Sunteți pe pagina 1din 6

Compresibilitatea rocilor de zacamnt

8.1. Coeficienti de compresibilitate


Rocile de zacamnt, ca toate corpurile solide, se deformeaza sub ac& 646x2319g #3!iunea
fortelor exterioare" #ea mai importanta dintre ele este greutatea sedimentelor coloanei stratigrafice"
$ceasta este o forta statica %erticala" &e lnga componenta %erticala, apare si o componenta 'n plan
orizontal, denumita forta laterala, mai mica dect greutatea" (a rocile plastice cele doua forte au intensitati
egale"
) alta forta care actioneaza asupra rocilor este forta de presiune a fluidelor continute de roci"
$ceasta forta se traduce prin presiunea fluidelor care compenseaza, 'ntr*o anumita masura, tensiunile din
roca" +espre presiunea flu* idelor din rocile scoartei terestre s*a discutat 'n %olumul , al lucrarii de fata
-4."
&e lnga greutatea rocilor si presiunea fluidelor, rocile din scoarta pot fi supuse si la alte forte
accidentale, de mai lunga sau scurta durata" /ntre acestea amintim fortele tectonice"
+eformarea rocilor sub actiunea fortelor mentionate este dificil de surprins" &ot fi delimitate doua
perioade de timp 'n care se produc deformari ale rocilor0 'n cursul formarii rocii si dupa formarea rocii"
+espre prima perioada au fost facute mai multe mentiuni 'n capitolul 2" &erioada a ,,*a se suprapune
partial cu prima si se refera la acumularea sedimentelor sau ridicarea stratelor"
/n inter%ale de timp scurte 1'n sens geologic2, rocile dintr*o regiune din scoarta sunt 'n ec3ilibru,
adica gradul lor de deformare, indiferent de tipul de deformare, este constant" #rearea unui dezec3ilibru
conduce la modificarea starii de tensiune din rocile aflate 'n zona 'n%ecinata si, implicit, a starii de
deformatie" 4xemplele cele mai eloc%ente sunt forarea unei sonde si exploatarea unui zacamant de
3idrocarburi" &rin forarea unei sonde se produce un dezec3ilibru local, datorita diferentei dintre presiunea
laterala 'i presiunea din sonda pe o distanta de ordinul a cte%a zeci de centimetri sau cti%a metri"
#onsecintele deformarii sunt studiate pe larg la cursul de 5orarea 6ondelor -77."
/n timpul exploatarii unui zacamnt, datorita scaderii presiunii fluidelor continute, starea de
tensiune si, implicit, gradul de deformare a rocilor creste 'n anumite limite"
+eformarea rocilor poate fi elastica 1re%ersibila2 sau plastica 1permanenta2 si este functie de
litologia rocii si de conditiile din scoarta, mai ales de temperatura" 6pre exemplu, calcarele, gresiile,
marnele, sisturile si argilele se comporta elastic, iar sarea si gipsul se comporta plastic pe un inter%al destul
de mare de adncime"
+eformarea elastica este data de una din proprietatile mecanice importante ale rocii, anume
compresibilitatea" &arametrul care cuantifica aceasta proprietate este coeficientul de compresiblitate, mai
exact, coeficientul de compresibilitate izotermica, 0
, 18"1"2
'n care V reprezinta %olumul deformat" $cesta poate fi %olumul brut al rocii, V
b
, %olumul de minerale, V
m
,
sau %olumul de pori, V
p
" +e aceea, se definesc trei coeficienti de compresibilitate, pentru fiecare din cele
trei %olume0
b
,
m
si
p
"
/n ceea ce pri%este presiunea, p, trebuie facuta distinctia dintre cazul zonei %ecine gaurii de sonda
si cazul zacamntului 'n ansamblul sau 'n cursul exploatarii" &entru zacamnt, presiunea din relatia 18"1"2
reprezinta diferenta dintre presiunea litostatica si cea 3idrostatica -44." 6ituatia din 9urul sondei este cu
mult mai complicata -4. si nu face obiectul manualului de fata" +e aceea, 'n continuare, nu ne %om referi
la acest caz"
+aca se foloseste definitia porozitatii 1%" relatiile 1"1"2 si 1"2"22, se poate scrie0
" 18"2"2
+e multe ori se negli9eaza %ariatia %olumului mineralelor 'n comparatie cu %ariatia %olumului brut,
1V
b
/p V
p
/p2" $tunci, se poate scrie urmatoarea relatie0
" 18"3"2
/n cazul rocilor fisurate, compresibilitatea porilor are trei componente0 cea a porilor matriciali,
pm
,
a microfisurilor,
f
, si a macrofisurilor, sau ca%ernelor,
c
0
" 18"4"2
4ste e%identa aditi%itatea %olumelor si, implicit, a porozitatilor0
" 18""2
/n masura 'n care roca este lipsita de ca%erne si macrofisuri, cel de al treilea termen %a lipsi"
8.2. Influenta presiunii asupra compresibilitatii rocilor
#ompresibilitatea spatiului poros,
p
, denumita si compresibilitate efecti%a, depinde, 'n primul
rnd, de natura rocii si de gradul de compactare" /n al doilea rnd, depinde de presiunea efecti%a 1diferenta
dintre presiunile litostatica si 3idrostatica2" &entru gresii si calcare, coeficientul de compresibilitate,
p
, are
%alori cuprinse 'ntre 3:1;
*1;
si 4;:1;
*1;
&a
*1
" &entru nisipuri neconsolidate si presiuni efecti%e de pna la
2;;:1;

&a,
p
ia %alori cuprinse 'ntre 1":1;
*8
si 1:1;
*8
&a
*1
, iar pentru presiuni superioare acestei %alori,
coeficientul de compresibilitate este de ordinul a 1:1;
*7
""" 4:1;
*8
&a
*1
"
&entru rocile fisurate, coeficientul de compresibilitate al sistemului de fisuri, la presiuni efecti%e de
peste 200...30010
5
Pa, este de ordinul a 110
-9
Pa
-1
, 'n timp ce pentru ca%erne este de ordinul a 110
-10
Pa
-1
"
,nfluenta presiunii asupra compresibilitatii sistemului de microfisuri, fisuri si ca%erne din rocile
carbonatice este data 'n figura 8"1", pentru doua calcare cu porozitatile0 112 2,;1< si 132 11,31< si o marna
cu porozitatea 122 2,63<.
5ig"8"1 ,nfluena presiunii efecti%e asupra compresibilitaii"
6e poate lesne obser%a ca efectul presiunii efecti%e asupra compresibilitatii scade foarte mult la
presiuni mari"
&entru gresii, influenta presiunii asupra compresibilitatii porilor este data 'n figura 8"2"
&resiunea are o influenta considerabila asupra gradului de deformare a mineralelor si, implicit, a
rocilor argiloase" +in date experimentale, a fost dedusa o ecuatie empirica pentru compresibilitatea totala,

b
, de forma0
18"62
#onstantele a si b, pentru cte%a minerale argiloase 'n ec3ilibru cu apa, la presiuni efecti%e
superioare %alorii de 7010
5
Pa, sunt date 'n tabela 8"1"
5ig" 8"2" ,nfluena presiunii asupra compresibilitaii
unor gresii de diferite porozitati0
-13!, "-15!, #-10!, $-12!, %-12!, &-13!, &-15!.
'abela (.1. #oeficientii ecuatiei )(.*+
6e mentioneaza ca presiunea este exprimata
'n psi 11 psi = 6894,74 &a2 4ste lesne de
obser%at usor ca exista diferente semnificati%e
'ntre compre*sibilitatile mineralelor argiloase,
fara, 'nsa, a a%ea ordine de marime diferite 6pre
exemplu, pentru o presiune de 2;;:1;

&a, coeficientul de compresibilitate al montmorillonitului este de


cca 4,:1;
*9
&a
*1
, iar al caolinitului de cca 2,7:1;
*9
&a
*1
"
,nfluenta porozitatii asupra compresibilitatii spatiului poros, pentru toate categoriile de roci, este
data 'n figura 8"3"
&entru exploatarea zacamintelor de 3idrocarburi este interesanta modi*ficarea %olumului de pori,
respecti% a porozitatii, datorita scaderii presiunii de zacamnt 'n cursul exploatarii acestuia" &entru aceasta
trebuie definit un coeficient de compresibilitate mixt,
r
, 'n felul urmator0
'ipul de mineral #onstanta a #onstanta b
,ontmorillonit ;,;32 ;,874
-llit ;,;39; ;,926
#aolinit ;,;3; ;,946
$ic.it ;,;3; ;,98;
/allo0sit ;,;33; ;,946
/ectorit )cu 50! #a#13+ ;,;28 ;,94
, 18"8"2
'n care p este presiunea fluidelor din pori 1interna2" 4ste usor de obser%at ca0
" 18"9"2
Relatia 18"8"2 se poate >citi> astfel0 la o scadere a presiunii fluidelor din porii unui metru cub de
roca cu o unitate se extrage un %olum de fluid datorat micsorarii acestui %olum egal cu caloarea numerica a
lui
r
" +esi
r
are %alori foarte mici, %olumul absolut de fluid extras datorita compresibilitatii rocii poate fi
'nsemnat, 'n masura 'n care %olumul zacamntului este considerabil" ) situatie particulara o reprezinta
ac%iferele inacti%e de %olum mare, din care poate fi transferat 'n zona producti%a un %olum de apa
important, cu efect de dezlocuire a 3idrocarburilor"
5ig" 1"8"3" Relaia dintre compresibilitare i porozitate"
+in punctul de %edere al exploatarii zacamintelor, mai importante sunt compresibilitatile fluidelor,
ceea ce nu 'nsemneaza, totusi, ca se poate negli9a compresibilitatea rocilor"
+eterminarea compresibilitatii rocilor se face experimental, prin folosirea celulelor de solicitare
triaxiala" $ceste celule simuleaza conditiile din scoarta" ?u %a fi descrisa aici o astfel de celula"
+ificultatea care apare este legata de reprezentati%itatea rocilor analizate 1ca, de altfel, si 'n cazul celorlalte
proprietati2" $ fost mentionat 'n capitolele anterioare faptul ca proprietatile rocilor se modifica pe parcursul
procesului de carotare si de extragere a carotelor la suprafata" #ea mai importanta modificare este data de
'nsasi compresibilitatea rocii" Readucerea ei la conditiile initiale este destul de nesigura, unele transformari
fiind ire%ersibile" #el mai eloc%ent exemplu este cel al unui nisip neconsolidat care nu mai poate fi adus la
acelasi grad de compactare la care exista 'n zacamnt"
6ingura posibilitate de a asigura reprezentati%itarea probelor de roca este folosirea dispoziti%elor
speciale de prele%are cu pastrarea starii de tensiune din locul de unde a fost extrasa carota"
+eterminarile experimentale fiind complicate, este utila estimarea compresibilitatii" @ones -69.
propune o corectie pentru compresibilitatea porilor0
18"92
#onstantele c
1
si c
2
se determina experimental prin teste de compresibilitate la doua presiuni
efecti%e, p
ef
" /n aceasta relatie, coeficientul de compresibilitate se exprima 'n &a
*1
, iar presiunea 'n &a"
Aplicatia 1.
6a se e%alueze compresibilitatea totala a rocii 'n cazul 'n care este saturata cu titei si gaze, 6e cunosc0 porozitatea,
m2;,2, saturatia 'n apa si titei, 3a2;,3, respecti% 3t2;,7, compresibilitatea apei si titeiului, a24,2 1;
*1;
Pa
-1
,respecti4
t2, 1;
*9
&a
*1
, si cpmpresibilitatea medie a mineralelor, m22 1;
*11
&a
*1
.
5aspuns.
&entru a tine seama de prezenta apei si titeiului 'n porii rocii, relatia 18""2 trebuie adaptata" &lecnd de la faptul ca
Vp2Va6Vt, se poate scrie0
,
care prin 'nlocuiri succesi%e duce la relatia0
"
/nlocuind %alorile numerice 'n relatia 18""2 'n care pentru p se foloseste relatia de mai sus, se obtin0 p239,76 1;
*
1;
&a
*1
si b21;,;9 1;
*1;
&a
*1
.