SONDAJUL ARHEOLOGIC D E LA SURLARI

de V A L E R I U L E A H U
G E O R G E TROHANI

Cercetări perieghetice efectuate £h primăvara anului 1974 pe

c u r s u l s u p e r i o r şi mijlociu a l rfului Mostiştea au identificat în v a t r a
1

satului S u r l a r i (comuna Petrăchioaia, j u d . Ilfov) o staţiune arheologică

Îh c a r e s - a u putut s u r p r i n d e , l a suprafaţă, a s o c i a t e , fragmente c e r a ­
mice de tip T e i I şi de tip C o s l o g e n i . Această a s o c i e r e , laolaltă c u
prezenţa c u l t u r i i T e i fn zona de extremitate estică a a r i e i sale de r ă s -
pfndire încă fn faza v e c h e , apoi stadiul nu îndeajuns de avansat în c a r e
se află cunoaşterea c u l t u r i i Coslogeni au constituit tot atftea elemente
de i n t e r e s a r h e o l o g i c , încît să susţină necesitatea efectuării unei s ă ­
pături de sondaj l a S u r l a r i . C e r c e t a r e a a fost practicată între 20 o c ­
tombrie şi 2 noiembrie 1975, de Muzeul do I s t o r i e a l Republicii S o c i a ­
liste România.
Staţiunea este situată l a p e r i f e r i a nordică a satului menţionat,pe
malul drept a l Mostiştei - o terasă ridicată cu c i r c a 8 m faţă de nivelul
apei formîhd fn a c e s t loc un pinten r e l a t i v înalt şi c u pante bine încli­
nate pe m a r g i n i , străjuite pe l a t u r i l e vestică şi nordică de c u r s u l r f u ­
lui.
P e suprafaţa-platou a botului de terasă distribuţia fragmentelor
c e r a m i c e de tip T e i I , Coslogeni şi Latène geto-dace - într-o frecvenţă
nu p r e a mare - a fost de natură să sugereze următoarea amplasare a a¬
şezărilor străvechi: l o c u i r i l e T e i I şi Coslogeni - îh zona mai de i n t e ­
r i o r a platoului, c u o uşoară d e p l a s a r e în jumătatea nordică a a c e s t u i a ;
aşezarea Latène - pe întreaga întindere a zonei dinspre vîrf a pintenu-
lui de terasă.
C e l e patru secţiuni d e s c h i s e , urmărind c u deosebire explorarea
aşezărilor din epoca b r o n z u l u i , au fost situate pe mijlocul l a t u r i i n o r ­
dice a platoului - o a t a r e dispunere fiind determinată de plantaţiile de
vii c a r e ocupă o mare parte a botului de terasă. Toate secţiunile, p a ­
r a l e l e , orientate perpendicular pe f i r u l apei rfului Mostiştea au avut
lăţimea de 1,50 m, adîncimea maximă de 1,20 m, i a r lungimile - 1:8,40
m; I I : 1 8 , 2 5 m; I I I şi I V : 2 9 , 4 0 m.
P e pereţii secţiunilor s - a observat următoarea stratigrafie (con­
firmată p r i n consemnarea adîncimii tuturor fragmentelor ceramice şi a
c e l o r l a l t e materiale d e s c o p e r i t e ) :
Sub s t r a t u l v e g e t a l , avînd în zona de i n t e r i o r a platoului o g r o ­
sime medie de 0 , 1 2 m - subţiindu-se însă treptat, pe măsura apropierii
de pantă - , s - a aflat o depunere de humus antic cenuşiu-negru, cu g r o ­
simea maximă de 0 , 2 0 m. L i m i t a s a interioară s - a dovedit a fi c o n s t i -

73

www.mnir.ro
F i g . 1 . - Piesă de s i l e x (1), fragmente de măciuci din piatră (2-3)
şi fusaiole de lut a r s ( 6 - 7 ) , c u l t u r a T e i ; şlefuitor şi £m-
pungătoare de os ( 4 - 5 ) , l o c u i r e a Coslogeni I .

74

www.mnir.ro
tuit n i v e l de l o c u i r e geto-dacă, dată fiind prezenţa a i c i a majorităţii
fragmentelor c e r a m i c e Latène descoperite fn săpături. Dedesubt a u r ­
mat un s t r a t de pămfnt măzăros, cu grosimea medie de 0 , 2 2 m, fn a c ă ­
r u i structură s - a u d i s t i n s c o l o r i s t i c două depuneri: una, superioară,
cenuşie-cafenie, a cărei limită inferioară a corespuns din punct de v e ­
dere arheologic c u orizontul de zăcere a l materialelor de tip Coslogeni,
şi apoi o depunere de culoare cenuşie-gălbuie, l a a cărei bază se
aflau fragmentele c e r a m i c e , alte materiale p r o p r i i fazei T e i I . S u b
s t r a t u l de pămfnt măzăros a urmat un a l t u l , de pămfnt galben-lutos, s t e ­
r i l din punct de vedere a r h e o l o g i c .
Din această situaţie de ordin stratigrafie rezultă că, l a S u r l a r i ,
l o c u i r e a Coslogeni a urmat fn timp aşezării datfnd din faza veche a c u l ­
t u r i i T e i - d a r nu imediat, nemijlocit, c a z fn c a r e ambele s - a r fi s i ­
tuat "fn a t i n g e r e " , c i , după cum s - a r părea, fntre ele interpunfndu-sa
un o a r e c a r e i n t e r v a l de timp. A rezultat de asemenea că fn secţiunile
d e s c h i s e nu a fost d e s c o p e r i t n i c i un complex p r o p r i u - z i s de l o c u i r e
(vatră, groapă menajeră s a u de bordei, r e s t u r i de colibă e t c . ) , mate­
r i a l e l e arheologice recoltate provenind numai "din s t r a t " , din depune­
r i l e s u c c e s i v e de pămfnt. D i s p u n e r e a pe orizontală discontinuu şi l i p ­
sită de consistenţa a fragmentelor c e r a m i c e , a c e l o r l a l t e obiecte d e s ­
coperite a constituit o caracteristică comună tuturor n i v e l u r i l o r de l o ­
c u i r e ( T e i , C o s l o g e n i , Latène).

fn pămîntul măzăros cenuşiu-gălbui, propriu l o c u i r i i T e i I au

fost constatate, împreună c u fragmentele de vase din lut a r s , un f r a g ­
ment d i n t r - o lamă de s i l e x , de c u l o a r e gălbuie-nisipoasă,cu o singură
nervură dorsală şi secţiune triunghiulară ( f i g . l / 1 ) , două fusaiole din
lut a r s - una c u c o r p bitronconic, cealaltă c u c o r p u l sferoidal a p l a t i ­
zat, ambele fiind străpunse de o r i f i c i u c i r c u l a r c e n t r a l (fig.1/6, 7) şi
o măciucă fragmentară (fig.1/3) lucrată deosebit de îngrijit din rocă
dură v e r z u i e , avînd c o r p u l s f e r o i d a l aplatizat l a ambii poli, c u uşoară
contracţie s p r e bază, de asemenea străpuns de un c a n a l c i r c u l a r c e n ­
t r a l (un alt fragment de măciucă - fig.1/2 - cu corp asemenea, pe c a r e Ü
atribuim tot l o c u i r i i T e i I , a fost descoperit l a suprafaţă, fn vecinăta­
tea secţiunii H.).
In ceramică s - a u diferenţiat categoriile îndeobşte cunoscute -
pastă c u mult n i s i p şi pietriş sfărîmat, c u c a l c a r şi cioburi pisate;
past£ conţinînd aceiaşi degresanţi, d a r fn proporţii mult diminuate;
pastă fină, aproape lipsită de degresanţi. S t a r e a foarte fragmentată a
c e r a m i c i i îngăduie r e c o n s t i t u i r e a s a u întrezărirea doar a cîtoryaforme,
a c e s t e a apărfnd însă pe deplin c a r a c t e r i s t i c e - fazei T e i I : vasejrde, d i ­
mensiuni r e l a t i v m a r i şi m i j l o c i i , c u c o r p u l bombat (globular), c u gît
c i l i n d r i c s a u evazat t r o n c o n i c , c u marginea trasă uşor a r c u i t fn e x t e ­
r i o r , şi c a s t r o a n e c u c o r p a r c u i t simplu - fn prima categorie; cas­
troane c u mărime m i j l o c i e , c u gura l a r g deschisă, avînd corpul a r c u i t
simplu (cu umerii rotunjiţi, c u partea inferioară dezvoltată) şi margine
r e l a t i v înaltă trasă a r c u i t fn e x t e r i o r - îh a doua categorie ceramică;

75

www.mnir.ro
 76

www.mnir.ro
ceşti cu o toartă şi o tăviţă c u margine oblică, din pastă fină.
Mai multe fragmente c e r a m i c e poartă pe ele ornamente - tipice şi
acestea fazei v e c h i a c u l t u r i i T e i : crestături verticale,oval-alungite,
ascuţite l a capete ( f i g . 2 / 8 ) ; impresiuni ovale, triunghiulare (fig.2/2,4),
rotunde, d i s p u s e , toate, fn şir o r i z o n t a l , pe buze s a u imediat sub a ¬
c e s t e a , o r i pe umerii r e c i p i e n t e l o r din prima categorie; decorul cu
măturică, prezent de asemenea pe vasele din prima categorie ceramică
( f i g . 2 / 2 ) ; l i n i a incizată orizontală, demarcfnd l a unele castroane mici
zona de unire a marginii c u c o r p u l ( f i g . 2 / 1 ) ; ornamente mai complexe,
obţinute p r i n a s o c i e r e a s a u combinarea l i n i i l o r incizate orizontale
drepte, c u a l t e l e , fn zigzag o r i c u şiruri de frfnturi de l i n i i (fig. 2 / 5 ) ;
altele, r e a l i z a t e l a f e l , d a r combinfnd l i n i i orizontale şi v e r t i c a l e p a ­
r a l e l e , fnchizfnd fntre ele şiruri de unghiuri minuscule, produse prin
imprimarea unui obiect ascuţit ( f i g . 2 / 7 ) .
Materialul c e r a m i c redus cantitativ, laolaltă c u împrejurarea că
elementele tipice T e i I s u r p r i n s e l a S u r l a r i nu s e deosebesc de a c e l e a
de l a Căţelu Nou o r i din alte staţiuni, fn fine, c a d r u l limitat a l acestui
raport p r e l i m i n a r de săpătură - toate - împiedică acum o discuţie mai
largă fn legătură c u faza veche a c u l t u r i i T e i , c e s e c e r e însă purtată,
date fiind c o n c l u z i i l e nefondate, unele puncte de vedere confuze i n t r o ­
duse r e c e n t în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e .
2

în depunerea de pămfnt măzăros cenuşiu-cafeniu au fost desco­

perite, împreună c u r e s t u r i l e c e r a m i c e de tip C o s l o g e n i , două obiecte
din oase de animale. P r i m u l este o împungătoare lucrată din aşchie de
os lung, c u vîrf bine ascuţit şi lustruit puternic prin întrebuinţare (fig.
1/5). A doua piesă este un metatarsian de b o u r prezentînd două feţe 3

opuse albiate (pieziş, oblic) prin şlefuire (fig.1/4). Analogiile cele mai
bune - mergfnd pînă aproape de identitate - se regăsesc fh aşa-numitele
"şlefuitoare de o s " , din s e r i a cărora au fost publicate cîteva exem­
plare şi fn l i t e r a t u r a arheologică românească . Dincolo de atare a p r o ­
4

pieri intervin însă dificultăţi. întfi - fn privinţa precizării funcţionali­

tăţii unor asemenea obiecte, fiind greu de ştiut dacă ele s e r v e a u la
ascuţirea unor unelte de o s , cum c r e d e J . B a n n e r şi J . N e u s t u p n ^ , s a u
la l u s t r u i r e a v a s e l o r de l u t , cum a afirmat S . A . S e m e n o v , Radu Vulpe
şi J . D o m b a y 5 . în a l doilea rînd, deşi p i e s a a fost neîndoielnic sur­
prinsă fn depunerea proprie l o c u i r i i de tip C o s l o g e n i , încadrarea s a
cronologică şi culturală e tulburată de un fapt: pînă acum,şlefuitoarele
de os au fost aflate numai într-o s e r i e de c u l t u r i neolitice, un singur
exemplar fiind atribuit şi unei perioade anterioare: tardenoisianul .
O r i c u m , în c e priveşte epoca bronzului, o primă constatare o c o n ­
stituie faptul că piese de tipul şlefuitoarelor de os nu au fost d e s c o p e ­
rite pînă fn prezent în nici una dintre aşezările Coslogeni cercetate în
România?, exemplarul de l a S u r l a r i constituind o primă şi singură a¬
pariţie. în acelaşi timp, controlînd l i t e r a t u r a de specialitate referi­
toare l a aspectele c u l t u r a l e (Sabatinovka şi Noua) înrudite cu cultura

77

www.mnir.ro
C o s l o g e n i , absenţa şlefuitoarelor de os şi din aceste medii s - a dovedit
o c e r t i t u d i n e . In atare situaţie, prezenţa piesei aduse în discuţie în
nivelul de l o c u i r e Coslogeni de l a S u r l a r i poate avea doar explicaţia -
convingătoare, de a l t f e l , concordantă c u cele consemnate mai înaintu -
că şlefuitorul, datînd din n e o l i t i c , a fost " r e c o l t a t " de oameni din e¬
poca bronzului şi r e u t i l i z a t de e i . fn s p r i j i n u l a c e s t e i concluzii stă ob­
servaţia antropologului A l e x a n d r a Bolomei, după c a r e unealta fiind -
p r i n patină şi aspect g e n e r a l - mai veche decît epoca bronzului,vădeşte
- din v e c h i - un p r o c e s incipient de f o s i l i z a r e . 8

Materialele c e r a m i c e se grupează în două c a t e g o r i i , diferenţiate

după c a l i t a t e a lutului şi cantitatea degresanţilor, c a şi prin modul de
t r a t a r e a e x t e r i o r u l u i r e c i p i e n t e l o r . D a r cum s - a remarcat încă de l a
p u b l i c a r e a c u l t u r i i C o s l o g e n i , a d e s e o r i cele două categorii nu se d e l i ­
mitează e x a c t , multe fragmente ceramice atestînd şi o specie t r a n z i t o ­
r i e , fntr-o primă categorie s e includ vase cu pereţii relativ groşi,lu­
9

c r a t e mai grosolan din lut amestecat c u multe cioburi pisate, pietriş

foarte mărunt sfărîmat şi n i s i p , c u suprafeţele exterioare zgrunţuroase
s a u foarte s l a b netezite, fn categoria a doua - procentual, l a S u r l a r i ,
mai puţin reprezentată - s e grupează fragmente de vase lucrate din lut
amestecat doar c u n i s i p şi c u suprafeţele exterioare bine netezite,
uneori c h i a r l u s t r u i t e . Indiferent de categorie, recipientele au căpătat
p r i n a r d e r e c u l o a r e a cenuşie s a u cenuşie-cărămizie, cu nuanţe mai
t a r i s a u mai puţin închise.
R e p e r t o r i u l formelor pare să fi fost foarte restrîns - redus doar
l a cîteva t i p u r i , transpuse însă în mărimi şi variante d i v e r s e . Au fost
d e s c o p e r i t e fragmente d e : a) v a s e de p r o v i z i i , m a r i , cu corpul bombat,
gît s c u r t , c i l i n d r i c , c u buza trasă în e x t e r i o r ( f i g . 3 / 5 ) ; b) recipiente
r e l a t i v m a r i s a u m i j l o c i i , c u corp bitronconic, prevăzute pe l i n i a d i a ­
metrului maxim c u cîte două torţi v e r t i c a l e , masive (fig.3/?);c) vase "în
formă de s a c " , cîteodată c u pereţii drepţi, a l t e o r i uşor arcuiţi convex
(fig. 3/1 , 3 ) ; d) castroane adînci, c u corpul tronconic sau arcuit s i m ­
plu ( f i g . 3 / 2 , 4 ) . Din r e p e r t o r i u l formelor, se remarcă l a S u r l a r i a b ­
senţa ceştilor c u c o r p u l mai mult o r i mai puţin bombat, prevăzute cu
două torţi v e r t i c a l e supraînălţate, identificate în aşezările Coslogeni
de l a Andolina, Dorobanţu, Ulmu, C e a c u l O , R a d o v a n u e t c . 11

Ornamentarea r e c i p i e n t e l o r este săracă. P r i n prezenţa repetată

s e dovedesc c a r a c t e r i s t i c e : banda în r e l i e f , cu secţiune triunghiulară,
plasată, c e l mai a d e s e a , c u c i r c a doi centimetri mai j o s de buza v a s e ­
l o r s a u pe l i n i a de unire a gîtului c u umerii r e c i p i e n t e l o r ( f i g . 3 / 5 , 8 ) ;
brîurile alveolate ( f i g . 3 / 3 ) , şirurile de l i n i i c r e s t a t e v e r t i c a l (nere­
gulate) s a u oblice ( f i g . 3 / 2 , 7 ) ; şirurile de impresiuni ovale, produse
p r i n apăsarea degetului ( f i g . 3 / 1 ) . P e cîteva fragmente de vase apare
barbotină ( f i g . 3 / 3 ) . Nu l i p s e s c n i c i segmentele de bandă în r e l i e f , d i s ­
puse în formă de potcoavă (fig. 3 / 4 ) . în chip deosebit semnalăm un f r a g ­
ment din marginea unui v a s , prevăzut - de asemenea cu c i r c a doi c e n ­
timetri sub buză - c u o perforaţie circulară completă (fig. 3/6). fn 1970
s e nota că a c e s t element decorativ, specific "multor vase din cultura
N o u a " , este inexistent în aşezările de tip Coslogeni şi "pare să nu fie

78

www.mnir.ro
F i g . 3 . - Ceramică de l i p C o s l o g e n i I . S u r l a r i , 1975.

79

www.mnir.ro
p r o p r i u n i c i aşezărilor Sabatinovka din stepele nord-vest p o n t i c e " . 1 2

Prezenţa s a - acum, pentru prima dată într-un context Coslogeni -

poate fi pusă pe seama r a p o r t u r i l o r c u l t u r i i din urmă cu populaţiile Noua
din Moldova.
Puţin consistentă l o c u i r e a Coslogeni prezentată fn raportul de
faţă oferă totuşi studiului cfteva elemente interesante, c e se c e r d i s ­
cutate, fie c h i a r s u c c i n t .
Atrage a s t f e l , fn primul rînd, atenţia că l a S u r l a r i nimic nu a
indicat o aşezare de tip "cenuşar" (zolnik), apărută sub "aspectul u¬
nor movile aplatizate cu diametrul între 30-50 m " 1 3
fbine documentată
fn a r i a Coslogeni din M u n t e n i a . Frapantă a apărut, de asemenea,ab­
14

senţa unei cantităţi cît de cft c r e s c u t e , însemnate de oase de animale

domestice. De fapt, a c e s t e a ( r e s t u r i osteologice de bovidee şi o v i c a -
prine) au fost descoperite într-un procent de maximum 1 0 $ prin raport
c u cantitatea fragmentelor c e r a m i c e . Deocamdată doar consemnăm a s t ­
fel de realităţi, nefiind exclus c a p r i n cercetări viitoare ele să se
r e p e t e , impunîhd atunci c o n c l u z i i l e corespunzătoare. De pe acum însă,
s e pare că populaţiile de tip Sabatinovka, ajunse în zona de l a nordul
Dunării de j o s , au fost integrate destul de repede într-un proces de e¬
voluţie în s e n s u l c u l t u r a l şi e c o n o m i c - s o c i a l a l epocii bronzului c a r -
pato-danubian.
De altă p a r t e , problema încadrării aşezării de l a S u r l a r i în
schema evoluţiei c u l t u r i i Coslogeni prezintă, şi e a , aspecte intere­
s a n t e . După cum s e cunoaşte, S e b a s t i a n Morintz a deosebit, în d e z v o l ­
t a r e a c u l t u r i i a c e s t e i a , două etape. Absenţa în aşezarea cercetată de
noi a unor forme cum sînt ceştile cu corp bombat şi torţi supraînălţate,
de tradiţie s a u c a r a c t e r Z i m n i c e a - P l o v d i v ; cănile cu gura oblică, cu
analogii în acelaşi mediu; s a u v a s e l e duble, de origină GîrlaMare; a b ­
senţa, apoi, a unor fragmente c e r a m i c e c u decor de influenţă Monteoru
s a u T e i - elemente c a r e , după opinia l u i S e b a s t i a n Morintz, caracte­
rizează etapa evoluată a c u l t u r i i C o s l o g e n i 5 şi c a r e au putut fi pînă
1

acum bine s u r p r i n s e îndeosebi l a Radovanu (jud.Ilfov) °,dar şi în alte 1

staţiuni - toate - dovedesc că aşezarea de l a S u r l a r i trebuie încadrată

în f a z a C o s l o g e n i I .
In acelaşi timp, s e c e r e subliniat faptul că în această aşezare
s - a constatat o frecvenţă mare a v a s e l o r bitronconice, c u torţi v e r t i ­
c a l e masive pe diametrul maxim, despre c a r e S e b a s t i a n Morintz şi Niţă
A n g h e l e s c u au arătat că nu reprezintă un tip " p r o p r i u c u l t u r i i Noua,
p r e a puţin c u l t u r i i Sabatinovka, avînd cele mai bune analogii l a R a z k o -
paniţa, fără însă să se identifice c u a c e a s t a " 7 . Dacă pe baza c o n s i ­
1

d e r e n t e l o r din urină sc poate admite că forma fn discuţie a fost preluată

de populaţiile Sabatinovka fn spaţiul carpato-dunărean (nefiind exclusă
o adoptare c h i a r în mediul l o c a l , de pildă, Monteoru) 8,producerea s a 1

a implicat însă o durată de timp mai îndelungată, pe p a r c u r s u l căreia

rezultă că aşezarea de l a S u r l a r i trebuie situată fntr-un moment nu
tocmai timpuriu. In s p r i j i n u l aserţiunii noastre s - a r putea lua în c o n ­
s i d e r a r e următoarea constatare: l a Dorobanţu, c e r a m i c a din etapa v e ­
che a c u l t u r i i C o s l o g e n i a apărut asociată c u un fragment de vas T e i ,

80

www.mnir.ro
F i g . 4 . - F r a g m e n t e c e r a m i c e Latène g e t o - d a c e .

81

www.mnir.ro
c a r e s e poate încadra c e l mai tîrziu l a începutul fazei a I l - a a a c e s ­
tei c u l t u r i . A s o c i e r i i a c e s t e i a - sugerînd că nu trebuie exclusă
9
cu
totul ipoteza după c a r e contactele dintre populaţiile Coslogeni şi r e a ­
lităţile de l a Dunărea de j o s s e v o r fi putut petrece l a un nivel c o r e s ­
punzător sfîrşitului fazei T e i I-îhceputul fazei T e i II - nu i s e poate
opune situaţia stratigrafică din staţiunea pe c a r e o prezentăm. Căci d e ­
punerea de pămîht, groasă de c i r c a c i n c i centimetri, sterilă,interpusă
l a S u r l a r i între n i v e l u r i l e T e i I şi Coslogeni I nu poate fi îh chip ex­
c l u s i v interpretată - numai c a dovadă a unui timp s c u r s între o locuire
şi cealaltă - dacă v a putea apare şi proba că triburile Coslogeni au v e ­
nit în contact c u populaţiile epocii bronzului din Muntenia destul de tim­
p u r i u , poate c h i a r în perioada imediat următoare sfîrşitului fazei întîia
a c u l t u r i i T e i . O r , situaţia citată de l a Dorobanţu şi ceramica din
faza veche C o s l o g e n i , de l a S u r l a r i , unde apare frecvent v a s u l b i t r o n -
c o n i c , specific " p r e a puţin c u l t u r i i Sabatinovka",par a sugera tocmai
o asemenea ipoteză20.

* *
L a baza humucului a n t i c , cenuşiu-negru, în amestec c u m a t e r i a ­
lele Latène au apărut, s p o r a d i c e , izolate, puţine fragmente de vase din
p r i m a epocă a f i e r u l u i . Cîteva aparţin unei categorii ceramice mai g r o ­
solane (lut nu p r e a bine frămîntat, amestecat c u c i o b u r i pisate şi p i e ­
t r i c e l e sfărîmate) din s e r i a cărora nu s e poate p r e c i z a n i c i o formă.
Altele aparţin unei categorii c u o pastă mai bine frămîntată, mai omo­
genă şi mai compactă, lutul fiind amestecat c u puţin nisip şi c u cioburi
şi bucăţi de c a l c a r foarte mărunt p i s a t e , în proporţii de asemenea r e ­
d u s e . Unele fragmente au suprafeţele de culoare cenuşie-neagră, fiind
bine lustruite (mai puternic păstrîndu-se luciul feţelor interioare).Din—
t r e a c e s t e din urmă materiale ceramice s e remarcă două fragmente:
unul, d i n t r - u n vas-căuş c u toartă supraînălţată (fig.5/2), altuldintr-un
r e c i p i e n t c u corp scund a r c u i t bitronconic (partea superioară fiind mai
scundă, c u buza dreaptă, c e a inferioară - mai dezvoltată şi c u pereţi
traşi pronunţat oblic s p r e fund), c u toartă (torţi) supraînălţată, prinsă
pe buză şi pe diametrul maxim (fig.5 / 1 ) . Astfel de tipuri de vase s - a u
mai întîlnit în complexe de l o c u i r e p r o p r i i Hallstattului timpuriu. T e r i ­
t o r i a l , cele mai apropiate analogii se regăsesc l a Căţelu Nou, l a p e r i ­
f e r i a estică a Bucureştilor, în locuinţe atribuite Hallstattului B , "fără
a exclude şi unele eventuale legături în timp c u orizontul Hallstatt A"21 .
Alte similitudini se constată în c e r a m i c a c u l t u r i i Babadag din D o -
brogea22. p i astfel de a p r o p i e r i rezultă că în c e n t r u l Cîmpiei R o ­
r n

mâne începe a fi mai bine documentat complexul hallstattian cu ceramică

imprimată, rămînînd însă c a un obiectiv de viitor să se p r e c i z e z e şi că­
r e i a din componentele a c e s t u i mare complex pot să îi aparţină manifes­
tări de tipul c e l o r de l a S u r l a r i şi Căţelu Nou.
C e r a m i c a Latène surprinsă în secţiunile d e s c h i s e în 1975, fără
să i s e fi a s o c i a t şi complexe p r o p r i u - z i s e de l o c u i r e , reprezintă n e ­
îndoielnic răspîndirile unei aşezări geto-dace aflate în imediata a p r o -

82

www.mnir.ro
piere. Toate patru categoriile c e r a m i c e , constatate. £n fiecare staţiune
getică din v e a c u r i l e III—II î . e . n . , sfnt bine reprezentate şi l a S u r l a r i :
vase lucrate c u mfna din pastă "poroasă"; altele, lucrate tot cu mfna,
dintr-o pastă mai bună, avînd p r i n a r d e r e culoare vineţie-neagră şi
suprafeţele e x t e r i o a r e bine l u s t r u i t e ; vase lucrate l a roată,de factură
locală; ceramică de import. Dintre formele c a r e au putut fi întrezărite
sau c h i a r p r e c i z a t e menţionăm: v a s e c u corp tronconic sau pu pereţii
arcuiţi, decorate c u brîuri alveolate şi cu apucători (fig.4/l-2,6), c a s ­
troane întinse c u marginea uşor evazată (fig.4/5),în prima categorie;

F i g . 5. - Fragmente de vase hallstattiene.

căni bitronconice c u toartă, în c a t e g o r i a de a doua; fructiere c u m a r ­

gini răsfrînte fn e x t e r i o r şi căni m a r i c u toarte (fig.4/7-9) lucrate l a
roată de producţie locală; amfore de import.
O eventuală r e l u a r e a cercetărilor arheologice l a S u r l a r i ar p u ­
tea duce l a d e s c o p e r i r e a şi a unor locuinţe s a u alte complexe geto-dace,
prilejuind nu numai îmbogăţirea r e p e r t o r i u l u i formelor şi ornamentelor
c e r a m i c i i din aşezarea Latène, d a r şi obţinerea unor c r i t e r i i c e r t e de
încadrare cronologică.

N O T E

1 D O N E Ş E R B Ă N E S C U şi G . T R O H A N I , Cercetări arheologice pe V a ­
lea Mostiştei, comunicare susţinută l a S e s i u n e a ştiinţifică a Muzeu­
lui judeţean Ilfov, G i u r g i u , l a 6 decembrie 1975 ( m s . ) .
83

www.mnir.ro
 2 C f . ION C H I C I D E A N U , fn C h r o n i c a V a l a c h i c a , 5, 1973, p. 27 şi
u r m . } idem, Date noi privind începutul c u l t u r i i T e i (Săpăturile de
l a Brăteşti-Bungetu), comunicare prezentată l a S e s i u n e a ştiin­
ţifică a Muzeului de Istorie a l R . S . România, 13-14 decembrie
1974 ( m s . ) .
3 Determinare A L E X A N D R A B O L O M E I .
4 A . D . A L E X A N D R E S C U , îh S C I V , X I I , 2 , 1961, p.339 .şi urm.
5 O p . c i t . , c u bibliografie.
6 O p . c i t . , p . 3 4 3 , cu n . 7 .
7 Informaţie S E B A S T I A N M O R I N T Z .
8 Comunicare verbală.
9 S E B A S T I A N M O R I N T Z şi NITA A N G H E L E S C U , în S C I V , 21, 3,
1970, p . 4 0 5 .
10 Ibidem, p.381 şi u r m . , cu fig. 12/7; 1 7 / 2 ; 1 2 / 1 - 2 ; 2 6 / 1 , 3 .
11 Informaţie S E B A S T I A N M O R I N T Z .
12 S . M O R I N T Z şi N . A N G E L E S C U , p . 4 0 6 .
13 Ibidem, p.404.
14 Ibidem, p . 3 7 7 , 386, 388-389, 389, 4 0 3 .
15 S E B A S T I A N M O R I N T Z , în R e v i s t a de i s t o r i e , 2 7 , 6, 1974, p. 900;
Idem.Contribuţii arheologice l a i s t o r i a t r a c i l o r timpurii (în p r e ­
gătire, m s . ) .
1 6 Informaţii S E B A S T I A N M O R I N T Z .
17 S E B A S T I A N M O R I N T Z şi NIŢĂ A N G H E L E S C U , o p . c i t . , p.406.
18 C f . în volumul de faţă, p . 2 1 0 , r i g . 1 5 / 1 .
19 S E B A S T I A N M O R I N T Z şi NIŢA A N G H E L E S C U , o p . c i t . , p . 4 0 9 .
20 fn 1970, S e b a s t i a n Morintz e r a de părere că populaţiile C o s l o g e n i -
Sabatinovka vin în contact cu t r i b u r i l e din centrul Munteniei "foarte
probabil în faza T e i I I " ( o p . c i t . , p.410).
21 C f . C A B , 2 , 1975, p . 5 2 - 5 3 , f i g . 3 3 / 2 - 3 .
22 S E B A S T I A N M O R I N T Z , în " D a c i a " , N . S . , V I I I , 1964,p. 106 şi urm.,
fig.4/2,4; 5/1-2.

L E SONDAGE ARCHEOLOGIQUE D E SURLARI

- Résumé -

Des r e c h e r c h e s archéologiques de surface éfrectuées en 1974 s u r

l e s bords de l a rivière Mostiştea ont identirié à S u r l a r i (la com.Petră-
c h i o a i a , dép. d'Ilfov) une station archéologique complexe. Un sondage
éffectué en octobre 1975 a déterminé en succesion stratigraphique un
niveau d'habitat T e i I , un autre avec du matériel propre pour l a c i v i ­
lisation Coslogeni e t , en f i n , un niveau d'habitat Latène géto-dace.
L e s fragments céramiques T e i I présentent des similitudes avec
l e s matériaux découverts à Căţelu Nou. L ' h a b i t a t Coslogeni date de l a
phase anciènne de cette c i v i l i s a t i o n . Intéressant apparaît le fait q u ' a
S u r l a r i l'établissement Coslogeni n ' e s t pas du type " z o l n i k i " mais du
type des établissements "dispersés", répandu s u r l e s t e r r a s s e s des

84

www.mnir.ro
eaux, type souvent constaté dans l e s a i r e s des c i v i l i s a t i o n de l'époque
carpato-danubienne du b r o n z e .
L e s matériaux géto-daces (des complexes d'habitat proprement
dit n ' o n pas été découverts, l'établissement étant situé tout près de
l'endroit où on a fait l e s fouilles) datent des I I I — I I siècle a v . n . è .
e e

X l a base du humus antique, mélangé avec l a céramique Latène.

on a découvert quelque fragments de v a s e s caractéristiques pour le
Hallstatt a n c i e n , documentant - à c e q u ' i l parait - l a présence,au c e n -
tre de l a P l a i n e V a l a c h e , du complexe hallstattien avec de l a céramique
imprimée.

LEGENDE DES FIGURES

F i g . l . - P i e c e en s i l e x (1), fragments de massues en p i e r r e (2-3)et

fusaibles en t e r r e cuite ( 6 - 7 ) , l a c i v i l i s a t i o n T e i ; polis-
s e u r e ( ? ) et poinçone en os ( 4 - 5 ) , l'habitat Coslogeni I .
F i g . 2 . - Céramique T e i découverte à S u r l a r i .
F i g . 3 . - Céramique du type Coslogeni I . S u r l a r i 1975.
F i g . 4 . - T e s s o n s céramiques L a Tène gèto-dace.
F i g . 5 . - Fragments de v a s e s h a l l s t a t t i e n s .

85

www.mnir.ro
 M.H.ii,,uiii«i iiii..i i| i „ mii)ii . » ,i
) 1 l (ll l l 1 w ))l/)1V)|)||J|1

""""luiij

-•16,50 pînă

LEGENDA

m G3 chirpic
toil!

vatrà 0

,,,•! I M i l l " " " ' " ' " " ' ' '

"»»hmiiii,, UWIIIIH
""»•Hmii|Hiim»«i«« ""
, , , , , f l

www.mnir.ro