SONDAJUL A R H E O L O G I C D E L A FRĂŢEŞTI,

JUD. I L F O V

de V A L E R I U L E A H U

Aşezarea T e i de l a Frăţeşti (comună în j u d . Ilfov, situată l a c i r c a

55 km sud-sud-ves.t de Bucureşti şi c i r c a 9 km nord de Giurgiu) a fost
semnalată în decembrie 1975, p r i l e j c u c a r e s - a r e l e v a t asocierea unor
1

r e s t u r i c e r a m i c e din faza a I V - a a c u l t u r i i c u o seceră de bronz frag­

mentară, aparţinînd tipului c u c i o t u l de turnare neîndepărtat"
1
desco­
perite toate l a suprafaţă pe un t e r e n a r a t . U l t e r i o r , i n t e r e s u l pentru
staţiune a s p o r i t , identificînd în colecţia arheologică a Şcolii generale
din comună două forme fragmentare de piatră, pentru turnat unelte şi
obiecte de podoabă din metal, aflate, potrivit c u informaţiile p r i m i t e 2 ,
tot în perimetrul aşezării. Situaţiile a c e s t e a au determinat efectuarea l a
Frăţeşti, între 22 septembrie şi 10 octombrie 1977, a unei cercetări a r ­
heologice c u c a r a c t e r de sondaj.
Aşezarea T e i I V este situată l a o depărtare de c i r c a 1 , 6 km (în l i ­
nie dreaptă) s p r e nord de l i z i e r a comunei, pe dealul Lagăru, un pinten
de terasă înaltă de pe partea dreaptă a pîrîului Făgădău. E a s e i d e n t i ­
fică foarte c l a r pe s o l a r a t , p r i n t r - o mare pată cenuşie-slab gălbuie ( l u ­
toasă) de formă ovală şi c u diametrul de aproximativ 7 0 x 4 0 m, aflată în
s e c t o r u l c e n t r a l a l zonei de platou a d e a l u l u i . C e l e t r e i secţiuni d e s ­
c h i s e (dintre c a r e . una a secţionat pe lăţime întreaga suprafaţă pătată i n ­
dic în d aşezarea) au asigurat p r e c i z a r e a s t r a t i g r a f i e i , au dezvelit r e s t u ­
r i l e unei locuinţe de suprafaţă şi au înlesnit r e c o l t a r e a din strat a unui
m a t e r i a l arheologic c a r a c t e r i s t i c .
S t r a t i g r a i i a în staţiunea de pe dealul Lagăru este următoarea:
S u b s t r a t u l a c t u a l , c u o grosime medie de 0 , 2 0 0 m .puternic r e m a ­
niat de lucrările a g r i c o l e , conţinînd foarte r a r e materiale ceramice f r a g ­
mentare T e i I V , s e află o depunere de humus a n t i c , d e n s , consistent,de
c u l o a r e neagră, c u o grosime medie de 0 , 1 5 0 m conţinînd,de asemenea,
slabe urme T e i I V şi^pe a l o c u r i , foarte r a r e fragmente ceramice Latène
geto-dace.- Urmează, dedesubt, un s t r a t de pămînt de culoare cenuşie-
deschisă, c u aspect măzăros, gros în medie de 0 , 3 5 0 m. L i m i t a s u p e r i ­
oară a a c e s t u i s t r a t a constituit n i v e l u l de călcare a l populaţiei din e¬
poca bronzului, fapt probat de prezenţa pe acest orizont a c e l o r mai
multe materiale T e i I V , d a r mai a l e s pe s i t u a r e a - pe această limită s u ­
perioară a s t r a t u l u i de pămînt cenuşiu-deschis - a r e s t u r i l o r unei l o ­
cuinţe de suprafaţă din faza penultimă a c u l t u r i i . Depunerea următoare,
de pămînt galben, c u aspect mai degrabă zgrunţuros decît lutos, a fost
sterilă din punct de vedere a r h e o l o g i c . Din această situaţie stratigra-
fică, relevăm frecvenţa oarecum slabă şi disparată a m a t e r i a l e l o r din
f a z a T e i I V , r e z u l t a t probabil a l unei l o c u i r i de c a r a c t e r restrîns efe­
m e r . Totodată, consemnăm că existenţa unei c a s e de suprafaţă, con¬
* C o l e c t i v u l de c e r c e t a r e a fost alcătuit de V a l e r i u L e a h u şi Dan Drăguş.
43
www.mnir.ro
struită din schelet lemnos greu şi uşor, apoi absenţa unor depuneri mai
consistente de cenuşă şi procentul foarte redus a l o a s e l o r de animale
atrag atenţia că nu poate fi vorba l a Frăţeşti de o locuire Tei de t i p " c e -
nuşar" c i , probabil, de o aşezare c u c a r a c t e r de sălaş.
Locuinţa de suprafaţă (pentru a cărei d e z v e l i r e secţiunea n r . 1 a
fost lărgită pe ambele l a t u r i prin c a s e t e l e C . 1 şi C . 2 ) a fost d e s c o p e ­
rită într-o s t a r e de c o n s e r v a r e precară. Nu a putut fi determinată, n i c i
măcar intuită forma s a , nu au putut fi p r e c i z a t e , n i c i măcar estimate
dimensiunile e i . In p l u s , sînt importante şi trebuie reţinute - pentru a
putea interpreta exact r e s t u r i l e descoperite - următoarele observaţii:
întreaga masă de c h i r p i c - ocupînd, grosso modo, o suprafaţă de c i r c a
6 , 4 0 x 3 m - a apărut lipsită de continuitate, c u o densitate inegală (fig.
1); l a demontare nu s - a constatat măcar un c a z în c a r e bucăţi mai m a r i
de c h i r p i c să s e afle în relaţie de conexiune; în întreaga suprafaţă pe
c a r e a zăcut masa de c h i r p i c , precum şi în zonele imediat înconjurătoare
nu a apărut n i c i o groapă de p a r (din scheletul lemnos a l locuinţei); deşi
masa de c h i r p i c a fost în întregime bine, complet a r s ă , trecută printr-un
puternic incendiu, s o l u l pe c a r e a fost găsită nu purta n i c i c e a mai n e ­
însemnată urmă de a r d e r e ; terenul în c a r e au fost descoperite restu­
r i l e c a s e i e r a în pantă. Toate a c e s t e observaţii conduc către c o n c l u z i a
că locuinţa identificată nu a fost găsită pe locul în c a r e fusese ridicată,
amenajată, c i că r e s t u r i l e sale au fost " p u r t a t e " - alunecate, c u timpul,
pe t e r e n u l în pantă. I n atare condiţii, este lesne de înţeles că r e c o n s t i ­
t u i r e a formei s a u cunoaşterea mai exactă a t e h n i c i i de c o n s t r u i r e nu au
fost p o s i b i l e . Totuşi amprentele de pe unele bucăţi de c h i r p i c au dovedit
c a locuinţa a fost ridicată pe un s c h e l e t lemnos c a r e a utilizat şi pari
groşi, plasaţi, în mod s i g u r , pe colţuri, poate şi în alte l o c u r i ; că " o ¬
s a t u r a " pereţilor a utilizat nuiele (mai subţiri s a u mai groase) aşezate
în reţea (dar nu p r i n împletire, c i p r i n alăturare, p r i n " s u p r a p u n e r e " ) ;
şi că grosimea pereţilor a măsurat pe a l o c u r i minimum 0 , 0 5 6 m.
Inventarul d e s c o p e r i t însumează unelte din s i l e x , o s , lut şi bronz
şi materiale c e r a m i c e (vase fragmentare şi fragmentate).
Din s i l e x s - a u găsit cîteva lame-cuţit, întregi s a u fragmentare,
(fig. 2/l ), răzuitoare (fig.2/2, 6) şi lame denticulate (f ierăstrae, f ig.2/4-5).
Mai multe aşchii atipice dovedesc că şi l a Frăţeşti, c a în c a z u r i l e c e ­
l o r l a l t e staţiuni T e i cercetate,uneltele de s i l e x e r a u obţinute p r i n p r e l u ­
c r a r e a materiei prime în aşezare. Acelaşi a fost c a z u l şi a l uneiîmpun-
gători lucrate pe o aşchie de os lung (fig.2/7). Două fusaiole de l u t , u n a
întreagă, cealaltă fragmentară,aveau forma tronconică şi e r a u străpunse
incomplet de cîte un c a n a l c i r c u l a r , fn fine, o dăltiţă-împungătoare din
bronz, lungă de 0 , 1 1 0 m, c u secţiunea pătrată s e adaugă unei s e r i i r e ­
lativ bogate de asemenea ustensile descoperite în aşezări T e i .
Materialul c e r a m i c se divide în patru c a t e g o r i i , sfecifice fazei T e i
I V , l a r g prezentate în lucrări s a u rapoarte de săpături a n t e r i o a r e ^ p a s -
tă din lut c u amestec bogat de pietre şi n i s i p , l a c a r e s - a adăugat un
procent neînsemnat de c i o b u r i p i s a t e ; pastă din lut c u amestec i e c i o ­
b u r i în cantitate m a r e , pietrişul şi n i s i p u l fiind acum diminuate c a p r o ­
porţii; pastă din lut c u slab amestec de n i s i p s a u c i o b u r i ("pastă bună")

44

www.mnir.ro
şi pastă fină, din c a r e degresanţii l i p s e s c aproape c u totul.Formele sfnt
c e l e curent constatate fn r e p e r t o r i u l f a z e i : vase c u c o r p bombat,gît c i ­
lindric şi margine evazată, mari s a u m i j l o c i i ; c a s t r o a n e , de asemenea,
mari şi m i j l o c i i , c!u c o r p a r c u i t simplu sau cu c o r p a r c u i t şi margine
înaltă, evazată; vase c u corp bombat s a u a r c u i t bitronconic, cu margine
înaltă, cilindrică (fig.4/1 ); recipiente c u corp a r c u i t simplu,cu gît înalt
plecat s p r e i n t e r i o r (fig.'1/2); vase m i c i , d a r mai frecvent, m i j l o c i i , c u
co.'p globular, c u gît tronconic şi margine îngustă evazată,cu două torţi
supraînălţate, d e s e o r i prevăzute cu proeminenţe, c r e s t e sau butoni e t c .
în r e p e r t o r i u l formelor semnalăm însă la Frăţeşti şi t r e i apariţii, pînă
acum nedocumentate în alte aşezări T e i I V : 1) vas de dimensiuni m a r i ,
cu marginea r e l a t i v lată şi uşor evazată, demarcală de gît p r i n t r - o linie
adîncită; cu gîtul r e l a t i v înalt, Toarte uşor a r c u i t concav pe mijloc, cu
umeri foarte uşor profilaţi convex şi cu jumătatea inferioară a c o r p u l u i
tronconică; cu două torţi pe diametrul maxim (fig.3/1); 2) un r e c i p i e n t
cu buza uşor cvaznlă, cu gîl înalt uşor tronconic, c u c o r p bombat ( o v o i -
dal-înălţat ? ) şi cu două torţi pe umeri (fig. 3/2); 3) o ceaşcă c u c o r p în
formă de butoiaş aşezat pe un fund profilat, cu toartă supraînălţată p r e ­
văzută cu o mica proeminenţă (fig.'l/G). Prezenţa primei forme citate în­
t r - o aşezare de lip T e i I V demonstrează în plus relaţiile şi contamină­
r i l e c e s - a u produs între populaţiile şi c u l t u r a din c e n t r u l Munteniei şi
t r i b u r i l e c u l t u r i i de tip S a b a l i n o v k a - C o s l o g e n i - v a s u l în discuţie găsin-
du-şi analogii în mediul c u l t u r a l din urmă . Λ doua formă nou i d e n t i f i ­
J

cată l a Frăţeşti este interesantă pentru că confirmă şi la nivelul fazei

T e i IV evoluţia unui tip de vas întîlnit în r e p e r t o r i u l c e r a m i c a l c u l t u r i i
încă din faza arhaică .în fine ceaşca c u c o r p u l în formă de butoiaş t r e ­
0

buie apropiată de paharele cu profil identic, de asemenea din faza p e n ­

ultimă ; c u l t u r i i ? .
Ornamentarea c e r a m i c i i reproduce şi ea tehnici şi motive s p e c i ­
fice fazei T o i I V . S - a u constatat astfel s t r i u r i l e cu măturică şi brîurile
a l v e o l a t e , pe vasele din prima categorie s a u brîurile simple pe r e c i p i ­
entele din categoria a doua; şiruri de impresiuni s a u adîncituri circu­
l a r e o r i ovale, pe fragmente c e r a m i c e din ambele c a t e g o r i i menţionate;
dar mai a l e s , ornamente obţinute în tehnica şirurilor de împunsături suc­
c e s i v e şi a i n c i z i e i . ÎŞi la Frăţeşti, întocmai c a în alte aşezări T e i I V ,
predomină decorul obţinut prin şiruri do împunsături înguste şi s u p e r f i ­
c i a l e s a u prin i n c i z i e îngustă, motivele ornamentale mai des întîlnite f i ­
ind: triunghiul, rombul, c e r c u r i l e concentrice,meandrii concentrici, s p i ­
r a l e înlănţuite, z i g z a g u r i , benzi de l i n i i p a r a l e l e e t c . Atare motive sînt
c e l mai adesea asociate şi combinate (vezi f i g . 4 ) . D e c o r u l canelat a a ¬
părut pe un singur fragment c e r a m i c .
Inventarul aşezării Tei IV de l a Frăţeşti oferă elemente interesante,
consistente pont.ru studiul c u l t u r i i a c e s t e i a , mai a l e s prin a s o c i e r e a c e ­
r a m i c i i c a r a c t e r i s t i c e fazei penultime, cu formele pentru turnat podoabe
şi unelte, s a u cu s e c e r a de bronz de lipul " c u ciot de turrtare neînde­
părtat". D i s c u t a r e a unor asemenea a s o c i e r i , a semnificaţiilor c r o n o l o ­
gice (în deosebi) şi culturalo pe c a r e le presupun nu poate fi însă r e a l i ­
zată în c a d r u l limitat al unui raport p r e l i m i n a r , rămînînd să fie între­
prinsă c u alt p r i l e j .

www.mnir.ro
Fiff* 1 · - P l a n u l r e s t u r i l o r locuinţei de suprafaţă de l a Frâteşt
jud.Ilfov.

www.mnir.ro
46
F i g . 2 . - Unelte întregi şi fragmentare din silex şi o s .

47
www.mnir.ro
www.mnir.ro
F i g . 4 . - Ceaşcă şi fragmente ceramice ornamentate,
descoperite la Frăţeşti, jud.Ilfov.

49
www.mnir.ro
 N O T E

1 C O N S T A N T I N I S A C E S C U , D U M I T R U B U R L A C U , Mărturii ale i s t o ­
r i e i străvechi a zonei G i u r g i u aflate l a Muzeul şcolar Frăţeşti, co­
municare prezentată fn S e s i u n e a ştiinţifică "Ilfov, file de, i s t o r i e " ,
G i u r g i u , 6 - 7 decembrie 1975.
2 T i p a r e l e fragmentare au fost descoperite de profesorul Dumitru B u r -
l a c u , fn c e n t r u l zonei indicfnd întinderea aşezării T e i I V , împreună
c u fragmente c e r a m i c e c a r a c t e r i s t i c e . E l e v o r fi publicate de noi c u
alt p r i l e j .
3 P e p a r t e a stîngă a pîrîului Făgădău pe dealul Dăii, profesorul Du­
mitru B u r l a c u a identificat o aşezare din faza I - a a c u l t u r i i T e i . E s t e
o îndatorire a noastră să relevăm aportul profesorului B u r l a c u în
identificarea şi s e m n a l a r e a unor aşezări şi necropole străvechi a f l a ­
te l a Frăţeşti, D a i a şi I z v o r u (jud.Ilfov), precum şi în o r g a n i z a r e a
unui micromuzeu şcolar l a Frăţeşti.
4 C f . C A B , I , 1963, p . 2 2 3 - 2 3 3 ; V A L E R I U L E A H U , C u l t u r a T e i , f . a , ,
p . 1 1 4 - 1 1 9 ; C A , I , 1975, p. 1 0 5 - 1 1 1 .
5 C f . S E B A S T I A N M O R I N T Z , NITĂ A N G H E L E S C U , în SCIV,21,3,1970,
p . 3 8 3 , fig.9 şi 1 0 .
6 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , p . 8 8 şi fig. 13/5 şi p a s s i m .
7 V e z i C A B , I , p.228 şi fig.45/1 .

L E SONDAGE A R C H E O L O G I Q U E D E FRĂŢEŞTI, D E P . D ' I L F O V

Résumé

A Frăţeşti (commune située à approximativement 55 km sud-eud-est

de B u c a r e s t et à environ 9 km au nord de l a v i l l e de Giurgiu) a été i d e n ­
tifié un établissement appartenant à l a culture T e i . E n t r e 22 septem­
b r e et 10 octobre 1977 le Musée d ' H i s t o i r e de l a R . S . de Roumanie
y a pratiqué un sondage. L ' i n v e n t a i r e découvert (outils en s i l e x , os,
t e r r e cuite et b r o n z e , céramique) est caractéristique pour la iv e m e

phase de l a c u l t u r e et i l met en évidence en même temps, pour l a p r e ­

mière étape de l a période tardive de l'âge du b r o n z e , l e s relations e x i s -
tentes entre l e s populations du c e n t r e de l a P l a i n e Roumaine et l e s t r i ­
bus appartenant à l a culture S a b a t i n o v k a - C o s l o g e n i et Z i m n i c e a - P l o v -
d i v . L e rapport s u r l e s fouilles archéologique éffectuées à Frăţeşti a
un caractère préliminaire.

LEGENDES DES FIGURES

F i g . 1 . - P l a n des débris de l'habitation de s u r f a c e de Frăţeşti.

50

www.mnir.ro
F i g . 2 . - O u t i l s , e n t i e r s ou fragmentaires, en s i l e x et o s .
F i g . 3 . - V a s e s fragmentaires, T e i I V .
F i g . 4 . - T a s s e et fragments céramiques au décor, découverts à
Frăţeşti.

51

www.mnir.ro