in muntii Drocea - 5,10%, iar In muntii Bihor-Vladeasa ajnnge numai Ia 4·,98%. Continutul mai rldicat in Na20 al rocilor din Banat se explica prin existenta separatdilor de rooi usor alcaline In masivele de granodiorite.

Valorile Niggli ¥ tipurile de magmeau fost grupate pe aceleasi regiuni, ca. §i oxiaii, in tabelele 5,6, '7,8. Din cercetarea acestor parametri reznltrL car rocile din provincia baJ;l:atitil;i'il) apart;in in cea mai mare parte magmelor granodtoritiee, granitice ~i chiar diori tiee ; magmele gabbroide au 0 frecventa mica ~i corespund lamprofirelor 9i unor rod din apofizele masivelor eruptive. De fapt, granodioritele §i granitelestnt rocile care predomina in toate masivele banatitice, in timp ce produsele slab bazice se intilnesc mai ales in Banatsi 'in muntii Poiana Rusca sub forma de separatii san filoane eruptive nediferentiate.

Oaracteristic pentru masivsle bana.ti tice este evolutia magmelor de Ia un caraeter acid, in general granodioritic, catre termeni slab bazici, un prim seas, i)IcMre termeni peracizi, reprezentati prin granite I}i aplite al doilea sens ; aceasta evolutie urmareste linia diferenjierii subalcaliue. in domeniul slab bazic I}i de aciditate intermediara se remarea insa I}i tendinte catre magmele alca.line {natronaienibica ~iessexitica, din seria atlantica, monzosienitica, monzonitica i}i lamprosommai tica din seria

1) Nu au fost incluse In provincia banatiLica camptonitul de Ia Huschi].a, care apartine probabil complexut \1; erupttv alcaltn Tri ask superior - Liasic pre cum ~i !lvdeziteJe din Vliideasa a carer aparteneuja la provincla vulcanicii subherciniea a rust doved'ta,

D. GIU:;;CA. G. C10FLlCA. H. SAVlJ

16

28

mediteranea.na}, Astfel de tendinte se observa 130 gabbrourile cuartifere, sienoga.bbrourile, sienodioritele, monzonitele ~i 130 mineta augittca din eorpurile banatitice de la Bocsa Rornana, Ocna de Fier §i de la Oiclova,

Roeile care ridica problema unor astfel de afinita.F, excluzind lamprofirele, reprezinta cazuri particulare ale unor COl'PUl'i eruptdve din Banat, mentionate de P. R 0 z I 0 z s n i k ~i K. Ems z t (1907 -1909), AI. Cod arc e a (1931) §i D. Con s tan tin 0 f f (1958), Hi..ra sa fie intilnite in alte regiuni din cadrul provineiei banati tice din tara noastra ; ele Iormeasa numai miei separa.tii in unele rnasive granodioritice din Banat. in Srednagora (R. P. Bulgaria), plutonitele Iaramice, in care sienitelesi monzouitele au 0 larga dezvoltare, sint considerate de. L. Vas s i 1 e f f (1959) §i de S. Dim i t r 0 v (1960) ca avind un caracter subalcalin cu convergente mediteraneene.

Acest·e partdcularitati, semnalate 130 unele roci din Banat (Bocsa Romfma, Ocna de Fier, Ciclova), trebuie considerate numai ca aspecte accidentale ale proeesulni de diterentiere din. maaivele banatitice. Este mai putin probabi] ca reaetiile din zona de contact a banatitelor cu calcarele sa fi avut un 1'01 principal in aceasta directie. In muntii Bihorului §i in muntii Drocea, desi corpuzile banatitice strabat calcarele triasice ~i [urasice, totusi reactiile din zona de contact nu au dus la formarea unor astfel de roci cu afil1itati pentru senile alcaline .

.

Caraeterul subalealin 301 magmelor banatitice reiese destul de

elar din valorile indieelui alcalicalcic 301 lui M. A. Pea co e k, care oscileaza intra 56 ~i 60 (fig. 3). Valorile indicelui alcalicalcie pentru banatitele din diferitele regiuni din tara noastra (Banat = 58,66 ; muntii Poi ana Busca = 56,75; muutii Drocea = 59,33; muntii BihorVladeasa = 58,85) se apropie de valorile indexului Peacock al seriilor ealcoalcaline din San Juan ~i Crandall (B art 11 , 1952).

in diagrama QLM (fig. 4) rocile banatitice se comporta ea 0 serie de diferentiere subalealina. In clmpul de variatie 301 seriei alcaline se proiecteasa 0 parte din lamprotire §i monzonite, iar eelelalte roci considerate ca avind afinita~i alcaline, se dispel'seaza in spatiul PFM. De remarcat este faptul ca analizele din muntdi Drocea ~i din muntii Bihor - Vladeasa se eoncentreaza deasupra liniei PF, in spatiul rocilor saturate, 1n schimb, analizele din Banat si, in parte, cele din Poi ana Busca, se disperaeaza atit in cimpul de varia tie al rocilor saturate, cit ~i In spatiul eu roei nesaturate.

Val'iatia lui 1ng in funetie de k releva de asemenea caracterul subalcalin al provinciei banatitice (fig. 5). Cimpul cu irecventa mare

30

D. G!U~CA. G. CIOFLICA. H. SAVU

18

a aualizelor, orientat N'V -BE, este delimitat de diagonalele 0,5 mg - 0,57.: I;li 0,9 rny - 0,9 k. in acest cimp se proiecteasa .,i analizele considerate ca avind afinitat,i pentru seria alcalina,

Linia de evolutie a magmelor banatitiee de la un caracter acid Ill, un caraeter slab bazic poate £i urmarita in fig. 6. Ourbele de varia.tie .au 0 infa-ti~are normala ; slabe inflexiuni se ob erva, numai la curbele

Q

+~&nd

X Ht!l Poi." .. Ruc:etJ • !f!iIO,.~ ••

.. ,.",IJ 8;1'10,.. Vlid~I~:'

Fig. 4. - Diagrama QL)I a banatttetor.

Diagramme QLM des banatltes.

.ol ~i [m, in regiunea slab bazica. Parametrii roeilor din Banat i}i din munt,ii Bihor-Vladaasa se extind pe un interval larg, de la ei = 84 pin a, La si = fi08, avind im;a 0 frecventa mare in regiunea 'lab bazica. In schimb rooilo din Poiana Bnsca se concentreasa exclusiv in regiunea cu si < 260, iar rocile din muntii Droeea au 0 frecventa mai mare in regiunea slab acida ~j. peracida, Aeeaata inseamna eli. seria de diferentiere cea mai complexa poate fi gasita la masivele eruptive din Banat, dupti care urmeaza cele din rnuntii Bihorului ~i Drocea; seria de diferentiere cea mai scurta apare la, banatitele din muntii Poi ana Ru ca.

19

CARACTERIZ,,\Rt::A PROVINC!£! BAl\ATITICE

3t

Unele parhieulari tati in evol u tia magmelor banatitice de la caracterulacid 10. eel bazic, reies din diagramele de diferen tiere ale diteritelo r masive banatitice') (fig. 7). Curbele de varia.tie redan in general aspectul normal al unei diferentieri snbalcaline.

in regiunea acida, curbele de variatie ale mas ivelor banatitice de Ia Ocna de F'ier, Sflviqin, Cilza,ne~ti ~i VU,\,c1easa, au un aspect divergent,

+ Banat

c 111'';; Drace")

.. Ntl!' 8ihor-V/adess.;

+

0,2

0,1

•

01

0,1 0.2 0,3 ~ k ~ 0.6 0,7

Fig: 5. - Diagrama mg- l: a hanatitelor.

Dtagramrne my - tc des banat.it es.

slut slab inclinate ~i, 'in eea mai mare parte, paralele doua cite dona. Begiunea mai bazica ~i ell aciditate intermediara se caracterizeaea prin deviat,ii repetate ale curbelor cle 131 aspectul lor normal; curhele de variatie se suprapun pe anumite portiuni f$i se intretaie la c1iferite valori ale lui si.

Valorile si corespunzatoare punctelor de intersectie ale curbelor sint redate in tabelnl 9. (p. 34).

Intersectiile curbelor al li\i jrnin cadrul provinciei banatibice au loe la si = 176 - ~31) intr-o regiune relativ ingusta" in care ol = j'tn :--' 30,5 -32. Destul de apropiate stnt ~i valorlle lui ei corespunzatoare celorlalte intersectii ale curbelor si anume : 8'i = 260 -3061 en oik = frn,

1) Lamprotirele nu all Iost proicctate tn aceste rtiagrarue.

<II + Billlat
'10 ~ Mill Poi<JIl<J Rusc;'
c Ntii Droce«
60 • M;II Bitior» V/ijdeasa
~O 0 ..
c • ~ _,_ ~~" ... '" •
x. ,,~or, • ,0 T
40 • " .. ' 0
ox •• x
~'1- .$;i •• +x:Jd .. /f + c
3[) ~-t-(>.~x+ + ~-iOt
10 o'(y. +T +
..
'0 Si
-
80 ',20 160 200 Z~O 280 3,0 36Q 4~Q ~~o ~BO 520
rm
70
&0
50- _,. +
0+ ,.
40 + +x+o + ++
~X .. t·~bJ ...
3Q • ++~II/
-r -ro. X ~ f ·+0
20 + ~ x" .tc. 0+ 0
{r>~ 0.0°
x + " ~
+0 c " •
'0 ~.! •• .. o. •
-t ••
+ ;,i
80 (20 160 200 240 280 320 360 ";00 HO 480 520
r
/7'0
6G
50
ItO
-.- _,.
30 ~'~-tx"""~
20 X o ~¥ H &,;~ + f; +
+ +~ "'_r..o.xo+t~' 0.+
0 0 .. 0
K 00 <l ,0 0 ~.'\;.'t> ~ tSi
~ ",0 0
0 0'C
130 120 16'0 20:) 2~O 280 3Z:0 360 "00 ~40 ~BO 520
ilik
70
60
50
40 0 • • .+-
• "-'#'e -
3(1 x +°0 • + .. - •
+ 0, cP •
+~ ijr ~x • • 0
2D • , ++ i:t \J-w~f~ of ~ 0 0
°
\0 x T i&t."Ix • Sf
-, eo 120 160 20Cl 2'tCi 280 320 3£>0 'tOO "40. 480- 520
Fig. 6. - Varlat ia pararnetrilor al, (m, c, atk, in mnctle de si la hanatite.
Variation des parametres 01, (m, c, alii, en roncuon de si des banatrtes, so

120

520

160

200

280

'360

400

240

320

440

480

70 60 50 40 30 20 10

520

5i

480

520

70 60 50 40 50 20

70 60 '50 40' 30 20 W

320

3&0

41)0 440

480

--

.r..\\, ."

'0,'3 ",~'3",\ ...

ill

~-al~

~+~ fm ·-·o-·c

--

-'

60

120

200

520

440

480

520

160

360

4DO

70 60 '5il 40 !

'M 20 10

ilK

Pm c

400 . ~D

80

160· ZOO

280

360

32.0

120

Fig. 7. - Diagl'ume du d i~rrel1tie!"c ale banal tteror, Dlagrammes d~ difM:renciation des hanatltes.

22

34

D. GlU~C.~_ C CIOFULA. !-T_ SAVU

TABELUr. 9

{'"lorUe b)raliil~r pcntru seria de di{cJ'eJ1/iere b ancditica

d = {II! I all: = (III I a/(; = c

Corpuri, de banatlte

117 si (nunim) nl; si (rn axlm)

OCIl:£i de Fin (BaI1RI)

2:11 si 2!l() sf 2:H ->i (minim) 25-J si (maxim)

Ruschita (muntu Poiana RtlSca)

244 si

160 sf (minim) 204 sf (maxtrn)

176.li

Savll".;,ill (rnuntii DrQCe3)

104 si

260.li

202 si

12!l si

Ciiziine~ti (mun tii DJ'ocea)

191> si

138 sf

2119 si

;;015 sf

Vladeasa

272 si

228 si

22-2.); si = 160-251, ell alk = c"""16 - 21; si = 117-138, ell al = = c,.....20-26.

Ace, te limite de var:'atie restrinse intre care apar valorile si, corespunzatoare pnnctelorde intersectis ale eurbelor, reflecta caracterul de eonsanguinitate a hanatitelor de pe teritoriul tal'ii noastre ; magma izofalica este opdalitica cuartdiorrtica, Evolutia magmelor banatitice a urm :1ri t linia de diteren tiere s u bal ealina, i a,r particu laritatile in tilni te in regiunea mai oazica ~i cu aciditate interrnediara sint canzate, in ceo, mai msre parte, de procesul de diferentiere in slire, care a condus In, acumu- 1<'11'i de criatale ~j., numai lntr-o ma·snra mai mica, de reacttile din zona de eontact 11 magmelor banatitiee en calcarele,

CONCLUZII

Din consideratiunile Hiente asupra provinciei banatrtice rezulta urmatoarele conclnzii :

Oorpurile eruptive din cadrul provincioi bana.titice slut localizate pe sisteme de Ira.cturi laramice sau pe sisteme de Iracturi mai vechi reintinerite, formind in ansamblu 0 serierle aliniamente orientate XNE-SSW;

In aria provineiei banatitice se intilnesc ;1tit I)l'odu;;e vuleanicc, cjt ~i corpuri subvuleanice, mai rar plutonice ; vulcanitelese dez voltarin bazinele cretacie-superioare, nnde se asociaza ell cOl'{ll1risubnllc2,nice j

23

CARACTER !ZAREA PROVINC I r I BANATI TICE

35,

Masa principaHt a corpurilor banatitice intrusive 0 eonstituie de reguHi. granodioritele, mai rar granitele !;Ii dioritele, in care sint caracterisnice texturile in ,,~lire"; in unele corpuri intrusive din Banat, rocilor granodioritiee Ii se asociaza produse de diferentiere ell un earacter usor alcalin, ca. monzonite ?i sienodiorite ;

Produsele vuleaniee din depozitele senoniene urmaresc Iinii de dislocatie subhercinice reprezentind 0 provineie petrografiea aparte de cea. lara-mica (banatitrea.), ~i anume, provincia subhercinica j

In raport cu orogeneza austrica produsele vuleanice subhercinice §i produsele magmatismului laramie au un caracter subeecvent , Vulcanismul subhercinic s-a, manifestat in t.impul Senonianului; jar eorpurile eruptive Iaramice (banatitice) an fost puse in loc in Paleocen.

Magmele banatdtice au evoluat, in diferentierea lor ,- de la un caraeter a-cid (de regula granoclioritic) catre magme slab bazdee, un prim sens, ~i 'catre magme peraeide, al doilea sens;

'I'endintele eatre magrne alcaline se manifesta exclusiv in domeninl slab bazic ~i de aeiditate intermediara j ele reprezinta numai aspecte accidentale ale procesului dediferenf.iere a magmelor bana.ti tice care au generat monzonitele, sienodioritele !?i unele gabbrouri ;

Consanguinitatea rocilor asoeiate tectogenezei Iaramice resulta atit din cadrul structural unital' in care ele s-au format, cit ~i din uniformitatea de chimism a magmelor.

Primil : aC:Qmbrie 1961.

BIBLIOGRAFIE

LLlCI'11l'i pub! icaie

Ant 0 n S. (1936) Cercel iiri geologica sl pet rograrice in Vate a Se aca. Reo. Min. Geoi. Min.

unt« Cluj, VI, 1-2.

Bar til T .. w, (1952) Theoretical Petrology. New-York.

Bon g evE. (1958 a) ('bel" die tektonische Ausbtldung ocr Krnlstiden. Geoioqie, 7, HL B-tL Bon C evE. (1958 b) (_' ber cinen 7.H den B alkantden schraggclcgcncn 11 onzontavcrsch ieu \I ugs-

giirlel. Hull. l nsl. Gcu/. A cad. Sci. Buiq., V I. Sofia.

Bon is evE. (1961) Elnige Ideeu zur Fruge der tekt onischen Verblnduug zwischen den Sudkarpathcn und den Balkaniden. Asat. Ceol. Carpnto-Batc., COntl'·_ V, (Seeiia tecton iea). B ucuresti.

B 0 I· C 0 ~ M., B 0 I' C 0 s E len a (1962) Ccrceliiri gcologice ~i petrograflce in rcgiunea Runc-Segagea-V. Ierii Sal (Bazinlll V. lara, M·!ii Apuseui). n. S. Com. ce«., XLV II (1959- 60). Bncurest i.

Bur riC., N i g g! i P. (1945, 1949) Die. jnngen Erupttvgesteine des mcditerraueu Orogens- I, II, Vulkaninst itut Imanuet Friedlacnder. Ziirich.

C j 0 f! i c a G. (1960 a) Ccntrtbul li la cunoastcrca f'enorneuelor de contact de la Mligurcaua Vatel (M·tii Drocea), Acad. e.r.u., SI. Cerc. Geal. V, 3. Bucurestr.

C i 0 r j i c a G. (1960 b) Contrthutu iH stndiul petrogratlc al masivulul cruptiv banaUtic de Ill. Ccrbia (1\1-\.ii Drocesj.Cornuntcare Scs, Univ. Bucurestt.

C i 0 f lie a G. (1962) Studiu petrogratic al torma P unnor eruptive din regiu nea CilziiTle~tiCiungani (i\1-jii Drocea). An. Com. Geol., XXX II. Bucurestt.

C i 0 _f ! i c a G., S a v 11 H. (1962) Stratlfieatia rltmica din dyke-ttl de gabbro de III A!ma~Sali~te (M-Pi Drocea). Acad. B.P. R., SI. Cere. Geo!. VII, 1. Bucurestl,

Cod arc e a A I. (1931) S tudiul geologic ~i petrografic al regi unii Ocn a de Fier - Bocsa Montana (i lid. Caras, Banal). An. l nst. Geot. Rom., X V. Bucurestt,

Cod arc e a A I., Pave I esc u L. (1954) Cercetarl georogtcc lnregtunea Ru~chita. D. S.

Com. oe«; XXXVIII (1950-1951). Buenrest i.

Cod a r c e a A i., R iti I e a n It G 1"., P a V e ! esc u L., G her as iN., N ii 5 t a 5 e a n u S., Be 1" cia I., I\-1 e r c us D. (1961) Privire generals asupra structurll geologice a Carpatilor Meridlonall dinlre Dunaresi Olt, Ccnqresu! a/V-lea al Asociaiiei Carpato-Balcaniee, B. Cf!rpalii Meridionali. Bucurest.i,

Cod a I· c e a A 1., Pop G r. (1963) Contribupi la cunoasterca cretaciculul din zona 0()pot (Banatul de Sud). Attn/. R.P. R., SI. cere. Geo.!. Nt'. 2. Bucurcstr,

Constant:inoff D. (Hl58) Corrt ribut iuni III studiul geologic *1 pr'lrogrn.i"i(" al hanal itel or (mastvul Boq;l'i). Comnnlcarc comtt, Geol , Bucurcst i

25

CA RACTER IZAREA PROV INeIE! BAN AT IT I CE

37

Cot taB. (1865) Eralagerstatten irn Banal und in Serhlen . Wieri.

D i III i t r 0 \ S. (1960) 0 iazvi li i m agrnatiz rna i razmescen i i sv iazanlh s nim rudnlh mestoroj denii Bolgarii, In ,,!I'iagmatism i sviaz S nim poleznth Iscopaemth", Gosgeol' tehizdai, Moskva.

F iii pes C II }\,1. G. (1933) Note prehmtnatre sur Ie recherches gcologiques {tans le flySCII intcrne .it I'E du Teleajen , C.R. Insl. Clol. Rotun., XXI. Bucurestl.

F ; lip esc It 1\1, G. (1945) Le tuf volcantque du Senonien du flysch carpathique de Ill.

region de Courbure. Bull. Sed. Sc. Act/d. Roum., XXVIII, 3. Bucurestl,

F iii pes c u !II. G. (1958) Contributions a la separation en horizonts stratigraphiques du Cretace dans Ie Ilysch externe comprls entre Ies valles du T'eleajcn et de l'Uzu. Rev. Ciol. Geoq«, II, 1 .. Bucurestt.

I., Air i n e i S t., Bot C Z a L u, R., Soc ole s cuM., Sloe n esc uSc., V c n c '0 v 1. (1963) Structura geologica profunda H teritoriuiui R.P.R. dupa datele actuale geoflziee (gravimetriee si magnetice). Ac,;rI. R,P. R., St. Cere.

Geojizica. VIII, 1. Bucurestl,

D. (1950 a) Le massif erupt if de la Vladeasa, An. Com. CeQ/. XXIII. Bucurestr, D. ( 1950 b) Contribntion1t 10. connalssance des corneennes du Bihor. An. Com.

Geot., XXI' I. Bucnresti ..

Giu~cr\ D., Biloiu 1\1., Riiulileseu D., Stiopol Yictoria, Dim'i~ t res cuR. (1956) Studiu petrugratic al rnasivului Poiana Busca de sudvest. D.S. Com. ce«; XL (1952-1953).

C ius c ii_ D.. C hell esc u Em i J i a. P ii. 1 roe s c u C. (1956) Complexul banatlttc din reg. Balsoara. Cornuulcarc la Ses. Univ, Bucurestl.

Gill ~ c 11 D., C i 0 f 1 i c a C. (1957) Structura plnzei intrusive de la C,lzfl.lle~ti- Ciungani.

Ana/de Unio, "C. 1. Par/IOn", 18. Bucurestl,

G i v ul esc u R. (1954) Contrlbuttnn! la studiul Cl'cta.cielilui superior din bazinul Borodului, Acad, R.P.R., SI. Cere. 51. (Filial a Cluj) V.

Han 0 III 0 10M. 1., Han 0 mol 0 A 11 to a net a (1963) Geologia ~i petrogratla regtunu Somes=-Muatcle Rece-Miigllri-jl.llnii.stiTcni-Capu~. D.S. Com. ceot., XLVII (1959-1960). Bucurestr,

Her III ann M.; Z 0 m b 0 r y L. (1939) A Biharkapu (Portale) his L alyos mcszkove nek telerkozete, 'Math. Term. Tud. Ert., 58.

Her m a II II M., Ems:1; t K. (1940) Dioritperllritek a Biharmegyel Rezb anyal kiirnyH::eu, Mall!. Term. Tud.. Erl. 59.

H l\ r d U z e u C. (1962) Cercetarl geologice ~i petrografice ln partea cell trala !I Mun tilor Semenic. D. S. Com. Geo! .• XLV (1957-1058). Bucuresti,

I a cob D. (1953) Contrtbuttunt Ia stratlgrafla ~i tectonica rcgiunli vestice a l\1unplor Metaliferi. Acad. R.P.R., Sl. Cere. SI.. (Filiala Cluj) IV, 3-4. Cluj.

1011 esc u C. (1962) Gercetiiri geologiee sl pet rogratice In Crishlilll'l Munttler Bihor (Biharia).

An. Com. Geol., XXXII. Bucuresti.

J eli n e k I. (1937) Les roches eruptivcs bnnatltlqucs des Monts du Bihor. Bu/. Lab. Miner. tuu». Bueuresii, II.

I< r fi u t n e r T h. (1941) f:tude geologique dans la Piidurea Cralului, C.R. tn«. ce«.

Roum., XXV. Bucurestt.

I( r aut 11 e l' T h (1946) Observatlunl geologice III Muntit Bihor, D.S. Inst. Geol, Rom., XXVI. Bucurestf,

L u p II M.; L u P u Delli sa (1962) NOla asupra Cretaclculul superior din regiuuea VidraSohodol (Mun tii Ap useni), D.5. Com. Geot., :XL I f I (1955 - 1951';). Bucurestl,

CavaL

G l u s c a C t u s c ii_

D, ciuscx. G, ClOFLlCA, 1'1_ SAVU

!I'I i h ii i \ esc It \' i c tor i a (19136) Studiul geologic al Bazirmlul Rosta (:Iluntii Piidurea Craiulul). Tezii de doctorat. Com. Geol. St. {elm. eeo/!. J3•

M u r g e a IJ It G. ~i colab. F iii pes c 11 1\0{. G. ~i colab, (1961) Privire generala asupra

Ilisului cretacic de la curbura Cnrpattlor. Asoe. yeol. Carp=Bale: Conqr, V. Ghidut excursiilor. B - Carpatii Orientali. Bucuresti.

Pap j \I C. V. (1953) Cercetar] geologiee in Maslvul Drocea (!'-'1urr\ii Apusenl). Acad. It,P.R., Bul. SI., V, I. Bucurcst i,

Pap i II C. V_ (1956) Ce ,'cdii ri g eolog i ce pe ver sail tui deN W al mast vulu i Poiann Ruscii. D. S. Com. oeo: XL (l952 -1953). Bucurestt.

Papill C. V., SavlI B., HomaneSCll D., PirvlI Olivia. (1959)Corclatia dint re a tcatu irea geologica ~i anomaliile TIl agnetlce d in zona axiala. a Masivu III i Drocea (j"f -pi A pusenl). C. R. Com. GeQI., XLII (1954 -1955). Bucu restt ,

P a I} P K. (1904) Die geologischen Vcrhaltnisse del' Umgebung von Zam, Jber. d. k. unq, qeol. A.{. H'()2. Budapest.

Pap p K. (1908) Das Erzgebtet von Almasszcllstje in Kom, Hunyad Foldl. Ii.6zl." XXXVIII.

Budapest.

P a u I i u c S. (t958) Contrlbuttuni Ill. stu diul dcpozitclor mezozoice din regtuuea Rcme!i (Padurea Craiului). Anal. Unh,. Bucuresti, 17.

F a vel esc u L., D i HI i t res C II R. (1954) Contrtbuttuul la studiul petrografie al andezilelor din Baztnul Rusca Montana - Lunca Cernil, cu privrrc speciala asupra plagtoclaztlor. A cad. R.P.R., Sed. Bioi., Agron., ce«, Geoqr., Bul. SI. VI, 3. Bucuresti,

P a vel e 5 e u L. (1958) Geologia ~i pe trograf'la regfunii R uschi \,3. An. Com. Genl., X X XL Bueurcstr,

P a vel esc u L. (1950) Geologia Carpatilor MCl"idionali. Anal. Rom.-SO!J., Serio Geol. Gecqr., 1- H. Bucurest.l.

P r e d a L (1962). Studlu geologic al regiunii Bosia-Mezfad (muntii Padurea Craiului) . Edit. Acad. H. P. R.

R a f a let An gel a (1962) Studiul geologic ~i petrografic al Crlstalinului dintre Avram Iancu= Vl. GiiiL1a ~i Bulzestu de Sus (Muntii Bihor-sud}, D. S. COni. Geoi., XLVIII (1960-1961). Bueurestl,

R ii i I can u G r. (1952) Cereetari geologice in regiunea Sv ini ta - Fa ta Mare. Acad. R.P. R.

Bu/. 51., Seeiia Bioi., Agron., Geol.-Geogr., V, 2. Bucurestt.

R ii j I e a n u G r. (1957) Conslderatiuni generale asupra Banatului de Vest. Analele Rom.

SoP., Seria Geol.-Geoor. Bucurestt,

R 11 i I e an 11 Gr., N a s t a sea n u S., Din c a A l. (1961) Geologia regiunii euprinse lntre valea Nerei ~i Dunare, Jlead. R.P.R. St. Cere., vr, 1. Bucurestt,

R a i I e an \l G 1".,. N iis t as e an uS., B Q I d u r C. (1963) Date not asupra limitei tectonice de vest a zonel Re**1 (Banat). Acad. R.P.R. St. Cere. GeM., VIII, 1. Bucuresti,

Ri)'zlozsnik P. (1905 a) Die Erupttvgesteine des Gebietes zwischen den Flnssen Mares lind {{Bros an der Grenze der Komitate Arad und Hunyad .. Poldl. Kozl., XXXV. Budapest.

R 0 z J 0 7. S 11 iii: P. (1905 b) Bettrage zur Geologie del' Umgebung del" Nagybihar. Jber, d. kgl. ullg .. qeo], 'AnsI. Budapest.

R 0 Z I 0 z s n i k P. (1906 a) Die geologischen Verhaltnisse des sitdlichen Telles des Blhargehirges zwischen Nagyha!tm\gy und Felsovldra. Jber. I/. k, unq. qeo]. AnSi.' Budapest.

27

CARACTERIZAREA PROVINC1El BANATITICE

39

H 0 Z I 0 Z s n j k 1'. (1 a06 b) Ober die mctamorphcn pnlaozotschen Gesteine des Nagybihar . .l ber. d. k, ullg. qeot, A.n.>l. Budapest.

R 0 z.J 0 Z S II iiiI'. (1935) Neue Bertrage zur Kerurlnis der met amorphcn Gesteine del" Umgebung des Nagyhihar. Fiildl. Kozl., LXV. Budapest.

R 0 z I 0 z s ni Ii P., Ems z t K. (1909) Bcitrage <:\11· genaueren petrographischen und cherutschen Kenutnis der Banatll e des Komitates Krasso-Szbrerry. Mill: Jber. /;. unoqeot. R, A .• XVI (H)07-1909), Budapest.

Sa u I e a E 1lI iIi a (195/) Cont rlbu Iiuni la cunoasterea haz+nului lara. Comunieare Ses.

Unlv. Bucuresl l.

S a v u H. (1962) Chimismul vutcanitctur [urasic-supcrioare-> cretacic-inlcrioare din Muntu Drocea, D.S. Com. cea., :\LVU (19.'\0-1960). Bucurestl,

Soc Q l e s c 1I M. (l940) Les aif'leuremen ts de minerals de la region \'<1 ta - ~oimll~- Buceava=Savlrsln - Zam, C.R. Lnst. Ce()/. Roiun., XXX III. Bucurest L

S t 0 i.c 0 vic i E. (1930) Daccgrunltul de pc Vll.lca Cn'i.cilllJu]ui. lieu. su». Geol. Min.

Uniu. Cluj, IV, 2.

S tr e eke i sen A. (1933) Junge Eruptlvgesteine in (istlichen Bnuat mit besonderen Berticksich tlguug ihrer Feldspate. Bul. Soc. Rom. Geol., I. Bucuresti.

S z II d e c z 1< Y G y. (1 !.l03) Uher cinige verkannte Gesteine ties Vlegyasza-« Gehirgcs. N.

Jb.Mill., Ceol. Poieol1i. II, 72.

S z ad e c z k Y G y. (1!.l04) Beit rage zur Geologie des Vlegyasza=-Blhar-c Gcbirges. Fiildt. tcsu., XXXIV. Budapest.

S z ad e c z k Y G y. (1907) Obcr die petrographischen 11tHI tcktonischen Charak tere des Blhargehlrges, rouu. Kotl., X:\ X V J L Budapest.

S z it dec z k y G y. (1908) Die Geologie der Sz arazvdlgy bel Rezbanya. Muz: Fiiz, I, 1. Cluj.

S z ad e e z k y G y. (1915) Die geotogrscnen Verhaltnisse von Kissebes, Hodosfalva, Sehesv ar, Marotlaka untl Magyarokereke, Mtsz; Fii:. Mill. a.d. Min.-Geol. Samml. Siebenb, Naticnaltnuseums. HI, L Budapest.

S z it de c z kv G y. (19RO) Asupra vtrstel eruptivuhn de 11.1 Vlil.deasa. D.S. Inst. Geol. Rom., XV (1926-J!.l27). Bucuresti.

S Z a dec z k y - K a r d 0 ssE. (1924) Zur Geologie del' Gegend von 'Sz;;\szJenyes - Alsojara (Siebenburgcn). rsu« J{ozl., LfV. Budapest.

S z e 11 t p .\ t e r y S. (1 !l2S) Pet.rogeologie des sudlichen Telles des Drocea Getnrges. Foldt, u«. Ellk., :\: XV II, u. Mill. s». k. Illig. geol. Ansi., 27. Budapest.

T rl'f III r- s c II l\[. (1963) Cerceli\ri geologice in regrunea Luncoiul de [os. Acoll. RP.R.

SUId. ~i Ccrcet. tie cea., vnr. 2. Bn curest.i.

V I a i ell' T ,\ t ;i r im N i i a (1963) St ratigrafia Eocenului dill regiunea de la S\V de Cluj.

Edi!. Acad. H.P.H. Bucurest l,

Vas i J e f I L. (1939) Sur Je probleme de la zonalitc prirnaire des formatious metallileres du Cretace superieur-Paleocene dans la region de Bulgane de Sud-est. A.wI. Dir. Cen. Red r, Geol., X. Sofia.

Veil d J A. (1927) Die Typen dcr tlngarischell Rhyolilhe. N. Jb, su«, Geot., Poleonl., LV Beilaqe.

Lucrdri nepublicute

C c r 11 e a G. (1948) Raport geologic asupra hazinnlui Ru ca Montana. Arh, Com. Slat GeolBncuresti.

D. GIU;:;CA, G. CIOFLlCA, H. SAVU

40

Con s tan tin 0 f f D. (1953) Raport geologic asupra reglunli Hamna-Barbosul. Arh. lust.

Geol. Bucurestl.

Con s tan t i 11 0 f f D. (1954) CerceHiri geologlce ~i pctrogrartce intre Bocsa Bomlna-; Valea Mare. Arh. Ins t. Geol. Bucurest i.

Con s tan t j n 0 f f D. (1955) Raport geologic asupra regiunii Bocsa Montanii-Flrliug.

Arh. lust. Geol. Bucuresti, _

Con s tan t i 11 0 f f D. (1956) Raport de cartarc geologica asupra regiunllor Firliug-Ezeri~Zorlentul Mare ~i Forotic-> Surducul Mare (Banat), A1'h. Inst. Ceol. Bucuresti, Con s tan tin 0 f f D., Be r cia J., Be r cia E I vir a, Teo do,' u L., 1"11 ate esc u I I e a n a (1956) Raport asupra prospecfiunilor geologice din regiunea Sasca Romanfl-Carbunari. Arh, lust. Geol. Bucurestl.

Con s tan tin 0 f f D. (1958) Raport asupra cercettirilor' geologlco-petrogratlce din regtunea Dognecea=-Mntdau (reg. T'irnisoara). Arh. tnst, Geol. Bucurestt,

L \1 P \1 M., L u 11 u Den i 5 a (1955) Raport prlvlnd Cretacicul supertor din regiunea Vldra-« Sohcdot= Ctmpent. Arh. lust. Geol. Bucuresti;

L u p u M., Con t esc u L. (1956) Raport de prospec tlunl pentru n ixipu ri. Reg. BorodCetea. Arh. Inst, Ceol. Bucurestl.

N e a c .~ \I C 11., Z i m \l\ e r man n P., Z i III 111 e r man n V 0 i c II ita (1961) Raport geologic aSllpra prospectiunilor peutru mincreu de fier III reglunea Tincova.Idioara-; Valea Lazuri. Arh, Com. SLat Ceol. Bucurestt.

R H f a let An gel a (1954) Raport asupra st.ud iului geologic ~i petrogratlc al Iutruztunilor din regiunea Ptetroasa= Budureasa (M-tii Bihor), Arh. Inst. GeoI. Bucurest.i.

R a f a let An g e J a (1955) Raport asupra studiului geologic ~i petrograllc al intrualunllor din reglunca Pfetroasa-s Budnreasa - Stlna de Vale (Zona de N\:Y a l\1-~i1or Bihor). Arh, Inst, Gcol. Bucurestl.

R a f a let All g c l a (1956) RaporL asupra studlulul geologic ~i petrograuc al Iutruztunilor din regiunea Pietroasa - Budureasa-> Stlna de Vale (Zona de N\V a M-tilor Bihor). Arh. Inst, Geol. Bucuresti.

Sa;" 1I H. (1953 a) Raport geologie asupra p:1rpi de E Si SE a Masivuiui Drocea, Arh, Inst. Ceol. Bucurestt,

S a v u H. (H153 b) Raport geologic ssupra tucrnrllor dill partea de NW a Mnsivului Poiana Husca, Arh. lust. Geol. Bucuresti,

S a v u H. (1959) Haport geologic asupra Iucrm-ilor din M-til Drocea, (i\1-tii Apusenl), Arh.

Inst. Geol., Bucuresti.

S a v II H. (1962) Raport geologic asupra regiunii Teregclva- Luncavita-c-Armenis (l\I-tii Scmenic). Arh. Ins t, Geol, Bucuresti.

Z i m mel' \11 a 11 n A., Z i m mer man n V 0 I c h I t a (1962) Raport geologic asupra prospectluntlor pentru minereu de Iler .~i suUuri complexe til regiunea Ascuttta Mic:l- Yr. Boul-c-Ruschlta. Arh. Inst, Geol. Bucurestl,

._

TABELUL '1

Anal he c him ice ale roeilor batuitltice din Bonet

Nr, 0 x i z i
analizei R o c a Regiunea
chlmice sio, I Ti02] Ala031 F~031 Fea I MnO I I I Na20 I I I I I I I Suma
MgO CaO K~O PaOo CO2 S H2O H2O
Aplit mlcropegmatltic I 76,6J I I
1 Cariera din Valea Groza Mare,
Ocna de FieI' 0,17 11,90 0,87 0,2.0 urme 0,62 1,22 2,40 6,23 - - - - 0,07 100,29
2 Aplit granodloritie Boqa Montana 76,47 0,18 11,61 0,21 0,72 - urme 1,26 3,29 4,48 urrne - - - 1,21' 99,43
3 Granit banatltlc Volea Moravite] (Arsura), Vasio-
va 70,911 0,58 12,13 2,63 1,05 urme 1,47 3,80 3,23 4,13 0,15 - - 0,.18 0,08 100,34
5 Granodiorit porfirit Gal. Reichens tein II, Deallll oe- 65,021
nilll, Ocna de FieI' 0,65 14,30 3,12 2,15 0,.05 1,50 5,13 3,20 3,97 0,15 - - O,IlO 0,14 99,98
4 Granodiorit (de aporiza) Valea Ferendiei, hotar BOC.?ll Mou-
tauji - Ocna de Fin 63,221 0,95 15,15 2,75 1,65 urme 3,62 4,50 2,85 3,34 0,50 - 0,85 0,76 0,11 100,25
6 Granodiorit Valca Smida, Bamua 62,64 0,75 '17,55 2,37 2,09 0,09 ::1,40 5,20 4,20 1,20 0,25 urme 0,04 0,63 0,08 100,47
7 Granodiorit Ogasul Ttgannlui, Ocna de Fi<'l' 62,14 1,02 1-1:,36 3,77 2,55 0,03 2,70 5,89 3,37 3,25 0,26 - - 0,70 0,03 100,07
8 Granedlorlt Terczta Mica, Ocna de Fier 61,63 0,95 15,25 3,28 2,23 , 0,.03 3,45 5,34 3,.13 3,31 0,12 - - I 1,09 0,21 100,02
9 , Kcratotlr cuartlter Ogasul Buehin, Bocsn Montawl 72,24 0,27 15,27 0,81 0,62 I 0,61 2,12 5,57 1,99 0,12 0,55 0,15 100,31
- - -
10 Porffr diorlttc ell cuart Moldova Nous 0;;,841 0,18 13,63 2,25 3,45 I - 1,85 3,95 4,47 1,76 0,18 - - 2,15~ 99,71
-
11 Diorit cuar-life)' Valea Lacului l\-lic, Dogne ce a G5,71 - 17,08 2,84 1,79 I - 2,57 5,24 .~,87 1,02 - - - - 100,12
-
12 Diorit cuaruier Sasca Rowi'nui 6-1,95 0,11 16,11 3,16 2,18 - 2,04 4,68 4,40 1,53 urme - - - 1,45* 100,61
13 Diorit cuarttter I Valea Groza Marc, Ocna de Fier 64,85 0,34 16,67 2,81 1,96 - 1,87 4,51 3,79 2,75 urme - - 0,52 - 100,07
14 Porftr dioritic !' .. Ioldova Nona 62,53 0,37 17,18 2,.38 0,77 - 1,79 8,61 3,.40 0,40 0,14 - - - 1,82* 99,39
15 Porfir diorltic CUCll art Mina Sasca 5\),071 - 14,5g 3,01 0,56 - 2,73 10,49 3,75 4,16 - 0,63 - - 0,89* 99,96
16 Diorit cuarttrer Vll'ful Tl1va InalUi, Sopct ul Veelli 57,4.91 0,28 17,18 5,45 6,18 urme 3,23 5,35 2,59 1,59 0,02 - - 0,.35 - 99,71
17 Porfir diorit.ic Ogasul Rii..,;cheni, Ramnn 56,9°1 1,00 15,50 5,10 2,4·0 0,16 5,40 6,70 3,40 0,96 I 0,21 0,50 0,34'· 1,40 0,25 100,22
18 Diorit cuarttrer Carbunari 53,54 0,28 17,82 5,39 4,21 0,52 1,97 7,47 3,27 1,95 urme 0,85 0,09 - 1,94' \)9,36
19 Stenodiortt cuartrrer Mln a Ciclova 51l,891 0,28 16,95 4,85 3,72 - 3,12 4,92 4,09 2,41 0,15 - - - 2,23' 99,61
20 Monzonit cuurttter Og(\~LlI BiirlJosului, B1il'hQsul 5(;,0°1 0,90 18,80 4,90 1,60 0,13 2,20 6,00 6,20 1,40 0,44 urme 0,30 0,70 0,20 100,57
21 Monzcnit cuartifcr porttrtc Ogasul Ciurarului, Bocsa Romam'i 54,70 0,64 15,10 4,90 3,80 0,11 3,10 5,60 7,80 2,70 0,58 0,20 0,48 0,20 0,.40 100,31
22 Granogabbro Mina Paulus, Oena de FieI' 58,201 1,21 14,76 3,74 3,19 0,05 4,31 6,88 3,50 2,55 0,38 - - 1,31 0,05 100,13
23 Aplit gabbrodtortttc THva Midi, Oravrta 65,081 0,16 15,95 2,25 2,04 - 0,53 3,47 4,54 4,31 0,13 - - 1,26 - 99,72
24 Sienogabbro Tcresia Mare, Ocua de Fief 53,.'37j 0,93 16,97 4,34 3,00 0,08 3,79 9,12 4,13 3,06 0,42 - - 0,82 0,25 100,28
25 Gab brodioril TIlYa Mica, Oravitn 51,65 0,54 16,33 4,68 5,73 0,20 4,75 8,02 3,97 1,57 0,10 - - 2,16 - 99,75
26 Gabbrodiorit Oravita 47,.41 0,6:1 20,20 4,51 9,85 - 2,83 10,99 2,29 0,43 -- - - 0,21 - 99,35
27 Gabbro cuartlrer 'I'erezia Mare, Ocria de Fier 49,92 1,76 14,87 5,28 4,7g 0,10 7,62 8,55 2,85 2,30 0,35 - - 1,70 0,30 100,39
28 Mcllagabbro Terez ia Mare, Dena de Fier 48,39 2,04 17,54 2,84 5,04 0,.12 7,65 8,85 3,65 1,74 0,30 - 1,06 0,80 0,.22 100,24
29 Min eta Cll augit Ga.l Reichenstein T, Dealul Dia-
nilii, Oena de Fier 53,54 1,98 12,:32 5,20 2,21 0,07 6,70 7,60 2,47 4,85 0,66 - - 1,78 0,59 99,97
30 Odinlt eu hornhleuda Carlera din Valea Groza Mare,
Ocna de Fief 51,38 1,40 16,05 .2,90 '1,45 0,09 7,28 9,64 3,47 1,66 0,25 - - 1,43 0,05 100,05
31 Odinit eu diopsld Ogasul Ciobanului, Valea Feren-
diet, Ocua de FieI' 50,57 1,40 14,53 4,36 5,21 0,05 7,88 7,06 2,17 1,57 0,46 - - 4,08 0,60 99,94
32 Odinlt cu hornblenrla Valea Pogonisulul, Boesa Roman a 50,20 0,64 14,60 4,80 4,44 0,15 5,70 8,60 I 5,:W 1,80 0,35 0,50 2,40 0,13 0,90 100,41
33 Spessartit Valea T'ereziei, Bccsa Romfma 50,201 1,10 15,2°1 5,30 2,90 0,16 8,10 7,50 3,00 1,30 0,29 I 1,80 0,28'· 2,70 0,50 100,33 Allaligli :

.) r epreztn ta H20 to tal; * *) r e prezlntu 503

P. Be a r t h - nr, 1,3,4,5,7,8,9,22,24,27 28,29,30,31; A lex an d r a D all c i u I e SCIl - nr. 6,17,20,21,32,33; K, Ems z t - nr. 2, 10, 12, 13,14,16, 18,19,23,25,26.; J. :.r i e d z w jed z k y - 111'. 11, 15.

A I. Cod arc e ,I (1931) - nr, 1,.3,4,5, 7,8,9, 22, 24, 27,28,30,31; D. Co 11 S t a. n tin 0 r f (1958) - ur, 6, 17, 20, 21, 32, 33; p, R 0 z 10 z S n t k und 1,;:. E 111 S z t (1909) - Ill'. 2, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 23, 25, 26.

SUrse:

TABELUL 2

Analizele cliimiee ale rocilor banaiittce din Muniii Poiana Rased

Nr. Ox izi
anallzcl Roe u 'Rcgiunca Si021 1 A 1~031 Frzo31 I Mnol I 1 NazO I I I I IH20+1 1
chtmlce Ti02 FeO MgO CaO K20 PsO" CO2 S HIP Suma
j nacu VaJea Lozna, Rusca Montana 64,961 0,73 16,26 3,.66 T 1,48 0,10 1,45 2,94 3,43 3,03 urme - urme - - 100,1
2 Porrlr granodtorttlc Valea LUngll, Ruschi~a 64,83 0,37 14,88 2,66 1,46 0,08 2,15 3,83 4,42 3,71 0,19 - 0,22' 0,18 0,64 99,62
3 Granodiorit VaJea Glavan, Rusca Montan>i G4,21 0,67 15,46 3,21 1,80 0,07 2,55 4,62 3,77 2,50 urme - urme - ~ 99,35
4 Granodlorit Carrera din Valea Strambuculul,
Nii.drag 62,80 0,75 18,40 1,18 2,80 0,10 1,25 4,48 4,02 3,.02 0,16 - 0,15 0,02 0,50 99,24
5 Andezit Cornitel 62,1°1 0,11 15,72 2,24 3,21 0,07 1,19 4,79 4,40 2,03 0,32 1,97 0,30~ 0,39 0,58 99,42
6 Portir granod lorttic VIdea Lungs, Ruschtta 61,861 0,42 16,68 3,20 1,44 0,11 2,59 4,41 2,83 5,00 0,22 - 0,22' 0,25 0,50 99,73
7 Porfir granodioriUc Ptriul Gale Lunga, Ruschita 61,73 0,40 16,78: 4,05 1,25 0,11 2,67 4,59 2,90 4,61 0,25 - 0,14' 0,34 0,.51 100,33
8 Andezit Valea lui Dancu, Rusehtta GO,.62 0,51 15,18 2,10 2,70 urrne 2,06 1,88 .~,88 2,91 0,21 1,48 3,10* 0,31 1,71 100,65
8 Andezit cuarttter Valea Alunului, Busca lVJonlanl1 59,34 0,72 18,41 2,80 3,26 0,07 1,20 6,.30 4,69 1,93 0,20 - 0,18 0,66 0,30 99,86
10 Portir granodioriUc Cariera din Valea Strarnbuculul,
Nadrag 57.70 0,85 20,50 3,96 2,62 0,20 1,10 6,00 3,77 2,19 urme - 0,18 0,20 0,07 99,34
11 Audezit Plrlul Cll Raei Mare, Huschln 56,65 0,35 17,78 1,65 3,69 0,10 2,90 6,49 3,49 2,32 0,24 1,32 0,09* 0,17 2,47 99,71
1:l Diorit Valea Wilhelmina, Ruscllit,u 54,80 0,80 16,401 3,50 3,20 0,17 5~25 5,20 5,55 0,66 0,27 1,75 0,17* 0,65 2,15 lO1,52
1:1 Porfir dioritic Valca Mare, T'incova I 54,G6 0,82 18,631 2,14 3,.G3 0,20 1,:lO 8,82 6,23 1,76 0,16 urme urrne 0,62 0,60 99,57
14 Banatit Valea Ciresulul, Rusca Mon l nnil I 54,GO 1,00 22,12 2,60 3,40 0,11 0,77 5,53 4,02 3,38 0,47 0,90 - 1,30 0,32 100,20
15 Andozit cuarIiler Valea Gli):van, Rusca Montana 54,22 0,92 17,46 2,42 5,03 0,14 4,20 8,26 2,53 0,85 0,18 2,00 0,12 0,66 0,30 99,26
16 Diorit Hauzest] 51,78 0,13 18,68 7.75 2,79 0,22 3,03 8,75 3,22 1,49 0,31 - - 0,22 0,44 99,81
17 Diortt Valea ell Haci Marc, Ruschlta 47,20 1,20 14,771 7,02 3,00 0,14 5,12 11,74 3,03 2,00 0,2,7 1,63 0,.41* 0,41 1,48 101,42
18 Andezit basaltic Valea Lozna, Rusca i\[ontantl 47,051 1,07 IG,201 2,47 4,88 I 0,10 I 6,.82 8,10 3,.37 1,84 0,42 4,06 - 3,14 0,05 99,52
10 Bazalt Culmca Paducel, RIIscllH9 48,05, 0,75 15,99j 5,85 2,75 0,.35 5,40 10,85 3,.65 0,55 0,24 3,40 0,17~ 0,.75 1,80 100,65 • reprezi n Ll SOa

Analisl i : Gr. Labov:!ry - nr. 4, 10, 13, 18: Gris lin a POpeSCll -111'.1, :3,9,14,15; nnonlm e- nr, 2, 5,. 6,7,11,12,16,17,19.

Surso : Gh. N(lae~lI, P. Zimmermann ~i Vo l c h tt a Z Lm m e r m n n n (1061)-l1l'. 4, 10,1:1; L. PavelesCIi (1958)-nr.2,5,6, 7,8,11,12,17,19: P, Zimmermann ~i

V 0 i chi t a Z i mille r III ann, (1962) - nr. 1, :-;, 9, 14, 15, 18,

o

TABELUL 3

Analizele cbimice ale rocilor btmaiitice din Mun/ii Drocea

Nr. Ox i z i
analizei R 0 c a Regiunea 5i021 TiOa I A12031 Feao31 I MnO I MgO I I Na20 I RaO I P20·1 CO2 I ! HjlO I HaD 15uma
chirntce FeO CaD S
1 Microgranit porfirie Cuias 73,65 0,26 13,53 0,59 2,19 0,06 0,31 0,31 4,31 4,71 - - - 0,41 0,21 100,54
2 Granit Pirlul Gruiul Lung, Cazane~ti 73,47 0,53 13,77 1,72 1,60 0,09 0,70 1,60 3,31 1,80 0,33 - 0,20 0,71 0,12 99,75
3 Granit Savtrsln 73,11 0,20 14,66 0,34 1,32 - 0,48 1,36 3,99 3,98 - - - 1,00 0,06 100,50
4 Granit Plrlnl Rosu ~a, Cazanesti 72,07 0,37 13,07 2,06 1,32 0,05 0,76 1,75 3,66 3,24 0,07 0,50 - 1,00 0,22 100,14
5 Granit Plrtul Ilenita, Cerbia 71,90 0,33 16,15 1,04 0,36 urrne 0,54 1,70 4,58 1,88 0,04 - urme 1,65 0,24 100,41
6 Granit Ptrtul Ileana, Cerbia 71,72 0,39 14,88 1,63 1,60 0,09 1,30 2,38 2,90 1,60 0,07 urme 0,30 1,07 0,14 100,07
7 Granit en amfibol Siivar~in 66,13 0,50 17,4 1,00 1,71 0,02 0,73 2,47 4,37 4,29 - - - 0,93 0,36 100,25
8 Adamelit Plrlul Benita, Cerbia 69,60 0,38 17,8 0,90 1,20 0,09 1,90 2,80 3,20 1,54 0,12 - urme 1,00 0,15 100,68
9 Granodiorit Plriul Ileana, Cerbia 70,63 0,35 13,57 4,95 0,95 0,12 2,92 2,38 2,46 1,85 0,09 - 0,07 0,5.3 0,13 100,30
10 Granodiorit Plriul Ilcnita- Cerbia 69,54 0,25 14,69 2,05 1,46 0,06 0,95 2,07 4,26 .3,22 0,12 - 0,10 0,78 0,26 99,81
11 Granodior it porfiric Savlrsln 65,98 0,45 17,93 0,7.3 2,50 0,05 0,61 2,06 5,10 4,40 0,13 - - 0,41 0,16 100,06
12 Granodiorit porfiric Temesesti 65,78 0,55 17,21 1,84 3,32 0,11 0,96 3,93 3,66 3,01 0,15 - - 0,24 0,17 101,02
13 Granodiorit Temesesti 62,54 0,48 16,83 0,34 3,75 0,10 2,25 4,97 3,82 2,81 0,33 - - 1,23 0,18 99,61
14 Granodlorit Savtrsin 61,98 0,85 17,16 1,95 3,32 0,18 2,50 5,09 4,12 2,67 0,22 - - 0,58 0,27 101,02
15 Diorit cuartifer de Pie-
troasa Valea Ciresoaia, Cazanest! 60,13 1,23 15,38 5,83 2,06 0,22 2,40 5,46 5,06 0,70 0,36 - - 0,92 0,32 100,0
16 Dlorit cuartller Vata de Sus 59,98 0,07 14,79 5,02 .3,25 - 2,14 5,79 3,77 3,04 - - - - 1,96' 99,81
17 Diorit cuartlfer Savlrsin 55,98 0,88 18,00 4,52 5,51 0,16 2,87 7,24 3,63 0,9.3 0,14 - - 0,57 0,33 100,7.3
18 Diodt Tcmesestl 51,28 0,75 17,23 5,71 5,66 0,18 5,03 7,97 3,86 0,36 0,4.3 - - 1,24 0,.3.3 100,0
19 Microdiorit cuartiter Valea Ctresoala, Ciiz:lne~ti 47,40 1,70 14,30 7,45 5,90 0,40 5,20 10,00 3,40 1,10 0,17 1,56 0,12 1,94 0,20 100,8 7

5 4

* reprcz inta HID total

Analistl : Alexandra DiinciulesclI-nr. 5, 6,8,9; K. Emszt - nr. 1,3,7,11,13,14,16,17,18; Cristina Popescu - nr. 2; C. V a s i l Lu - Ill'. 4,10,15,19 Surse: G. G i 0 f lie a (1960 h, 1962) - 11l'. 1-19; S. 5 zen pet e r y (1928) - nr. 1, 3, 7, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18.

TABELUL 4,

Analizele chimice ale rocilor bonaiitire din manti! B ihorului - VUideasQ

NT. analizei chlmice

Roell

Hegiunea

2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12

13 14

15 16 17 18 19 20 21 22 23

2,1 25 26

27 28 29 30 31 32

34

35

36

37

38

39 40 41 42 43 44

45

RJo!it Riolit Riolit RioHt Riolit Riolit Hiolit

Vliideasa

Valea Draganului, Vladeass Plriul Meziadului, Vliidcasa Borodul Mare, Bihor

Valea Dr~'l::m;llll1i, VIi1deasH Vlrlul Capra (Dragan), vladeasa Valea Draganulut, Fata Ceruri

Vladeasa

Valea Craciunului, Bihor Valea Dragnnulul, Vl:hleasa LUBea, YlihkHsa

Valca Cerna, Vlfidtasa

Valea Somcsului Hece, Munl.elc Mare

V>llea Foalelor, VU\deasa

Vulca Chinju lu], afluent al Cri-

sului r-;cgn', Hiliarea Valea Craclunutni, Vludcasa Yalea Cerna, Bihor

Valen Seaca, Biiita Bihor Valeu Seaca, Baita Bthor Valea Aleului, Pietr oasa Sebesul Marc, Blhor Valea Crisului, POCI1] Lunca, Vladeasa

Valea Draganului, Ci\piitlna Por-

cului, V!tHlcasa St tntsoara , Bihor

Carina Luzuri, VIii deasa

Valen Somcsului Rece, Mnntele

:\Ial'c

Stm lsoara, Bihor

Piatra Trlhuru lui, Bihor Arsura de la Visag, Blhor Vnie a Seacu, Barta Bilior Lunca Druganului, Yli\clcas[t

77,151 75,96,

75901

, I

75,2::11 75,121 75,11i

73,741 72,881

72,8711 72,40

71,981

I 71,001 70,74j

70,551 70,9°1

69,471' 66,21

65,481 6'1,73

0,62 0,27

0,24 0,35

0,30 0,41

0,09

1,21

0,59 0,51 0,67 0,71 0,58

16,0!) 15,24 14,90 13,72 14,8,1

14,38 16,(;1

15,23

14,56 1,29 17,69 1,15 16,04 3,93

0,H2 0,14 1,80 0,92 0,-19

3,07 1,58

1,95

3,89

0,58 urme 0,45

1,70 0,46

1,05 0,18

1,68 0,5'1 0,38

1,73 0,03 0,16

O,3(l 0,0:[ 0,43

1,31 n,05 0,69

5,65

1,40 2,89

1,44 3,91

1,14 5,10

4,12 .'i,66

:'1,14 5,21

1,51 ::1,78

3,17 5,5\)

16,53 1,29 2,89

15,64 1,73 2,83

17,48 1,2:'> 3,38

0,06 1,54 3,75

0,04 2,31 3,83

0,09 1,69 4,16

1 \1,00 0,36 Hl,83 2,79 1!J,11 2,98 17,32 4,53 19,8~; 0,42 16,31 3,70

1,38 1,56 0,75 1,48 1,38

0,45 1,89

0,84 3,12 3,37 3,:~8 3,::l:j 3,20 4,46 'l,ti8 4,02

11,18 5,07 6,76 8,01 5,34 7,79 6,36

9,38

Ox i z i

2,08 3,751

3,03

::1,46 :l,8~

3,::10 3,82

<J,98 2,53 3,36 4,35 4,31 3,63 3,70 .3,93 3,47

4,01

0,08

3,24 5,36 3,14 2,63

4,22 :~,98

4,08 3,80 2,64 3,29 3,26 3,07 1,55 1,61 2,90

3,77 2,55 1,91 1,85 1773 1,23 1,17

1,27

0,10 0,02

0,12 0,08

O,OH 0,20

0,14

0,14 0,24 0,06

0,17 0,21 0,06 0,16 0,28

O 'J"

, ..... 1

2,32

2,79 0.90

0~41

I 0,32* O~O

0,80 0,08

0,04 1,89 O,H

0,69 0,02

0,04 1,24

0,07 0.05

1,12 0,02 99,75

0,82 0,09 100.25

0,30 0,20 100,02

0,51 0,10

1,51

0,62 0,72 4,37 0,46 1,18

0,59*

WO.21 100,40 100,:14

99,79 99,31 !l9,n

]00,00 ]00,00 90,90 99,65 99,81

Granit RioHt RioHt IUolit Riolil

Putul l\.lIbck, Bui(a, Dillor

}" ul u I r-ranz iska, Bui tu, TIi h or

SiOI ,. 1'102_1-1-\_12_0_3 c._1_F_e2~0._:J--:-l_F_co___!I_l\_.f_n_0-,--1_)_lg_0-:--_C_~~l.O-;_1_N_B_IO__.I_h_' 2_o___!_l_p_2_O_5__,I_C_O_!_c_I_s_' ___!_I r_I!_o_+___.:_IH_20_-....!I_s_u_m_a

II 13,0311 A,05 0,31 I 0,23 1,17 3,03 i 4·1.'~1,9~ I - 1 II 0,05"

013 1",3·· 04" 0,92 0' ,01 0,17 ° flO 4,181 n 0" 0"8 004

0:02 1~,5;1 1:5~ 0,8~ 0,04 0,22 o:~o 3,4.1 I 4,:>0 O:O~ I),;;" 0:;81 0:21

14.221 0,53 1,07 0,67 1,25 3,115 i :~,17

0;11 13,2Ci; 0,27 1,10 0,03 O,Of, 1,:~O 2,\171 4,5;1 I 0,02 O.~3 0,20

13,98 1,93 0,68 0,20 0,90 ::1 ,03 4,11

!::; I,

5,00 4,45 4,1'1

67,17 I 66,97

65,88 0,60

65,42 0,59 65,35 0,28 54,26 O,G~1

61,86 0,87 66~72

63,82

59,95

56,56 0,22 67,06

15,87

17,90 3,81 1[;,96 3,45 14,46 5,58 17,55 1,19

0,14 0,10 0,,12

1,37 0,13 1,01

1,45 0,87

1,33 1,43

1,32 1,42

2,54 0,83

1,20 I 1,50

0,25 2,47

2,61 1,83

2,37 1,08 ],~)6 3,16 e.n 1,98

0,11

4,74 I 1,56 0,20

2,76 1,47

4,00 1,89

3,19 1,14

3,05 2,56

2,25 3,41

2,93 3,33 0,2~

3,81 2,59

3,36 s.rs

3,7,) 2,80

1,18 3,50 2,87 3,02 3,45 4,07 s.se

1,76

1,69 urme 2,46 0,97 100,48

100,00 100,00 99,07

0,50 1,81" 99,43

100,00

0,18 O,lG 1,56 0,46 100,67

0,57

10n.21 99.84

0,70

99,1)9

99,93 99,98

100,00 99,96 99,6Ll 99,80 99,99 99,95

100,80

56,95 1,31l 17,0~ 0,37 4,49 0,06 4,99 G,18 2,61 3,49 0,30 0,13 0,30 1,74 0,34100,3:>

17,59 1,27

18,74 0,27 20,46 2,94 17,29 2,50 18,10 2,75 ]7,49 3,60 18,65 4,76 22,59 5,50

19,03 O,4G

58,5,1 1,39

58,2'1 0,22 20,44 0,43 6,29

3,99 3,15 4,95 4,59 2,01 1,87 1,04

0,17 7,00

1,77 0,06 3,94 0,08 - 4,67

0,10 2,27

0,14 3,33

0,10 0,30

Riolit Riolit

Granodiorit x Granodiorlt x Grauodiolt X Granodiorit x x Granodiorlt x Dacit

Dacit Granodiorit Daeit de Lunca

Grnnudlori l Dacit de Vi~ag , Dacit

Portrr granodiorttic + ('/) Daeit + (1)

Dacil + ('I)

Andezit cnartrrer 7 + ('/) Diorit Cuartiicr

Porfir diorlt ic cuarurcr ell amfibol

Purfi; lLiUl"ll Jl" l-uuq.iier

ell bi ot i t

Porfir diurl t i,' cuart i fer ~11 a mf'Ibol

Porttr dloritic cuarurer cu am fihul

Porfi r dioritic cuarti fer ell biotit

Porfir rllorltlc cuartifer cu amfibol

PorIir dioritic cunrtifer eu

amfibol Diorit

Diol'it plroxeemc Diodt amfibolic Andezi t

Andezi t pir oxenlc Andezit

Andeztt

Galeria de IHlza Laszt» 820m. Baila BillOr

Chene Bih:ll'iei, BM!a Bihor

Galeria de haz,'\ Laszlo 760 In, Baita Billo!'

Chelle Biharici, Buita Bihor

Galvria "Pl'Opilit", Baita Bthor

Pi,.iul Alun, Bihor GJina, Bihor Guina, Bihor

Ptrtu 1 Negrutti. Muntelc Mare Valea Capusutui, Muutele Mare Vaka Capusului Mic, Munt el e

l\.f a 1'1"

Valea Seaca, B:ti\.a Bihot'

54,134 0,\)-1 16,01 1,9~i 5,9~~ 0,11 5,02 9,29 1,49 2,74 urme 0,08 0,32 1,10 0,10 99,70

54,40 1,20 15,15 0,35 6,93 0,10 4,96 9,4,\) 1,62 2,2:"} 0,4-1 1,05 0,31 1,50 0,25 100,09

5~,20 0,93 15,92 1,94 5,41 0,13 5,19 9,.53 1,45 3,23 urrne 0,20 0,28 1,69 0,4.0 100,64

47,97 60,86 58,90 55,82 55,65 55,62 55,15

53,2-1

6,23

0,80 100,11

1100,00 0,13 1000,18 0,09 990,413 0,24 100,84 0,28

1,18 99,702

1,54W 99,13

~ reprezinta H,O total; •• reprczinta SOs: X III sursa apar ca dacogranite ; X x In sursa spare ca dacit-grauit porfu-ic eu andezin , +, Ia sursa apal' ca dacite andezrtice : + + la SUl'SU apar ca audezrte dacitice,

Anatisii i C, Docltel' -nr, 20,21; K. Emszt -nr.32,34,36, 38; 0, Giuljca -nr. 2, 5, 10, 11,13, 22,23, 25: 1. ,Jelinek -nr. 24,40,41: Gh_ Lahovary-nr.

42; R. L:u II Z e r - 111'. 1, 4, 6, 9, 16, 1~), 27, 28, 29, 31, 39; C I' i s tin a Pop e s c u - 111'. 26, 44; B, R to sit k a - nr. 8, 18, 30, 33, 45; E. S t 0 i c 0 vic i - nr, 15; C. Vas i l I u - nr. 12, 43; A. V end I - nr. 3; Z 0111 b 0 r y - 111'. 35, 37; Anonim - nr, 14, 17.

Surse : S. Ant 0 n (1936) - nr. 18,30,46; D. G i u ~ c {, (1950 a) - !II'. 2, 5, 10, 11, 13, 22, 23, 25; I. Hall 0 mol 0 si An loa net a Han 0 mol 0 (1963)-nr. 12, 26, 43, 44; ;:.J, H e r lT1 all n ~i K. E III S z t (1940) - nr. 32, 34, 36, 38; N, Her man n ~i L, Z 0 m b 0 r y (1939) - nr. 35, 37 - C. Ion esc U (1962) _ nr. 14; 1. J eli It e k (1937) - nr, 24, 40, 41; E, S to i co vic i (1930) - nr. 15; Gy. S Z aile c z k y (1903, 1904, 1907, 1(08) - nr, 1, 4, 6, 7, 8, 9, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 39, 45; A. Yen d I (1927)nr, 1, 3. Q.

TABELUL 5

Valorile Niggli ale rocilor banalitice - Banal

Valorile N i g gJ i
Nt'. analizei
chlmice I I I I I I 1 I I I I I I I Tipul de magma
sf at 1m c alk k mg ti c itm Q L 1\1 7C (;( qz
1 469 43,1 10,6 7,7 38,6 0,62 I 0,50 0,73 0,72 59,1 37,7 3,2 0,05 +32,10 +224,6 Aplitgranitica-engadinitgraniticii
2 509 45,5 5,2 8,8 40,4 0,47 - J,20 1,uO 60,9 37,1 2,0 0,06 + 57,20 +247,4 A plitgrallitica
3 322 32,7 22,8 '18,8 26,4 0,45 0,43 2,18 0,79 52,2 36,6 11,2 0,10 + 7,72 +116,4 Adame llittca-granodtoritlca
'1 252 32,7 24,6 21,1 21.6 0,44 0,34 1,81; 0,85 I 47,1 39,8 13,1 0,20 + 4,78 + 65,6 Granitica-leucotonalitica
5 231 32,5 32,2 1715 17,8 0,43 0,60 2,63 0,54 46,7 39,1 14,2 0,29 + 4,41 + 59,8 Opdalitic:'l.
6 213 35,1 29,5 18,\) 16,5 0,16 0,58 1,83 0,18 45,0 43,0 12,0 0,36 + 4,28 + 47,0 Opdalitica
7 214 29,2 30,9 21,7 18,2 0,38 0,44 2,68 0,70 43,1 39,1 17,8 0,23 , 3,00 + 41,2 Op dali tica -leu cot on alit.ica
T
8 210 30,8 32,2 19,4 17,6 0,40 0,54 2,45 O,riO 43,2 40,2 16,6 0,27 + 3,23 , 40,4 Opdalitica
,-
\1 362 45,2 9,9 11,4 33,5 0,19 0,45 1,20 1,15 53,9 43,5 2,6 0,14 +26,1 +128,0 Trondhjemiticii
10 263 31,\) I 29,4 16,8 21,9 0,20 0,37 0,72 0,57 48,2 38,7 13,1 0,18 + 9,36 + 75,4 Cuartdioriticii-meJacuartdioritica
11 239 36,7 26,8 20,6 15,9 0,15 0,51 - 0,7(; 49,.5 40,2 10,3 0,39 + 1,10 + 75,4 C u art di 0 rttica
12 241 35,3 26,8 18,5 19,4 0,18 0,41 0,20 0,69 47,5 41,4 11,1 0,29 + 5,31 + 47,5 Cuartdlorttica
13 244 37,2 24,5 18,0 20,3 0,32 0,42 0,\l0 0,13 47,4 42,9 9,7 0,29 + 5,90 + 62,8 Cuartdioritica-melacuarWioritica
14 223 3(;,3 18,2- 32,9 12,[; 0,06 0,51 1,00 1.80 49,4 39,4 11,2 0,48 , 6,2 , 72,r, 'I'rondhjemitica-cuartdiorlttoa
-r- ,-
15 179 26,1 20,7 34,1 19,1 0,42 0,59 - 1,64 35,7 41,5 22,8 0,15 , 1,11 + 2,6 Cuartdioritica
,-
16 172 30,5 41,9 17,0 10,6 0,28 0,33 0,71 1,60 41,9 36,8 21,3 0,44 + 2,41 + 29,6 Dioritfca-orbitica
17 165 26,5 41,0 21,0 11,5 0,16 0,57 2,26 0,51 38,8 37,4 23,8 0,39 + 1,80 + 19,0 Dtorittca-Iamprodiorlttcii
18 158 31,1 32,4 23,6 12,9 0,27 0,26 0,71 0,72 37,6 43,5 18,9 0,41 + 1,33 + 6,4 Dioritica
19 181 31 ~7 36,2 )4,7 17,4 0,27 0,40 0;76 0,40 38,6 44,6 16,8 0,29 + 1,64 + 11,4 D ioritlca-natronstenttlca
20 179 34,0 25.'5 19,5 21,0 0,13 0,39 2,00 0,76 36,1 49,1 14,8 0,23 + 0,68 + 5,0 Cuartdioritica-mcnzostenittea
21 153 25,0 .32,0 17,0 26,0 0,20 0,40 1,30 0,53 24,9 50,1 2.),0 0,01 - 1,04 + 44,0 Diorittca-essexlttca
22 177 26,4 36,2 22,3 15,1 0,32 0,54 2,74 0,61 38,4 38,3 22,8 0,27 + 1,70 + 16,6 Diorrtica
23 268 .'38,6 16,7 1 s.a 29,4 0,38 0,17 0,49 0,92 45,4 46,7 7,9 0,13 + 5,38 + 50,4 G I'll. n osien I ti ca
24 144 27,0 30,9 26,1 16,0 0,32 0,48 1,93 0,84 30,8 44,7 24,5 0,25 + 0,13 - 20,0 Cumbraitica-monzonitica
25 133,5 24,9 40,4 22,2 12,5 0,20 0,45 1,08 0,54 30,7 41,2 28,1 0,33 , 0,34 - 16,5 Norrnalgabbrcdlcrlt.ica
-r-
26 112 28,2 38,1 27,7 5}8 0,09 0,25 1,13 0,72 31,8 41,3 26,9 0,65 + 0,45 - 11,2 Ossipitlca
27 121 21,1 46,7 22,1 10,1 0,33 0,58 3,19 0,47 28,3 36,6 35,1 0,35 + 0,32 - 19,4 Gabbrodioritica-sommaitdioritica
28 155 24,4 42,2 22,5 10,9 0,23 0,64 3,56 0,53 26,6 41,6 31,8 0,38 - 0,11 - 28,6 Normalgabbrodiorlt.lca
29 146 19,8 43,3 22,3 14,6 0,56 0,63 4,09 0,51 30,4 36,3 33,3 0,15 + 0,58 - 12,4 Lampl'osommaitica-sommaitdioritica
30 126 23,0 41,0 25,3 10,7 0,24 0,64 2,64 0,61 28,4 40,9 30,7 0,36 + 0,37 - 16,8 Norm algabbrodtortttca
31 131 22,1 50,3 19,5 8,1 0,32 0,60 2,79 0,38 32,8 34,4 32,8 0,46 + 0,94 - 1,4 Normalgabbrodioritic1i-melagabbro-
dtoritica
32 126 21,5 40,0 23,0 15,5 0,18 0,53 1,20 0,57 25,4 41,9 32,7 0,16 - 0,26 - 36,0 Gabbrudlorit.icd
;r 128 23,0 47,0 20,5 9,5 0,22 0,65 2,15 0,43 3L2 37,2 31,6 0,41 + 0,63 - 10,0 N ormalgabbrodlorrtlca -melagabbro-
"
dio'ritlca Nrvanallze! chunice

2 :~ 4 5 (j 7

s 9 10 JI 12 13 14 15 16 17 18 19

T.\I3ELUL 6

Y alorite Niqqli ale rocilor banatitice - tnnntii Poiana Rusca

V n l o ri Lc 1\ i g g 1 i
I I i I I I I I I I I I Ttpul de magma
si al I fm nil; I: I n elfm Q L III 'IT a q:
c I my
I I I
,
I I I I Gra n od iorl tid
269 39,9 25,6 12,9 21.G (I.3G 0,3 .. I :<,2:"1 0,[;0 50,4 30.:: 10,3 0')') -i 6,011 +82,6
,--
252 :"13,8 24.6 15,0 :.!:J,G f~.;1.1 0,49 I 1. J(j D,H5 44,9 'J8,3 t i.s 0,13 -I-1,O(i +49,6 Granil iefl -granorlior iUc;1
2:~7 :-13,6 2::;,.=) 18,4 11),5 O,;If) (J,<18 1.99 D,UI '18,4 4:<, f I 9 " 0,26 +'1,59 +59.0 Opdallticu
2311 40,7 1\1.6 17,8 21,0 0,3J 1I.J5 2.03 0,90 4G,"'! 46.6 7~2 0,28 +5,79 +48,4 Gran odlorl L ica-leucotonalit ica
239 35,6 2:J,4 19,7 21,3 0 .. :22 O,2S 0.23 0,84 46.0 ·13,1 10,r! 0,25 +4,73 +53,8 Cuart.dior+t ica
221 35,2 2(i,9 16,8 21,1 0.5·1 0,51 1/17 0,62 43,5 4·1,8 '11,7 0,25 +3,45 +36,6 o pdali l icii- grancdiorlt.ica
215 34.5 28,2 1~ " 20,0 lJ,St 0,·1\} 1.U.'i 0,6.1 4:3,2 ,j 1,2 ]2,6 0,26 +-':1,32 +J5,0 Opdali tica-gran ou iori L ic,i
1,<->
240 3'-,,4 27,0 7.9 29,7 O,~'I 0, ..... Ll:! 0.29 41,0 48,2 10,R 0,015 +:d,45 +21.2 Cuartrllorlt lca
198 31\,0 22,4 22.,4 1\.1,2 !I.:.'!I 0,26 ] ,SO 1,00 41,0 4O,7 12,3 0,30 +2,51 + :21,2 Leuco pole i t ieil.
189 39,6 22,8 21,1 16.;-, o ~- tl.~:1 1,illi o,n 42,5 -t 7 ~~J 10,2 0,39 + 2,99 +23.0 Le ucoton alitica -Ieucopelertica
._1
11:13 33,9 21i,0 22.4 1 ",7 o.au O,:'(j 0,77 0,80 40,7 4·1,1 14,0 0,36 +2,25 -' 21).2 Tonulil iei!
160 28,3 31l,.~ 16,·1 16,8 \),07 0,59 1, 7.~ 0,42 ;14,3 44,:-1 21,4 0,25 +0,69 - 7,2 Diol"iticf!
159 31,9 HI,5 27,5 21,1 0,15 0,28 1,75 0,7U 31,6 51,0 17,4 0,20 -0,40 -2.3,1 Tonalitica -dioritica
176 42,0 19.3 19.2 10,5 0,35 0,19 2,05 0,99 :38,4 52,1 9,5 0,32 +0,:~3 - 2,0 Cuartrl toritica
157 29,9 35,!) 25,6 Il,U 0,18 0.50 1,91 0,71 40,5 39,2 20,3 0,55 +2,12 +12,6 DiOl'jLica
133 28,4 36,9 24,2 10,.::; (',23 o.u 0,15 0,65 3Q ') 42,9 :0:;;,9 0,40 +0,.53 - 9,0 o i ot'lticu-orbitioa
Uj .....
115 21,3 37,9 30,6 1U,2 u.;:o U,49 2.20 o.so 26.7 38,3 35,0 0,35 +0.10 -25,8 Gabhrodiortttca
121 24,6 I 41.8 22,:\ I 11,3 0.2(1 0,62 2,17 0,53 28,1 41,7 30,0 0,37 +O,Ot -24,2 p; orm algabbrodlorl tica -gabbroida
120 23,7 37,5 29,1 9,7 0.08 0,54 1,36 0,77 29,3 39,(; 31,1 0,43 +0,28 -18,8 I\: crmalgabbrodiori lica TABELUL 7

Valor/Ie N/ggil ale rociior banal/lice - muniii Dtocea

Valorile N i g g l j
Nr, analizel
chimice I I I I I I I I I I I I I I Tipul de magma
si a/ f c alk k mg Ii citm Q L M 7t CI. qz
i
1 406 'J4,0 15,0 2,0 39,0 0,42 0,16 0,33 0,13 54,7 40,7 4,6 0,02 +18 +151 Engadinit ica
2 411 45,5 20,9 9,4 24,2 0,44 0,27 2,02 0,44 61,5 29,8 8t7 0,16 + 6,60 +214 Y osemit.itgranitica -ad arnelltttca
3 394 46,.5 11,5 8,0 34,0 0,40 0,35 0,97 0,69 56,2 sa,s 5~5 0,10 +21,3 +158 Y os em ititic1i.
4 384 41,.0 19,9 9,6 2IJ,50 0,36 0,29 1,28 0,48 57,0 37,1 5,9 0,13 +16,4 +166 Engudinitgraniticii
5 387 51,0 9,0 10,0 30,0 0,20 0,44 - 1,11 48,5 45,1 6,4 0,14. +18,8 +167 Engadinitgranitiea-yosemititgranitieii
6 366 44,0 23,0 13,0 20,0 0,26 0,42 - 0,56 60,4 30,0 9,6 0,24 + 12,58 +186 Yo scm i ti tgranrti eli - n orm algra niti c:li.
7 283 43,0 16,0 11,0 30,0 0,39 0,29 1,54 0,68 17,4 46,7 5,9 0,15 + 8,22 + 63 Granosienittcii-adamellitfca
8 315 47,0 21,0 14,0 18,0 0,23 0,61 - 0,66 57,5 31,3 11,2 0,28 + 9,77 +143 Farsundltica-leucopeleitica
9 309 35,0 39,0 11,0 15,0 0,32 0,48 - 0,28 57,5 26,8 15,7 0,26 + 7,58 +137 N ormalgranitica-le ucopeleltica
10 322 42,.0 19,0 10,0 29,0 0,33 0,32 - 0,52 52,9 42,5 6,6 0,14 + 11,81 +116 Farsundit.lca- tasnagranl tica
11 275 44,0 14,0 10,0 32,0 0,36 0,28 1,26 0,71 46,5 47,0 6,5 0,13 + 7,12 , 47 G ranodioritlca-tron d hjem j tid
T
12 257 39,5 2,2,0 16,0 22,0 0,35 0,25 1,61 0,72 48,4 43,0 8,6 0,26 + 6,87 + 69 Granodioriticli
13 227 36,0 25,0 19,0 20,0 0,32 0,31 1,31 0,76 45,2 43,9 10,9 0,28 , 4,35 + 47 Gran 0 dioritt cii.
T
14 202 32,5 31,0 18,0 18,5 0,30 0,36 1,90 0,58 41,8 43,3 14,9 0,27 + 2,51 + 28 Opdalitica
15 198 29,9 32,1 19,0 19,0 0,15 0,36 2,97 0,59 40,3 42,3 17,4 0,22 + 2,09 + 22 Cuartdioritica
16 200 29,0 32,0 20,5 18,5 0,34 0,33 0,20 0,64 40,8 41,0 18,2 0,22 + 2,23 + 26 Cuartdiorrtica-opdalltica
17 165 30,5 35,5 22,0 12,0 0,14 0,34 1,89 0,62 39,6 41,6 18,8 0,43 + 1,87 + 19 Tonalltica
18 132 26,0 42,0 2,2,0 10,0 0,05 0,45 1,37 0,52 32,8 40,3 26,9 0,44 + 0,66 - 8 Dioritica
19 113 20,2 44,6 25,6 9,6 0,17 0,40 - 0,57 27,0 37,0 36,0 0,16 + 0,14 - 25,4 Orbitica - normalgahhrodioritica TABELUL 8

Y alorile Niy.qli ale roeilor banaiiiice - muniii Bihorului- VWdcasa

Valorlle Niggli
Nr. anatiael
chtmice 1 I I I I I I I I t I I
sf al fm c aile k my Ii cifm -Q L !VI 'It
I
1 486 I 48,5 12,9 7,6 31,0 0,40 0,14 - 0,58 63,5 31,'! 5~1 0,10
2 463 48,1 7,3 4,0 40,6 0,39 0,15 0,:>0 0,54 58,3 39,2 2,5 0,04
3 466 45,4 12,5 4,1 38,0 0,40 0,14 - 0,32 59,3 37,0 3,7 0,05
4 433 48,1 12,5 7,6 31,8 0,36 0,44 - 0,60 60,0 34,8 5,2 0,10
5 468 48,7 7,1 8,6 35,6 0,50 0,05 0,37 1,21 60,6 36,7 2,7 0,10
6 441 48,4 13,4 5,7 32,5 0,47 0,13 - 0,42 60,2 34,1 fi,7 0,8
7 410 52,7 9,7 8,0 29,6 0,47 0,37 - 0,82 59,7 34,0 6,3 0,11
S 382 47,1 11,3 8,5 33,1 0,42 0,30 - 0,75 55,3 I 40,0 4,7 0,11
9 403 48,6 13,3 4,3 33,8 0,52 0,10 - 0,32 57,1 36,8 6,1 0,°°5
10 395 44,1 13,8 8,5 33,6 0,45 0,19 2,29 0,61 55,4 40,4 4,2 0,11
11 388 47,2 10,7 7,8 34,3 0,41 0,09 0,90 , 0,72 55,6 40,3 4,1 0,10
I
12 395 47,0 17,7 2,8 32,5 0,45 0,18 1,00 0,15 43,9 47,:: 8,9 0,03
13 344 41,8 15,5 9,7 33,0 0,37 0,30 1,10 0,63 51,9 43,3 4,8 0,11
14 348 44,2 15,1 4,2 36,5 0,34 0,19 1,19 0,27 43,8 47,4 8,8 0,05
15 347 42,1 17,7 16,2 24,0 0,49 0,41 1,47 0,90 50,7 37,5 5,8 0,25
16 314 47,2 14,4 16,3 22,1 0,33 0,39 - 1,13 5512 37,6 7,2 0,26
17 260 37,2 23,9 14,2 24,7 0,33 0,34 - 0,59 46,9 44,0 9,1 0.20
18 I 258 37,0 24,3 14,0 24,7 0,34 0,34 - 0,57 46,6 44,1 9,3 0,19
19 268 43,7 19,6 14,2 22,5 0,35 0,2,5 - 0,72 49,9 40,9 9 <) 0,24-
,~
20 267 39;7 23,3 18,8 18,2 0,23 0,38 - 0,96 51,8 39,9 9,2 0,34
21 255 32,3 30,:-1 19,0 18,4 0,21 0,45 - 0,62 49,2 37,5 13,3 0,27
22 258 40,5 22,4 16,8 20,3 0,35 0,46 1,G4 0,75 49,6 41,1 9~3 0,29
23 266 39,6 22,5 16,4 21,5 0,30 0,40 1,46 0,72 49,8 41,7 8 " 0,27
,.J
24 252 35,5 21,1 15,8 21,6 0,41 0,48 0,69 0,58 47,5 41,9 10,6 0,24
25 241 38,7 24,4 16,7 20,2 0,33 0,37 1,58 0,68 47,3 42,8 9,9 0,29
26 255 46,4 17,9 12,7 23,0 0,17 0,48 2,48 0,70 48,4 41,5 10,1 0,21
27 273 47,7 20,7 17,0 14,6 0,26 0,41 - 0,82. 55,5 31,8 12,7 0,36
28 235 41,5 19,7 20,2 18,6 0,24 0,30 - 1,02 47,9 43,6 8,5 0,35
29 184 31,8 37,7 18,8 11,7 0,18 0,50 - 0,49 43,5 38,6 17,9 0,44
30 177 36,6 31,6 17,5 14,3 0,36 0, ,6 0,37 0,55 41,3 42,2 16,5 0,37
31 273 39,1 26,9 16,4 17,6 0,50 0,33 - 0,60 52,8 36,0 11,2 0,31
32 194 34,3 29,7 19,8 16,2 0,42 0,52 3,38 0,66 41,9 43,5 14,6 0,35
33 174 36,8 31,6 17,4 14,2 0,35 0,46 - 0,55 41,5 41,1; 16,7 0,37
34 193 -33,.9--- '--27,6 22,4 16,1 0,47 0,51 3,26 0,81 44,3 41,3 14,4 0,35
35 150 25,9 37,9 27,4 8,8 0,54 0,53 1,99 0,72 37,7 36,0 25,3 0,49
36 151 24,7 :n,l 28,3 9,9 0,39 0,54 2,50 0,76 %,7 36,0 27,3 0,42
37 147 25,4- 37,5 27,8 9,3 0,59 0,56 1,79 0,74 37,1 36,4 2G,5 0,46
38 109 25,1 32,4 27,3 15,2 0,72 0,73 2,05 0,84 22,5 46,1 31,4 0,24
39 205 40,7 24,7 18,3 16,3 0,29 0,35 - 0,74 45,0 42,2 12,8 0,35
40 177 30,6 35,4 21,7 12,3 0,29 0,49 1,08 0,61 41,6 40,2 18,2 0,42
41 154 29,5 35,5 23,7 11,3 0,28 0,53 0,99 0,66 :37,6 41,5 20,9 0,44
42 197 36,9 27,7 20,2 15,7 0,24 0,43 1,70 0,72 43,4 44,4 12,2 0,39
43 163 32,4 29,5 24,4 13,7 0,16 0,48 1,5'7 0,75 38,2 44,7 17,1 0,40
44 183 44,3 I 18,2 22,7 14,8 0,16 0,07 1,20 1,24 43,2 45,9 10,9 0,43
45 140 20,\3 37,5 26,4 \3,5 0,31 0,56 - 0,70 38,G :39,2 22,2 0,63
, +U,85 +37,42 +28,50 +21,23 +40,67 + 10,04 +16,02 + 18,27 + 15,96 +21,58 +20,72 + 13,02 +14,65 +15,4(; +16,60 +12,,50 + 5,81 + 5,58 -I- 7,40 + 8,45 + 5,59 + 7,21 + 7,75 + 5,53 + 5,73 + 6,15 + 8,10 + 6,59 -I- 2,97 + 2,35 + 7,73 + 2,85 + 2,43

2,77 + 1,61 + 1,44 + 1,39

1,03 + 3,98 + 2,42 + 1,42 + 3,36 -I- 1,46 + :'1,44 + ],68

+262,0 +200,6 +214,0 +205,8 +225,6 +211,0 +191,6 +149,6 +167,8 +161,0 +150,8 +165,0 +112,0 +102,0 + 151,0 + 125,6 + 61,2 + 59,2 + 78,0 + 94,2 + 81,4 + 176,8 + 80,0 + 65,6 + \30,2 + 63,0 +114,6 + 60,6 + 37,2 + 19,8 + 102,6 + 29,2 + 21,2 + 29,0 + 14,8 + 11,8 + 9,8 + 51,3 + 39,8 + 28,2 + 8,8 -I- 24,2

-I- 8,2

+ 2:),8 + 11,0

qz

Ttpul de magma

Aplitgranitica·eng.adinitgranitic1i Aplitgranttlca Aplitgraniticil-yosemiLitaplitic::i Engadinltgranltica

Aphtgranittca Aplitgranitica·engadinitgranilicii

A p litgranitlca- yosemltltgranitrca Aplitgranitica-engadinitgl'anitidl Aplitgraniticii-engac1initicii Engadinitgranitica.yosemititgraniticii 1 osem Itltaplltica-en gad; nitgran iliea Engadi nitgranitlca Engadiuitgranitidl-yosemiLitgraniticii Engadinitgranitlca

Granodiorlttca

y osemititgrarnttca -granodiorrttca Grnnodlorittca-Iarsundttica Leucotonalitica

Farsunditica Granodiorrtica-Ieucotonalltica

o pdalitica

Granodiortttca -leucoton alilicil. Granodlorltlca

Op c1a\i tica-grauodlortttca Leucotonalrtlca-tarsundltlca

Y osemttitgranittca -adamellitica Cr anodiori ticii -Ieucoton alitie:l Leucotonalltica - Iarsu nditicii Melacuartdlorltlca-peleitlca Tonalitica-diorlttod

Granodiorl tica-cuartdtorrtica Cuartdiorittca

Cuartdiorttica peleitica

Cuar tdiorttica - tonalitica Lamprodioritica-orbtttca Lamprodtorttica-orbltlca Lamprodioritlca-orblt ica Cuartdiorittca

LeucotonaliUcii

Dioritica

Dioriticii

Cuartdiorlttca peleittca Tona.litica-dioritic1i Leucocuartdiorttlcli-tonal ilicii Orbiticii