NISIPURILE DELA HANUL-COI'IACHI

DIN PUNCTDE YNDERNNATUII,AI,IST $I FORESTIER

do Ing. Dr. CONST. D. CHIRITA

Suprafeleinsemnatedin ph,mflntul!5,rii noastre sunt ocupate de marine gi continentale. forma{iuninisipoase In parte, acestenisipuri sunt transformatein soluri veritabile; prin nisipuri fixate, cu slabe caractere altii, parte este reprezentat;, iar restul- formate din caractere, de sol sau lipsite total deasemenea printre distribuitenercgulat de intinderi restrfl,nse, suprafe{e nulnergasc -nisipuri din constituite sunt fixate gi nisipurilc nisipoase solurile forestieri a !X,rii,soPentru economia mobile, numitc gi sburfltoare. intr'un grad conteazl, gi nisipurilefixe sau sburi,toarc lurile nisipoase producliunile privin!il sil, amintim inaintat. Bste destul in aceastd, din Oltenia' ale intinselorformaliuni nisipoasc lemnoase sunt valorificatc prin Romdnia gi din nisipurile nisipoase solurile horticolS, agricolS,, cultura forestier5,cultura ,si viticoli,. Nisipurile -par -lipsite micipustiuri noi adev5,rate la vegetalie de sburdtoare de pustiu climatice care condiliile distribuite pe intinsul unei !x,ri in supuse unui nu sunt date. In cea mai marc parte, nisipurile fixate prin a trcce intre nisipurilesburltoare,m5'rind pigunat intens,sf6,r,sesc astfel suprafalaterenurilorimproductiveale !H,rii. nisipurile din lungul Jntre formaliunilc nisipoaseaie Romfi,niei, pi continua,nd conachi Hanul dela siretului qi al Bflrladului, incepa,nd dincolo de Tecuciu, pflni, gi apoi spreNord' prin Ivegti, spreNord-Vest, prin conreprezint[ o regiuneplin[ de interes gtiinJific ;i economic, diliunile geografice ,siclimatice in care se situiazd. Nisipurile dela Hanu]-conachiau intrat in istoria silviculturii romdne, prin specificullor natural $Lprin enormeledificultd,,tice au intflmpinat pe ele lucrd,rilede impiduriri.

P -t
:l

Iti

4
't/ -

ffi
j-:-l
F--=

Pidure
leren inundabi/
-

Sctna,,

,1000 rn

lir:];jl

Nrsrpuri
Situalia gcograficS, a nisipurilor dela Hanul-Conachi (reprezentatc prin faqia verticali punctatl)
Die geographische ist aurch Lage d.es Sanilgobieter punktierien von Hrnul-Conachi dargestellt. den senkrechteu Streifen 1. -

Fig. 1. Abb.

(Das Sandgebiet

Aceste nisipuri se intind sub forma unei fflqii de l[lime varia.bilil l{ordaproape 4,2b0km, cu orientarea lntre 0,5 km qi 1 km gi lung5,d'e la vest gi sud-vest de Hanul-conachi9i la Nord de Nisud, situatd, de cca400 ha-se m5r(v. harta).Aceastdfiqie-in suprafa!fl moloasa la Vest cu terenul ocuGalali-Tecuciu, terata, la Nord ou calea ginegte x'undeni- acum expb,durea din pat pan[ anul trecut de un rest mai jos cu terenurile locuitorilor din lunca Siretului. ptoaiata*;i La - spreVest - se afl5,Lacul Negru gi Balta Viigoara. in apropiere cu lunca siretu]ui,iarlaEst cu un se md,rginepte sud, ffigia nisipoasH, azi numitil Balta lui chircd,. La pi Brani,lte, teren inunrla,bil Balta de un teren cu so1lehmos, Nord-Est, fi,qia de nisipuri este mH,rginit[, de tipul cernoziomuluislab degradat,pe care se intfi,lnescnumero;i - probabild, m5,rturiea unei foste pi'duri' stejari bd,trflni Origineanisipurilor ilela Hanul-Conachi originea acestornisipuri este ou certitudine o depunereeolianH,: locuri de vflnturi. Explichm aceasta, nisipurileau fost adusepe aceste prin caracterul relativ unitorm al materialului nisipos in ceeace * priveqte constitulia mineralogici,qi m5,rimeagr5'unlilor qi prin depuneriacuaticerimase iip ru t o t al H,a cochiliilor-semnulunei prin v6,nturi' deplasate pulin pe loc sau De unde au venit aci acestenisipuri? Din lunca siretului sau a Bd,rladului? Privind distribulia nisipurilor in regiuneaHanul-conachi-Tecuciu, fd;ia nisipurilor dela Hanul-conachine apare ca o continuarea nisicH,dela vhrsarea Ba,rlaMai observh,m purilor din std,ngaBCI,rlailului. pe stdnga lui' In importante nisipuri mai are nu dului in sus, Siretul b6l!i intinse cuprinde gi nisipoasH, fd,qia terenul dintre siret sf6,rqit, nicio intrevadd s6 se lasd, nu care argiloase, gi formaliuni alrrvionare Hanul-Conachi. de]a continuitateintre albia siretuiui gi f[qia nisipoasH, o confirmare a opiniei noastre, cil, nisipurile dela Hanul-Conachi,ca dintre Hanul-Conachi-h.eqti-Tecuciu, gi celeclepe toat5,fi,gianisipoasH, o gx,simin urmdtorul pasaj B6,rladului, acliunea sub sunt formate din I. StntloNascur): <Explicarea provenienleinisipului e ul0r dc dat, cunoscandu-se a regiunii. Toli aflueniii Bflrladului trec printre constitulia geologicb,
1) Simionescu, Prut. 1903, pag. 8. I . : C o n t r i b u l i u n i l a g c o l o g i aM o l t l o v e id i n t r e s i r e t q i

dealuri formate numai din nisip; int6,mpr6,ndu-se cineva pe drumul dela Podul-Turculuila Tecuciu, dupd,o ploaie torentiali,, va vedea valeaZeletinuluiacoperiti de un strat grosde nisip. Bflrladul,primind dela afluenlii s5,i de pe dreapta o insemnat5 cantitate de nisip, in vremurile de revdrsare, il va impr5ptia peste maruri. In ader,[,r,aga numitele dune se intind mai int6,i paralel cursului Bfi,rradurui, apoi aceluia al siretului. vanturile transporti, nisipul adus de B6,rlad la mici deph,rtiri spre rd,sd,rit, ddnd nagteresuprafeteror nisipoase ce te fae sH, te g6,ndeqti mai mult ra margineamaiii aecat ca eqii pe l6,ngd, api curgitoare. Transportulnisipului a trebuit s[ se faci, odatx,pe o scar6, mai mare deca,tastflzi, gi anume in vremea cand p[durile de l6,ngd, malul rdului nu le opreaumersul. pH,m6,ntur din pd,dure e nisipos, ingrd,m5,diri de nisip se gdsesc ici gi coro; prea pulin mai poate scapa printre arbori spre a se aduna actuar pe suprafcle mai increpH,rtate ,i. 1) acceptl opinia <bfltrfi,nilor D-l I. V. fr,rnscu r locu]ui, dup6 care actualelenisipuri dela Hanul-conachiar fi o veche albie a siretutui. In sprijinul acesteicredinle,D-sa oiteaz[ un pasaj din <cfi,mpia Rom6,nd, r de vArserv,in carese vorbeqtede abaterilesiretului in runca lui inferioard,. citarea lui vArserv, sprea dovedi cb,nisipurilederaHanur-conachi sunt o veche albie a siretului, nu sustineins5,opinia de mai sus, ci o contrazice. fn adevH,r, nisipurilede carene ocuph,m se afl5,pe stdnga Siretului, la Est, Nord qi Nord-Est de cursul acestuir6,u,care dela confluen,ta cu Bd,rladulgi p6nd,Ia Nd,moloasa face un mare cot in lunca lui. Ori, Siret'l s'a abX,tut sprest0,nga lui, iar nu spredreapta,asacum ar fi trebuit s5,fie, pentru ca sd,poatH, fi o fostH, albie pe-locuractualelor nisipuri dela Hanul-Conachi. V.4,lsan scrie: <Cele mai multe urme cle albii pi,r5site,cele mai multe <r belciuge u (lacuri in formi, de potcoav[),suni in dreaptara,ului - ceeace do'edcqte c5,raur s'a abd,tut mereu sprc std,nga. Abatcrile ultime sunt recente.T{otarulintre Moldova Muntcnia(rictualmcnte ryi hotarul intre Rd,mnicul-Sh,rat, putna, Tecuci Covurlui) nu urmfl,rea ,si cursul actual al Siretului, ci o albie acum pi.r5sitH., la b ? km spre vest, ceeace dovetlegte c0,t de reccntc sunt schimbilrilecle .om ul* Siretuluiin aceastlresiune ,,.
r) I ii e s c u V. L: Contributiuni la studiul plantatiunilor nisipurilor miq_ ci'toare uscate,dc pe proprietatea statului Hanur-conrchi. Lucrare prezentatd la exarnenulde Subinspector, din 1g30.

se afl[ situath'la desprecare vorbescb5,tr6,nii Deci albia pi,r5,sitd, 5-? km spre Vest de cea actual[,,adic[ in dreapta Siretului. opiniade mai susasupraoriginei reaminteqte In 1934) D-r- L-rescu qi pasajul din I. Srutociteazil dar nisipurilor dela Hanul-Conachi, a acestornisipuri. De altfel, din care reieseoriginea eolianS, NESCU, faptul c[ nisipurile dela Hanul-conachi nu sunt o veche albie a sirenisipuri: totala constituliaacestor ins5,qi neindoelnic tului ni-l confirm5, Materialul nisip. tot stratul de in gi cochiliilor a pietripurilor Iipsd,a putut depune nu s'au ch ele aratd, nisipuri sortat qi curat al acestor maacestor printr'o acliune de transport a v6,nturilor.Originea dec6,t loeul teriale sunt rlealurile str5,bfltute de Bfirlad gi afluenlii lui, iar a B6,rladului: principal de unde le-a adusvdntul estelunca inundabil5, regiuneaconin mult cel nisipuri lunca Siretuluia contribuit la aceste este tot B6,r1adul instanld, in ultimi, fluenlei siretului cu Bflrladul (adicb, transportat). nisipos agentul cc a pus la dispoziliavfi,ntuluimaterialul Eroziunile puterniceryitransportul abundent de material,datorite prin natura Pacrrn2) Bfirladului,se explicfl dup5,Ert. PnoroPoprscu qi afluenlii Ba,rladul trec prin care a formaliunii geologice nisipoasd, luncii locul in lui, cd,t gi printr'o veche cufundare a albiei Siretului add'ncirea lui inferioare,ceea ce a provocat curgcreamai rapid5' 9i albiei Bfi,rladului gi in parte a albiilor afluenli1or lui. a nisiSprea verifica mai complectopinia despreorigineaeolianb' multe mai fX,cut am noastre cercet5,rile in purilor dela Hanul-Conachi, care dc nisipoase fd,giei pe diferite profile transversale serii de sondaje, la p6n* S'au scosprobe din 0,5 in 0,5 m, dela suprafalh' ne ocup5,m. 3-4 m, iar intr'unul din puncte, pfinil la 5 m ad6,ncime. probelor oblinute se constatb,cd, in majoritatea Din cercetarea irralte),nisipul dunelegi dd,mburile cazurilor,sub 1,50-2 m (exceptA,ntl Con{inutul feric. hidroxidului cauza qi din mai roqcat, lehmos devinemai 3-4 m intre incfi,t astiel treptat, qi in nisip fin, pulberi argilh,cregte lehmoqi chiar materialul devine aproape lehmo-nisipos adfl,ncime nisipos,cu sau fi,rb pete ruginii. In specialprobelecele mai de jos, gi pfl,n[,la lehmo-nisipoasc la 3,5-5 m, sunt gllbui, nisipo-lehmoase f[rH, urme de pietri;uri, cochilii, etc. prin Materialul se prezintd,ca un produs aluvionar fin, ar5,t6,nd cu aluvionXri loc nisipurilor au avut ci, inainte de depunerea aceasta
1) I li e s c u \r. I. : P.antareanisipurilor clela IIanul-Conachi' Rlv' Pli'du' rilor 1934, pag. 593-599. 2) Oomunicare verball.

m6,Ifin, depusede revbrsd,rileSiretului in aceasth, parte cu curs lent a lui. In legltur5, cu formareanisipurilor dela Hanul-conachi-IvegtiTecuci, esteinteresant de subliniat deosebirea lor de situatie, fa!H,de aceleadin valea lalomilei, Cb,lm5luiului (BrXila) gi Buz[ului (iud. Br[ila). Pe c6,nd aceste din urmi nisipurisunt situatein d r e a p t a r6,urilor,cele dela Hanul-Conachi-Ivegti-Tecuci, se afld, pe stdnsa rdului. Explicalia acesteiinteresantedeosebiri:I{isipurile din lunca Ialomilei, cd,lmd,luiului gi Buzflului s'au depussub ac{iuneavAntului d ominant, crivS!ul, c a r el e - a t r a n s p o r t ad t e l aN o r d g i N o r d _ Est spre sud gi sud-vest, pe c6,ndnisipurile din stanga Bflrladului gi a siretuluiau fost transportate sub actiuneav0,nturilor loc a I e, dirijate dela vest c5tre Est gi Nord-vest cH,tre sud-Est. Aceste v6,nturise datoresc locului deschis ,siintins al luncii inferioarea siretului gi Bdrladului,la poaleleplatformei mordovene;astfel. aerul incd,lzitgi deplasatin sus provoacbformareade curenli ce aduc aerul mai pulin cald qi mai greu dinsprevest gi Nord-vest. curentii cari formeaz6vd,nturilelocale de primh,varH, gi var5,,au drum larg, permis -ale de relieful plan gi larg intins al terenului (runcile inferioare siretului gi Bd,rladului). Aceasth, a$ezarc qi explicaliaei, carenu au fost inc6 arh,tate in literatur5,,mi-au fost semnalate pacHn. de D-l Eu. pnoropopEscu Morfologia nisipurilor ilela Hanul-Conachi Sub acliunea vd,nturilor,nisipurile s,au depus in mod neregulat, formflnd un teren presd,rat. in cea mai mare parte a lui de mici dune, vii, depresiuni inchise,da,mburigi alte ridicb,turimici. In unele pb,rli din Nordul fd,qiei, vdile sunt mai lungi gi mai ad6,nci, iar tlepresiunile inchise mai accentuate;de asemenea gi ridicd,turile, formand numeroase dune, astd,zi fixate. rn partea de Est, in jum[tatea nordich,a fd,qiei, s'au format doud qiruri de duneinalte de b-7 m deasupra nivelului mediu al terenului,pe o lungime de aproximativ 1 km. Astilzi aceste dune sunt fixate prin lucrd,ride impi,durire,sivegetalieierbacee. caracterul general al morfologieinisipurilor dela Hanul-conachi esteneregularitatea mare a reliefului,prin diferenlere de nivel de cele mai multe ori mici, de 0,b-1-2 m ale suprafeleiterenului. Accstedeseqi neregulate varialiuni de relief ,simicrorelief imprimd, solului ,si vegetaliei condiliuni de extraordinar5, diversitate.
R

Conililiunilestalionaleale nisipurilor ilela Hanul-Conachi genc'ral al s i , d i s t i n g e mc: l i m a t u l Trebue Climatul. nisipuri pi climatul a acestor geografice regiunii,datorit agezS,rii s t f l n ds u b i n f l u e n l a m i c r o c l i m a t e d e a n s a m b l u u n local, vegetalie' sol condi{iunilorlocale de relief, 9i in gura Geografic,nisipurile dela Hanul-Conachisunt aqezate<t in coninch stepX 9i la marginea antestepeich'tre stepeiI - adicd, diliuni ce fac foarte sim!it5, acliunea climatului de step[' arat[, ci, acestenisipuri se afl[ in climatul Hdrlile climatologice climat cu precipitaliuni inferioare limitei de usc5.de stepH,B s a x ciune qi cu temperaturalunii celei mai calde de peste220C'La Yest' Fundeni, trece limita clipro[abil gi fosta p[dure vecind, cuprinz6,nd -utoloi D f a x, climat boreal, cu temperaturalunii celei nrai reci mai mic6 de - 30c, iar temperaturalunii celei mai caldepeste220c. - cuprinse in provincia B S a x Nisipurile de care ne ocupd,m printr'un climat general accentuat continental. cu se caracterizeazfl [P cm:2 (t f 14)]' cu precipitaliuni aflaie sub limita de uscd,ciune qi cu maximul de precipita,tiuni ierni friguroase veri foarte cd,lduroase, la inceputul verii. va,nIn plus, nisipurile dela Hanul conachi sunt foarte deschise NE de vfi'nturilor qi vara 9i turilor: iarna criv5,lului, iar primd,vara uscX'ciune' de nebd,nuit de mult condiliunile NV, care accentuiazd, arat[ c[ la Hanul-conachi plouH, Harta precipitaliunilor atmosferise staliunii in medie mai pulin de 400 mm anual. Dup[ observaliunile P5,durilorcasei iniliativei in urma locale intemeiata meteorologice in anii fOa+ qi 1935 precipitaliunile au fost de 404 mm gi 396 mm' fn cele patru luni principalede vegetalie,totalul precipitaliilor a fost 181,9mm in 19349i 139,1mm in l-935. Din punct de vedere al precipitaliunilorharta arath'in jurul regiunii Hanul-conachi o insulh de minimum de precipitaliuni anuale, intr'un linut cu ploi de jur-imprejur,mai abundente' confirmb o afirmalie anterioarfla lui P' ENcuconstatare Aceastd, qi imprejurimile sale regiuneaHanul-Corrachi care incadrcazb, LEScu? fa!1 de cele inconjurH,linuturilor cu un minus de precipitaliuni toarel). condiliunilor de umiditate ale uner reDar pentru caracterizarea intrebuintarea indiciilor de ariditate indicat5, giuni, este mult mai
1) Dn c u I e s cu P.: Zoneletle vegetafie lemnoasidin Ron6'niaBuc' 1924'

Hd

-;
! !

=a

d3rE

ho9

e5
I

a
O
t-

IA N

.<
= <) =

'a -e l lr z

s<

o
ld

ail
J

SN sN ut o N\ dN d\= q\
rT-m
l#l ffi

$r $t SN
ffi
ffiFt

Nn

\ N R

\
\o
!

-Q f\

s 6

*o ss
o.^- $

s\
s\

s Ssx NT
t$ S R r sS:

bb

CJ

c./)
10

ffi ffi ffiEii

,dup5, De MeRroNNr,care exprimd'un raport dintre precipitaliuni 9i P \ -/ temoeratura \ , adic[ tocmai cceace dcterminb,condiliunile '

\T-1ol

de umiditate, impreunf,,cu vflnturile. 1) Harta indicilor anuali de ariditate din Romflnia arat[ cx, nisipurile dela Hanul-Conachise aflfl in zona cu indicele anual 20-24, s'ar putea decimai pu{in dec6,t (24):plou5, sublimita de usc[ciune adich, uscfleiune. - regiunea .evapora de o accentuatE st[, subun regimgeneral in conin hhrlile climatologice, Incadrarcarcgiunii Hanul-Conachi utilizflndu-se f[,cut, evident, sus, s'a mai arh,telte di.tiunile climatice ins5, f5,rda se cunoagte inconjuri,toare. date din staliuni meteorologice ins6gi. regiunii nisipoase datele corespunzil,toare prin conDe fapt nisipuriledela Hanul-conachisunt caracterizate diliuni climatice mult mai continentale decflt acelea ale climatului - de sol fac mai sus: condiliunile locale- specifice general clescris qi c[Iusoate mai cele una dintre Hzrnul-Conachi din regiunea i le!b,rii. d u r o a s e r e g i u na intrentpt5,, Nisipurile,in ceamai mareparte cu o vcgetalieierbacee lor ridiprin inch,lzirca ce ler,s[, o mare partc din suprafafi,descoperiti,, c limat u n I a c o n d u c p r o v o a c H , , c e o c a t Eg i r a c l i a l i p au t c r n i c [ cu s e m i d e s e r t i c ' de cel de tip local apropiat sol in in in atmosterx' cir,ldurifoarte rnari ;i usciciune exagerath, 9i tirnpul verii. obserYatiunirepetatepe acestenisipuri arath,c[, ele se inc5,lzesc Ia suprafa{i,atdt de mult, ci, in zilele de vari, nici nu se poate cilca atinge?009i chiar mai mu1t,uscf,nd pe ele cu piciorulgol: temperatura xerofith. IncXlastfel soh:rl ;i arzfnd mare parte din vegetaliaierbacee zirca ;i uscareasolului atuloc pin[, la 25-30 cm; evident, tcmpcratreptat tura ceamai ridicatil sc prodnccla suprafalanisipurilorrsiscade cu'adAucimea. climatului general concli{iunileclirnaticelocale stau sub ac.tiunea -;i - clatorit alezi,rii geografice de rclief,sol concliliurrilor a rcgiunii cnn acesteultimc condi{iuni variazi, mtrlt dela un loc ,qivegetzllie. pe nisipurilede pe intreagasuprafa{d,, la altul ;i cu o mare frecr,'enl; carc nc ocupdmse realizcazlin stratul atmosfcricapropiat dc supra- dc o ariditate Yafala tercrrnlui.o serie intrcagir,tle rnicroclimate (pe cu nisip mobil dutrclc dela climatul semi pustiu riatH,, sau abiir,Iixett), pfrnl la ccl ce lace posibill' vegetalia piidurii.
1 ) 0 e r n e s c u N . : I ' a c t e r r rd dcsol en Rounatrie-1931 se c l i r n a t c t z o n c s B ucure;ti.

11

=E =
;dA E6

-=
;:

rd

=<

ET F = ;GI

.3
. i ;

tsl

I co <: a,

5
lrl 6

lrf = (e N

.s2 t6. O >

::F

.-t

c4

{ = <->
cta

dtg '= all urF (5.J Uao E'i -t =a Jo

x+r -o
,;.o+ =(!N

9 9- i 9'j too o n of

IMHNffi

=I F* =s =tlt| a

H\

L2

in lunile tranqantS, este diferenliere cb,aceastd, insH, Trebueaccentuat cllduroasegi uscatede var[, lipsite de vfi,nturi; in zilele cu vanturi in qi in celelalteanotimpuri are loc o uniformizarea microclimatelor terenului' suprafaJa de stratul atmosfericapropiat trebueprecizatcil vegetaliaca 9i solul,sunt aci deterDe asemenea minate mai pulin ile caracterul climatului qi microclimatului, cleca,t elie', n l t i m i i n s t a n l ar d e a p a d i n s o l - d a t o r i t H , q i a c e a s t a , iu t ef a c t o r i l o r i r c d o m i n a na u l u i . A c e s t ep f u l u l , q im i c r o r e l i e f a YeYariatie cxtraorclinara datoreqte se in sol relief ;i ap5, explic5,m, ne Astfel regiune. qctaliei ;i soluluila tot pasulin aceasti spre exemplu,cunl se pot afla aproape- nutnai la cfi'liYa metri rare, xerofite ;i arboretede gorun,cu sol podzolit,,siasocia{iiierbacce semi-desertic. tip de celor asemilnitoare Solurile gi vegeta{ia Tipurile ile stafiuni ale nisipurilor ilela Ilanul-Conachi determinilimRelieful gi microreliefulacesteiformati[ni nisipoase generalal caracterul nisipurilor, (constitulia factori preuni, cu ceilalli dit at e u m i d e e ,climatulu i , )o n d i ! i u n i l e v o l u { in a i s i p u r i l o rc etc.) al solului' apei freatice,gradul de umiditate i n s o I (ad6,ncimca veiretale de asocia!ii t i:p u r i l e esteea q i c o n s e c i n la ec le $igraduldeevolu!iealsolului,delanisipulsburltor, la solul de l5,covigte la solul podzolit al px,duriide gorun qi p6,n6 p6,n5, .al mlaqtinilor. regiunii,variind in mod neregulatqi excepReliefulqi microrelieful ca un mozaic se prezint5, lional de des,nisipuriledela Hanul-Conachi de staliuni foarte diferite, neregulat distribuite, de intinderi fozlrte frecvenld" variate gi intfllnite cu o neobignuit5, nisipuri nu se poate face acestor gi vegetalici a solului Cercetarea de stac a r a c teristice t i p u r i l e judicios d,e c f l s , tt u d i i n t l relief 9i qi elemente: de factori lor inseparabil in ansamblul liunl umiditate, de apei freatice ,si celelaltecondilii ada,ncimea microrcliefo vfirstl qi evolulie, sol gi vegetalie. ugor, dupH' Pe teren, acestetipuri cle sta{iuni se pot recunoaqtc qi raportarea lor scpararea dar vcgetalie); (relief, aspecteexterioare tipuri de in nisipuri acestor pe o harti,,cu alte cuvinte cartarea neregularirealizat: de nu imposibil staliuni este foarte greu, clach, inc6t pentru de dese, schimbilria,ta,t tatea nivelului terenuluiprovoac5, mare' care o munci,imensfi, ar fi necesard, ,raportare ;i o harta'la scard' L3

s'ar prezentaca un mozaicextrem de variat gi din aceastd cauz5ripsit de un interes deosebit. In locul unei cart5,rilegate de asemenea greut5li, am preferat alt[, mai uqor de aplicat gi mai fructuoas5, metod5, in realizi,ri.Este metoda profilelor prin principalele tipuri de staliuni, astfelincA,tsd,se poat5,urmd,ri,pe anumite desene reprezentative: variatiile cle relief ale suprafe{ei terenului,speciilegi tipurile de soluri sau nisipuri intfflnite, add,ncimea apei freatice, constitulia florei ierbacee,vegetalia lemnoas5,, succesiunea diferitelor tipuri de stafiuni, schimbd,rile acestora in funclie de varia,tiilereliefului, intinderile lor variate, etc. s'au ridicat asemenea profileprin observatiuni gi mfisurb,tori sumare, cu o'aproxima{ie pentru cercet5,rile suficientS, pedologice qi geo-botanice. fn punctelecaracteristice pentru un anumit tip de staliune,s,ausX,pat gropi gi s'a studiat solul; pe suprafa{ainconjurltoare a fiec[rei gropi s'a cercetatflora ierbacee;vegeta{ialemnoas5, naturali sau cultivati, a fost de asemenea notat5,. Rezultatele acestor ridicH,ri sunt in parte arltate grafic in profilele anexatel). rliecaredin aceste profile cuprindedoub sau mai multc tipuri de staliuni, care sunt delimitate qi notate pe profilele date. Asemenea variatiuni gi succesiuni de staliuni (ca cele redate in profilelc anexate)sc intd,lnesc in mod repetat pe suprafatanisipurilor dela Hanul-Conachi. Cunoscflnd ins5,tipurile de statiuni studiatc de noi ;i redate in descrierca de mai jos in profilele prezentate, toate sta{iunile qi varia{iunile intAlnite pe nisipurile de care ne ocnpim, ne apar ca variantc ale cazurilorstudiate aci. Tipuri ile staliuni 1 . D u n e c u n i s i p < r s b u r i t o r , l> ). in cele d o u i ,q i r u r id e d u n e aflate la margineade Est a perimetrului,cele mai multe dune aveau la 1931- cA,ndam inceput cercetdrile - nisipul nefixat, mobil; in timpul vanturilor puternice,unele dintre acestcdunc arltau o suprafa!i, migci,to are, ca adevdratevaluri de nisip t sbur[tor rr.
') 14 manuscrisuldepus la I.0.E.F., toate acestecaracterizi,riau Jost prezentate in plange mai mari decA,tcelc anexatc aci, iar profiicle de sol.ri redate in culori. Iq lucrarea de fa!5,, din motive de tehnici tipograiicd, am aritat numai profilul suprafetei terenului, impreuni, cu indicalia tipurilor cle stafiuni intalnite. De;i insuficiente ca indica{iuni, aceste pro{ile lasd, totugi posibilitatea de a veilea cum variazd,tipurile de staliuni in legd,turi cu relieful qi microrelieful.

1_4

Fig. 4 qi 5.- Aspecte de nisipuri sburitoare din regiunea Hanul-Llonachi-Ive gti (Micleas ca-Pd,uqeqti).
Abb, 4 und 5. Flugsandansichtenin der Gegend von llanul-Conaohi Ivegti (Micleasca-Pnugegti).

L5

Aspeete actuale ile pe terenul nisipos Hanul-Conachi

Gegenwiirtige Ansichtcn der Sanilgebieter von Hanul-Conrehi

Fig. 6. Abb. 6. -

Din centrul terenului, spre Yest.

Vom Gebietszentrum gegen Westen.

Fig. ?. Abb. ?. -

Din centrul tcrenului, spre Est.

Vom Gebietszentrum gegen Osten.

16

Fig. B. -

Din centrul terenului, spre Nortl.

Yom Gebietszentrum gegen Norden'

Abb. 8. -

l'ig. 9. -

Din centrul tcrenului, sprc Sutl'

Gebietszentrlmgegen Siid0n'

Abb. 9.-Von

t7

Aspecte actuale ilin partea nordici, a terenului nisipos Hanul-Conachi

Gegentriirtige Ansichten im niiillichn Teil rles Gebietes

Fig. 10. Abb. 10. -

Arborete dc stcjar ;i nisipuri inaltc.

Eichenbestiindeuntl hohe Sandbilduneen.

Fig. 11. -

Abb. 11. -

PAlcuri de salcAmi qi de stejari; nisipuri inalte.

Robinien- unil Eichengruppen; hohe Sandbiklurcou,

1B

Astd,zi,in urma lucrfl.rilorexecutate,dunelesunt fixate prin lucra,n xerofitil. de fixd,ri, plantaliuni ,si vegetalieierbacee ici colo, se mai pot intAlni pe dune mici suprafelecu nisip Toturyi, mobil. Pentru o ilustrare a aspectuluinisipurilor sbur[toarc din regiunea forIlanul-conachi-Tccuci, prezentlm fig. 4 gi 5, care re prezintir, rle numai kilometri cfl,liva la maliuni de nisip sburi,tor dela Pfl,uqegti, nisipuriale actuale Jar pcntru a se vedeaaspectele Hanul-Conachi. sc dau fig. 6-11. lor fixate dcla Hanul-Contrchi, sunt forma,tcdin nisip practic lipsit de I)unclc d.cnisip migc5,tor nisipul este etc.); dc aceea, orice coloide(argil[, hrtmus,sesquioxizi, in agregate). (neasociali simpli lipsit rle coheren![gi mcnlinut in gr[unli a f ost cum Nisipul clepe tlunene aratl in modulcelmai caractcristic teren. pe intinsul acestui nisipulces'adepus la inceputpetoat[, suprt'r,fala gro-"olan uniform, nisip dintr'un formate sunt dunele intregime, In numai din grhunli de cuar! cu muchiile ;i mijlociu, constituit aproape pulin rotunjite. amfiboli, piroxeni) sunt foarte slab Elcrncntelecoloratc(felclspafi, sunt cele mai sdracenisipuri ce am inta,lnit pdni, acum reprezentatc. chimicc aratd,abia urme de substanle nutritive' Analizele in lnril. ci formeaz' un profil caracteristic, Nisipurile de dune nu prezint5, f d , r i i , n iciourm5'de unif orm, o acumularc de material de solificare. inceperea proceselor Sunt practic lipsite de vegeta{ie.Ici colo, insx,,se instaleazi,ciite micra.mthos un pionier xerofit. Prima care se instaleazfiestecentaurea plante, de una de un apreciabil numilr Gmel. De indatfl, ce s'a instalat un nou tip de staliune. sau mai multe specii,se realizeaz5, I)uncle cu nisip mobil, cu toati, lipsa practic integral5,a argilei qi mare & apei freatice, cu toath,cona humusului,cu toatd,atlflncimea ductibilitatea ridicatS,a cuar!ului 9i radialia excesivL a suprafe{ei qi cu toate va,nturileuscate qi ciildunisipurilorcomplectdescoperite r o a s e cb ea t , n u o o n s t i t u e t o t u q i s t a . t i u n e a d e t i p u l cel mai xerofit. e e p c d u n ec u a c e l e a in Comparfln d a c e l a g i t i m p n i s i p u r i ld ridicate (binc drenate),fixate printr'o din forma,liuni tle asemenea vegeta{icxerofitfi,,vom constata c5, acesteadin urm5,,imediat sub stratul superficialamintit tnai sus, sunt sensibilmai uscatc. Explicalia nu estegrcu de dat: pe cAndpe dune procesulde uscare esteprodusnumai sub acliuneafactorilor atmosferici,in formaliunile -insuficient de deas[ spre a ierbacee cu nisip fixat printr'o vegetafie 19

Tipuri de staliuni
StondortstyDen

Fig. 12. -_ Sta,tiunetip. 2: Duni, in curs de {ixare. Centaurea micrauthos Gmel.

Abb. 12. Standoristyp 2: Diine im Laule der Fe!ilegurg. Centauroa micranthos Gmel.

Fig. 13. Abb. 13. -

Iilem. Artemisia campcstris Jaeq.

Dieselbe Formation, mit Artemisia campestris Jacq.

20

qi consuferi solul de insolalie- la condiliunile de pe dune se adaugH' mai vedea vom care plantelor' mul ridicat de ap[, prin rildi'cinile solul in (intinse) - sunt loarte abundente9i mult ril,spflndite la urmH, nisipos. btulion.u de dune prezinti, mai multe variante, dup6 expozi-tia9i nivelul locului. pi o Astiel, felele dinspreE ,siSE ale dunelor' cu un profil repede vegeprielnice mai mai afflnat[, a nisipului, aratd condiliuni a$ezare fe!e. taliei forestiereintrocluseprin iucrlrile noastre, deca,tcelelalte Separec[ingeneral,pefalacunisipulcuagezar0aceamairecent5,' complectde vegetalie,sunt condiliunilecele mai bune' gi lipsii ' de tqo esteins[, excluss[ intervind,aci 9i o probleml de deosebire insolalie, de primenire a aerului prin vAnturi, etc' in de pe dune-oricflt de ugoare-sunt Dtpreslunile restul formaliunii ;i, cd'ndnu au vegeta{ie' generalmai umededec6,t decdt bune pentru cultura forestier5,, fot fi staliuni accentuatmai celelalte p6,r!i ale dunelor. fixat par!iaI qd i, dfi,mburi cu nisip rr ea r Z . O u nxerofitd'' vegeta!ie prin tr'o Suntformaliuniridicate,cuapafreaticd'add'nch,'cunisiprelativ format6 recent,dar praitic destul de fixat, printr'o vegetaliexerofitd,, campestris artem,'isi,a Gmel. 9i in primul rand din centaweu micranthos pentru fixarea vegetaliei' ai pionieri primii ca aci apar carg Jocq., care in generalsunt nelipsite nisipuiui (v. fig.12). pe lflngd,acestea, in mod nereclin toate varianteleacestuitip stalional,se mai asociaza : guiat urrnd,toarele') (L.) D C' arenari"um Helychri,sum et MitterP.) Syrenia cana (P111. L. auiculare Polygonum Ehth. oleucu Achillea ochr Host. silueslre Secale dubi'usScoP. Tragopogon W. et K. Festucauaginata chiar in asocialiedeasd,. (L.) BaumgLinaria dal'maticn Gmel. aarius Astra,qalus Euphorbia gerard,ianaJacq. Stachysnitens Janka' L. Rumer acetosell,a Erysi,mum repand,umHojer, Pe alocuri inilolia L. Salir rosmar paniculataLam. 9. a. Gypsophila

1) Determinarea materiaiului recoltat s'a Jd,cul ln laboratorul botanic al le de cd'tred-nii: P' Cretzoiu qi Al' Belilie' c5'rora $coaiei Poiitcchnicedin Bucurcqti, CProf' qi D-lui mele mullurniri. De asemer\ea adresez mul'tumirile n*priGeorgcscu,pentrucontribu|,iileD.salelacercetdrilebotanioepetelen.

2t

Fig. 14. -

Salix rosmarinifolia L., pc un cregtetde duai,.

Salix rosmarinilolia L. aul einem Diinengiofel.

Abb. 14. -

Fig. 15. - Staliune tip. 4: nisipuri sArace cu vcgetalie xeroiiti,; deprcsiunecu saleim viguros.
Abb. 15.-standortstyp 4: Armef Sand mit xerophiter Vegetation; Scukung mit gutwiichsigen Robinien.

?z

vegetaliape dunelein Pentru a evidenlia moclulcum se asociazi, asepe cfl,teva jos intfl,lnit5, flora curs de fixare qi celefixate, dd,mrnai specii: fiec[rei al menea tlune, tmpreunil cu gradul de acoperire 1. Pe o duni, foarte Pulin fixat[,: CentaureamicranthosGmel. Jacq. Artemisia camPestris ilubius ScoP. Tragopogon 2. AltX dun5,in curs de fixare:
CerLtaureamiuanthos Gmel.

....5 5
1()

Jaeq. Artemisia cnmpestris Host. Se.cale silueslre Sctlir rosmariniloliaL. dubius ScoP. Tragopogon 3. Pe o dun[, in curs de fixare, versantsudic:
Centau,reanicra,nthos Gmel. Polygontr,muu'iculareL.

+ +
at

1 1
+ 5

Host. Secale s'ilueslre Artemisia campestrisJacq. Ileluchrisumurenarium(L.) D C. . Festttca aaginataW. ei K. Syrewiucari,a(PilI. ct lfitterp.) . .
oleuca Ehrh. Achillea ochr ScoP. ilu,bius Tragopogon

3-4 2
1C

t 1 1

+. Aceea;i dunii de mai sus, Pe versantulNE, mai bine fixat: U J anc\. Artentisia cq,m,pestris Secalesilueslre Host
t,1 (L.) D C. u'ren'urium Helyr:hrisunt, D a) oleuc a Ehrh. Achil,le a oc'hr 2 nticranthosGnel. Centawea 1 dubfusScop. I'ragopogon 1 Syrenia cana (Pill. et MitterP.) 1 uurius Gemel Astragalu,s Baumg + L'inariu dalmaticu(L.) rare sau asocialii in instalati mai sus, citatfl Dunele cu vegetalia lipdunele deca,t xerofit mai dese,constituestaliuni de un tip sensibil vegetalie. site de asemenea nisipul qi absorb plantelorxerofiteimpfi,nzesc rhdx,cinile Explica,tia: cea mai mare parte din pulina apl relinutX de acestea.

23

ta - Nisipuri irlalte, cu asocialii de Festuca vaginata !S. W. et K. Iu planul I dreapta,salcdmri,u co4format, lfi,nced.
Abb. 16..-Hohe Sandbildungen, mit trostuca vaginata W. etK..Assoziationen. Im ersten plan, rechts, schlechtwiichsigo Robinie.

.,-'';

..1

Fig. 1?. - Profilul unui sol nisiDos. brun. Stratul bogat in hu.us, gros de 25-30 om; mai jos, nisip gilbui, sd,rac.
Abb, 1?. - Prolil eines braunen Sandbodens. Die humusreioho Schicht ist 2E-80 cm miichtig; nach unten hin, armer, gelblicher Sand.

21

Verificarea caracteruluimai xerofit al dunelor fixate, fa!5, de acela al dunelor nefixate, am f5,cut-o;i pe calea culturii forestiere.Pe dune s'au cu aceleaqi condiliuni de panti qi expozilic,plantaliile de salcfi,m in intregimein primul an acolounde s'a instalat in asouscat aproape cialie relativ rard vegetaliaxerofitfi, s'au menfinut bine in acelap "*i nu s'a instalat de loc. timp, acoloundeaceastivegetalie mai mici, bine 3. Dune, d6,mburi ;i ridicIturi sau aag'inata W. et K., singurb, f i x a t e printr'o asocialie de Festuca in asocialieeu alte plante. Acesta constitue tipul cel mai intins de staliune, cu o vegetalie de smocuriverzi (planta <p5,rul ce apare ca o asociere caracteristicil, singura vegeporcului>>, Festucauaginata care, deseori, formeazd, talie naturali instalatd). Dune intregi, de mult fixate gi aproapetoate ridicd,turile intd,lnite la tot pasul pe acestenisipuri. sunt acoperitecu asocialii pure sau (v. Iig. 10, 11 qi 16). uag'inata pure de Festuca aproape plant[, degi de mu]t fixate, nu au Nisipurile ocupate de aceast5, uniforme,intocmai ca depozite caractere evidentede soluri, ci seprezintd, ca pe dunele nefixate sau recent fixate: nisip curat, gillhui, practic a vreunui prOces lipsit de argild,qi de humus, fdr5,nici o manifestare ins5,,pd,nd, general (in la cel pulin 1 m add,noime de solificare,p6,nd, mult mai mari). la add,ncimi de un tip uaginata, de Festuca dese inierbatecu asocia{ii Suprafelele - in inci prea ad6,nch dar cu apa freaticd, xerofit mai pulin accentuat, genere Ia mai mult de1,50m - sunt totuqi improprii pentru o vegetalie - fd,r[ distru._ fie aeeasta c0,tdemodestilfa![, defactorul ap5, forestierd, plante,careconsumdpractic toatd,apa disponibilfla solului, acestei gerea - o foarte deas6 posedi o inri,dd,cinare intr'adevd,r,Festucauag'inata solul sub fiecareplantx'(v' fig' 30)' pflsl5, cu careimpa,nzerste adev[,rat[, pier pe nisipulacogrijd,executate, cu oricfi,t[ desalc6,m, Plantaliunile nu este continuudistrusd. plant5, aceast6, dac6 uaginata, perit cu Festuca unele, cand alte cfi,nd neregulat Ca Festuca aagi,natase asociazd, Gypsophdl'a adeseori: de dune, Ia care se adaug5, plante caracteristice cu un sistemde paniculatuL. gi Koeleriaglaucn(schk.) D c. (Aceasta, iig. v. 31). de dese extrem rd,dd,cini fn generalins5,,in acesttip de staliune celelalteplante, in afarfl sunt slab reprezentateaaginata, de Festuca sau inclinate, 4. Suprafe!e plane, orizontale de tip xerofit, cu vegeta!ie qi mici ridicd,turi, format[ din asocialiisau din indivizi diseminali,de: 25

Centaureamimanthos Gmel. Artem,isiacampestrisJacq. Artemisia austriacaJacq. Achille a ochroleuc a Ehrh. Irestuca uaqinataW. et K. Koeleriagla,uca (Schk.) D C. Gypso phila paniculataL. spre deosebire de dunele da,mburile recentfixate cu plante dintre ryi speciile de mai sus,suprafctele ce formeazi, tipul de sta,{iune dela acest punct sunt acoperite de o piiturfi mai dcasf de vcgetatic;i manifesti mai evident caractenrlxerofit al statiunii, prin prezenta - acicsea din -' a plantelor uscate par'fial arse de secetd, cilldurd,. abunclentx ;i ;i cd,lcandpe asemcnea nisipuri, piciorul, rupfi'd turpi'ere uscate ale plantelor,provoaci,un continuu trosnet,menit parcx a atrageaten{ia asuprausc5,ciunii cc domini, aci. Pe aceste suprafele, formareasoluluiseaflI intr'un stadiu incipient, manilestatprin slaba prezen[d, a humusului,mai alesin stratul superficial al nisipului. J)cseoriinsi, humusul poate lipsi, fiind ( arsr in intregime. Cu excepliaprovocati,de slabul continut de humus,care cauzeazh, o u;oard,nuantX, brun5,in stratul superficial (prirnii 10_1b cm, chiar 20-30 cm) - rcstul nisipuluiestein general gilbui qi uniform. Deseori ins[, la adfi,ncimi ce variazH, in jurul celeidc 1 m, se constatl o uqoard, prezenlaa petelor ruginii sau nuanta brunX, roqcatfi, a nisipului, semn al ttnei umidittti mai ridicate, S;r{qritd, piinzei nu prea dephrtatede apd,freatict. se inlelegeuqor cx ;i in accsttip de stafiune,consumul foarte activ al apei solului prin vegeta{iaierbacee face imposibil[ existenla unei vegetalii lemnoase, f5,rXcontinua inlf,turare a florei naturale. stalional, ne afl5m aci in contliJiuni analoage stepeiuscate, cu toatd, lipsa calcarului din sol. Nisipurile dela punct*l 3 (fixate cu asocia{iide Festuca uaginata) qi nisipurile dela acestpunct formeazdtipul de staliuni foarte intinse gi intAlnite cu mare freo'en{H,. Se poate spune cd p0n[ la a0o7idin nisipurilc dela Hanul-conachigi anume, in specialpartea centrilt a t e r e n u l u i , s uo nc t upate de tipul de sta!iune xerofitd, F e s t u c a a a g i ng a it a t i p u l x e r o f i t c o m p u s , d e s c r i s la ac e sp t unct. 5. Suprafele plane-orizontale sau slab inclinate-$i ugoare depresiuni, cu sol nisipos brun g5,1bui, cu apreciabil con!inut de humus. 26

gi in cea notdici, a terenului nisipos HanulIn partca sudich, a acesteiformaliuni, inConachi,pe alocuri chiar in partea centralX, f5,;ii,ctc., restrAnse, caractfllnim supraleterelativ intinse sau petece, cu un eontinut apreciabil terizatc printr'un sol nisipos brun-g6,lbui, brun[-gilbue se poate milrgini la un strat superde humus. Culoarea un strat mai gros de sol ficial (de 20-30 cm) sau poate caracteriza nisipul g5,lbui,sX,rac (40-60 cm); sub stratul brun-gilbui, urmeazS, la o adAn0u asemcnca sol, dcseori in humus.In u;oarcledepresiuni ruginii, dehidroxid dc cime variabill, intfi,lnimpete slabesau evidente, la gi sub nivelul la care apar fier, scmn al unei umiditilli accentuate pete. aceste Hora esteaci de un tip mai pulin xerofit. Planteletipice de usci,qi austriaca marit'ima Gmelqi Artemisi,a nicret'nthos cinnc- Centaureq, dispar dc pe cele mai multe dintre aceste suprafele.De asemenea, se rlrcqte mai mult sau disparc deseori Festttcauaginatn ,siea. Iat[, nisipuri: un tip de asocialiivegctalede pe asemenca glauca (Schk.) D C. Koele.ria PotentillarectaL. Ach'illeaochroleucaEhrh. arenarium (L.) D C. Helychrisum, GerardianaJacq. Euphorbi,u Sileneuulgaris(Ilnch.) Garcke uarius Gmel. Astragalus I'. Alli,um angulosum
cLli's L. Digi,tariu sa'nguirt

2
,i

2-3
J

+
z
I
I

Pentru vegetaliaforestier[, acesttip de staliune este sensibilmai prin conlinutul apreciabilde humus al sobun decflt cele precedente, puJin vitrege de umiditate' mai lului qi prin condiliunile l[,sat[ intactd, este exterminantd Totu;i, ;i aci, vcgetalia ierbacce rpentruoricc vegetalielemnoas5,. Stalional, ne afl5,min stepd- cu toatH,lipsa calcaruluiin sol qi ,cu toate uqoarele ale fierului in strateleprofundeale solului manifestdri depresiuni. u,soarelor cu plane qi uFoare depresiuni 6. Suprafe!e 'soI nisipos destul de bogat in humus, de culoare brun5. dinsprecapXtulNord gi cel de Sud al terein ph,rJile Se intA,lnesc nului qi numai in mod exceplional,pe petece 9i f5,9ii inguste,in

unelepuncte din partea centrald,, situatein deosebiinsprefostapldure de stejar, ald,turatflterenului nisipos. Culoarea bruni, a solului poate caracteriza un strat de 20-30 cm sau un strat mai gros (40-60 cm). Sub stratul bogat in humus nrmeazdun strat brun-g5,lbui,cu apreciabil conlinut in humus, care face trecereacd,trenisipul g5,lbui,lipsit de humus. Deseori,stratul intermediar e foarte sublire sau dispare aproape, dela nisipul brun trecd,ndu-se la cel g5,lbui. n'loraierbacee cu cea de tipul precedent, esteasemH,n5,toare la care se mai adaugd, unele plante de soluri mai fertile, bogate in humusIatil un exemplude asocialieintr'o asemenea staliune: Secale silueslre Host. Centaurea m,inanthos Gmel. Asperulaselmlosa Boiss. Achillea ochr oleucaEhrh. Potentillarecta L. Koeleriaglauca(Schk.) D. C. Dianthus pol,ymorphus M. B. Agropyrumrepens(L.) Beauv. 5 2

1 4
I

2 2 5

Solurilenisipoase aceastd, sta{iuneau o fertilitate ce caracterizeazS, qi ridicatX sunt capabilede a intreline o viguroas5, vegetalielemnoasd. Totugi, qi in aceste soluri consumulde apX prin flora ierbacee este foarte ridicat, iar concuren{a acesteiflore este exterminanti pentru vegeta{iaforestierl. 7. Supraf e!e plane.cu sol nisipos brun-negru, negru-brun sau negru-cenugiu, bogat in humus. Asemenea suprafelese intA,lnesc in partea nordicE, a terenului" printre arboretele qi in unelearboretede salcdm. de Quercdnee existente Este probabil cH,cele mai multe dintre acestesuprafefeau fost mai inainte ocupate de arborete de stejar (Quercusrobur L.) ;i speciile de amestecintA,lnite in tipul local de arboretnatural: Ulmus campestris L., Malus siluestris Mlll., Acer L., Pirus commun'is tataricum L., Crataegus Euonymuseurlpaeus L., mlnlgAn& Jacctr., Prunus spinosaL., Rosacan'inaL., Berberisuul,garis L. -).
r) Date asupra vegetaliei lcmnoase naturale dela Haqul-Conachi se g5,scs c gi in luorarca: Enculescu P . : Z o q e l ed e v e g e t a l i e lemnoasd din , Romd,nia. Memoriile Inst. Geological Romi,niei, 1924.

28

Fig. 18. - P5,r (Pirus communisL.), pe sol nisiPos brun.

Abb. 18. Birnbaum (Pirus communis L'1 aul braunem Sandboilon.

Fig. 19. - Strat dc nisilt giilbui-brun, slrac, gros de 30 cnr, cu substrirt lehmo-lisiposdc ccrnoziom. Yegctnlic tlc ll acPilamagrostis geois (L.)Roih.
Abb. 19. - 30 cm meshtige Schicht Yon armern, btaun' gclblichem $anr1 mit sandigIehmigem Soh$'&rzerde-Untergrund'

29

solul nisiposal acestorsuprafeteprezintd, in mare parte un profil' caracteristic, analogceluia de cernoziom degradat-adic,a: un orizont A, bogat in humus,negr'-cenugiu sau brun_negru cu slab5nuanti, cenu;ie,gros de 30-40 cm, apoi un orizont B brun_rogc4t sau brun_ cenuqiu cu pete rogcate, sub careurmeazx,, cam la g0-g0 cm, un strat albicios,care ar trebui sii fic un orizont C, tlar care,in lipsa inaintata de calci* a materialuluinisipos,nu prezinti ac*muliiri crecarcar. Pe unclesuprafete restrflnse, unde evolutialinigtitfl a sohrluiestede mai scurti,durat5,, orizontulB n' s'a format inci, ia,rtrecerea clera orizontul cu humusla nisipulgxlbuisaualbicios scfaceprintr'o trcptatx rleschidere a culoriisol*lui - datorit[ scdderii con{in,tului in h'rnus. F I o r a. Din cauzabog[liei lor in humus,acestc soluri nisipoase su't foarte fertilc ,si pot intreline o vegetatieierbacecfoarte ab'ndentE variatd,. "si Pe cea mai caracteristicH, dintrc ascmenea s'prafele (cLrsolul cer mai bogat in humus), situati ca o poianH, i'tre arboretecresteiar si salc6,m, s'au identificat urmd,toarele plantc: Calamagrostis epige,ios (L.) Roth. Poabulbosa L., f. uiuiparaL. Bromustectorum L. Aiuga geneuensis L. Gypsophi.la pan'iculataL. Er ysimum cheirqntho'ides L. Muscari comosum (L.) Milt. Potentilla argentea L. Galium retrorsumf) C. V,icia craccaL. Veronicasp. Lithospermum aruense L. Anchusaollicinalis L. V,iola sp. Achillea miltelolium L. Heli,clurysum arenariu,m(L.) D C. Trilolium montanuntL. Ranunctilusillyricus L. Senec,io aernalisL. Scabiosa ueranicaL. Nepetapannonica L. Trilottum aruense L. Trilolium lragilerum L. H'ieraciumsp. M elandr yunt, album(Mill.) Garcke. Bqllota nigra L. Ertgeron, canadensis L. Gul;iuynttr,ico'rrte Wi!,h. Galium cruciatet (L.) Scop. Tragopogon pratensis L. Secalesi,luesfre I{ost. Campunularapuncul,us L. Phleum, prertense L. Bilenei,nflataSm. Verbascum, Iychnttts L. Valerianella locusta (L.) Betcke. A grop yroum cristatutn (L.)R.et Sch.
S piraen I il i pcndtrla L.

Gallium aemum, L. Cerastium semidec andrurn L.

Vegetalia f o r e s t i e r d , ( s t e j a rs , a l c d m$ , . a . ) , g h s e q to e staliune de viguroasH, desvoltare pe aceste soluri fertile.'conditiunea 0t

ini{iai al culturii: inl5,turareaconcurenlciflorei icrbacee, succesului fX,ri,lucr5ri de mobilizarea solului pi care qi aci este extermintrnt[, distrugere a florei icrbacee. nisipoase cu substrat 8. I{isipuri ;i soluri de cernoziom la micd, adfincirnc. ce nrmeaz[ marginile tcrcnu]ui nisiPe f[;ii de lilime variabilfl,. - stratul a acestuia pos- mili cvidentin partcade mijlocgi ceasudicit de nisip depuspc vechiul sol estesubfirc,astfcl c[ ]a o micX tl,dflncime lchmo-nj.qipos lehno-s, sttu (variindintrc 20 ;i 80 crn),aparesolulnegru, pe cilrc intilnirn il clc nisipo-lehmos ;i bogat in humus, cemozjornnl jur-imprejurul clomeniului nisipos(r.. fig. Nr. 1i) ;i profilul Nr. 8). tip de statiunc(rsteciuactcrizath nisipoasla accstr-ti liorniilliunezr prin nisipuri fixate, sdrace in hurnussau cu cvident continut in humus (mai alesin stratul superficial). Profilul prezinti,dcci un strat de nisip gS,lbui mai inchis in primii 10-15 cm, r'ariabil de gros,sub care aparc - adesea bogat in humus ;i brusc- pilmAntulnegru, cernoziomul argil5. I)eseori, trecereala cernozionrse face printr'nn strat intermediarde nisip brun, bogatin humussauprintr'un strat de nisip g[lbui cu pete de nisip brun sau negricios. de constitulievariabilh,dup[ estc cea ierbacee, Vegetalianatural5, qi bogirlia in humus a nisipului de cernoziom add,ncimea substra,tului gi vegetaliavecindt[lilor. Astfel, s'au identificat, in cinci puncte diferite: mai brun-gX,lbui a) Sol nisiposbrun, bogat in humus la suprafa!5,, jos, cu pete brun-negre dcla 30-40 cm gi cu substrat de incepAnd incepfi,nd cernoziom dela 60 gi ?0 cm. X'lora,: (L.) Roth. 5 (v. fig. 20) epigeios Calama(trost'is 2 Ehrh. Achillea ochroleucct b) So1nisipos,brun-gllbui, cu aprcciabilconlinut de humus qi cu incepind dcla 50-80 cm: substratde cernoziom, 5 pani'r:ilata ypsoythila L. G 5 Cannab'[ssatir:ctL. 5 Agroytyrumrepens (L.) Beauv. c) In alt pr.mct: CanabissatiuaL. nigra I'. Sambur:us ci'cutaria \ill. Chaerophyllu,m

5 5

foarte dese, de peste2 m indllime (v. fig. 21). in asociatii toate cresc0,nd

31

l'ig. 20. - Asocia,tiedc Calamagrostiscpigeios (L.) Roth., pe nisip cu substrat dc cernozion.

Abb. 20. Calamagrostis epigeios (L.) F,oth.-Assoziationauf Sandboden mit Schwarzerde-Untersrund.

Fig. 21.
Abb, 21. -

Stafiurrciip 8, cu vegetalieluxuriantf, de soi gras.

Standortsiyp 8 mii iippiger Vegetation aul sehr fruchtbarem Boden.

32

d) Suprafele destul de intinse, cu sol nisiposs[,racin humus sau qi cu substrat de cercu apreciabilconlinut in humus (brun-gd,lbui) noziom la 0,80-1,20 cm, ocupate de asocialii dese de Gypsophiln panimlata L., care cflnd infloreqte, dH, staliunii un aspectcaracteristic, qi liniile prin coloarearoz6, de nep[truns a asocialiei a florilor, desimea dulci, ondulate,de puf ugor, ale stratului inflorcscentelor. e) Sol nisipos,cu apreciabilcontinut in humus gllbui cu nuan!)i, la 80 cm, u;oiirii, nisipo-lehmos) brunfi gi cu substratnegru (cernoziom depresiune. (L.) Palla. Bolboschoerrus 5 mar'itimus t Juncus conqlomerutus L. 2 Artemisiauustriata Jacq. 1 AnclrusaBurr:lieri (All.) \\'itn. t Asparagusterruifol'iusI'am. l-3 Achillea ocluolew:a, E.hrh. , ilia,na Jacq. Eu"ythorbia Gera,r I Centaurea nicravtthosGmel. Astra,galu,s ,*arius Gmel. + pu,ninilata Gypsophila L, r i, a ui t r t r e l a p o a l e l e d r r . n e l o r . L f i , n gs L I)epresiuni 'celemai multe dintre dunele existentc, observi,munele depresiutti, Aceste cu condiliuni de umiditate accentuatX. de adincime variabilX,, depresiunilipsite de vegetalie sau cu asocia{iirare de Calamagrostis 'epiqeias (L.) Roth Si Sulir rosmarinifolin,L. (Salix rcpensL.) pot prezentaun sol format din nisip cura,tqi uniform (cfi,ndsunt relativ recente)sau un inceput de humus la suprafa!fl gi pete ruginii in interior, c6,ndsunt mai vechi. cu caracteraccentuat acesttip de sta.tiune Pentru culturi {orestierc, mai umed, este mai prielnic decd,tduneleali,turate. Insolalia acccntuatii, 9i lipsa curenlilor de aer, datoritit,dunelor inconjuritoare, pot ins5, creia la suprafata acestor depresiunicondi{iuni clima,ticede (Un exernplu lemnoasir. semi-pustiu, flcAnd astfel imposibill vegeta(ia frumos dc important[ a microreliefuluigi a microclimei). cu as0cia!ii vigur0ase de ,Salir 10. Dcpresiuni rosnrariniloliaL. (Salix repensL.). esteocupat[,de aso0 mare parte a nisipurilordela Hanul-Corrachi L. o salcie arbustivil,-localizatilpe ciirtii desede ,Saltrrosmer,rinifolia depresiunile ce gerpuesc in lungul terenului rrisipos. aproximativ 20o/"din toat5,suprafala Acestedepresiuni reprczintS, nisipurilor pi se intfllnescaproapela tot pasul. In specialpartea de
JO

Fig. 22. - J)epresiune cu plop trl.murltor (Populus tremula L.), Salix r o s n r a r i n i f o l iL a. , v i g u l o a s l ! i m r ' 5 teachn (Betula verrucosa Dhrh-), instalat pe cale naturali,.
Abb. 22. Ziiterpappeln' Senkung mit (Populus treruula L.), kriiitig rviichsigerSalix rosmariniJolia L. und aul natiirliohem lVego eingestellten Birken (Betula verrucosa Ehrh.)

Fig. 23. - Ilesteccni (Bctula verrucosa Ehrh.) pe dcpresiune. Se vid ;i asocialiuni de Salix rosmarinilolia L gi Calamagrostis epigeios L.
Abb. 23.-Birken {Betula verrucosa Ehrh.) aul einer Senkung. Man sieht auch Salix rosmarinifolia L . u . t a l a m a g r o s t i se p i g e i o s L.-Assoziationon.

34

in ceamai mare parte prin numemijloc a terenului estereprezentati, prin suprafeleceva, separate depresiuni, asemenea roaseryineregulate gi celelalteplante uag'inata ca Festuca gi inielbate d6,mburi, mai ridicate qi 3. citate la punctele2 Adiincimca acestordepresiunifa![ de nivelul mediu al terenului intinse) este in generalmicii (0,5-1 m). Aci se (acelaal suprafeJelor pot urm[,ri bine influenlele miuoreliefului asupra condiliunilor de sol gi vegetalie. oli'aL. au inilllimi ceYariazflintre 0,6' Asocialiile de Sati'rrosmarin'if ;i 1,3 m. Cu cAt lnlllimea salcieiestemai marc, cu atd,tsolul are condiliuni mai prilcnicepentru vegetalialemnoasi,. Solul acestor depresiunipoate fi s[rac in humus sau- de cele mai multe ori -- cu apreciabilconlinut in humus, mai ales in stratul sau qi dc o culoarebruni,-gi,lbue (cu o nuan!5,mai inchis5, superficial, conlinutul in humus). dupX, mai deschisb,, srrb20 sau 30 cm in ltumusscade In general, eontinutul sensibil adflncime, unde solul der.inegh,lbui,cu pete ruginii, la inccput slabe ;i rare, dar mai jos (sub 30 cm) din ce in cc mai deseqi mai intenseinfluen{aunci umiditlli ridicate. Prezenlapetelorruginii dovedegte stau intr'un regim de umiditate accentuat, aceste depresiuni fn adev5,r, priridicdndu-se al cirei nivel variaz[,, datorit apei freatice, mi,r'ara pAn[ la 80- 60 crn gi chiar mai sus. In restul timpului sub 70 cm ins[,, apa aparepe cele mai mu]te dintre acestedepresiuni, adA,ncime, pe alocuri chiar sub 1 m gi 1,20 m. Prin capilaritate,apa se ridici qi rXmflnesuficientin sol, pentru ca procesulde liberare a fierului gi formareahidroxidului de fier s[, se poataproduce. Pe unele dintre acestedepresiunise instaleaz5pe cale natural5, plopii (tremuriitor, negru qi mai pulin alb) gi mcsteacdnul(Betula I)errLtclstr Ehrh.).Mesteac[nu], deqiapareaci cu totul in afaraarieilui de pe asemenea distribu{ie,gX,seqte depresiuni mullumitoare condiliuni de de acestgen, se pot puncte situate pe depresiuni vegetalie.In cd,teva adcvH,gH,si de toatd frumusetea, exemplare sau grupuri de mesteceni mai regiuni inalteo vegeta{ie lemnoas5, de monumente naturalc de rate la noi, inaintatepA,ni, aci, in gura stepei(v. fig. Nr. 22,23,24). L. trec pe nesimtite- trecerile' Depresiunile ct Salir rosn'tarinifolin acesteea inH,llimii seobserviprin ri,rireaasocialiei de salcie ;i sctderea qi dd,mburile pi celelalteplante c6tre suprafe{ele ocupate de lr'estuca de nisipuri uscate.

35

Fig. 24. Grupii dc rncstecerti (ISetulavcrrucosallhrh.) Di plopi trcrluritori (Populus trcrnula L.), dreapta. I)eprcs i t t n I c r r i r s h I i a t i oV i g i l r . u a s i i de Saiix rcrsmtrrinifolia L
Lbb. 24. - Birkengruple (Betula r.errucosa Ehrh.) und Zitterlappeln (Populus tremula L.), ree}ts. Senkuilg mit kriiltig wiichsiger Salix rosmarinifolia (L.) Hofh-AssozialioD.

Fig. 25. Abb. 25. -

Plop tremuritor (Populus trernula L.). Staliune tip 11.

Zitterpappeln (Populus tremula L.)-Gruppe. Standortstyp 11.

oo

Destul de frecventesunt ins5,cazurilein care asocialiade Salin si dune, pe supraieleinalte qi chiar pc dd,mburi se ridicX, rosmarinilolia rild5,cu plantelexerofite.Este ins)iprobabil c5, singuri sauin asociatie localizare mult in ad6,ncime, ridiczr,ti,, coboar5, cinilc salcieicu ascmenea pfini ajung Ia strateleumedc ale solului nisipos(fig. 1a). gi pe alocuri cu plop tremurItor 11. I)epresiuni plop alb. mai multe In parteade lford gi l{ord Vest a tcrenului se intA,]nesc qi aproape inconjurltor coboritecu 1.,5-3 m fa{[ de terenul depresiuni, poart[, Acestedepresiuni circularii). sauaproape inchisc(o formi eliptic.i, yi, pe plop plop illocuri, alb, tremur5,tor viguroase de dese arborete ;i ;i insule dc p[durc risipite printre care de departe apar ca adev.l,rate nisipurile cu vegetalieierbacee. rriguros, acestea dc plop au inillirni de 9-14 rn qi l'egcteazh Pfi,lcurile o litier1 abundent[.Ici, colo,printre umbresc bine solul gi ii furnizcazH, foarte bine, linAnd picpt plopi aparc cd,tcun stejar, care vegeteazX inillime). plopului (aceeagi Sub plop se instaleazil,abundcnt chiar, pi,ducclul,care contribuc solului. mult la ameliorarea Ca urmare a umiditiilii accentuate ryi a iniluenlei arboretelor,in de sol de plop solul prezintfl un profil cu evidentecaractere pfl,lcurile forestier. sub caregisim La suprafall, o litierd continuX, ;i relativ abundentX, un strat de humus ncgru, gros in mcdiu de 2 cm. Ilrmeazl apoi un strat bogat in humusinfiltrat, dc culoarebrtrnil, in huntus,g.llbui cu pctc gros de 25 30 cm. Apoi solul dcvinc sfl,rac ruginii, iar dela 50 cm in jos, apare ro;cat, cu petc puternic ruginii. pfi,nilla irOcm, dar scadcapoi Apa freatici,esteritlicatil primh,r-ara prin ridicinile ;rrltorilor. piini -sub1 m, din canzil albsorb!'ici 12. l)epresirini cu sol bogat in hurnus iniiltrat. prin aceeacL solul lor, brun .siluhrun-gir.lbui Sunt caracterizatc (20-30 cn), din cauztt humnsnlui continnt, in stratul -superficial clc humus mai acccntnatii, prczint[ in strtrtnl urmfltor o acumuletre pe accstc clcpresiuni, hucit Este de aclmis mai inchis[,. qi o culoare prin descornpunerea unei abundentcflore ierbaccc mrisnl prodr.rs se infiltrcazir,intr'un strat gros (50-60 crn ,sishiax mai rnult), dtr,rclin stratul usciciunii ;i cilldurii de pestevzrrf in strattrl suporficial, cauzzr mai nult in humus, deci,t stra,tul superficialde 20-30 crn s[,ri,ce;te inferior.mai umecl.
QN

Sub stratul inferior bogat in humus, urmeazhun nisip gi,lbui cu pete ruginii, care,adesea, se observa, chiar in partea de jos a stratului bogat in humus. Apa freaticd, nu estead6,nci, totugi nu se ridic5 de obiceiumai sus de 60-70 cm; in perioadele useategi c5,lduroase, apa se aflH, in aceste depresiunichiar sub nivelul de 1 m. Acestedepresiuni poart5,o abundenti, gi variatfl florX, ierbacee, evident diferit5,de aceeaa nisipurilor ridicate. S'au determinat: V'inceto ricum ollicinale L. Coron'illauayia L. Apera spi,ca-uenti, (L.) Beauv. F'il'ipend,ula herapetala(L.) Gilib. Calamagrostis epigeios (L.) Roth. Anglica. And,r opog on gri,llus L. A'ira caespitosa L. AnchusastylosaM. B. Campanula sp. Allium angulosumL. Rumer acetosella L. Scabiosa ochroleuca L. B olbo schoenus maritimus(L) Palta. Asparagustenuit' olius Lam. Potentillaargentea L. Pentru cultura forestier5,, aceste depresiuni reprezint[ statiuni favorabile, chiar foarte bune, cu condiliuneainld,turi,rii florei ierbacee; totugi, aci flora ierbacee nu esteexterminanti, pentru speciile forestiere. 13. Depresiuni de tipul <rValea rea), cu exces prelungit de umiditate pi condi!iuni improprii pentru vegetaIie. In partea de mijloc a terenului,aproape de marginea lui estic[, intre dune gi d6,mburi, sc intinde o depresiune cu nisipul bine fixat, dar care,de departe, parecomplectlipsitl devegetalie. De aceea, aceasti, depresiune, cu condiliuni rele pentru vegetalie,a fost denumitd,de noi cu termenul de <Valearea r. Aci, solul estecaracterizat in primul r6,ndprintr'un excesprelungit dc ap5,stagnanth,. Apa freaticX, se ridicd,in primflvari, p6,n5la 30 ,si 20 cm gi scoboar5, incet, treptat, la venireaverii, p6,ni, la ?0-g0 cm, adeseachiar mai jos. Destul insd,c5,intr'o perioadd, de timp destul de lungd,,apa stagneaz[ pAnd, la nivelul de 20 qi 30 cm. Din cauzaaccasta, solul csteputerniclevigat qi sd,ri,cit de substanle nutritive, cu mult hidroxid fericchiar delasuprafal5, qi cu o a,sezare mult prea indesati pentru un sol nisipos. Din cauza excesuluiprelungit de ap5,qi a agezH,rii indesatea nisipului, solul este caracterizatprintr'o insuficienld,accentuatI de aerisire. Toate aceste conditiuni de sol conduc la un tip stalional extrem de defavorabilvegetalieiierbacee gi lemnoase. 3B

ale putervidente le p r e z i n t ic ' a r a c t e r ee solului Profilul nicelor proeesede destructiune: sau dela 10 cm, in nisipul gh'lbui-albicios Ctriar dela suprafa,th, incepsS,apari,peteleruginiidehidroxidferic,careseintensifica'repede mari 9i dese'pe la 20 ;i .u udan.irn*a,devenindfoarte accentuate, ca un depozit 30 cm. In unele gropi, solul apare la acesteadd'ncimi galbene sau albjcioase' brun-ruginiu,cu rare pete de materialferuginos, de nisip la fel, ca un amestec solul se continuh' Mai in ad6,ncime, Pe alocuri pot apare sau albicios,cu pete feruginoase' gi,lbui-cenuqiu galben' cenu;iu sau nisip de i,in, ,uo strate mai pulin feruginoase albicios. un prin mupchi'cari formeazS' este reprezentath' Vegetalia covorintrerupt-inpetece-$ioanemici'girarH'vcgetaliede:Sacm ini'llime' Lir rosntarintfott,L.l in exemplare rare, tle 10-25 Il'ierac'iumsP' L' Rumenacetosella centauriumL' Er'Ythraea Genistatinctoria L' Boiss' setulosa AsPerul,a AtriPlen tataricumL' de Cam o treime din suprafala tlepresiunii estelipsit[ complect vegetalie. "Asemenea qi in alte pH'rli ale. teredepresiunise mai intfi'lnesc pulin acnului nisipos,insi, cu intindere mai mic[ 9i caractermai centuat. igi datoreqteexcesulde tr'oarteprobabil, acest tip de depresiune i mari a' in , tinderi c o n d i l i u nd i evegetalie a p Hq , i d e c ir e l e l e pe ierbacee suprafele lipseiunci vegetalii arpresiunii 9i astfel, ,si menlimai ridicate invecinate,care s5,facil imposibilil acumularea in exces,a aPei. nerea prelungitd,, de &P&' cu exces permanent 1 4 .D e p r e s i u n i b5,l!i' formand Seafld,inmargineasudicX,aterenului,caooaz5'desi'lcet'in centrul acestuia' din centrul terenului, arboretul de salcieprezinth, In depresiunile care, cfi'nd apa interesanieconformatiuniale r5dbcinilor adventir,'e, shlciilor' pe tulpinile barb5,stufoas[ scade,apar ca o ciudatd, nisipocu baltd,solul este,in stratul superficial' In juiul depresiunii complect este parte In ceamai mare bogatin humus. gi negru, lehmos (L') Beauv')' (Agrapyrum repens pir de asocialie o deas5, cucerit de

39

fn unelepuncte, se poate ins, observabine succesiunea vegetatiei - in funcfiunede 'miditatea soluluidela nisipurileinalte gi"or.urn, Ia depresiunea cu api,. Astfel s'a putut stabili urm5,toarea succesiune de etaie:
in ap[: Sal,ir ulba X fragit'is L. printre sir,lcii:

cev& mai sus, in sol d r en a t: Vicia tenu.lfolfn Roth.

Polpnlill,t

t'r.r.lrt L. Bolboschoeyrus rnaritirn,u.s (L.) palla Trifoliu,nt s.p. Alolt er:urusg eniculatusL. C&lamaqrosl,is c\tigeios (L.) Roth Poligonum sp. Apera spi,:u-uertti L Bcauv. l[ertthu, s,p.

ultimul

etaj cu nisip sLrac Gypsophilla7t aniculataL. Astrag alus uari,us Cimel,. Genista t,inctoria L. Dianthuspol,llrnorphus M. B. H ypericurnperforatunt, L. Asytcrulct selalosa Boiss.

in humus

15. Deprcsiuni uqoare yi suprafe!e joase, 0u ste j;rr pedunculat (eucrcus r o b u rL . ) . In partcanordici, a terenurui seintincl mai multe limbi de pfcrure, cu orientiri Nord-S'd, formatedin stejarpedunculat, in asociatie c.r difcrifi arbuqti (Cruta,r:qus, Euortrpzr,ts, ;. a.). Terenul ocupat clc acest trrboreteste reprezentat prin depresi'ni ugoaresn,* suprafele piane joase,cu un sol nisillosfoarte bogat in humus. ln al'elrii de aceste rrisii,i' spre lLotirrrrr norclica,r tcr.,nuiui. untle terenul estein generar nili jos, cu rin -stratdc nisip nrai sub{ir.c (cu sxg.pfia duneJor) decatin rcstul lui, intfirni'r si 'ltc arborctede stejar pctlunculat, acoperind suprafele ncrcgula,te ca fortni clc intindere "si aprccizlbilti. fn parte ar:e-rts 11fs1etcsunt intrttrupto, cu goluri ruari i r r t l eg r r r p e l e tle rr.lrori. '[n total, arboretelccle stejir,r pedunculatdin partea rrortrici tr ni,sipurilorocupi o sr.rprafatlde aproxirrrativ6,b0 ha. ln timpul riisboiurui, tot stcjarul din aceasti, partc a trorneniului a fost tIiat, a;a cL acum arboretele se prezintil ca cranguri pe tul_ pini bx,trane, cu initltirni dc g-10 m. conduciinclu-nc au-pxa'in'.nriunile stcjarilor ri,ma;i netiriali ici-coro in asemenea staliuni, suntem 40

Fig. 26. -,Stcjar ( Quercusrobur L.) pc dcprcsiuncsi nisip brun cu plantafie dc salcirn.
Abb. 26.-Stielcichen (Quercus robur L.; au.t einer Scnkuug und brauner Sand mit Robinien-Pllanzung,

F i g . 2 7 . G o r u n ( Q u c r c r r ss e s s i l i s Ehrh.) pc clcpre,siune. Sc ve'dc qi LllcnriLtis recta L., cu flori albe.

Abb. 27, - 'I'raulleneichen (Quercus sessilis Ehrh.). au{ cincr -(erkung. }Ian sieht auoh tllcmatis recta L. mit rycissen Bliiten,

,:.i$

47

indreptd,fi,ti s5, admitem cH, stejarul pedunculat poate atinge aci ini,llimi mult mai mari - pd,n[ la 18 pi 20 m. Crd,ngurileexistente nu exprim5, posibilitd,li deciadevilratele de vegetalie ale pedunculatului aci. Este de dorit ca in locul lor sh,cre[,marboretenoui, prin ins[mfln!5,ri sau plantaliuni. joaseestefoarte bogat Solul acestordepresiuni qi suprafele u$oare in humus, negru-cenuqiu sau brun inchis cu nuan!il cenugie, de tipul cernoziomuluidegradat. Orizontul cu humus A, de 40 cm grosime, nisipo-lehmos, se continui cu un orizont B, de asemenea nisipo-lehmos, brun-gd,lbui cu pete gi vine ruginii, care coboari,pAn[ la 80-90 cm, de unde solul.devinenisipos,de coloarealbicioasd. Un orizont C, de acumularea calcarului,nu se constati,imediat sub orizontul B. ierbacee tr'lora a soluluieste foartevariatfl,reprezentatfl mai alesprin: poli,taFr. Veron'icu Viola sp. Ballota n'igra L. Urtica urens L. StachysgermanicaL. Sonchusaruens'is L. Galli,um rubi,oid,es L. Teucriumchamaedrys L. Campanulatrachel'ium L. Ci,rsiutnaruense (L.) Scop. Artem'is'ia aulgaris L. Agrimonia eupatorin L. Chenopod,i,um album L. Physalis alkekeng'i pubescens L. Galeopsds Bess. Fragaria collina Ehrh. Dactylis glomerata L. EuTthorbia cyparissiasL. Artipler sp. 16.Depresiuni cu arborete de gorun. In pa,rtea, domeniului ocupati,de stejarulpedunculat seafl[,gi c6,teva flpii de arboret de gorun (Quercus sess,ilis Ehrh.) in suprafa{d, totali de circa 3 ha, care urmeazd" unele depresiunimai accentuatedecflt cele ocupatede stejarul pedunculatgi tot cu orientareaN. S. In acestearborete se mai intd,lnesc urmltoarele specii de arbori qi arbuqti: Prunus uuiu,rn L., Ulmus montana With., Acer tataricumL., P,irus communis L., Euonymus eurl,p&eus L., Rhamnus cathart'ica L., Crataegus monog!.lna Jacq., Prunus sp'inosa L. qi Clem,ati,s recta L., care di, in goluri qi margini de arboreteaspecte gr[dini, cu frude adevH,rate moasele-i flori albe gi talia-i inaltd,. Caracterele arboretelor de gorun sunt asem5,ni,toare acelorade stejar pedunculat. Au fost de asemenea tdiate odatl in timpul rd,sboiulur ca crdnguripe tulpini bdtr0,ne. Totugi,vegetaliago;i azi se prezintd, runului esteactivH,, frunzelesunt de un verde inchis, semnal vigoarei ceaceastd, specie pS,strat-o aci,cu toatd, tratareagregiti a arboretului. ,si-a
AO

acede gorun estebogat in humus gi asemiln[,tor Solul arboretelor ins[ un stadiu mai inaintat tle stejar. se observH, luia din arboretele care imprim[ solului un evident caracterde podzolire. aI degradd,rii, Solul de sub gorun e$tein orizontul cu humus (0-40 cm) negru mai evidenliat[ decflt sub stejar; sau brun-inchiscu nuanlh,cenugie chiar accentuate adesea a orizontului se constatS, in partea inferioarfi, pete cenugii,semnal podzolirii. qi Orizontul B este mai accentuatdefinit, prezentdndnumeroase 100 90 qi ia stejar, Ca sub gi albicioase. pete ruginii bine evidente lipsit de calcar. a fi un nisip albicios, cm solul incepede asemenea de gorungi a golurilorlor estedestulde abundentd, n'lora arboretelor S'au dea nisipurilorinalte, al5,turate. qi deosebith, trangant d.eaceea plante: urm[,toarele verii, in timpul terminat D'ictamnus lrarinella L. L. Galium rubioid,es (L.) Mill. Muscari comosun't, L. mi,nus Thalictrum Delphinium elatumL. Humulus luytulusL. ,Scrophularia sp. L. conuoluulus P olygonum L. aruensis Sonchus L. Aira caespitosa Melandryum album (Mill.) Garcke Coronilla uaria L. L. chia clematiti,s Aristolo Silenei,ntlataEhrh.

1 ? .T e r e n u l f o s t e i p E , d u r i d e s t e j a r X ' u n d e n i ,$i ceI apr0piat, lipsit de Yegeta!ie f orestierd, s a u o c u p a t c u a r b o r i g i p 6 ,l c u r i r a r e d e s t e j a r qi alte specii lemnoase. Acesteterenurise afISin partea de Vest 9i l{ord-Vest a terenului, tipul de staliune cel mai in afara nisipurilor propriu zise. tr'ormeazd, s'a instalat in mod natural, prielnic vegeta{ieiforestiere. Aci p5,durea cu viguroasX,, a cunoscuto desvoltare 'qi deqila limita dinspresteph,, mult mai amintesc frumoase ale arborilor,care in5,llimimari gi cregteri 'o regiunetipic forestierd,decdtuna din ante-step5,. In ultimii ani, pildurea- mult degradathin urma rhsboiului ,afost exploatatH,. Pilcurile rare gi arborii izolali de pe terenul apropiat al fostei pilduri, s'au menlinut. de tipul cern ozioSolul,bogat in humus,estenisipo-lehmos, PrezintS u,r m i t o r u lp r o f i l : degradat. mului Un orizont cu humusA, de 40 cm negru sau brun-inchiscu nuanll bogat in humus 9i in parte cu structurl in cenuqie,nisipo-lehmos, glomerule.
+J

Fig. 28. - Crataegus nionogyna Jacq. pe deprcsiunc.

Abb. 28. Crataegusmonogytra Jacq. auI eincr Senkulg,

Fig. 29. Abb. 20. -

'\spcct din Iosta piidurt_: dc stcjar l.uncleni, Vccinir, nisipurilor.

ron ge$resenem Eichenrvakl Funclcni, in clcr Nachbarschaft des Sandgebietes.

Ansicht

44

nu a putut Un orizont B, foarte desvoltat,a ch,ruilimit5,inferioarS, manicu vizibilH, noastre.Ilste brun-ro,scat, fi atinsi prin sd,pdturile humus de cu evident conlinut lehmo-nisipos feric, hidroxiclului festarea (Br, de 20-30 cm) qi s[rac in humus mai jos in partea superioarir (B,). OrizontulC nu a putut fi atius: nu estc exclus s[ lipseasci,, nisipului. in calciu a nrinerttlelor din cauztr sd,rflciei prin na,tura lui nisipoasit, se explicX' grosime niare a solultti r\ceast5, a a,peipAn[, gi actiuneadestructir'.ii care a pcrmis levigareaprolr-rndi, la mtrre ad6.ncime. degradat, tot de tipul ccrnozionului tercnuri,tle;i peste Solulacestor conlinutulin humus. in doui,varictili dupir, se poatcdiferentia Solul fostei piicluribltrAne estemtli bogat in httmus ;i ceva nriti lehnrosdecflt cel al terenuluiapropiat f[rii a,rborisan cu pfl,Icurirare pe cf,,nd al doileaestc primul este ncgru-ccnn;iu, de arbori. De aceea, sau cenu;iu-nt'gritios. cu nual{il ct-nuqie brun-inchis

lor 1) Cereet[ri ile laborator qi indiealiunile a nisipurilor dela mai precisd, qi caracterizarea Pentru cunoaqterea dc teren, s'au observatiuni dupi, dc descrierile in Hanul-Conachi, arfari, proprietd,!i lor principalclor executat cerceth,ride laborator asupa fizice qi chimice. S'au cercetat: particulelor consticonstitulia fizici, a nisipurilor, dupd, md,rimea (textur[); tutive de relinerea apei; capacitatea continutulin humus; condi{iunilede aciditate; solusubstanle nutritive: baze de schimb, con{inutulin substanle bilc in HC concentratla cald gi azot total. din fiecaretip dc staJiunes'au luat probe I'entru accstecercetd,ri, de nisip snu sol nisipos din diferitele strate ale profilului. CAndprofilul de sol nu tr' indicat alte strate, probelede sol au fost luate din stratelc: 1-25 cm, 25-50 cm gi ?5- 100 cm.
r) Aceste cr:rcetiri s'au fi,cut prin colzrborarea intregului personalal labora' torului de soluri: Ing. Dr. Const. Chiri![, Ing. T. Ballnicl, Ing. R. tr{unteanu' cond, L. Ponepal,cond. \. Stanciu.

1. Analizelemeeanice s'au fd,cutcu scopulde a se stabilipropor{iileocupatede diferitele clase de particule in constitu{ianisipurilor si, in deosebi, continutul in argili, (particule <0,002 mm). Analizeles'au f5,cutduph, metodapipetei,prin aplicarea procedeului internalional de pregitire a probelor- pentru frac{iunile <0,02 mm (pulberi nisipoase, pulberi argiloase qi argild) gi prin site, pentru par_ ticulele ) 0,1 mm in diametru. Din observarea generald a datelorde mai jos seconstati, urmi,toarele: 1. Nisipurile dela Hanul-conachisunt practic lipsite de elemente grosolane (> 0,5 mm). Confinin general20-40yo nisip nrijlociu(0,b_ 0,2 mm) qi sunt foarte bogatein nisip fin (fracliunile0,2-0,1 ;i 0,1_ 0,02), cu un con{inut de 50-?0o/o in asemenea particulc.
TARLOUL, Rezultatele ana

ST,\TIUNEA

Addncimea cIn.

Nisip mare

z
Pe o duni, uisip fi,rl vegetalie. (Stafiuuo tip 1). 1- 25 25- 50 75-100 125

1-0.5
m1n

i)-0,2
nlnl

0,31 42,35 0 , 2 3 43,30 0,50 35,30 0 , 1 9 35,85 0,{i5 48,06 0 , 2 8 35,58 0,16 31,90 0,35 to t2 1 , 0 8 6t 6t 0 , 1 7 J.) t') 0,27 38,37

Di,mb cu nisip slrac, cu asoc. de Festuca, in partea suilici a terenului. (Staliune tip 3).
Idem,

25- r0 ?5-100 1- 25
5(,

partea nordici a

'irl-

75-100
Pe o suprafati planl, nisip slrac fixat cu vogetatie dc tip xerofit. (Staliunc tip 4). Poo.suprafafd p l a n 5 .c u s o l n i s i p o s brun (Stafiunc tip 6).

50

7- 25 2b- 50 75-100

otr {}.lr
(t )L

32,15 33,15 33,84

46

DupS proporliile ocupate de acesteclase de particule, nisipurile pulin. rlin diferiteletipuri de staliuni se deosebesc gi solurilenisipoase mm, 0,5-0,2 de ridicat in nisip mai estenumai conlinutul Caracteristic cel conlinutul cu asoc.de ]lestuca;i al nisipurilorde dune qi dd,mburi humus bogatein particuleal solurilornisipoase, in asemenea mai scazut din staliunile cu stejar pedunculat 9i gorun. 2. Propor{iile ocupatede fracliunea <pulberir>variazi, mult dela '_ vH,icu vegetalicrar[ 9i la,ncetli, nisipuriles[racc de dunh, d6,mburi, qi sensibil negre, care conlin sub 1o/opulberi-la nisipurile brune particule(pdni,Ia 10,6%)' De relinut cH,demai bogatein asemenea in cazul cercetat)qi in pulberi (7,4o/o presiunilecu plop sunt sh,race mai bogatein pulberi sunt pedunculat cu stejar nisipoase ci, solurile in cazurile ccr 6'94-0,/o, faJi, de qi 9,20 (10,60 celecu gorun decfl,t cetate). Nr. 1
lizelor mecanice I'icrcleri de calcinzrre

dc particule in fi, ArgilI' 0,2-0,1 nim 10,1-0,02mni

ilo,

onl mln

0,01-0,00J | .0,00r ,r,n,

mm

28,95 29,35
aJrI U

,1 R4

35,72 29,90 22,60 32,21 31,0? 28,09

,, -)?

0,10 0,00 0,30 0.10 0,30 0 ,1 0 0,00 0,30 0,00 0,20 0,70

0,70 0,60 0.20 0,20 0,40 0,30 0,.10 0,4t) 0,20 0,60 0,0t)

1,47 1,23 L,77 1,66 t,2ti

131

0,50 0,45 0,16 0.5.t o4? 0.50

3 1, 5 6 26,26 29,69

34,10 28,41
,-) R

1,CD

1,b5 0,90

0,51 0,418 0,15 0,6,1 0,55

28.89
')(t 77

25,3t) 28,?8

1,78 1,5ti

29,10 24,53 30,00

29

(I.)

Jt,c.t ,lJ,o+

1,20 0,50 0,10

0,10 0,90 0,60

3,30
t?q

1,29

0,99 0,?9 0,39

47

TABTOUL
Rezultatele ana Clase

STATIUNEA

Ad6,ncirnea cn}.
Nisip ___--lmm marc

1-0,510,5-0,2
mtn

Pe.osuprafafiiplanii, cu soi nisiposbrun (Stafiune tip {i)

1- 25 25- 50 75-10t) 72b 25- 50 75 100

l252c 10

0,11 26,90 0,19 33,43 0,20 33,20

Suprafa!i plani, cu sol nisipo-lchmos 4Cgm. Sta{iune tip i ) . ln arboretde salcim, cu soi nisiposbrnttnegru. (Stafiune tip 6-7).

0,.19 21,,10 0 . 2 3 20,7 i) {) tt 18,E3 0,80 0,?9 0,40 1,27 30,10 31,7r) 26,35 28,56

40- b0 96-106 r- 22 35- 50

/cb.)

Suprafati plana, nisip cu substrat cernoziomlchmo-nisipos. (Staliune tip 8). I n a r b o r e tt l e p l o p . i n t l e p r e s i u n e . (Sta{iune tip 1r).

0.37 3 9 , 6 3 0.26 32,16 0 . 1 0 trt,+D

0 , 1 6 29.27 1,80 27,96 0,26 28.58

125?61

25 50 86
1.1

Vaica Rca. (Staliune tip 13).

11- 28 2E- 50 50- 60 7- 2it 2.1-25-40 90-100

0,17 0,21 1,35 2,76

36,81 33,00 46,.13 ?1,30

ln

arborct dc steiar. (Stafiune tip 15).

0,23 23,70 0,28 22,00 0,28 20,10 0 , 3 9 28,50 0,23 28,49 0,31 32,11 0 , 2 6 D.) ,qo 0,3.1 20,60 0 , 2 9 22,95

In arboret dc gorun, rlcpresiune, (Stafiunc i;p rC;.

25- 10 75 100 1- 25 25- 50 75-100

In fosta pi,tlurc biitrAni,. (Staliune tip 1?).

48

Nr. 1
lizelor meca.nice tle particule in ;od

Piorderi de ralcinarc Pulbcri

Argrtl[

Nisip iirt

2b,Li 26,85 26,21

43,38 35,40 36.05 3b,b+ 35,'l? 31,83 36,0.1 34,78 +2,07 2{J,52 25,5D 28,63 3ii,24 3,1,63 35,60 38,5 ? ,s t.l 33,66 ,.) /;(\ 13,58 33,? 1 40.-L0 3l.0ii 35,13 3ii,ti? 35,20 36,5rJ 15.98 31,98

0,'10
olo 0,t10

0,31 0,31 0,90 5,45 5,ti+ 5,07 3,31 3,21 3,10

t 6.)

2,i3 2,60 2,31 12,00 13,21 1?,03 5,r2 4,16 3,36

ID,D-t

1,00 0,8:2 0,?0

D,DI q (tl

16,90 fi,6+ 76,27 19,70 21,30 21,37 18,0? 30,15 31,7t) 1,1,82 30,4?
,11

4,85 4,6.1 5,57 2,71 2,60

2 4(l

2,1E
t) t)

3,85

1,46 0,95 1,69 0,?? 0,E6 3,rig 1,91 0,70 0,93 0,.1E 0,67 0,59 0,47 5.03 2,46 1,9ri
,) ()O

0,50 2,10 6,9? 0,?0 1,30 1,00 0,00 o,8t) 0,3t) 0,00
b,f,b
5ll

140

0,60 6,97 0,50

1 -t(l

1,63 3,64 11,6 ? 2,36 2,80 1,2b 1.78

1,91 1.44

22,r,3 32,34 29,rb 2(),49 10,05 1E,,15 I 7.,10 1+,ri5 21.80 27,57 26,7o7 16,35 1 3 ,6 1 2J,53

0,?0 0,20 0,60 0,70 0,90 5,0ir b.++

I 7_!

0,9:r
8.2f] 6,8E

3,41
a .tn , 1(i .) ,(l

2r,7i
+.\lc

3,62 0.s0
2 0(l

3.08 2,10 10.G3

9,4i.t

0,86 0,51 4.18 2,30 1.+9

I f\i1 o,{o

D.l i) -t Jl

4,06

406

12,1i+

49

- dup5, cum 3. Deosebirilecele mai caracteristice le constatH,m - in proporliile ocupatede fracliunea argiloasd,. era gi de agteptat Nisipurile de dune, de dAmburicu n'estuca, de suprafeleplane cu vegetaliexerofiti tipici, de depresiunicu vegetalierar[ qi lffncedh, sunt foarte shracein argilH,, cu 1,5-1,8o/o particule argiloase. I{isipurile depresiunilor cu plop sunt de asemenea destul de sd,race in argilS, (2,b9o/o, in cazul cercetat). l{isipurile brune sunt sensibilmai bogatein argili, dec6,t celegillbui de dun5,,d6,mburi, etc. (3,30qi 2,73o/o, in cazurilecercetate). Solurilebrune deschis pi negre din arboretede gorun, pedunculat gi din poenile al5,turate, sunt cele mai bogate in argil[. Solurile cle pedunculat conlin apreciabilmai multd, argild dec0,tcele d.e gorun (8,28gi 10,63%fa![ de 4,65 oA,in cazurilecercetate). pestebo/o Avd,nrl argil6,solurilede pedunculat nu mai sunt nisipoase, ci nisipo-Iehmoase. In arboretul cel mai viguros de salcA,m, de pe nisip brun-inchis, g5sim in sol peste 5o/oargil5,. Cifrele date ca exemplumai sus, se referd numai la primul strat cercetat(1-25 cm de obiceiu). Observdndcum variazi,cu addncimea diferiteleproporlii de nisip, pulberi gi argilH,, constatd,m ca in solurile dc stejar pedunculat(staconJinutul in argild, estemai marein strateleprofunde liuni tip 16,1?), (75-100 cm) dec6,t in cele superficiale gi mijlocii. Aceeapi creqtere accentuat5, a argileiin addncimc seconstatilin pr.renile cu sol negruqi in solul brun inchis cu arboret vigurosde salcam. In sf6,rgit, in staliunile cunisip pe substratdecernoziom, seobservf,, o discordanld, caracteristicd intre statul d.e nisip,cu 1,63;i 8,64"A argil5,qi stratul de cernoziom, cu14J60/o argild, in partealui superioar[cercetath,.
TABL0U Nr. P
Reaultatele anal'izelor ntecanice ule probelor luate din sonrktje

I
Provenienta probei

0Iase

de

particule

| ,t.aancrrnea I
lm

Profil I, p. Profil 1, p. Profil I, ir. Profil III, i. Prolit IV, p. Profil I\r, p. Profil IV, p. Profil IV, p.

5 7 S 2 1 1 1 1

l a 3 , 9 0 1 0,06 2,15-2,301 0,0B 4 , 1 2,40-2,60 | 0,01) 0,84 3,00-3,151 0,00 9 4 7 014 3,30-3,501 oot 9R 3,80-4,001 4,30-4,501 0,05 1 , ? 1 4,80-5,001 0,03 r ! c 4

rtl c).) n,

20,47 16,93
1C ,1

24,97 26,74

50

Pentru a evidenlia caracterul de aluvine fin[ a] substratului nisifi,cute s'au luat probe de purilor dela Hanul Conachi,din sondajcle gi in laborator. Rezultaspre a fi cercetate sol dela diferite add,ncimi, Nr. 2. inscrise in tabloul mecanice sunt tele analizelor Rezultatele de mai sus aratH,cH,substratul nisipurilor dela HanulConachiesteformat dintr'un material practic lipsit de nisip grosolan, in nisip mijlociu,foartebogat in nisip fin, bogat in pulberi,bogat sd,rac gi lehmo-nisipos este gi dupd, Acest material nisipoJehmos in argilH,. fin, inainte de vedeterninatH,, un material depus constitulia astfel nirea nisipurilor,prin revirs[rile prelrrngiteale apelor cu curs foarte lent, ale Siretului, carc au format aci o intinsi lunci,. ile relirrerea apei 2. Capaeitatea nisipurilor de care ce ne ajutd la cunoaqterea Altd caracteristicd, proprietateeste de retinerea apei.Aceastd, estecapacitatea ne ocupbm ci,ci permite a fi cunoscutd, in specialpentru nisipuri foarte necesar a insugirii diferitelornisipuri de a pdstra stabilirearelativ expeditivh, apa dupi ploaie (excluzflndacliunea vegetaliei din consideraliunea din acestimportant punct de vedere,a nisinoastr[) qi a deosebirilor purilor diferitelortipuri de staliuni. ea fiind de re{inerea apei este o insugirerezultantd,, Capacitatea in funcliune de continutulin nisip,pulberi,argili,- (textur5,) ;i conlipcntru asupracapacitilii o orientarerapidS, nutul in humus. De aceea, - insuqirc in deosebi de determinatd, nisipurilordc a intrelinc vegeta{ia gi de conlinutul in pulberi, argil5, gi humusfine{a particulelornisipoasc de relincre a apei, spre a, este deseori suficients5,stabilim capacitatea de a {i staliuni bune sau rele pentru stabili astfel gi insugiteanisiptr'i1,-'r de relinere a, vegetalie. Rezultatul determin[rilor asupra capacitH,lii in tabloul Nr. 3. sunt trecute apei de re{inere a apei c5,valorile ce cxprimX,capacitatea Se observ5, 32,20- solul nisipos din variazf,,intre 22,50* nisipul de dune -;i arboret de stejar. de relinere a apei inregistreaz[' Intre acesteextremc, capacitatea caracterizeazH, bine aptitudinea difcritelor tipuri dc nisipuri valori ce de a intreline vegetatia.Astfel, nisipurile cu vegeta$exerofiti, de semipentru api de 23-25,400/o,nipustiu ;i step5, uscat[,au capacitatea solul nisipo-lehmos solul nisiposcu gorun 26,70/0, sipurilc bmne 260/o, solulnisipoJehmos din fosta pd,dure bfltrAn[ negru din poianl ZB,4So/o, din arboret de stejar 32,20o/o. de stejar 30,40%,solul nisipo-lehmos 51

TABL0UL Nr. B Capacital,ea d,e relinere a apei,erpri,matd,6n procente qrar)i.metilrc STATlUNEA

.\dincirnea cm

Cap. p. apd,
o/

z
Pe o -duni, nisip fiirii vegetalie. (Staliune tip 1). I)drnb cu nisip sd,rac,cu asoc. de Festuca, in partea sudicl a tercnului (Stafiune tip 3). Idem, irr partca nordicd, a terenului.

Pc o suprafatd,plani,, nisip si,rac, fixat cu vcg'.tiltio dr. tip xr.rolit, ( S t a ! i u n et i p 4 ) . Pe o suprafa![ plani,, cu sol qisipos brun (Staliune tip 6). Idem

1 . 25 2 5 - ' .5 0 ?5-100 1- 25 25--.D0 ?5-100 1- 25 25- b0 25- 50 r- 2b 25- 50 1- 25 25-50 75-700

IZD

22,50 22,65 ?3,30 23,00 23,80 22,00 23,40 23,10 24,50 25,40 25,35 26,00 24,00 21,b0 25,50 21,7 5 22,81i 28,45 26,00 28,65 23,40 21,80 21,80 25,90 25,'10 23,90 30,20 2ti,Et) 21,15 22,50 23,80 25,70 23,10 27,70 32,20 33,75 2b,Ib 2$,70 20,35 I9,20 30,.10 23,60 25,75

Suprafa{i piani,, cu sol nisipo-lehmos negru. (Staliuue tip ?). In arboretde salc6,m, cu sol nisiposbmnneg-ru. (Siatiune tip 7). Suprafat5, plunii, nisip cu substrlt cle cerno ziom lehrno-nisipos. (Statiune tip 8). T n u r b o r e td r , p l r r p , in dopresiunr'. (Statiunc tip 11). \raica llca. (Stafiunc tip 13).

25- 50 ?5-100 7- 25 25- 50 70-100 1- 2rr 25- 40 40- 50 96-106 l- t5 35- 50 125761111428501725J--:J

arborct de stejirr. (Stafiune tip 15). arborct de gorun, depresiune. (Statiunc tip 1{i) fosta piidure batrinl (Sialiune tip 17).

25 50 E6 l2 2E 30 50 60 2ir 25 40

25- 40 ?5-100 ]- 25 2b- b0 ?5-100

52

Comparflndvalorile capacitdlii de relinere a apei, cu aceleaale ceeace determinS, con.tinutuluiin argil5,qi in humus, constat[m cX, capacithlii de relinerea apei estein prima linie hu mu s ul, mX,rimea a humusului.In gcncral influenla argileifiind mult acoperiti,dc aceea pentru api, duph,dileritele capacitii,lii poate intre varialia spune cd, se a nisipurilor coresqi in humus a conlinutului tipuri de staliuni aceea nedesminlit. punzi,toare, existi, un paralelism 3. Conlinutul in humus Impreunil cu argila, humusul este elementulcedeterminhin mare de Capacitatca aptitudincanisipurilor de a intrelineo vegetalie. mX,surf,, - factorii cari nutritive asimilabilc in substanle relincrca apcigibog5,!ia deconnutrilia plantelor- sunt determinate fundamental condilioneazh, dela climatice in condiliunile firesc ca Dc aceea este linutul in humus. fie s5, este exclusil, brut in care acumularrea Hanul-Conachi, de humus vegcperfect valabild,afirmaliuneacX nisipurile constituestaliuni de talie cu atfi,t mai bune, cu cfit sunt mai bogate in humus. care sunt Conlinutul in humus ai nisipurilor clelaHanul-Conachi, a fost deterrninat qi carbonali, perfect lipsite de in argild, foartc sS,race (incinerare). prin calcinare uscat5, Rezultateledetermini,rilor sunt trecutc in tabloul Nr. 4 $i, pcntru alt[' seriede probe,in ultima coloani a tabloului Nr' 1 (ana' lizele mecanice). cu acelea de calcinarc Compari,nddatele oblinute pentru pierderile un uqor s5, stabilim ne va fi oblinutepcntru argilb,, alX,turath, din coloana qi in r.arialia lor. Lucrul este firesc uqor des5,vflr,sit aproilpe paralelism explicabil.Cu cft nisipurile conlin mai multir,argil[, cu atAt relin mai cu nutritive; consecinla: mult apa,si sunt mai bogatcin substanle gi ofcrd,solului mai multe resturi atAt flora lor este mai abundentfl, organice(materie prim5, pentru humus) ;i astfel, cu atflt humusul este mai aburrdcnt. a tabloului din tabloul l{r. 4;i din ultima coloan5, clatelor Cercctarca marele deosebirice existi sub raportul conlinutului in 1, confirmir, humus, intre nisipurile diferitelor tipuri de staliuni' Nisipurile de dttne nefixatc gi aceleade dune gi dffmburi fixate cu Ilestuca,g. a. sunt practic idcntice sub acestraport, cu un conlinut in humus extrem de redus (pierderi de calcinare0,50 %). Cu adflncimea,r'arialia conlinutului in hunlus este- la aceste nisipuri-- practic nul[.

ImbogH,lirea florei cu alte elementede tip xerofit (in staliuni de tipul 4), corespunde cu un continut ceva mai ridicat in humus (pierderi de calcinare0,64yo).La acestenisipuri, stratul zb-b} se arata ca sensibilmai s5,rac in humus dec6,tcel superficial(1-2b cm). Nisipurile brune contin accentuat mai mult humus (pierderi tle calcinarede ro/oin cazurilecercetate):slrh,cirea humusuluicu ad6,ncimea este aci mai accentuath,.
TABLOULNr. 4 Pierd,eri d,ecalcinare STATIUNEA

EIEEfII i ggln Eil

lr,

STATILTNEA
d

t-

1 0K Pe o duni, nisip fi,ri o,rolltntresrupe de ,tnior. I t zo I 1 , 2 ? vegetalie (Sta(iune 5,50 0,47]]' lingi fosta pittur" ltO-:; I I , 4 E tip 1) 750 , 4 5 1 1h a r i i n a .( I n r r e t i p l q S - u o I 0,52 6-L?) Dd,mb cu nisip sirac, l r o o _ rIr o0,89 ' ll cu asoc.de Festuca, pland, cu sc,l I t-2b I 3 , 3 1 ll Suprafald in partea sudicl a te- 1 0 K ,g t u1 ns o. . . : 5 _I 0.49[ nisipoJehmo i0 1 t j renului, (Staliunc ip ?; 50 O , + + l l ( S t a t i u nte I I tip 3) 5-100 0 . 6 l i iS u p r a i a !p A tftnA n,i s i pi t _ 2 0I I , c u s u b s r r r l d c .c c r - l a Of O I 4 , 6 4 Idem, in partca nor- r*25 0.b3ll po dici, a terenului 3,55 0 . 4 i l l n o z i o m l c h n r o - n i s li B 5s _1001

Pc o suprafafl, plani, cu sol msrpos brun. (Stafiune tip 6) Idem Suprafa{i plani cu sol riisipos birun-negru (Staliuno tip 6-?)

t- 25

Idem o,orll ll ''

, r l l I n a r b o r c td e n l o p i n 1 f - : f

l a-znI 0 , 9 5 160_80 J 3,19

l
2

50

r-25 25-50 r-25 25-50

l . j * ] 1 f n a r b o r e td c s r e i a r . I t_:S I 2 r ie p l b . 1 1 ? r t o I 2.2,1 X'?:ll (Staqirrn ",="il li5_1001 1,99]l In arboretde .sorun. . I f-Zf I 2 , 7 6 1,35]l dcpresiunc lZr-+OI 1 , 1 7

0:#ll , ::ll

dep1esi.u.nc,. iSt'_tiu- sn I o 'ld n et i p I l ) Y a l c a - R l], le 7u j_1001

ll

0,51 l?b_1001

solurile nisipoase negre din afara arboretelor sunt boEatern humus (ca 3.3o/,pierderide calcinare), iar cele clin arboretedJ stejar sunt cele mai bogatein humus. In sfd,rgit, se constatd, ci, solul de stejar petlunculateste sensibil mai bogat in humus decfl,t cel de gorun. La acestesoluri, r,aria{iape profil a confinutului in humus este gi mai accent*atil: bogllia cea mai mare de humus o gisim in stratul superficial al solului. o excepliein varia{ia cu adfincimea a continut,rui in humus o gi'sim la statiuneatip 8, unde stratelemai prof'nde (cernoziom nisipol^:li", pi lehmo-nisipos) sunt mai bogatein humus decf,,t ccle super_ ficiale (nisip g5,lbuisau brun-gXlbui).
D+

de aeiilitate t. Coniti$iunile Diversitateacondiliunilor de umiditate (relief),humus qi vegetalie fari, consecinle ale nisipurilor dela Hanul-conachinu putea rx,mfl,ne nisipuri' acestor ale pentru condiliunilede reacliune cerceti,rilenoastre asupra valorii pHt) - inscrisein tabloul Nr5 - confirm[, existenla unei accentuate diversiti'li 9i in condi-[iunilede reacliuneale nisipurilor de care ne ocupd'm' o privire generalil aruncatS,asupra rezultatelor determina,rilor, pe arat6 cL toate nisipurile dela Hanul-conachi9i solurile formate cL constat5' se mult, Mai acestea au reacliuni acide (valori pH< ?)' plop de cu arborete cu excep{iasoluiilor nisipoase ,sinisipo-lehmoase au reacliuni pu' gi nisipoase soluri nisipuri celelalte toate qi de stejar, parc reacliunea surprinziltoare iernic ucidu(pH:4,b--b,b). In deosebi vegetalie 9i la fd'rH' de dune, puternic u.idl, ipff:4,9) la nisipurile xerofit[. vegetalie planecu Festuca9i altd, cele de damburiqi suprafele semide Ne-am agtepta ca acestenisipuri, cu condiliuni climatice pustiu in timpul verii, s5,intalnim o reacliuneneutrh sau chiar alcadach,aceste iirre,.E*t. foarte probabil c[ astfel ar fi fost reac,tiunea, decflt minerale alte parte din mare nisipuri ar fi fost constituitein mai proporcum Dar a')' (feldspali, mic5,,amfiboli, piroxeni, $' "ouilol de aceste nfnerale sunt neglijabile nisipurile fiind ocupate liile ulrroop. in intregirneconstituitedin cuar! apa a exercitatnumai o nisipuri iar un prourlion. clelevigarea pulinelor baze aflatein aceste bazede schimb) sau carbonali dc de baze(subformi, d* acumulare "., nu a putut avea loc. Imbogllireainhrrmusdeierburianisipurilorcondrrcelaoaci(pH:b,8 9i 6,3 in staliuni cu sol nisipoditate mai pulin accentuatil lehmosnegru). o Cea mai puternicfl aciditate (pI{ : 4,1-4,4) a fost gisitl pe acliunea Aci mari' mesteceni de grupul in solul cle sub depresiune, in sol este umiclitatea fiindcd, de icvigarea apei a fost mai accentuat[,, superficiale in stratele mai mare, iar uscareaqi inc[lzirea puternicir, a contribuit mcsteacirn de humusul cd, insi, probabil este 9i ru au loc; podzolirii' a levigirii ,si 1a accentuarea dc ascL., aciditatea, salin rosmnriniiolia cu asoc.cle In depresiunile mcstcceni' snb deci't este mai pulin accentuati menea puternicH,,
1) I)eterrnindriie s'au f i , c u t c o l o r i r n e t r i c , i l u p i r I n c t c t l a S t ' K i i h n ' P r o b c l t : r l e sol s'au luat vara.

55

TABLOULNr. 5
Valori, ytU, tara, gi baze de schimb

STATIUNEA

Adli,ucimea cm

Valori
.IT tJ Lr

z
Pc duni. nisip fira vr.getatie. (Stafiunc-tip 1). Dimb cu risip sirac, cu asoc. dc Festuca, in partea sudici a terenului. (Staliune tip 3). Pe o suprafatii planl, nisip sd,rac,fixat c u o v c g e t a f i cd e t i p x e r o f i t . (stalrune tip 4). Nisip.^brun deschis,teren plar1. (Staliunc tip 4-6).

I Boro d. S I schimb I r4 mg. echiv.-% I

19r

r- 25 25- b0 ?5-100
L_ .lD

4,9 4,9
419

1,21
1,o+

25- 50 75-100
I'!D

5,0
JR

7,21
1tl 1 ),1,

25- 50 75-100 1- 12 1,2- 25

zD5U

5,0 b,l
Kq

Nisip brun, teren plan. (Sta{iune tip 6).

75-100 r- 25 23- 50 75- 90 90-100

L25

5,0 5,0 5,6 5,0

64

1,31 7,72 r,b2 7,54

1 qq ,1)

Suprafa{L plani, cu sol nisipo-lehmos, negru. (Staliune tip 7). In^arboret de salc6,m pe sol nisipos bruntncnls. (Staliunc tip 6-?). Suprafni[, p]and, risip cu substrat dc c e r r r o z i o rl r erhr n o - n i s f p o s . (Stufiunc tip b.1. In gnrpul de mestcceni mari, depresiunc. (Statiunc tip 10).

25- 50
1_ Xl

5,6 5,8 o,r 5,8

o,o
o,4

0,94 2,80 3,00 2,30 4,10 5,20

o,Jo

33- 50 75-100 1-10 10- 25 25- 50 75 10n

1-IC

6,2
G1

5,0 5,8 5,8 5,E 4,1 4t tt D,+ 5,E 5,0 5,0 6.8 6,6
O, it

75- 25 25- 50 Jn asoc. de Salix rosmarinifolia, cleprc1- 1r) siune. 10- 25 (Stnfiunc tip 10). 2b- 50 ?5-10t)
I n r r b o r e t d e p l o p ,i n d c p r e s i u r r e . lStafiune-tif 11). Yalea Rca. (Staliune tip 13). In arboret de stejar (StaJiunetip 1b). 1- 25 25-- 50 75-100 110,1C-

10,E0 5,40 3,84 1,92 2,9{-) 2,80 2,40 10,?0 0,?0 1,20 1,2(-) 2,10 2,46
,2R

3,21
Q tt

3,24 5,36 1,6,1 1,94 rol 3,18

,1)

10 35
Ct)

1- 30 30- 50 ?5*100

5,0 5,0 6,3 6,1 6,3

56

Urmare Ia Tabloul Nr. 5 Baze de schimb S

in mo

Valori

STAT]UNEA

mea 0m

pH

cchiv. /o

Irr arhorlt de gorun. doprcsiun..

(Staliune tip 16). Irr fosta p[,clure bd,tr6,nd. (Staliune tip 1?) f6l Sul un stejar izolat, in std,ngac. f. dcdepozit.

t-- 20 20- 50 75-100 1* 25 26- 50 ?5-100 1.- 25

.l;)DU

4X

75-100 2m
lzD

5,b 6,2 5,5 6,0 5,rj 5,7 5,0 4,6

48 6,4 6,5 6,6
'72

3,8,{ 2,30
1 1t

10,88 9,16 9,16

1 ,-)

1,31 3,94 10,88

,1 4)

In arboret de salcim liingd, negru. sol iehmo-nisipos,

25- 5r) ?0- 80

Idem, in plantalic dc stejar, Irasin, etc.

20,84 19,00 90-100 oriz. cll calcar 7 , 1 | 22,92 1-251

25- 50 I

I rs,e+

dintr'o de pc sol brun-negricios In arboretul viguros de salc6,m vale larg[, rcacliunei]este puternic acidfi qi acidi, in cele nrijlocii 9i infcrioare(sub 33 cnt). In arborctul dc plop oercetat,solul este slab acid in stratele superioareqi mijlocii (probabildin cauzahumusuluide plop) qi puternic in humusgi aflate sub acliuneadircctS, acid in strateleprofunde,sarace a apeifreaticc, aciditateaestefoartc pude gorun de pe depresiuni, In arboretele in cele miilocii putcrnicir cm), (0-25 superficial ternici in stratul pedunculat stejar cle arboretele profunde. In in stratele (25-50) qi slaba, in cele de decit mai slaba, gi,sim o aciditate mult cle pe depresiurni. accentu&Ie gorun: aci solul este slab acid pc tot pro{ilul, cu o uFoarx, 'a acidit[lii in stratele mijlocii. nu Urmi,rind variatia,pe profil a acidit[lii, constatdmci aceasta de accentuati gi Variat gi nercgulath este are lo0 la nisipurilcde dune cH, in cclelalte cazuri. 5. Confinutul in substanlerntritive a) Bazerle sch,int'b o primx, indicaliune asupra conlinutului in substan{e nutritive gi asimilabiledin sol, ne-o dau determinlrile de baze de u$or sOlubile b-t

schimb. Acestebaze, fixate la suprafataparticulelor argiroase gi de humusale solului,sunt in genere --- treugorsolubile;i se pot schimba c6nd din sol intr'o solulie,in schimbulaltui ion, carele ia locul. Bazerede schimb (valoareas) se stabilesc pentru 100 g sol uscat la aer gi se exprimi,in mg echivalente. Determinl,rile noastre, executate dupb,metoda Kappen, au dat rezultateleinregistratein tabloul IYr. b - ald,turi de valorile pH. Pentru a avea un criteriu de comparalie a nisipurilorqi a solurilor formate pe ele, cu solurilebogatein substante nutritive, sedaugirezultatele ob{inute pentru un sol lehmo-nisipos, negru, bogat in hurnus, de tipul cernoziomului, situat l6ng5 cantonul brigxzii Hanur-conachi, aflat in parte sub un arboret de salc6,m pi in parte plantat in cur6,nd cu stejar, frasin, paltin gi alte foioase. Rezultatele determini,rilor conducla urmd,toarere interesante constatiri: Nisipurile delaHanul-conachi yi solurile formatepe eleprezintE infie ele deosebiriaccentuatesub raportul conlinuturuiin bazede schimb. cele mai multe sunt extrem desi,race in asemenea substanle nutritive: Astfel: 1. Sunt extrem de sirace in baze de schimb (sau substan{e nutritive in genere), urm5,toarele: solul nisipos(podzolit)desub grupul de mesteceni mari, nisipurile de dune gi cele de ddmb'ri gi suprafeleridicate cu asoc.de x'estuca, nisipurile fixate prin vegetalie xerofit5, vanath, cele brune deschis gi cele de depresiunide tipul \ralea Rea. 2. sunt slrace in baze de schimb (sau substanten'triti'e in genere)rrrrnitoarele: Nisipurile dc depresiunicu salix rosmarinifolia,nisipurile cu substrat de cernoziom,nisipurile brune, solurile nisipoasedin depresiunicu arborctede plop qi celedin depresiunile cu arboretede gorun. 3. sunt moderatbogatein bazede schimb(sausubstan{e nutritive in genere): Nisipurilebrune inchis,nisipurilenegre,solurilenisipoase din arborete de stejar, solul nisipo-lehmos al fostei plduri b[,trd,ne. Tn general, conlinutul in bazcdc schimb creqte paralelcu acumularea humusului. Sc observd, ch, pe cd,nd cernoziomulali,turat nisipurilor (l6,ng6 canton), are 2I-23 mg echivalente baze de schimb, in diferitele categorii de nisipuri ;i soluri nisipoase, gisim in stratul superficial, numai: 58

a) in cele cxtrem de sflrace:0,70-1,20, L,21-L,34, L,b4-7,92, 1,64-1,94 mg echiv. 2,40-2,46, 2,90-2,80, 2,80, 3,72, 3,84 mg b) in cele sd,race: cchiv. 10,88mg echiv. bogate:5,20,5,40,6,46, c) in celemoderat acum la De remarcat c5,in niciunul din cazurile cercetatepd,nX, laboratorul nostru, nu s'au g[sit in atd,t de puline baze de schimb, 'ca la nisipurileextrem de sH,race care se pot condela Hanul Conachi, sidera ca practic aproapelipsite de substanlenutritive. In solul nisiposbrunesteapoi necesar[. edificatoare O comparalie (staliunetip 6-?) s'au gi,sit inchis dintr'un arboretvigurosde salc6,m negru, ceva mai multe baze de schimb dec6,tin solul nisipo-lehmos mai bogat in humus, aflat in apropierede cel dintfliu. Aceastaaratd, .ci sub salcA,m imbogSlire a soluluiin a avut loc o insemnat5, profunde, ,stratele sh,ri,cire in cele gi probabil,o accentuatd, superficiale .dupd,cum de altfel cifrele arat[. nutritive din toate straExplicalia: salcfimula extras substanlele tele solului qi prin litiera gi humusul sd,ubogat it baze, a imbog5,fit continuu stratelesuperficiale;flora ierbaceea solului nisipoJehmos gi mijlocii, iar humusul stratelesuperficiale negru a utilizat in deosebi a cauzato upoarl imbo.sd,u, mai sirac in baze decfftal salc6,mului, ,g[!irc a stratului 0-25 cm, fa![ de stratul 25-50 cm. Ca qi la valorile stabrlite pentru aciditate, gi la valorile S (baze (exceplie fac nisipurile se constat[ o varialie cu adAncimea de schirnb), prima linie in este determinatil uscatede dune qi dAmburi).Varialia in cele .de conlinutul in humus, de asemenea variabil eu aclii,ncimea, de podzolire,stratul cel mai mai multe caatri; in solurilecu procese podzolit esteqi cel mai si,racin baze de schimb. se constatdo crelterebruscS, La nisipurilecu substratde cernoziom, De;i a bazelor de schimb, Ia adincimea Ia care apare ccrnoziomul. sta.tiuni sunt de fapt aceste nisipuri stratele superliciale, sirace in de indat[ cc stratu] de cerfoarte fertile pentru vcgctalia forestierX,, noziom a fost atins de ri,dflcinilearborilor. solubilei,n HCI' concentrat b) Substa,nle - oblinute dupi, metoda interPrin extraselein HCI concentrat cuantumuluide substanJe asupra oblinut indicaliuni na{ionalE s)i111 a nisipurilorgi a solurilornisipoase. mineralc aflate in partca altcratS, aflatc in preCifreleoblinutc prin analizearati, cantitdJide substanle zent in stare asimilabili,qi de substanlecare in iaza actuald,de

59

- sunt apte a deveni cu timpul upor. alterare a materialuluinisipos solubile asimilabile. ;i Pentru analize,ne-am mH,rginit la probe luate din cflte'a tipuri principalede staliuni. Cu excep,tia probelor din staliuneatip g, pro_ bele s'au luat din stratul l-50 cm.
TABL0UL Nr. 6 Rezultatelc analizelctr ertraselor in HCI cottcentrat STATIUN]'A Probedin stratui 1-50 crl
Pe . o d u n a . n i s i p i a r l v e g c t a q i cl S t a llune tlp l)

l^t,o.o Ca0 tr'er 0,

|

,/'

le6

o/ ',o

Kr0

P, 0t

\),/ /o

0,010 0,016 0,023 1,248 0 , 0 1 0 0,038 0,037 1 0,407 0,048 0 , 0 1 1

"q

D6,mb cu nisip siirac, cu asoc.de Festuca,in parteasudici a terenului (Sialirine tip 3) .

Idem

In arborct de salciirn, cu sol nisipos brun-negnr(Staliune tip 6-?)SuprafaliLplani, nisip cu substrat de cernoziorn lehmo-nisipos, stratui 1-25 crn (Staliunc tip B) Jdem Valea Rca (Sia{iure tip 13) In arboret clestcjar (Stafiunetip

1 , 2 5 3 0,01.1 0 , 1 0 4 0,027 1 , 0 2 1 0.005 0 , 0 ? 5 ,1,?0r 0,070 0,428 1 , 5 8 5 0,007 0,034 1 . 2 8 0 0,007 0 , 1 0 0 0,039 0,099

t)

0,020 i 0,046 ] Rezultatele obtinute arat5, ci gi sub raportul sribstanlelor solubilein HCt concentrat, nisipurile dela Hanul-Conachi sunt extrem de siirace. Aceast5, sxr[cie iescin eviden{i comparflnd cifreleobtinutc pcntru nisipuri, cu accleaob{inute pentru cernoziomul nisipo-lehmos aflat ca substrat in statiunea tip g (v. punctul .1 al tabloului). sird,cia exccptionali,in substanlenutritive se constatxirr special in privinfa calcinl*i: se poate sprrne c[ nisip'rile deltr, Hanu]conachisunt practic lipsitc de calciu.chiar celebogatein hurnnsapar c a f o a r t es 5 , r a c e c a l c i uP in . otasiul ,si acidul f osf oric, deqide asernenea in cantit[li mici, sunt mai bine reprczentate si arati, cregterisensibile, paralele cu iirea nimbog[fsipului in humus. c) Azotul total cantitatea total[ de azot aflatH, in soluri cn aceeagi form[ de humns, variazi' in genere paralel cu continutul cle humus. De aceea,. 60

7 B

tipuri prindetermin[rilenoastrcde azot total s'au mirginit la ca,teva nisip de dune in humus: conlinutului raportui sub nisipuri, de cipale sol tr'estuca, nisipos prin asoc. de fixat gXlbui, fi,rl vegetafie,ni-sip (cle negru stejar). brun, sol nisiposbrun-inchis ;i sol nisipo-lchmos Rezultatelcanalizelorsnnt date in tabloul Nr. ?'
c) TABL0UL Nr. 7 de azottotul, detcrrnindrilor Rezultilcle
Pierderi N total de calci- in 1000 nute in g sol in stratul stratul 1-25 cnr 1-25 cm 5 Yo

STATIUNEA

z
1 2
Pe o dun[, nisip fiiri vegetalie(Staliune tip 1) (Stafiunc DAmb cu nisip slrac, cu asoc.de Irestuca tip 3) Pe o supralall Plani,, cu sol {iune tip 6) In arborct de salciirn,cu sol (Staliunc tip 6-?) .

lj

0,50 0,54
1 14

0,081 0,091 0,361 0,693 1,4E4

i'l"l l''itn:'o*l
:t']o:' r1u1-ne1ri

1,99 3,96

In arboret de stejar (Staliune tip 15)

Cifrele de mai sus confirmir, slrdcia extraordinaril in azot a nisipurilor slrace in humus qi imbog[litea treptatl in aceastii,substanli,, pe nril,surairnbog[lirii in hnntrls a nisipurilor. Solul nisipo-lchmos din arboretul dc stejilr. estc tlcstul de bogitt in azot. bogat in huntu-q, Fa{i, de acesta,nisipLrl practic lipsit de humns cle pe dutte, este aproximativ de 16-1 7 ori rnai $[rac in azot. Irnportanla uisipurilor ilela Hanul-Conaehi,din punct tle vetlereuaturalist i o polte spune ctr drept d r ' l a H a r r u l - C o r t l l hs D o s p r en i s i p r r r i l c cur.flnt cii sr-rntun n)onllment dc istoric natllrill[. Pe aceste nisipuli. caracterizate prin intrelcserca rurui mitrre numir de tipLlri de staliuni -- dintrc cAt:,noi, alcgflnd pc ccle mai caracteristice,am dcfinit I 7 -se poato urmf,ri in mocl incomparabil ilo sr-rgcstivinfluenla diferi{ilor factori cie vegetalie asupril aparifiei, distribulici, asocialiei 5i condiliilor clc clesr.oltat'eale vegetzr!ici. situate in fa-til stcpei, intr'[n cliniat dc arriditate excep!ioilalir, dominante pi r ,in inf lucn{e1e n i - * i p u r i ld ec l a H a n u l - C o n a c h prczintX, o scar5, vcgertalit:i, asupra sol le erercitii pe care ca factor

61

interesantS, de formatiuni vegetale,dela tipurile de semi-pusti' pd,nI la arboretele de gorun, grupelede mesteceni ryiasocialiilede ldcovipte. Prin umiditatca exceptionall, coherenJa redush, gi permabilitatea ridicatH, a solurilor nisipoase de pe unere depresiuni ale terenului Hanul-conachi, intd,lnimpe acest teren punctele cele mai avansate de inaintare a gorunului gi a mesteacdnului cdtre stepd,(de care-i despartnu mai mult de 100- 200 m). Nisipurile dela Hanul-conachi, prin multitudinea condiliilor de sol qi vegetalie,ilustreazilin mod clasic,influenla reliefului pi a microreliefului asupra formrrii qi caracterelor solului ;i asupra vegetaliei din aceste p6rli. constatl,m astfel cd,este suficient5, o micd,coboriresau ridicare a. suprafeteiterenului,pentru ca solul gi vegeta{iasi, se schimbebrusc gi surprinz5,tor de mult. observa{iaatent5,qi interpretareajudicioas5,. a constatd,rilor creiaz5, aci cercet5,torului posibilitatea rard tle a urmrri influenla factorului ap[ asupraapariliei qi desvoltlrii diferitelorspecii vegetalegi a asocia{iilor lor. fn adevd,r, spre deosebire de alte soluri, mai bogatein substanle nutritive qi in careo sciderea factoruluiaph, estecompensatfl printr,un surplus de anumite substanle nutritive, in nisipurile dela Hanul-conachi, prin excelen!5, s5,race in substarrle nutritive (cu excepliacelor bogatein humus), s*bstituirea diferililor factori de vegetatiese produce mult mai pulin: apa este factorul hothritor in sol, gi influen{a ei se poate urmx'i pe o intreagdscardvcgetatir'5,dela tipurile extrem aridc, de semi-pustiu, la cele extrem de umede. caracterelesolului gi alo vcgctaJieiin condifiu'i de deficit, minimum, optimum ;i exces de umiditatein sol,se pot urm5ri aci printr,un mare numilr de excmple, a'ciror deasflrepetirein spatiu, confirml. regulile la care cercetdtoruleste condus. In lupta pentru minimul de ap5, speciilevegetaleprezintH, in sol conformaliuniadecvate pentru absorbtiunea apei gi lupta (concuren{a) cu indi'izii apropiafi; spre a economisi apa luat5 din sol, in condiinaintatd, liunile localede insolalieputernicH, usci,ciune atmosfericH,, ,si speciile vegetale prezintd, de asemenea acomod[,ri ale aparatuluifoliaceu, a cdror urmSrirepe scaracreqteriiariditl,fii esteplinh,de interes. coherenla redusd, a solurilor nisipoase ingitlue dcsvortarca sistemului de r5,di,ciniin md,sura necesar[asigurEriiminimului suficient de ap5,.Tot coherenta neinsemnatd, a solului permite ugoaradesgropare a sistemuluide rd,ddcini qi astfel studierea lui la diferiteleplanre. Asemenea cercetS,ri s'au flcut qi in alte staliuni cu soluri nisipoase. 62

Fig. 30. - Festucavaginata W. ct K., cu sistemul de rid5,cini.

Abb. 30.* Festuca vaginata W. et K. mit dem Wurzelsystem.

Fig. 31. - Koeleriaglatca (Schk.) D.C., cu sistemul de ri'di,cini.

Abb. 31. - Koeleria glauoa (Schk.) D. C. mit dem Wurzelsystem.

63

gi au contribuit mult la explicareaaparitiei, menlinerii qi eliminH,rii diferitelor plante in condiliuni variate de umiditate in sol.r) Doud, exemple de inrXd5cinare, referitoarela principalelespecii vegetaleintd,lnitcla Hanul-Conachi, sunt ilustrateprin fig. 30 ryi 31. In sf6,r;it,tot pe nisipurileqi solurilenisipoase dela Hanul-Conachi se poatc urmdri influenta diferitelorplante gi asocialiivegetale asupra solului. In specialacumularea de humus in sol qi uscarca solului sub actiuneaclimatului ;i a plantelor,scpot urmirri bine pe scaramarelui numlr de tipuri dc statiuni intfl,lnite, dela italiunea extrem arid5, de semi-pustiu pdnii, la staliunile cu sol bogat qi foarte bogat in humus. o fauri caracteristici,2) facc nisipurilcdela Hanul-conachi tleosebit de intlre:ant gi din punct de vederezoologic. Condiliunilede mai sus sunt suficicntcspre a dovedi cL terenul nisipos Hanul-Conachi, prin complexavarietatc a condiliunilor sta{ionalegi deflor5,,sunt un cadrupretiospentru ccrceti,ride g e o g r a f ie botanici, sociologie vegetall,, ecologic, zoologie, soluri qi microclimi. Hanul-Conachi, prin bog5,!iacondiliilor qi a exemplelorce oferd,, prin extremulgi exceplionalul ce caracterizeaz[ solul gi via{a vegctali,, reprezinti, o minunatS, qcoald, naturalist[,,carc cu mare grijii trebue ferit[ de degrad[ri ;i deschisE, cercetH,rii oamenilorde gtiinl5 si inv[universitar preocup[ri cu naturaliste. fd,mdntului CULTLiRA } ' O B E S T I E RP I . N S T S I P U R I I ,D NI
SOLURII,ENISIPOISD DHT,A HANUL.CONACHI Terenul nisipos dela Hanul-Conachi a intrat in posesiunea Scrl.iciului Silvic al Statului la anul 1909, cflnd a fost luat dela Casa Rural)l,. Atunci, cu exceptia, arboretelor dc stejar 1i gorun existente a,zi sau exploatate in ultimul an, pe acest domcniu nu se intfllncau dec0,t LrnelcpAlcuri dc plop ;i cei cAliva stejari izolati, ce se gilsesc ;i azi risipili in partea nordic[ a domeniului; de asernenea este proba,bilcL exista,ugi atunci pc uncle dcpresiuni rari p5,ducei;i poate vrcun artar, pc \rreo sitlbii,, g. il. In rcst, asocia,lii.- mult mai pntine tlec0,t azi cle Salin rosmarinifol'ia L. pe depresiuni ;i nisip mobil-< sburiitor u-,
1) Il spccialin lucrlrca: llag yar PauI: I)ie liflanzensoziologischerl Grundlagc4der Saqdaujforsturrg- in Erd[szeti Kis6rletck, XXXV, 3. sz6,m, pag. 139-227. Sopron, 1933. ':) Bi,cescu Mihiri: Ciiteva iqtcresante datohcrpr:toiogic pe entru fauna Rominiei. ller.. \r. i\damachi, Yol. XXIll, tr. 3, 193?.

64

pe dunele, dd,mburilegi suprafeleleinalte cu nisip fixat ast5,ziprin vegetalieierbacee. 'qtejariiizolali - cu trunchiul par{ial ingropatin nisip - ;i pX,duceii ce-i intfllnim,risipili pe unele depresiunisau suprafelejoase, sunt ei o mflrturie a unei foste pi,duri pe nisipLrrileslrace, fixate cu vegcAdic[,: acolo unde astflzi ta{ie icrbaceeqi par{ial mobile de astd,zi? gi se intindea mai inainte stepei, sc afl5, domcniul semi-pustiului al de stejar, continuarea vecheip5,duri!'undeni, care a existat o p5,dure pfl,n5, anii treculi? Sau arborii ;i arbuqtii ce-i intfllnim ici-colo sunt pionerii pe cari pi,dureai-a instalat in anumite puncte, unde nisipul sau solul nisiposcra suficicnt de bogat in humus ;i de umed, pentru a inlesni vegetalia lor? 1) cH,mai inainte- nu sepreciBiitrCIniilocalnici ar fi mH,rturisit intreg terenul nisipos de ast[zi ar fi fost zeaz6, c fi,n d anume abuziv,cate a urrnat extermini,riipddurii, ocupatde pfldure.PH,qunatul parte a terenuluiIa starea de nisip sbur[tor. mare cea mai ar fi condus pe nisipurileocupateazi de vegela Hanui-Conachi, Indicii certec5, umede,ar fi fost - pfl,ni, de stepii, talia de semi-pustiu, ;i dc depresiuni nu mult mai inainte p[dure, lipsesc.Stejariiizolali intfllnili in unele inaltc,in p arte a de rh,si,rit de nisipuri inconjurate locurijoase supozi,tii: la una din urm5,toarele mai repede a domeniului-conduc pe cerinstalat s';111 nisip 1. Ace;ti stejari, parlial ingropa{i de la marbogat in humus, situat noziom sau pc un sol nisipo-lehmos, ginea estic[ de atunci a terenului. Cu timpul, nisipul s'a mai deqi aceqtistejari. plar,sat spre rlsh,rit, gi a cuprins ir,stfel ci, la instalarealor, stejarii de cari aceea posibilitate este 2. AltA ii vedem azi, contliliuni pripunctele unde vor fi avut, in ne ocup5,m humus-chiar pe nisipul de ja venit umedd,, elnice-clepresiune in acel loc. llai apoi, nisipul migcat i-a ingropat partial. Aceasti,opinie ne cstc in totul confirmati de silp5turilc ce anl flcut sub acegtistejari,iu acestsco1t. a fi conA admite cX,pe intreg domeniula fost pldure, inseamn5, ipoteze: douii, dugi la una din urnX,toarele - lehmos 1. C5,pf,,dure'a s'a aflat mai inainte pe un cernoziom dispi,durca a 'ca acel inconiuriltor terenului, derrdegradat ;i c5, nisipurilor. clc venirea pirrut in mare parte inainte in s ' a i n s t a l a tc h i a r p e n i s i p u r i - c a r e 2. Ci, phdurea ,accstcaz ar fi trebuit sd,fic bogate in humus ;i sufieientde urnede
1 1I l i e s c u , V . I . l u c r .c i t .
ttu

pentru exigenlele de ap5, ale p5,durii. Mai in urmi,, prin exploatare gi pi,gunatabuziv,stratul de sol nisiposfertil ar fi dispXrutprin imputinarea humusuluigi deplasarea prin vd,nturia nisipului,locul pXdurii fiind cucerit de step5, gi de semi-pustiu. - cH, Aceastd, ultimi, ipotezH, pbdureas'a instalat pe nisipuri gi apoi a disp5,rut fd,rdurm[, nu se putea admite uqor. Fiindc5,este greu de admis ch, ar fi putut sH,dispard,in ultirnii 100-150 ani, fdr5, a l[sa vestigii certe. Am ar5,tat cd, stejarii izolatj din partea estic6,a domeniului pot avea alti, explicafie.Apoi: de ce n'a rdmasniciun stejar in partea de mijloc gi cea sudici a domeniului? Opinia cu cei mai mulli sorli de adev5,r, este dupi noi aceeac[,, pd,durea nu s'a intins altd,dat5, pe domeniulnisiposocupatazi de semipustiu, de stepd, qi de diferiteledepresiuni lipsite azi de vegetaliearborescent5. X'oarteprobabil, p5,durea s'a menlinut (p5,durea gi X'undeni) mai inainte numai acolo unde o afl5,mazi: pe solul nisipo-lehmos de tipul cernoziomului degradatqi pe nisipurile brune din Nordul domeniului, unde stratul nisipos este mai sublire-. din Vestul gi Nordul domeniului. Toatfl partea central[ pi sudici a fost - dupd, aceast[, opinie- lipsiti, de pddure, dup[ depunerea nisipului. Dar, ceeace intereseaz1, aci mai mult este faptul c5,omul - mai precis silvicultorul-- a incercat sd,intindl pbdurea, acolo unde azi natura a ajuns la semi-pustiu, stepd, gi depresiuneacu salcie pitici sau vegeta,tie ierbacee. Yom vedea mai in urmd,in ce md,surd,a reugit. Acliunea de impd,durire a nisipurilor dela Hanul-Conachi se poate imp[r{i in trei etape caracteristice: I-a etapH,, 1922-1931, cA,nds'a lucrat de cd,tre Serviciul silvic aI Statului, din Direclia Bd,rladgi apoiIagi,- f5,rd, o prealabilS cercetare documentat5, asupra staliunilor gi asupraposibilitX,filor de mentinere ale vegetalieiforestiere pe aceste nisipuri. A II-a etap5,, 1931-1934, perioadade documentare prin experi- prin Serviciulde menta{ie,in care Administralia centrald, C.A.P.S., studii gi cel de imp[duriri - dupi cercetarea de aproapea staliunilor, ,si dupS observaliuni asupra vegetaliei arboretelor naturale gi a plantaliunilor, a pd,gitla o experimentalie judicioas5, de documentare, A III-a etapd,, dela 1934incoace, in care cultura forestierh, se face dup5,indica{iile experimentaliei conduse azi de Institutul de cercetflri gi experimenta{ie forestier[,. Etapa I-a, L922-\93\: 66

perioadd, se caracteriActivitatea- foarte intensfl- din aceastd, nisipurilorpe mare a scard, imp5,durire de continuu prin efortul zeaz1" cerceinceput cA,nd s'au a lucr5,rilor,in 1931, Dupd, situalia scripticH, mai erau de plantat numai noastrede experimentafie, tl,rile gi lucrd,rile la Hanul-Conachi 50 ha. Dupd,un an sau doi, problemaimpd,duririlor ca inchisd,. ar fi putut fi consideratd, Pe teren insd,,dupd,cum vom vedea, situalia era cu totul alta. La inceputul primei etape de impbdurire a nisipurilor dela HanulConachi,s'a trecut la acliune sub imperativul a doud,idei cardinale: cu succesexceplionalverificat pe nisipurile din Ol1. Salcd,mul, cea mai indicatd,pentru impidurirea nisipurilor. specia tenia este sunt < sbur[toarer; in consecinli, 2. Nisipuriledela Hanul-Conachi nimeni nu s'a g6,nditIa lucrflri de mobilizare a solului gi inld,turarea - care, dacd ar fi fost propuse' ar fi fost consivegetalieiierbacee, pundnd nisipul qi mai mult in migcare. derate chiar ca periculoase, - uneleadevflrurihot6poate, nu se cunogteau sau, uitaser5, Se nisipuri, acestor ritoare in problemalmpd,duririi 9i anume: ugor, de simplu gi de p[durea nu poate fi instalati at6,t de 1. CH, repedeacolo unde natura a instalat semi-pustiulqi stepa uscatEprofund de acelea se deosebesc 2. C[ nisipuriledela Hanul-Conachi qi prin climatul arid c6,t lor inseqi, prin caracterele atdt Oltenia din in care se afld,. domeniului. nu sunt a c el e a gi pe toatd,intinderea 3. Cd,nisipurile 4. C5,salcflmul are un minimum de exigenle, care se poate s5,nu p e t o a t en i s i p u r i l e . fie satisfIcute nu erau dec0,tin dela Hanul-Conachi sfdrqit, nisipurile 5. C6, in pi c6 creclea in oeamai mare cfl,t se redusi,proporlie at6,t de sburH,toare corespunzitoare ierbacee de vegetalia parte, ele erau deja cucerite de staliune. precis, tip fiecii,rui fiecd,ruifel tle nisip, sau, mai gi mai t6,rziu' au fost neglijate sau necunoscute Acesteadevd,ruri lucrd,rilorse repetau gi ingrijorau, etap[, deqi insuccesele in aceast5, nisipuriaceste de a seimp5,duri impresionante sfor,td,ri gi deqisefd,ceau D-I 1922-1924, etape parte prima a acestei dupd, Astfel, chiar 4 de timp qef tr'urceni al Ocolului I. V. L-rescu care a lucrat ca a rd,mas patru ani dupd,acepti ani la plantatiuniledela Hanul-Conachi, inc[ la opinia inilial[: < Nisipurile sunt la fel pe toate intinderile> 1).
1) Iliescu, 1930. V. I.: Contribufiunila studiul plantafiunilor nisipurilor,etc.l

67

Mai tarziu, despre factorul sol in problemaimpi,duririi accstornisipuri, D-l I. V. ILIESCUse exprim5,astfell): < solul estealcS,tuit pe cea mai mare parte di' suprafe,te, di' nisip aproape pur, cu o foarte slab5 coeziune. Apa din ploi il stri,batefoarte repedegi evaporaliaestefoarte puternici,. Vara, acestenisipuri se incb,lzesc foarte puternic>. At6,t, deci; celc 17 tipuri de staliuni principalepe carele_amiden_ tihcat noi, fiecare cu sol propriu, amt6" cartde pulin a fost cercetat gi cunoscutsolul in aceast5, primi, etap5, a acliunii de imphclurire. considerd,ndu-se nisipul ca uniform, iar sarca,mul ca speciapcste tot indicatS,, s'a procedatla plantareain gropi la l,b}ll,b}, uniform, f5,rii a se line seamade ce se intfllnea in cale. Acesta este ader,h,rul gi. trebue si,-l cunoagtem. Rezultateleau fost extrem de slabe.puielii se prindeau in mare proportic, dar, de indat[ ce yeneau arqila qi usciciunea, de Vari,,cei rnai mul(i se uscau. Se poate spunef5,r[ exagerare, cH,din primcle plantaliuni nu s'a mentinut decfl,t maximtmlSo/o din num[rul total al puielilor plantati; aceptia s'au pi,strat gi au vegetat mullumitor aproapenumai pe unele depresiuni, unde umezeala mai ridicat5, in sol a pcrmisrcalizarea minimelor necesare in nutritia salc6,mului. In 1924,D-l I. v. rrrsscu2) constati cx, lucrflrilede plantafiunierau afectatede anumitevilii, clrora le atribuia nereureita lucri,rilor.Aceste vitii crau, dup5,D-sa: a) Plantareaprea add,ncH, a puielilor - cari se ingropau p0nX, la 10 cm sub colet. Dupd, D-sa, in aceste condiliuni coaja (mai exact: scoarla) puie{ilor putrezeain perioadele - ceeace nu cstc exact- sau se de umczeal5, i'cingea seva in timpul ci,ldurilor mari - ceeace este, cruptinoi, indoelnic. b) Plantareapuielilor nereteza{i. c),Transportarea puielilor cu ri,dicinile clescoperite. d) Neagezarca imediat[ la sanJ, a puielilor sosi{ipc loc*l de plantare. e) Facereagr.opilorca o zi inainte dc plantare, uscareanisipului {jl lflsarea puicJilor lung timp in gropi, pCIni la acoperirea lor cu nisip.
1) I. I ti e s c u, V. I. i Plantarea nisipurilor dela Hanul-Conachi. Rov. p[,durilor, 1934, pag. 591-595. : .21I. Ili e s c n, V. I.: plantarea nisipurilor dela Hanul-Conachi. Rev. Pi,durilor 1934, pag. 596.

68

la D-sa nereuqita planD-l L-rBscuajunge la concluziacH,pd,nd, datoria: se taliunilor ins[ sulicient 1. Condiliunilorvitrege de clim[ gi sol (nu precizeaz5, acestccondifiuni). 2. Tehniceigregitea lucrd,rilor. suficientd,. 3. Lipsei dc supravegherc relelor constatatela plantaliilc de propus rcmedierea qi-a D-sa salcAm,prin: a personalului. 1. Formareaadecvatd, 2. Toaletarca ingrijith ;i ferirea de vfi,nt qi arqi,t5,a rd,dhcinilor cAt qi in timpul transportului la locul puielilor - atdt in pepinierd, planta{iei. puielilor 3. Plantareaimediatfi,dup5,facereagropilor qi pd,strarea in cildiri de ap5', in ri,stimpul dela scoatereadin gan! pi pAn[' Ia plantare. coletuluiqi evitareaplanpuie{ilor la 20 cm deasupra 4. Retezarea tdrii prea adAnci. de imprumut, adus din locurilc fertile 5. Addugarcade pH,mAnt gropilorcu resturi dc buruieni uscate,cu frunze apropiatepi acoperirea uscatesau cu pImfint negru. foartebinevenitepentru plantaliunile de salc6,m, ;\cesteprevederi, nu sunt insil,suficiente.Vom vedea mai itt urmd,de cc. In sffir;it, d-1 I. V. Irrnscu aratH,cd,in anii 1925-1926 a introdus gi anume:plop piramidal din butaqi,plop gi alte speciidec6,t salcffmul frasin pe depresiuni tremuriitor din butagi, salciedin butarsi, ;i stcjar. plantaliunilor impotriva vfi,nturilor de l{ord gi Pentru ap5,rarea terenuluia fH,cutpatru garduri uscate din Nord-Est,de-a-curmeziqul puie{ilor desvoltali sub formH,de materialelerezultate din receparea fa!H, v0,nturilordominante. 45 de direc,tia aqezate la tufi, plantat o fd,qic de 3-4 rdngarduri s'a De-alungul acestor duri de puieli de gliidi!6, drajoni de plop ;i butagi de plop qi salcie. Din acesteplantaliuni, in 1931 s'a putut gd,siun numf,r mic de salefrmi. gardurilorce nimic asupraeficacitd,lii D-l h.rpscunu ne precizeazd, 1or protector a fost pi,rerea efectul noastrX, afirm5,cd,a fX,cut.Dupi, limitat din cauza inf,,llirnii mici la c6,te o fdgie ald,turatd foartc ingust6. Pentrn o realX,protec{ie in contra vflnturilor de primd,var[' qi vard, sunt necesare adlposturi mai inalte _- de minimum 8-L0 m in[llime, aqezatemai des- la minimum 500 m (in genul perdelelor de protecJiede al Il-lea ordin).

69

care sunt rezultatelelucr[rilor executatecu ameliorErile propuse mai sus in cultura salcAmului gi ale plantaliunilor cu celelaltespecii? D-l L,rnscuafirm[: 1. Plantaliunile de salcdm executate dupH, IgZ4 au reupit t00o/otn anii ploiopi. In anii secetogi,acest procent scade p6,nd, la 40o/o. 2. rn plantaliunile cu alte specii s'au oblinut rezultate bune numai cu frasinul in depresiuni. Din stejarii plantafi, au rd,masnumai

r0-75%.

3. Rezultateexcelente a dat in schimb receparea puielilor qi mai ales rH,nirea rddi,cinilor prin ari,turd,cu plugul. fntr'un singur an drajonii au acoperitgolurile existente,fh,cdnd prin aceasta inutile lucri,rile costisitoare de complectare. Rezultatele ard,tatemai sus nu corespunddecflt in slabi m5,surH, realitS,liide ast5,zi, c5,ci: 1. Ca,qi mai inainte, plantaliunile de salc6,m, ohiar dacd, vor fi avut o reuqit'6 inilialh,de 100"/o, nu au format arboretedecdtpe uneleuqoare depresiuni.In rest, chiar pe soluri exceplionalde fertile pentru salc6,m, planta{iunile au pierit in intregime sau din puielii plantaliei au r6mas numai indivizi izolali, lflncezi, parlial usea,ti.In rezultant[ generalh,, o reupitXpractic neinsemnatsuperioari, celei a lucrh,riloranterioare. ceea ce dovedepteci, principalele cauze ale nereugiteiprantaliunilor tot nu fuseser5, stabilite qi inld,turate. 2. Cu plantaliunile de frasin in depresiuni, nu s,au oblinut rezultate bune. In 1930gi 1931,frasinii plantali erau toti uscati,fdrd,semne c[ ar fi *vut o bun5, desvoltarein primii ani. Numai in jurul micei bb,lli cu sd,lcet, unde solul este nisipo-lehmos bogat in humus (deci fertil), se menline un num5,r de cdteva zeci d.efrasini, cari s'au desvoltat apreciabil gi cari ar vegeta bine dacd nu ar avea de luptat cu concurenlapirului gi compacitatea solului. Dar aceasti,fdgie cu sol fertil, de neinsemnatx, intindere, ale cu totul alte condiliuni dec6,t depresiunile cu sol nisipos gi sI,rac,pe care a fost incercat frasinul, speciefoarte exigentd,ta![ de substanlelenutritive in sol. -I0%-750/o cel mult-pierdu{i printre tufele 3. Stejarii rd,magi de Salir rosmarinifolda L. gi buruieni, lA,ncezesc qi azi, filr[ sorli de desvoltare. 4. singura lucrare cu eficacitateincontestabilba fost receparea puielilor din planta{iuni gi provocarea drajonxrii prin sdrelirearddd,cinilor cu plugul. Autorul exagereazi ins[ suocesur oblinut pe aceast[ cale. Nu se poate spune cL <intr'un singur an drajonii au acoperit ?0

pe toate - fiindch, credemcH, s5, astfelam fi conduqi ,> golurileexistente golurile existenteau fost acoperite9i plantate cu saleA,m Juprafe{ele se prezint[ ca un arboretcontinuu, plantat uriiul, iot ce s'a f[ril goluri. 0r, situalia pe care am gi,sit-onoi la ]-931aratd,cd,arbope nu se aflau dec6,t provenitedin recep5,ri, rete inchisegi viguroase, unele depresiuniindicate pentru cultura salcA'mului' fn rest, numai spre ( fundul > terenului- partea dinspre l{d'moloasa- cu nisipuri in strat mai sublire, mai bogatein humus 9i mai umede decd,tcelelalte,plantaliunile executatese menlineau incd mulnicd'ierinu s'au intalnit dec6't lumitor; pe nisipurile inalte, sd,race, resturi neinsemnateale planta,tiunilor fflcute cu repetilie de doufl din: puieli deph,rtaliunul qi ile trei ori pe unele suprafele- constfi,nd - iar in formi de md'turd' cregteri parlial uscali, cu de altul, ld,ncezi, printre ei, puieli uscali sau numai cioatelelor' Sprijinit pe constatd,rile D-sale, D-l Irtrscu ajunge la urmbtoarele concluzii asupra acliunii de impddurire dela HanulConachi: 1. Problemaimpd,duririinisipurilor dela Hanul-conachieste grea' D-sacredechiar c6 nu esteagade greacums'acredar nu imposibild,; zut. Vom vedea,mai in urmd| cd'problemaeste chiar mult mai grea s'a crezut. decA,t regiuneeste sa1c6'mu] 2. Speciacea mai potrivith, pentru aceastH, pe $esqi pe ridicituri gi frasinul in adA,ncituri. in unele staliuni ale deca,t Am vd,zutins6 cd,salcdmulnu reuqegte plane ridicate gi pe dune gi dd'mburi, acestui teren; pe suprafe,tele un egecgeneral. a fost lucrd,rilor rezultatul unui total insucces' condamnat frasinul este In sfd,rgit, de pd'mi'nt de ad5'ugarca propure solului, 3. Pentru ameliorarea iarbfl uscati, cu acestora imprumut in gropile plantaliei qi acoperirea perioada pentru este bine venith' lrinze moarte sau plmflnt. Md,sura binefhcd,toare iniliald, a lucrd,rii(primii 1-2 ani); mai tfi,rziu.electele suficient vom documenta ne punct acestui Asupra vd,d. nu se mai mai in urmb,. puielilor de salcamr[u cresculi In sfflrqit,se recomand[receparea estebineMfl,sura drajonh,rii. r[dEcinilorpentru provocarea ryisdrelirea venita,numai pe nisipurile ce permit vegetalia activ5,a salcflmului. qi uscate,este ineficace' Pe nisipurile inalte, sH,race 7a execatate De ce lucrS,rile de impldurire r e z u l t a t e a v u t a u 1 9 3 1 , pAni Ia HanuI-Conachi, slabe? 71,

Egecurile repetate inregistrate in aeliunile de impb,durire a nisipurilor dela Hanul-conachise explicd prin doui, serii de caaze: 1. Caaze de ordin sta!ional: a) I{atura nisipurilor: s 5 r d , c li o a r e x t r e m iiln s u b s t a n l c nutritivc' in argili, 9-ihumus,putereaslabd, de retinerea apei, conductibilitatea mare pentru cH,ldurr - deci: uscareagi inc5,lzirea ridicati, in stratelesuperficiale - iar, pe dune, mobiin perioadele cd,lduroase litatea nisipului. b) Prezen!a f lorei ierbacee xerof ite gi,astfe , n_ cl o curenla exterminantdpentru apd in sol. c) Ariditatea climatului. 2. Catze de ordin technic: a) Alegerea greqiti,a speciilor; b) Gregelide culturd,. o disc'fie sumari a enunlurilor de mai sus va l5muri mai murt ;i punctul nostru de vedere. condi!iunile sta!ionale. Am vI,zul t a d e s c r i e r te auip rilor de staliuni ale terenului nisipos Hanul-conachi,ci majoritatea suprafelei acestuiaeste reprezentat5, prin staliuni de tip oiia - a, semi-pustiu gi de step5, uscat[,pi prin staliuni umede, dar si,race, de tipul depresiunilor ctt salir rosmarin'irolia L. Este delainceput de agteptat ci infrd,ngerea evoluliei naturale, prin instalareap5,d'rii, acolo unde natura a realizatsemi-pustiul gi stepauscatx,, nu esteuyor de realizat gi c[', in niciun caz nr trebue sd,ne aqteptdm la un succes integrtrl(la realizarea de arboreteviguroase);este greu de admis cb p[duiea, cu exigenleleei ridicato fa![ de apb,gi de loc tcgrij"r,bile{a!il tle substanlele nutritive (capitalulcirculantde substanle nutritive in pi,dure este destul de ridicat) va putea gi,si minimelenccesare pe nisipurilearide, fierbinli gi excesiv dc sd,racc. Oricum, sorli de via15,nu ar putea a v e ad e c d t pd,durea formatil din speciile cele mai adaptate la sd,rdcia solului in substan!ele nu_ tritive gi la uscdciune. Pe depresiunile ca Balir rosmarinifolia2., problemaapei se pune mai pulin; aci s5,rd,cia in substanle nutritive estefactorul determinant. rn asemenea staliuni nu s'ar putea menline dec6,t arboreteconstituite din speciice pot suportaursor varialiile de umiditate, apa stagnanti ln sol qi sdrd,cia excesivd, in substantenutritive. In sfArqit,pe dunelecu nisip nefixat se adaugd, in plus: o radialie ,si mai puternicd,,gi pericolul ingropd,riipuielilor in nisip san acela al desveliriir5,dicinilorlor. 12

n ' l o r a i e r b a c e e - o r i c A t d e r a r [ - e s t e u n a p r i gc o n c u r e n t , la apa solului. Concurenlaflorei ierbaceexerofite este, pe nisipurilc inalte, exterminanti pentru cele mai multe plante lemnoase, fiindc[, in ap5,qi fiindcd,plantele solul este prin ins[gi constitulia lui s5,rac la ariditate, se pot menline ,si inmulli, iar ierbacee iiind acomodate abundentepot cobori conJinutulsolului prin sistemullor de r6db,cini in ap5,p0ni, la minime insuficientepentru plantele lcmnoase. i tn ,factorstalional A r i d i t a t e a c l i m a t u l u i e s t ei ,n s f 6 , r qu acestor nisipuri. careingreuiazX, impd,durirea Am vflzut c6 in func{ie de precipitaliuniqi temperatur[ (caren'au fost m[surate chiar pc terenul nisipos, unde temperatura este mult este situat sub mai ridicati, vara), climatul regiunii Hanul-Conachi limita dc ariditate (indicclede ariditate estemai mic de 24). Climatul este deci arid. linAnd seamainsd,gi de efectul puternic al vfi,nturilor uscate pi gi varb, care m[resc considcrabilevaporalia gi, calde de prim5,var5, astfel, ariditatea, precum qi de ridicarea locali, a temperaturii prin ci, aridiradialiile foarte puternice,ajungemugor la concluziacertH, apropiat de sol este pe tcrenul tatea climatului in stratul atmosferic mult mai mare decflt aceea rcdat[ prin indicele nisiposHanul-Conachi gi 24; I indicele r e a de ariditate in stratulatmosferic cuprinsintre 20 nisipurilor(in carei,siduc viata planteleqi in care apropiatde suprafala inilial plantaliunilenoastre)coboar5, chiar sub valoarea10. se desvolt5, prelungiti,,vfi,nturile in aer qi in sol, seceta excesive Temperaturile uscateaproapeneintrerupte,imprcuni cu s[ri,cia solului in substanle nutritive, argil[, ryihumus, slaba ]ui puterc cle relinere a apei ;i concurenlaflorei xcrofite, care conduc la uscareanisipului pdnh,la mare adfincime(chiar sub 0,5 m) in timpul verii, explicil suficientde ce vegeta{iaforesticr6aci, pe nisipurile inalte, intd,mpindcondiliuni extrem de nefavorabile. gregitS, a" 2. Canze de ordintechnic.Alegerea justificare-uncreditprea S'a acordat-cudestuli, mare sp e ciilor. gtiindu-se salcflmului, cd, aceasti,specievegeteaz5, bine in dcosebipe gi, mai ales,cd,fqrmeazi,arboreteviguroase in teresoluri nisipoase nurile nisipoase ale Olteniei. insd,nu este excesivde modestin ceeace prive;te subSalcd,mul stanlelenutritive din sol pi nici nu este speciexerofitfl,(lnsiqi frunza lui sublire qi moale ni-l aratH, ca o plantS,mesofiti,). estepe soluri nisipoase lui optim5, Desvoltarea sau nisipo-lehmoase, bogatein humus,neutre sau slab acide ,sireav5,ne.
J.1

Cu cd,t solul nisipos este mai silrac in substan{enutritive, argilS, gi humus pi cu cAt este mai rscat, cu atd,t staliuneaeste mai pulin prielnici pentru salc6,m. Cu schderea acestor factori sau numai a unuia dintre ei, se ajungela unul sau mai multe minime, sub care vegetalia arboretelor desalcAm este imposibil5,. pune Se acum in mod firesc intrebarea:nisipurileinalte gi suprafelele plane cu nisip sh,rac, dela Hanul-Conachi, posed6, minimelenecesare ale diferitilor factori de vegeta{ie,pentru arboretelede salcd,m? La aceastH, intrebare nu era mai inainte ugor de rdspuns,fiindci nereugita lucrd,rilor s'arfi putut da gi pe seamametodelor necorespunziltoarede cultur5,. Ast6,ziinsH,, cflnd suntem la capd,tulunei verificilri printr'o ingrijitH, experimentalie,putem spune categoric: nisipurile dunelor, d6,mburilor gi suprafelelor planeridicatedelaHanul-Conachi sunt prea sd,race gi prea uscate, pentru a intre!ine arboretele de salcdm. Condiliunilede insuficien![ in sol sunt, in sf6,rpit, accentuate prin ariditatea mare a climatului. Pe acestenisipuri pot avea sorli de via!5, in arborete numai speciile extrem de modestefa!d,de conlinutul solului in substante nutritive gi capabilede a suporta ariditatea in sol gi in atmosferl,. Trebue insH,precizat cd pe terenul Hanul-Conachisunt totugi intinse suprafe,te, pe care salcAmul poate vegeta viguros in arborete. Acesteasunt marginile terenului, cu strat sub,tire de nisip pe cernoziom, unele depresiuniugoare, cu sol bogat in humus sau cu substrat nisipo-lehmos sau lehmo-nisipos gi pe suprafeleleplane cu sol bogat in humus. Totugi, am stabilit cX sistematic,pe marginile terenului, unde staliunea poate fi de cl. I-a pentru salc6,m, plantaliile-repetate de 2 li 3 ori-au avut un insucces apr0ape total. De asemenea, pe suprafelelecu sol bogat in humus. Caaza: concurenlaexterminant5, a florei ierbacee. Frasinul pi stejarul au fost gregitintroduqi prin planta{iuni in depresiuni.Dovadd,, rezultatele. tr'rasinulgi stejarul nu cer solului numai umiditate, ci gi substanlenutritive in cantit[fi mult mai mari decd,t aceleaaflate in solurile extrem de si,racede pe depresiunile umede. In arboretele existente, am vd,zut ci, frasinul lipsegte,probabil tocmai pentrucd,este o speciece reclamd, soluri bogate. Stejarul, in sf6,rgit, nu se menJinedecdt pe depresiunile joasecu sol pi suprafelele bogat sau foarte bogat in humus.
nt ta

gi umed, ocupatede salir rosmarinicu sol sd,rac Pe depresiunile sunt la locul lor vegetalie, lolia L. sau capabilede aintreline aceast5, exigenle fa!5' mai reduse ccle cu lumai speciile lemnoase stagnant5' apa pot suporta qi care de substanlele nutritive sunt care qi mari varialiuni de umiditate in sol. Vom vedea acelea. g r e g e la iu fost G r e g e l i d e c u l t u r 5 , . O p a r t ed i n a c e s t e in acolo, Remarcam L-tnscu. I. V. D-lui la disculia lucrd,rii semnalate vreme de .concluzie, stabilitil, nu a fost de culturd, cil principalagregald, plantaliile au ce chiar pe soluri de ridicat[ fertilitate pentru salc6,m, equat total. salcd,mului in in consth , plantarea g,r e g a l [ Aceast5 teren nelucrat. S'a pornit dela ideeacd,nisipurilesunt sbur5,toare 9i ci, astfelfiind, mobilizarealor este inutild, qi chiar periculoas[. numai pe lanlul de dune din De fapt, nisipurile erau mi,scd,toare cucerite de flora ierbacee, erau rest, In a terenului. margineaestic[ .carein timpul verii exercita in sol o concurenli,nimicitoarepentru Este suficientsil amintim cil pe nisipuri cu un substrat lehmosalc6,m. sunt nu preaprofund gi pe nisipuri bogatein humus,careastil,zi nisipos ,ocupatede arborete viguroase,instalate in sol lucrat prin cultura s'a trecut de trei ori cu plantalia in sol nelucrat, agricol[ intermediard,, cu rezultatepractic nule. cil fixarea nisipurilor se face mai intf,,iu Se qtie din teoria clasic5,, penestevalabil insh, Procedeul prin inierbaregi apoi prin impd,durire. aride In plecat teoria. a unde de regiunile umede "condiliunile tru icrvegetalia regiuni similare, qi alte din ditate dela Hanul-Conachi micile consumflnd plantaliunilor, redutabil al adversar baceeesteun 9i cantit[,li de apil aflate in sol. S'a constatat cd, ararea solului nisipos 9i distrugerearepetati a nu sunt intru nimic periculoasepentru buruienilorprin prX,qil5,, ,stabilitatea nisipului,careestemenlinut suficient de fixat prin numece conline pi prin plantalia ins5,gi. roaselerh,dd,cini a fost aceeacd,intotdeaunagropile s'au de technicd, O altfl greqal[, ceeace (30-40 cm) de nisip, neglijA,ndu-se fd,cutin stratul superficial se afla sub aceststrat. Or, pe marginiledomeniuluigi pe unele depreaproapeintotdeaunaur'siuni ugoare,sub acest strat de nisip sd,rac, humus pi substanle un strat mai lehmos.mai bogat in argil5,, meazl" puielilor, ar fi fost iniliale ale ameliora condi{iile a Pentru nutritive. cm) - ceeace (de 70-80 gropi adA,nci mai foarte simplu s5,se facd 75

Fig. 32 gi 33. -

Aspecte ale unei rlune, dupi terninarea Iucri,rilor de fixare.

einer Diine nach Reendigung der trestlegungsarbeiten.

Abb. 32 und 33.-Ansichten

76

- gi nisipul din gropi sd, se ameugorin solurilenisipoase se realizeazH, stececu materialul de sol mai lehmos din fundul gropii. gi de lipsa de substanlenutritive in Puielii muriau de uschciune stratul 0-40 cm, iar la 60, ?0 sau 80 cm incepca p[,mflntul bogat qi reav[n. Dtapa ile ilocumentarc prin experimenta!,ie 1931-1931 ExperimentaliaforestierXgi-a propus sH,stabileasc[mijloaceleqi metodelccelc mai indicate pentru: I. Ilixarea dunclor cu nisip sburX,tor. II. Impfidurireaclunelor. nisipurilor fixate natural prin vegetalie. III. ImpX,durirea arboretelor de salc6,m I\r. Intrelinereaplantaliunilor ;i conducerea rezultate. urmflrit[, s'au f['cut numeroasep i e .t e d e Pentru documentaren i e t o a t ec a t e g o m a i m u l t ed u n eg i p e n i s i p u r d experien!e-pe aproape in toate tipurile de cuvinte, s'a experimentat cu alte riile; .statiuni. I. Lucrhli ilo fixare a ilunelor ia 'a -L u.e x e a ) X ' i x a r e a c u f a s c i n c d , e S r i l i , u r o s m a r i n i , f o lS gi fixarea pe teren a fascinelorconfeclionate din cutat prin a$ezarea Fascele mai apropiate. silcii, allate pe depresiunile rAmuri ale acestei cinele,cu nn diametm de 15-20 cm, s'au a;ezat in rflnduri cu orienpe viintLrriledcla Nord). n'iind insi, frectarea Est-\rest(perpendicular r.'enteqi vinturi din alte direcliuni, s'au a;ezat qi fascinein direclic la fiecarepas, in oblicii pe primele rinduri. Astfel, nisipul intli,lneqte un puternic dela un timp, dupil ce a astupat orice dircclie, obstacol ryi nu se mai poate mi;ca, nici toate golurile dintre ramurile fascinelor, sub ac{iunea r'6,ntuliloi puternice. Plantele xerofite nu intirzie a se instala gi astfel,din prirnul an chiar, fixarea dunelorestedefinitiv5, (v. fig. Nr. 32, 33 qi 12). Mctoda s'a verificat deci ca foarte eficace. qi fascinelorodatd cu plantalia, deoparte b) tr'ixareaprin agezer,rea ,de alta a puielilor plantali. c) Fixareaprin impr5,qticre deramuri rare.Detaliimai jos,la planta{ii.

plantat pe dund de nisip sbur6,tor, Fig. 34. - Puiet de salcd,m, cu piment de imprumut gi acoperire cu ramuri de Salix rosmarinifolia L.
Abb. 34. - Junge Robinie auf einer Flugsantldiine, mit Zugabo von Schwarzerdo gepllatzt und mit Zweigen von Salix rosmarinilolia L. zugedeckt.

Fig. 35. - Partea iqferioard,a unei dune cu lucriri de plantare gi iixare simultan[,: acoperirea cu ramuri in jurul puie!ilor plantali.
Abb. 35. - Der niedrige Teil einer Diine mit Pllanzungsarbeiten und gleicbzeitiger Festlegung; Zudeckung der ?IIanzung mit Sutenbiindeln.

?8

lucrh,rilede mai sus,fixarea a mai fost urm['rit[ qi prin d) Pe I6,ngX, lucr5,rilede plantaliuni, cu ajutorul gliilor ;i paielor aplicate in jurul puielilor. nisipurilor nu estede dorit, spre a verifica posibie) Degiinierbarea pe lit5lile de vegetalie dunelecu nisip mobil a plantei dominantepe peomicH' W.etK'-5'61 f5,cut uaginata dune vechi, fixate- Festuca pe dunele fixate. gramiiree,adus[, de suprafa!il plantaliuni cu aceastd, Plantalia a reu,sitperfect gi s'a menlinut bine. l) S'a incercat gi fixarea prin plantafiuni desein r6,nduri de Salir cu rS,di,cinidin desiqurilede pe depresiuni' rosmarinilolia L., scoas5, Rezultatula fost negativ: niciun exemplarnu s'a prins, de;i lucrarea salcie slinstaleazd, natural cu toat[ grija gi degiaceastd, a fost f6cutH, gi pe dune. II. Incereflri ile impidurirea ilunelor rle nisip sburhtor In !ilrile de climat umed, dunele nisipoasesunt in cea mai mare parte valorificate prin culturi forestiere. situateintr'un Ne-ampus problema:Pe duneledela Hanul-Conachi, posibil[,? climat arid, imp[durirea este cu maximum de ingrijire pentru plantaliuni, se poate Procedd,nd instala pidure in locul pustiului dunelor de nisip sburd,tor? pinul austriac9i speciileincercatein acestscop au fost salc6,mul, pinul silvestru. Metoileleile implilurire intrebuin{ate pe ilune intrebuinlat[,, a fost aceea a plantaliunilor in Metoda generald, gropi. Distanlele au fost 1/1 qi 1/1,50 la salcA,m 9i 1/1 qi I,20ll,2O pini. la variante: Metodas'a aplicat in urmi,toarele de salcfi,m cu ph,m6,nt de impru1.Planta!iuni mut ;i acoperire cu ramuri. a condiliuniloriniliale ale plantaliei, spre a se asigurao ameliorare 2,b-? dms de pd'm6'nt add,ogat s'au addncime 35-40 cm gropile de in humus. gi in bogat negru, lehmos sau lehmo-nisipos patru moduri: Aplicareametodeis'a fd,cutin urmd,toarele negru s'a amestecatcu nisipul in gropi, form6'na) Tot pd,m6,ntul du-seun material uniform in care s'au ingropat radicinile puielilor; apoi un strat de nisip curat. s'a add,ogat deasupra, 79

Fig. 36. -

Acclaqloc, dar sc vad ;i puielii planttrli cu glii de iarb5, in jurul lor.

Abb. 36. - Diesclbe Stellc, aber man sieht auch die Zudeckung mit Grasplaggen, ringsum die gepllanzten Robinien,

Fig. 37. - Aspectul unci dunc, imccliat clupl plaritarca cu salc6,rn ;i acoperireaeu ranruri (tulpini de puicfi) risipitc.
Abb. 37. Ansicht ciner Diine, gleich nach Einstellung der F,obinienPflanzung und Zudeckung mit zerstreutcn Zweigcn (Lockere Reisigdeckung).

80

rhdd,cinilor s'a aplicat un strat de acoperirea b) Ca la o, dar, dupH, in strat ncgru?iar deasupra, nisip, apoi un strat sublire dc pd,mfi,nt sublire, din nou nisiP. r) Numai o parte din p5,mAnts'a amestecatcu nisipul clin groaph qi s'a format un muguroi,pcste care s'a aqezatpuietul, cu r5'dd'cinile r[sfirate: apoi, peste rfldlcini s'a adl,ogatrcstul tle plmflnt ]legru, groapacu s'a complectat Dup[ aceca, care s'a tasat ugor cu palmele. un strat de nisiP. rH,dlcinilorcu pirmflnt ncglu, s'a ri) Ca la Zr,dar, tlup5,acoperirea aplicat un strat de nisip, apoi un strat dc p[,mflnt ncgrll, ielr la suprafa![ rlin nou nisip. Rostul stratului intermediarde pilmfint negru dcla b ;i d, au fost aceleade a sc clca in sol o piodici' in plus r,'ariantele Ia ri,diicini gi de a se producediscontila p[trunderea cxldurii p6,nir, cltre suapei ;i a Yaporilorde aph,,din adfincime nuit[li in miqcarea prafa!a nisipLrlui. La suprafala gropilor, spre a se evita inc;,lzirea ridicatl a nisipului gi uscarea lui, s'a a;ezat un mX,nunchiude ramuri de salcic piticH,,dispusastfel inc6,t puietul sX,rd'mani' in mijlocul mhnunchiului.Pentru lixare, capetelemlnunchiului s'au ingropat in nisip (v. fig. nr. 34). de plantareare mareleavantaj de a ne scuti de lulcest procedeu prealabilede fixare cu fascine; planta{ia este in acelag timp crS,rile qi lucrare de lixare a nisipului. Dup5, cfl,tvatimp, nisipul deplasatugor de vA'nturi astupii toate golurilc dintre ramurile mdnunchiului,formandu-se astfel un acoperdma,nt solid qi un excclent scut protcctor al puietului. In 9i se usuci' pflnl adevd'r,pe cfi,nd nisipul descoperitse incX,lzegte
la 20-30 cm, sub mri,nunchiul de ramuri cI se rlrerrli11e fece qi

umed. de salcfi,m cu pd,miint de impru2. Planta!ie cu glii. mut gi acoperirc Plantareapuielilor s'a fd,cutca Ia punctul 1, dar in loc de rarnuri, ncgru cu iarbi, de glii de pH,m6,nt pcntru orop.titt s'au intrebuin,tat cu rhdhcinile aqezat s'au Gliile cm. ?-10 .* gi groasecle :lO7eO ierburilor in sus. t l e s a l c f l m f d , r b ,p X ' m f l n t d e i m p r u 3. Planta!ie cu acoperirc ctl ramuri' S'alacutspreascvcdea mut;i cu ramuri' dac5,nu ctlmYaeste suficient5numai acoperirea d e s a l c f i m f H , r i ,p d m f l n t d e i m p r u 4. Plantatie mut qi cu acoperire cu glii.

81

S'a fi,cut spre a se vedeadac[ acoperirea cu glii nu ne poate clispensade pd,m6ntul de imprumut. Aspectulunei dune cu lucrflri de fixare qi plantare,se vede in fignr. 35 qi 36. 5. Doi ani mai t6,rziu dela prima experien![, s'a aplicat o nouh, metodd, de plantare gi fixare a dunelor.Anume: Planta!ie de salc6,m cu pi,mdnt de imprumut la rH,dIcini, ac0perirc cu paie a gr0pilor ;i acoperire cu ramuri a sLrprafc!ei dintre puiefi. Metodas'a aplicatsprea sereducecostullucr[rilor, fErH, a se sc[dea calitatealor. Pentru ca paiele si, nu fie luate de vd,nt, gropile nu se umpleau complect, lisff,ndu-se la suprafala lor o <t farfurie>,in care se asezau - indesate - paiele; apoi se aruncapulin nisip. De altfel, nisipul tleplasat de v6,ntocuparepedegolurile dintre paie si complecta excelent fixarea paielor. Pentru a se impiedicadeplasarea nisipului,pe suprafatadunei s'au risipit - in loc de ramuri * tulpinile rd,mase in pepinieri,dela scurtarea puielilor de salcdm.Materialul,realizatfH,r6 aite chertuieli decd,t aceea a transportuluidela pepinierd, la duna de fixat, s,a dovedit excelent, cu toate c6 a fost a;ezat risipit, intr'un strat subJire(v. fig. nr. 37). Nisipul a incetat imediat de a se mai migca,iar inierbarea - nedorit5,- nu a int6,rziats5,se produc[. 6. Plantaliuni de pin austriac qi pin silvestru, cu pd,m6,nt de imprumut. S'au executatcu puieli de 2 ani qi, mai tdrziu, cu puieli de 4 ani, puic{ii scoqicu p5,m6,nt din parcul creiat la regedinlaHanul-Conachi. s'au plantat la 1/1 gi I,20f7,20,cu p[mflnt negm de imprumut printre fascinele de fixare a nisipului, fX,r[ acopcrire a gropilor, qi cu acoperire a acestora prin: paie, p[mAnt negru, glii ;iramuri(tulpini de puiefi) rare de salc0,m. Trcbue remarcat cL la pinii de 2 ani- cei mai indicaji pentrn plantalie- acoperirea este greu de realizat, din cauza taliei mici ar puietilor. 7. Planta!iuni de salc6,m gi de pin, cu pLmd,nt de imprumut, cu aplicarea de ingrd,gi,minte qi acoperirea cu paie qi r&muri rare. In scopul de a se stabili eficacitateaingrd,gH,m6,ntului organionumit <praf de carneD in vegetatia plantaliilor, pe dunele atflt de sd,race 62

in substan{enutritive, s'a aplicat- in doze potrivite - acest ingrX,c6,tgi la pini, odatH, cu plantafia,amestecAndu-se pimdnt, atflt la salcAm, cu pflmflnt negru de imprumut gi cu nisip. Dupi, plantare, a urmat cu paie ;i cu ramuri rare, arhtati, la punctul 5. acoperirea III. Lucri,ri ilc impildurirea nisipurilor fixate natural prin vegetalie S'au cfectuat: inalte 1. Pe suprafe!c ;i dfi,mburi, cu nisip si,rac. cu plmfi,nt de imprumut, in terennelucrat, a) Plantaliuni de salc6,m, la 1/1,50m. b) Idcm, in tcren lrrcrat. c) Plantaliuni dc pin austriac gi pin silvestru, in teren nelucrat, m. la 1,20/1,20 d) Idem, in teren lucrat. cu sol brun-gd,lbui 2. Pe suprafe!e 9i brun (bogat in humus). la 1/1,50 m, in teren cultivat aglicol interPlantaliuni de salcd,m, mediar.Planta{iuniles'au fl,cut pe scari,mare, dep[;ind nevoileexperimentaliei. ugoare, cu sol bogat, brun;1. Pe depresiuni g i gS,lbui brun: I,50 m, in teren cultivat agricolintera) Plantaliuni de salcfl,m,la1'f mediar, cu acoperirede glii iuate de pe loc. b) Plantaliuni de pin austriacla 7,201I,20m, in teren mobilizat. punct s'au f6ctlt a'nest T,rrcrfi'rile dela, c) Idem, in terennemohilizat. pe o scar[ mai mare decflt nevoilc experimentaliei. cu terenului, marginile din 4. Pe f5,;iile I e h m ol e h m o s , substrat de cernoziom sau alt sol bogat in huntus, nisipos sau nisip.o-lehmos, la aclfl,ncime mai micir, de 1 m. in tercn mobilizat sau cultivat agricolinterPlantaliuni de salcflrn mcdiar la 1/1,50m. din pi,rlile de llst 9i Vest ale tereS'au plantat f[giilc mdrginagc nului. de plop cu pd,lcuri naturale 5. Pe dcpresiuni tremurH,tor, negru qi alb. instalate Plantaliuni cu drajoni de plop negtu, luali din desigurile pe nisipurile umede dela Pduqepti.

83

6. Pe depresiuni umede tip rrYalea Rea>: a) Plantaliuni de butagilungi de 0,80m, de plop alb gi tremurltor. D) Plantaliuni cu butagi de plop de Canada. 7. Pe depresiuni dela poalele dunelor: a) Planta{iuni de salcflm,cu pimdnt de imprumut,ln Lf I rn. b) Plantaliuni de dud, cu pH,rnfi,nt de imprumut, la 1,i1 m. B. Pc t ha de nisip si,rac, cu vegeta{ie xerofitd, (staliune tip 3) qi c6,teva depresiuni uq0are. S'au instalat piele de experienJX comparativc,pe care, in tcren mobilizat,s'au plantat: a) Salcfl,m, cu gi flrl pdmflnt de imprumut, in consistcnlc diferite: 1/\ L/\50, 1,50/1,50 m. b) Pin austriac, cu gi flri, pimfi,nt de imprurnut, la 1,,'1 ,si 1,25,/ 1,25 m. 4 Gl[dit6. d) O{etar (Ailanthus). IV. Intretinerea plantatiilor qi conilucerea arboretelor de sale6,m rezultate a) n'lora ierbacee,chiar pe nisipuri s[racc, inr.adeazS, destul de repedenisipul mobilizat prin lucrilrilc de arX,turX,. Cu excepliadcpre- unde problema apei este mai plrtin simlitd, siunilor accentuate concurenlaflorei ierbaceeeste redutabilf,,exterminflndsalcd,mul sau aduc6,ndu-l la o stare de lO,ncezire. De aceea,plantaliunile trebuesc intrefinute prin repetatelucrd,ride prd,qire, Acestease fac, pe nisipurile capabilede culturX agricol5, (pepeni), in deosebi prin culturi agricoleintermediare, numai in primul an. Pe nisipurile nccultivate agric.ol, prccum ryi pe cele care au fost cultivate un an agricol,se fac prh,qile cu plat[. Nu se pot face decA,t dou5 prH,gile anual. Pe aceste nisipuri esteideal ca pragilele si, fie mai dcscqi sh,se continue p6,n[ la inchidereaarboretului. Insuficienlafondurilor gi greutatea de a se obline bralelenecesare de munc[, ne oblig5, la un minimum de douf pragilepe I'ari, aplicatenurnaiplantatiunilorcelormai ameninlatede buruieni. D) Indcsireaplantaliunilorrare, prin lucrS,ri qi de sdrede recepare lire cu plugul a ridi,cinilor, spre a se provocalflstirirea viguroas[ ,si drajonarea. Peste tot, unde plantatiunile anterioareld,ncezeau gi erau rare gi unde pfllcuri de arbori vigurogisau de nuieligurigi pS,riguri erau sepa84

o' 'F i' E

38. 38. -

Duna dela fig. 36, in toamna aceluia$ AceeaqiPozilie.

Diine von Abb. 36 im Sommer desselbcn Jahres' gleiohe Lage.

Abb

Fig. 39. Abb. 39. -

I)una principalfl, iu primul an de vegeta,t'ie al plantaliei dc salc6,m.

Die Hauptdiine in ersten Vegetationsjahr dor F'obinienPllanzung.

85

Fig. 40. -

Alffi duni, in primul an dc vegetalie al plantaliei de salc6,m.

andere Diine im ersten Vegetationsjahr der RobinienPllanzung.

Abb. 40.-Eine

Fig. 41. Abb. 41. -

DunL ;i deprcsiune in primul an d0 mgetatie al piantaJiei dc salcinr.

Dtine und Senkung im ersten Vegetationsjahr der Robinienpllanzung.

86

lucrari, cu scopul de a rate prin goluri importante, s'au fd,cutaceste s'au Lucrh,rile inchiderea. qi de a gri,bi mai viguroase obline arb-orete parte o anumitx, J[cut in dijma, locuitorilor ce Ie f[ceau revenindu-Ie din materialelerezultate. de intindere mare, s'au tiliat numai fi,qii inguste de In arboretele arbori pe marginile 1or. in mod iileal, nu sepoatefacc ins5, Srlriirca cu plugul a rfldd,cinilor de teamajustiiicatir, plug.rrilelocuitorilor, dc oarcceacegtia, utilizfr,nd de (10' 15 cm de a nu-gi rupe plugurile,trag brazdeprea superficialc atlflncime). c) Golurilc prea mari din plantaliuni viguroases'au plantat' spre prealmult inchidereape calea drajonhrii' a nll se a$teptei, mai intinsc,rezultatedin receplrile mici ;i arborctelc palcurilc d) In de curllire, pentru inli,turarea lucrilri necesare r.echi ;i recentc,erau pflnfl Ia 20 de putcau-num5'ra sc listariior clc prisos.Pe uncle tulpini I5,stari. qi arboretelerezultate din recepi'ri noui (2-3 ani)' In pfl,lcurile buni de araci.In cele'echi, curflliriies,auf[,cut cflndl[starii deveniser5 chiar lflstarii qi drajonii rle prisoserau mai mari in stare de ph'rig9i vegetau nu verzi iar cei uscali, -, dar mulli dintre ci erau de pr[jinig viguros. S'a extras qi aci tot ce era de prisos, scoldndu-seuscdtura decflt 2-3 ldstari pe o tulpin[' qi ncllsfl,ndu-se Prin acestelucrd,ri, extinse pe scaril mare' au rezultat cantit5'li de materiale:primele venituri de pe nisipurile dela Hanulinsemnate Conachi. lucririlor ilc experimenta{ie Rezultatele noastrela llanul-Conachisunt de clat[, relativ De,siexperientele concluziideiinitiYeasupramajosi, seformuleze totuqi recentil,elelas6 luate in cercetare' rit[lii problemelor I.Iiixareadunclor'Toaternetocleleirrtrebuintatedenoi audol'editoeficacitatccornplccti':pestetot,nisipulmobil'adcrriirit't ni-qipsburx,torpe timp de r,flnturi puternice' a lost fixat. \regetalia desh,gi uscatcnu a intfrziil,t s[, se instalezc, *.rniitx de nisipuri sxrace vAr,*indastfcl opera de fixare. l)a,ci, toate mctodele au fost excelentesub raportul eficacitH'lii' qi mai pulin costisitoare' r[mf,,ncnumai de alespe cea mai expeditiv5' PentruconditiiledelaHanul-Conachi,ceamaiinclicati'dinacest cu ramuri risipite pe suprafaladunei' punct dc vedereeste acopcrirea plantalie. Sc pot imprh9tia:tulpini 9i ramuri de clupX, imecliat

Fig. 12. Abb. 42. -

Creqteri de ur1 an, la salcim, pc vd,rful tlunei.

Einjbhriger Wuchs iler Robinie aufjdem Giplel einer Diine.

Fig. 43. - Idem, la poalele dunei. Abb. 43.--Derselbe Wuchsam unterenTeil der Diine

scurtali in vedereaplansalcie pitic5, gi tulpinele puielilor de salcd,m td,rii. In acestmod, se poate reugi ca lucrarile de fixare a nisipului s[ imprejuri,ri, 500-1.000 lei la ha. coste, dupX, de dunelor de impS,durirea II. fncercd,rile s b u r H , t o r . nisip s'au fH,cutconcomitentcu Am vd,zut c5, lucr[rile de impH,durire migcH,rii nisipului au aceleade fixare. In acest mod inconvenientele fost redusela minimum. consRezultatele de p6,nH,acum ne conduc la urmb,toarele tatH,ri: plantat cu ph,mfi,nt de imprumut la rildilcini, se prinde 1. Salcd,mul, Pe nicio dun[ plantat5' reuqitainiliald, f[,r5,excep{ie. pe dune aproape a plantaliei nu a coborit sub 95o/o. deoIn privinla cregterilordin primul qi al doilea an, constatX,m jurul al imediat in nisipului a acoperire modul de dup[ sebiri puietului. plantaliuneacu acopeIn condiliuni identice dc situalie pe dund,, cu ierburi vegeteaz[ evident mai slab decAt rirea cu glii de ph,mfi,nt prin fascinede salciepitic[ sau paie. cea insolitd de acoperire pulin timp dela plantare, incep s[ se desvolte Dupi Explicalia: sau seminle se afld,in glii. Acesteaabsorb buruienile,ale c[,ror rd,d5,cini mare parte din apa solului, ceea ce se rcpercuteazflputernic in desvoltareapuielilor; fig. 45 arat5, clar deosebirilede desvoltare intre puielii cu solul acoperitcu fascinede ramuri pi cei cu sol acoperit cu glii. sh,se desvoltcpoate fi atflt de mare, buruienilorld,sate Concurenla in primul an cu lujerii ini{iali de incAt puielii sH,incremeneascb 20-30 cm. solului cu paie in jurul puielilor Plantaliile insolite de acoperirea inilialfl, ca ,siin cazul acoperirii condilii de bund,desvoltare au aceleagi insi paieleau conlinut gi gr[unJe, acestea cu fascinede ramuri. Cfi,nd care ajutate de pX,mdntul gramineelor corespunz5,toare, au dat nagtere gi au concurat puielii in sol. negru de imprumut, s'au dcsvoltat Rezultatul:in primul an, desvoltareamai redusi, a puielilor decAt nu apH,ruseri,. acolo unde acestcgraminee cu pi,mffnt de imprurnut 9i Cele mai multe plantaliuni de salc6,m qi arati in primul an o' tulpini subliri, ramuri fascine de cu acoperire lujeri formeazd, viguroqi,dintre cari I'}uieJii surprinzitoare. desvoltare lungimeade 1 m, iar unii ating chiar 2 m (v. fig. a2). mulli depH,gesc din primul estemai marc, cregterile dunelor, undeumezeala La poalele 89.

Fig. 44. Abb. 44. -

Crepteri dc un an, pe alti, dun[.

Einjiihriger Wuchs auI einer anderen Diine.

Abb. 45. - Reisigdeckung'(links) sicherte einen griisserenlyuchs als Grasplaggendeckung(rechts); die Grasp.laggen deckten sich schncll mit einern iippigen Gras- und Unkrautwuehs auf.

Fig. 15. - Acopcrireacu ramuri (stinga) a asigurat crcttrri mai mari decit cca cu glii (dreapta); gliile s'au imburuicnit repede ;i abunrlcnt.

90

Pianta{,ic dc salcim din 1931, deia poalele !'ig. 16. pozilie dunei principalc, dupii 3 ari de rcgetatic; acccaqi ca in lig. 43.
Abb. 46. - Robinien-Pflanzung 1931 arn unteten Teile der Ilaupttliino von Abb. 35 nach 3 Jahren. Die gleiche Lage wie ir der Abb. 43.

Fig. {,7.Abb. 47. -

I)urradin iig. 37 dupi 2 ani S a l c i i n r u il i , n c e z c ; t e .

Diire von Abb. 3? nach 2 Jahren. Die Robinicn hinsicchend.

91

Fig. 48. -

Duna qi depresiunea dcla lig. 41, in anul. IV de vegetalie al plantaliei de salcim.

Abb. 48. - Diino und Senkung von Abb. 41, im IY. Vegetationsjahr der Robinien-Pllanzung. ZulriedenstellendeYegetation.

Fig. 49. Abb, 49. -

Plantalie de pin austriac din 1931, pe duna principali.

Schwarzkiefer.Pllanzung 1931 auf der Hauptdiine.

92

sistematic 1,50 m, iar unii lujeri trec chiar de 2 m an depa,$esc (v. fig. a3). In ansamblu, dunele plantate cu p[m6,nt de imprumut au ara'tat in primul an un aspect imbucurd,torde adev[,rategr5'dini,in locul pustiului din anul Precedent. fdri, pfl,mflntde imprumut, dar insolite 2. Plantaliunile de salca,m mult mai mici: cu ramuri sau glii, au in primul an cregteri de acoperire de cu p5,m[i,nt plantali puielilor ai aceja 1/2 din nici lujerii nu ating imprumut. In anul II qi III insi, planta{iilede salcirnde pc dunearatii,cu totul sunt mult mai mici sau lujerii din primul an alt[, situalie: cregterile la inlllimea s'au uscat qi auii noui dau rle jos. Plantaliile lncremenesc iau tot puielii usca,ti, lujeri mult de mai tot umplu se m, clc 1 m-1,50 mi,tur[. mili mult forma de cu cflt ne apropieminsd,cle poaleledunelor,cu ata,t crcgterilese in anul II gi mai alesin III, menlin mai viguros,plantalia formeaz5, arboretinchis cu vcgetalic foarte activ[. r'ig. 46 aratx, o asemenca plantalie de 3 ani cu ini,llimea de 4-5 m. ne conducla concluziacertd,ci pe dune, dfl'mAcesteconstatd,ri posibile) suprafeleinalte, orice md,suri(economic buri qi in-gcnere arboret. sau am lua, salcamulnu se poate menline ca plantaliune nu sunt salca,mului Minimele de ap[ qi substanlenutritive necesare dela inalte nisipurilor ale climat de sol condiliunile in realizate ;i Hanul"Conachi. Salcflmul nu are tleci viitor pe nisipurile inalte ale acestui teren. 3. Rezultateinversearat5,pinul austriacin plantaliuni cu pd'm6'nt iniliala total5 pi Plantaliile aratd o reugitd, de imprumut la r5,dilcini. (cu lujeri anuali de 30-50 cm qi chiar mai cre;teri tot mai viguroase mult) in anul II gi III dup[ plantalie qi 50-?5 cm in anul IV (v' {ig. a9-55). Pe una din dune, unii pini au atins iniJlimi de 2-2,50 m qi o vegetaliefoarte viguroasd. dovedesc dund,(fig. 51-55) pinii iFi umbresc Intcresanteste ci pe aceast[, lipseqtein intregime. ierbacee deja solul, iar vegetalia - indoieli asupraviitorului Nimic nu nc poatc crcia deocamdatd, pinului austriac pc dunele dela Hanul-conachi. Insugirea acestei specii,tle a fi extrem de modest[ fa![, de substanlelenutritive 9i gi c5,ldurile,o face deci indicati' pentru de a, suporta usch,cinnea plantarea dunelor.

Fig. 50. Abb. 50. -

Aceeaqiplantafie, dela fig. 49.

Dieselbe Pllanzung von Abb. 49.

Fig. 51. Abb. 51. -

Plantalie dc pin austriac din 1931 pe alti dund, in anul Y de vcgetalie.

Schwarzkiefer-Pllanzung1931 auf eincr anderen Diine, im V. Vegetationsjahr.

94

Fig. 51. - Aceia;i pini din iig. 51, irr toamna 193?. Lire;tcrca in inilfime din ultirnul ern-variazii intre 53 gi 73 crn.
Abb. 54. Die Kielern von Abb. 51 im Herbste 198?. Der letztjiihrige Hiihenwuohs schrvankt zlvischen 53 und ?3 cm.

Fig. 55. - Plantatic dc salci,m cu culturii intcnncdiarl de pcpeni,pe nisip brun, bogat in hurms.
Abb. 55. Robinicn-P{Ianzung mib Mellonen-Zrvischenkultur aui braunem humusreichem Sand.

96

Teama c5,ar suferi de gerurileputernice,pAni, acum s'a dovedit neintemciatd,. Pinul silvestru s'a dovedit mai pulin indicat pentru dunele dela mai pulin viguroase dec6,t cregteri Hanul-Conachi: lfl,ncezegte sau arat5, pinul austriac.O concluzie cert5, nu se poate inc5,formula; s'ar putea a seminlei. ca in incercflrile noastres[ fic gi o problemi,de provenienJ[, Ar trebui incercat cu puieli proveniJi din scminlelede pin silr.estru crescutla noi, in sta{iunile celc mai uscateqi silrace. prezintX plantaliunile de pin: in timpul Lrn singur inconr,.enicnt icrnii sr-rnt atacatecleiepuri, cari lc rod acele,mugurii ;i chiar restul lujerilor. S'au luilt in alnul II al cxperimentalieim[suri de nngereugoarl, tr puie{ilor cu gutlron qi s'au fiicut garduri provizorii. In viitor, pinii plantali r.or ii unrsi s11cleiu de omizi, substanla in acestscop. cea mai indicatir, i n g r X q i m f l n t u lo uri g a n i c < p r a f d e c a r n e > l a 4. ,\plicarea plantaliunile de salcdmqi pin s'a dovedit firir, efectebinef5,cXtoare. vcgeteazi,mai Din contr5,,toli pinii plantaJi cu acest ingrd,g5,mfl,nt slab decdt cei f5,r[ dc ingr5,q5,m0,nt. este mirosul lui, Alt desavantajal aplic[rii acestui ingrh,qflmfi,nt la r[d[cini]e puietilor, care atragevulpile gi lupii; ace;tia scormonesc astfel in parte. desgropfi,ndu-i III. Lucrdrile de impS,duriri pe nisipurile fixate natural prin vegeta!ie. cu nisip 1. Pe supraf ef e inalte ;i ddmburi ,sArac. plantat Aci situaJia estea,semhnh,toa,re aceleea, de pe dune:sa,lcf,mul, cu plmflnt de imprumut, in teren nelucrat, porne;te bine, dar chiar in primul an, vara, incepe a l5ncezi, din cauza concurentciflorei ierbacee. Tn tercn lucrat vegeteazS, mai bine in primul an, dar apoi, treptat Dar chiar prafloreiierbacee, incepe a l6,ncezi cu refacerea ,sise usuci,. qind bine ;i la timp plantaliile,pe aceste nisipuri plantaliile inc[ suferi, nutrigi sfflr;esc prin a incrcmeni,din cauzainsniicienlcide substi'r,n{e tive ;i apd,. mulluPinul austriac,plantat cu p[mfi,nt dc imprumut, r'cgeteazd, mitor, chiar in teren nelucrat, dAndu-necredinla cX,ar putca forma shn[toase. in viitor arborete constatare ca pe dune: r'egeteazi, aceea;i Asuprapinului silvestru, piere. austriac chiar cel sau mai slab decflt 97

Fig. 56. - Salcim linced, cu lujerul de anul trccut, usctrt. Plantalie pc nisipbrun-g[lbui.
Atrb. 56. - Absterbende f-iobinie. Der vorjiihrige Trieb ist ausgetrocknet. Pllarrzung aui braungelblichcm Sand.

Fig. b?. - Arboret dc saiciim dc 15 ani, pe sol nisipos bogat in humus, brun inchis. Iniillinrca 15 m.
Abb. 57. - 15 jAhdger Robinicn-Bestanrl auf hunusreichem, dunkelbraunemSandboden. Hijhe 15 m.

98

Fig. 58. Abb. 58. -

Planta{ie de salc6,m de 4 ani, pc dcpresiune u;oar[,, cu sol nisipos, brun-gllbui.

Vicrjlhrige Robinien-lllanzung auI leichter Senkung mit braungelblichem Sandboden.

i:'

Fig. 59. - Arborct dc salciirn plantat rcavi.n. in 1932 (6f 1ani), pe sol [i5iPo5, lnllfimea E 10 m.
Abb. 59. -Robinien-IJeslnnd, ?flanzung 1932 ( 6 * 1 j i i h r i g ) , a u l b r a u n e m , l e i c h t l e u c h t e mS a n d gepflanzt. Hijhe 8-10 m.

99

Fig. 60. - Arboret dc salcirn plantat in 1930(8f 1 ani), po nisip brun, cu substrat u;or lehrnos qi jilav. In5,l!imea, pini, la 11 rn.
Abb. 60. - R,obinien-Bestand,Pltanzung 1930 (8*1 j;hris), auf braunem Sand mit schwach lehmigem, frischem Untergrund. IIiihe 9-10 m.

Fig. 61. - Arboretul dc salcdm cel mai binc dcsvoltat, pe o depresiune cu nisip gllbui ;i siirac pAna la 40 cm, iar mai jos ruginiu si slablehnros. Vd,rsta 16 ani, inallimca 15 m.
Abb. 61. - Der besl,etrtwickelteF,obinien. Bestand aul ciner Senkung mit bis zu 40 om gelbem, armem SaDd; weiter uDten, rostig und schwaoh lehmig. 16 jiihrig. I{iihe 15 m.

100

gi brun 2. Pe supraf e{e cu sol brun-gilbui (bogat in humus). - cu pepenigi pe alocuri Aci a fost posibilil cultura intermediarH, pi,m6,nt Plantalia s'a f[,cut fdrd, de imprumut. chiarfasolc. cu porumb ,.ri plantalia a avut o reu;it[ inilial[ de foarte fost bune: au Rczultatele in privegetalic viguroasd, 9012" in celemai mrilte culturi ;i o stare de calitateanisipuluisi micromul an cu creqtcride 0,75-1,50 m, dupE, relief (v. fig. 55). mulluCu tontl ariditatea climirtului, salcflmulse poatc men,tine pA,n5, realizarea condiliunea ca la cu suprafele, mitor pe asemenea stiirii de masil', flora ierbacec,care se rcfacc u;or, si, fie continuu nisiiniirturati prin pragile.Altfel, chiar pe cele mai bune ascmenca lujerii formali in puri, in anul al ITJea incepeprocesulde l6,ncezirc: soartd' allii de jos, cari Yor aYeaaceea9i prirnul an se usuci,gi pornesc acestea de este net'oie complectflri, acolo unde (v. fig. o6). In plus, cu atA,t Cu cflt solu]rIm6,nemai mult dcscoperit, si, sefacl neintA,rziat. planta{iedeash,, qansa planta{ieide a se sah'aestemai mici,. Dc aceea: repetate;i complectlrila timp. Ia 1i 1,50,praqile qi d e p r e siuni ugoare cu sol brun-gi,Ibui 3. Pe brun. instalat in tercn mobilizat cu culturh,agricoli,interAci, salcAmul, pe nisitot cceace-i lipsegte mediar[, in majoritateacazurilor,a g5,sit purilc inalte uscate qi shrace,spre a se desvoltaviguros: substanle Rezultatul: Plantaliunile slau desvoltat nutritive ;i apd suficient5,. viguros,atingdndin anul al IIIlea in[llimi de 4-6 m, iar in anu] V gi VI, inil{imi de 8-10 m (v. fig. 59 qi 60). Ins[ fd,rb mobilizarea lucri,rilor in asemenea solului qi lndepi'rtarea buruienilor, succesul sta{iuni esteproblematic:concurenla abuntlenteiilore ierbaceeeste -in cele mai multe caznri- exterminant5, pentru salcAm. excelent, plantat in teren arat, vegeteazd, austriac, Pinul nearat, plantat in teren (v. fig. 62) 50-70 cm anualede cu cregteri ; in gropi largi, vegeteaz[mai slab, dar inci, multumitor. uqoarS, in .1931 pe o asencnea Planta,titr, de pin austriaccxccutatd, arati o vegetatie foartc viguroas[, cu ini,l{imi chiar de depresiune, 2 3,7c m (v. fig. 62). l'inul silvcstru rX,mfl,ne ;i aci in urma celui austriac. . 1 .P c f n q i i l c c u s u b s t r a t l e h m o s , l e h m o - n i s i p o s tercnului. sau nisipo-lchmos de pe marginilc variabile intre 0,3 Aci, sub nisipul gd,lbuiusilu brun, la add,ncimi gi 1 m, aparc pi,m6,ntulnegru, bogat in argil5, 9i humus, care se

101

Fig. 62. - Pini austriaci, pe ugoari, depresiunc cu sol nisipos,brun-gaibui, plantali in toamna 193?. Aproape au ajunssalcdmul, la virsta de ? +2 ani; ind,llimea ,2-3,?5 m.
Abb. 62. - Schwarzkieler auf leichter Senkung mit braun-gelblichem Sandboden, im Herbste 193? gepllanzt. Die ?+2 j?ihrigen Kiefer haben beilahe dieselbe Hithe wie die Robinie (2-3,?b m).

l'ig. 63. Abb. 63. -

Pini austriaci, plantati po dcpresiuue' cu nisip srirac.

Schrvarzkieternauf einer Senkung mit armern Sand gepllanzt.

L02

Fig. 64. - AceiaEi pini dela iig. 63, in toamna 1937' In planul I, mcsteacln instalat pe cale naturali'
63 im Herbste 193?' Im Yordergrund Abb. 64. - DieselbenKiefer von Abb. 'Wege die Weissbirke eingestellt' hat sicb auf natiirlichem

Fig. 65.

Plantalie do salcil.m in antr] I pe nisip, in strat de 80 cm, pc substrat lehrnos-nisipos.

cle I'cgetatie, de cernoziom

aul Sandboden im erstenVegetationsiahr Abb. 65.- Robinien-Pflanzung bei 80 cm Tielc. Schwarzerde'Untergrund mit sandig-lehmigem

103

Fig. 66. - Piantalie dc salcim iq anul II dc vcgeta{ie, pe nisip in strat de 20-30 cm, pe substrat de eernoziom Iehmo-nisipos.
Abb. 66. - Robiirien-Pllanzung im zweiten Yegetati0nsjahr aul Sandboden mit sandiglehmigem Schwarzerde-Untergrund bei 20-30 cm Tiefe.

Fig. 67. - Arboret de salcdmplantat in 1932 (6 +1 ani), pe nisip brun, cu substrat nisipo-lehmos,bogat in hurnus. friiltimca pduii la 11 m.
Abb. 67. - Robinien-Bestancl,p{lanzung 1932 (6+1 jahrig), auf braunem Sand mit lehmig_ sandigem,humusreichem Untergrund gepflanzt, H i i h e b i s 1I m .

104

(v. descrierea aoestui intindepe cdmpiaapropiati; flora esteabundentd, tip de staliune). aci intre buruieni,a incare in repetater6,ndurie$uase SalcAmul, gi bine cur5,!itde buruieni plantflrii in teren mobilizat registrat, in urma cea mai viguroas[ de pe intreg terenul: prin prlqire, desvoltarea au ajuns pflni la 2,50m, iar in al II-Iea an trein primul an, creqterile ceau chiar de 3 rn. Astfel incdt, la finele anului II, p[r!i insemnate din acesteplantalii atingeau in[llimi de peste 5 m. Arborctele de salcflm plantate pe nisipuri cu substrat lehmos qi nisipo-lehmos sub 0,5 m, ating in[l{imi de 10-11 lchmo-nisipos m la r-flrstade 9 ani (v. fig. 60 61 66 9i 6?). ce s'a ficut in Aci avem exemplul cel mai elocvent de greqeala fi,rh, mobilizareasolului ;i plantareanisipurilor dela Hanul-Conachi, firi, indep[rtarea buruienilor: pe soluri de c]. I de fertilitate penacelaq egec, ca pe cele mai rele tru salcfim, se inregistreaz5, nisipuri. de pAlcuri naturale cu 5. Pe depresiuni p u lin q i c u v e g e t a l i c t r e m u r I t o r , n e g r u , a l b plop activ6. Plantaliunile de drajoni ;i puieli de plop negru au avut o reugitH, iniliald,complect[ gi un frumos inceput de cre;tere.To!i, absolutto,ti de larvele Melolontei.Astfel insir,(trei sute) au fost roqi la rd,dd,cind lucrdri, care ar fi putut renun,td,m la aceste am fost nevoili si incA,t, avea succes. <Valea Rear. de tipul 6.Pe depresiuni gi alb Plantaliunile cu butagi lungi de 80 cm. de plop tremurS,tor nu au reugit. Numai 5o/odin butarsiau dat lujeri dar cu timpul s'au
usc:r,t qi accia,.

le u fost P I o p u l d e C a n a d a s ' a p r i n sb i n e ,d a r c r e g t e r i a urmat uscarea. l6,ncezeali, a extrem de mici; dup5,aceastS, cu excesprelungit ile ap5,in sol, sunt Acestedepresiuni Concluzia: Iar plopul de s[racein substanlenutritive gi insuficientaerisite. excesiv pe cu succes specia carenu poatefi cultivat5, se dovedegte de Canada depresiune. tip de orice - cinc ;tie cflt incd de acesttip sunt condamnatc Depresinnile numai cu covorul de muqchi gi firava, rar[ vcgetalie iers[ rdm6,nd, vfli va aci.Probabil,cu timpul, pe asemenca baccece o caracterizeazd, azi salcia pitic5,. inainta mai mult dec0,t poalele dunelor, dela 7. Pe depresiunile plantaliile de salcflmcu p1m0,nt de imprumut au un succesinilial

105

mul{umitor,pe alocurichiardesilvdrqit. Stareadevegetalie a planta{iilor depindemult de condi{iile de sol ale depresiunii qi anume,in special de prezenlaunui strat mai lehmos,cu un continut apreciabilde substan{enutritive; de asemenea, bogX,{ia in humus a nisipului,in stratul superficial,este de mare insemnS,tate (v. fig. 41 pi a8). Sunt insi, gi uneledepresiuni dc mic5, suprafat[,aproape inchiseintre dune.pe acestea, sulcdmul vegeteazi mai slab.aproape ea pe nisipurir. inalte si aride. Cauza:radialiile puternice,din toate pi,rlile qi primenireaprca inceatX, a aerului prin curenli. Planta{iile de dud fflcute pe asemcnea depresiuniau avut un rezultat negativ: toli puielii planta{i s'au uscat. Experienla ar trebui repetatii, cu puie{i de talie mic[, retezati. Pinul austriacplantat pe o asemenea depresiune, vegeteazfl foarte bine (v. fig. 63 pi 6a). 8. Pe un ha cu experimenta!ie variatE,. Aci, pe nisipuri plane pi pe depresiuni,plantaliile de salc6,m, pin, gl[di!d, gi oletar, executate cu gi fd,rl p[mdnt de imprumut qi in consistenlediferite, confirmb rezultateleoblinute in parte in celelalte locuri, Pe nisipuriles5,race gi aride, salcdmul, oricum ar fi plantat, ld,ncezeptesau se usuc5,. Ori unde,pe aceste nisipuri, apareo depresiune, salcdmul vegeteazf,, mai bine. Pe unele dintre acestedepresiuni, el vegeteazd,, in planta{ie deasd,, chiar viguros pi in anul II qi III, indreptl.tinrlo-rr* ,e, credem cd,va aveaviitor. Pinul austriac,plantat proa mic (puielii primili nu au fost dcsvolta{i suficient), luptb,greucu nisipulce sedeplaseazd, putin, ingropd,ndu-l in parte. Totugi mulli inving qi apoi se ridici,, vegetd,nd multumitor. Gl[,di!a gi otetarul, plantate in aceleaqi condiliuni ca salc6,mul, vegeteazh, ca gi acesta,pe nisipurile sdraceldncezind. IV- Lucrfiri ile intre,tinerea plantaliunilor qi eondueerea arboretelorde sale6,m rezultate a) Despreintrelinereaplantaliunilor prin prigirea repetat[,,ne-am ocupat mai inainte. Aci este suficient sh,repetd,m cH,concurenta florei ierbacee poate fi atfl,tde puternicl,,incd,tplantaliuni bine reugitede salc6,m pot pieri intr'o var[, dac[ nu se indeph,rteazh buruienile de talie inaltd, ce le invadeazd,. 106

Fig. 68. Abb. 68. -

O parte dinrr vinele >qi drajonii proveni,ti clin tiiierea unui salcdm li,nced.
einer Ein Teil des Wurzelsystems und die Wurzelausschldge jungen R,obinie.

Fig. 69. - Llstari ;i dragoni dc saicem, de 1 an, Pror-enifi Prin re0eparcqisdrelirca ridi,cinilor.
Abb. 69. - 1 jiihrige Stock- und \\rurzclausschliige einer aul den Stock gesetztenRobinie.

107

Fig. ?0 gi ?1. - Liistlrire qi drajonare, la salc.i,m. in anul I dupd,executarea lucri,rilor de rccepare ;i sdrelireariili,cinilor.
Abb. ?0 u. ?1. 1 jahrige Stock- und \{urzelausschtdge der auf den Stock gesetzten Robinien.

108

Fig. 72. -

qi drajonare. Intinclereasalcemuluiprin ld,stitrire

Abb. ?2.-Ausbreitung der Robinie durch Stock- und \Yurzelausschliige,

Fig. ?3. - Por.tiune conplect inchisl, in urma intindcrii salci,mului prin li,stari ;i tlrajoni - prorrenili prin rcccpare qi sdrelirea rii,diciniior - dupi, rin an.
Portion zufolge der AusbreiAbb. ?3. Vollkonmen geschlossene tuns dcr Robinien durch Stock- unl Wurzelrusschliige.

109

Fig. 74.- Porfiune complect inch'si,,in urma intinderii saicdmului priii lS,stari ;i drajoni - provcnili prin reetpare ;i stlrelirca rldd,cinilor - tlupd, un an.
Abb. 74.Yollkommen ge..chlossere lorlion zufolge der Ausbreitung der Robinicn clurch Stock- und Wurzelausschlige.

Fig. ?5. - Arborct rle salc;inr provenit din planta,tie recepatl in 1g32. Inlllimca 8 9 n.
,Abb. ?5, -fluLirietr-Besrantl aus riner im Jahre 1932 auf den Stock gcsetzten IJflanzungHiihe 8-9 m.

110

nisipul qi prlqind la timp buruienilor- ar6,nd Prin indcpilrtarea pe intinse suprade salc6,m, am reuqit sd,instaldm arboreteviguroase plantase multe ori. de mai zadar se fele unde in Ph,catinsd,,c5,nici fondurile qi nici m0,nade lucru nu ing[ingrijirc a Plandue o suficientH, mare. taliunilor, pe scar5, b) Lucr[rile de recepare a qi de sdrelire a rii,salcAmului dXcinilorlui au avut un succes real acolo unde golurilentl erau prca mari qi unde salcflmii vegetau mullumitor. S'a reuqitPe aceastilcale, a sc intinde toate plantaliile in li,turi gi de a se inchide multe plantaliuni Prin goiuri. Planta.tiilerecepatevemai viguros, iar inchigeteaz5, derealor prin drajonii rezultati, activeazH,neb5,nuit creqterile. Prin accste lucrd,ri, Procentul real dc impfldurire al nisiPurilor dcla Hanul-Conachi a crescut Fig. ?6. - Liistari drajoni rczultali ;i arborete nemult, formd,ndu-se din reccparcaunui salc6,m. pe numeroase einer au1 inlrerupte, ;i re- Abb. ?6. ,(tock uncl \Yurzelausschliige den Stock gesctzten RobiDie. (vezi iig. intinse suprafele lativ 68-75). Pe nisipurile silracegi aride, lucririle de acest gen au o reuqit[, slabii: nu pot suplini cecace ntLturarefuzii categoricsi, dea. s'trr putea face in concliliunimai bune, I)ac[ sdrclirearX,dflcini]or ar li 9i mai bune. cu pluguri care si, taie mai adflnc,efectele golurilormari din plantaliuni rnai Yechi,au reursit, c) Complect[rile lucrflri nu in cea mai marc parte. sunt insi, cazuriin care ascmcnea aer in aceste cie curentilor fi lipsa mullumitor. cauza pare a reu!-csc cle salcam. goluri inconjuratc de toate phrlile cu plantalii ridicate qi pfllcurile rcccpate llstarilor de prisosdin arboretele d) cLrri,lirea sau uscate, s'&u excmplarelordeperisante mai inainte ;i extragerea mici sau creqteri cu Arborii pentru cregtcri. mare folos de dovedit desvoltfl'ndu-se vigoare, cilp[tat au ld,nced5,, cu vegetalie aproape activ qi cu formc frumoase,in urma curllirii fi,cute' lt1

Curdtirea,cu caracter de rd,ritur5,adesea,a dat aspectde cur5,!eniegi ordine in arboreteqi o vial5 activh,arborilor. Pe lang5,acesteefecte culturale, s'au realizat venituri frumoase. iar populalia a fost indestulati,cu materialepretioase.

consiileraliuniEenerale asupra, problemeiimpirluririi nisipurilor rlcla Hanu-Conaehi cercet5,rilegi experimenta{iadela Hanul-conachi conduc lzr, o interesant[, sericde concluziuni, r'a]abilepentru toate nisipurilcslrace, lipsite de calca,r, din tinuturi secctoase. Terenul nisipos tlcla l{an'l-conachi trebue considerat ca ur ansanblu de staliuni diferite, ctrrepermit forme si conditiuni de vegetalie cxtrem dc variate, dela acelea de semi-pustiu, la aceleade arborete de gorun. De aceea, cultura forestierh, trebue sd fie aci de asemene&variat[, in forma adecvati,fiecii,ruitip de staliune. 1. O insemnatS, parte din acest teren (aproape 40%) prezinth, condiliuni de semi*pustiu gi stepd uscatd, (Staliunile tit 1, Z, 3, 4 yi 5). Nisipurile inalte (dune, dd,mburi,suprafeteridicate), extrem tle sarace, u$or expuseusci,ciuniiinaintate si caracterulprca arid al climatului local, sunt piedici grele in calea instald,riipddurii. nintre speciile lemnoase, pe accstenisipuri sd,race gi uscatenu pot vegeta decAt cele mai modestefa{d, de substantele nutritive qi cele mai rezistentela uscXciune. Acestea sunt unelespeciide pin, dintre care,p,inusnigra uar. aus_ triaca a fost verificat pentru faza iniliari a culturii gi tasil frumoase sperante pentru viitor. Alte speciiindicate a fi incercatesunt pi,nus rigid,a Miil. pinus ponderosa Doug., P. banatica Georg.et lon., p. Banksiana Lam., P. ronlortolloug. Nu se poatepreciza clasade productiune pe carear putea_o atinge arboretele dc pin in condifiunile dela Hanul-conachi; va trebui insd, s5' ne multumim pc nisipurile inalte chiar cu arborete de cl. V ,si IV-a. Acestearboretc,mai pulin utile pentru lemn decd,t cel de salcfi,m, ar aveAun rcal rol de proteclie qi ar putea fi utilizate pentru resinaj. Plantaliunilede pin trebuesc fd,cutc numai cu pd,m6,nf de imprumut, iar flora ierbacee pe c0,tposibil inllturatl. 772

f5,cute cu lucr5,rile de fixare, odatd, Pe dune,plantaliuniletrebuesc nisipurilor trebue inierbare. Inierbarea prealabild, aqtepta o a se fir[ pentru impH,durire. lucrX,rile de eonsiderati aci ca periculoas6 qi cu accentuateexigentefa![ de S a I c fl m u l, speciemesofitH, nutritive, nu poate forma arboretede viitor pe nisipurile substanlele qi uscate (staliunile citate pentru pin). inalte - sd,race salcO,mului in aseIn viitor, trebue sil se renunle Ia introducerea meneasta{iuni. cu apreciabilconlinut in humus, salPe nisipurile brune-g5,lbui, c6,mul s'ar afla in limita posibilit[lii lui de vegetaliein arborete,daci, flora ierbaceear putea fi complectgi permanentinlX,turati, pA,n[ la realizarea st[rii de masiv. estemai fi aplicat[ in gradul necesar, Aceastdm5sur5, neputd,nd bine ca gi acestenisipuri s[ fie l[sate pinului. prin: nisipuri Rdm0n salcAmului incX,mari intinderi, reprezentate degradat,deprede tipul cermoziomului brune, soluri nisipo-lehmoase siuni ugoarecu nisipuri brune-gllbui gi brune, f5,giiledinspre marginile terenului q. a. (staliunile tip nr. 6, 7, 8 gi 1), reprezentd,nd in total aproximativ 30o/odin suprafala domeniului. sunt in cea mai De fapt, suprafelele destinateculturii salcd,mului mare parte deja ocupate de aceastd, specie.In afar* de acesteamai qi insemnate suprafe{ecu nisip mai sEracin sunt ocupate de salc6,m humus ;i mai uscat, pe care acesta,f[,rH,a vegeta viguros, se menline deocamdatimullumitor. fie: trebuescsH, Normelegenerale de cultur[ a salcfi,mului (1/1,50), spre a se obline repede inchiderea a) Plantalie deas5, arboretului. b) Teren mobilizat. r) Prd,gile la timp. d) Complect5,ri neintfirziate. plantaliilor slabe. e) Receparea f) Provocareadrajond,riiprin sdrelireacu plugul a rd'd5,cinilor. g) Cur5,liri qi rd,rituri la timp. in stratul superfiPe depresiunile cu nisip gilbui sau brun-g5,lbui viguroasfl o desvoltare inregistreazi, cial, pe care Salix rosmarinifolia (in[l{irni dc 1-1,30 m) trebuescintroduse specii care pot suporta: prelungit de apd, in sol gi variain substante nutritive, excesul s[rX,cia plopii pe umiditate in asemcnea depresiuni de sol. Natura trimite liile qi frumoase, gi mesteacinul.O dcsvoltare inilltimi mari viguroasi, cu arat5,ins)i numai m e s t e a c d,n ul (v. fig. 22, 23, 24) a ch,rui
-Lt;)

introducere in acest tip intins de staliune, o credem necesarb gi posibild. Mesteacd,nul ar infrumuselamult peisajul gi ar furniza un material destul de apreciat pe pielele oraqelor apropiate. Rd,m6,ne numai s5, stabilimprocedeul cel mai indicat pentru introducerea acestei specii. Pe solurilenisipoase brune-cenugii, de pe suprafeteplane qi depresiuni,stejarulpedunculat qi gorunulvor trebui pd,straficel pulin pe intindereace ocup[ astizi. Va trebui ins5,sd, se treacH,dela crAngurile actuale, la arboretenoui, provenite din sdm6,n!d,. Instalarea noilor arboretetrebuefh,cut5, numai prin insd,mdn![ri.Arboretele actuale sH, nu fie atinse piin5,ce nu apare suficientseminlig, iar ulterior vor trebui rilrite treptat cu exigenlele gi desvoltareaseminllului. Exploatd,nd imprudent arboretele de cr6,ng, am risca sH, nu mai putem reintroduce aceste specii,mai ales gorunul. Nisipurilepi solurilenisipoasedela Hanul-Conachi, prin varietatea condi{iunilor de vegetalie pe carele au, cd,tqi prin multitudinea staliunilor gi a formelor de vegetalie,sunt pentru silviculturanoastri, o pretioasi,qcoald, natural[ qi un variat cd,mp de experimentalie. noui aplicaliuni dintre cele $tiinla gi practica forestierl iqi gH,sesc mai pline de interes.Aci se pot urmflri ca nicd,ieri mai bine, limitele pdni, la care cultura forestier5, ingrijit5, poate intinde diferitele specii qi variatele norme de culturE,ce se pot adopta spre a se invinge vitregia naturii fa!d, de vegetalia forestier[,. Hanul-Conachi are toate elementele necesare, spre a deveni un important centru al experimentalieinoastre forestieregi, in acelaq timp, prin efectulsilviculturii, un isvor de producliuneforestierdacolo unde altd,datS, domniaupustiul sau oceanul de buruieni. Ultimii ani, prin lucrflrile de experimentaliegi culturd, pe scar[ intins6, au adus o important5, cucerirede pozilii pentru vegetalia forestier[, care, distribuit5,neregulatpe intinsul terenu]ui, imbracd, azi in haina verde a arboretelorpeste 600/o din suprafala acestuia. Stareaactuald de vegetalie qi cea de desvoltarea arboretelorde salcdmdepestaliuni convenabile qi a plantaliunilor de experimentalie cu pin confirmd, plin din convingerea ci, terenul nisipos dela HanulConachi va fi in scurt timp acoperit in cea ma,i mare parte, de arboretecu mare productivitategi cu lucrd,ride experimentalie dintre cele mai variate gi mai pline de invX![minte.

114

UND FORSTIICHE NATURWISSENSCIIAFTTICHE DAS SAND.GEBIET UNNN UNTNRSUCIIUNGEN VON HANUT-CONACIII ZUSAMMDNFASSUNG
In Rumd,nien befinden sich ausgebreitete Sandbildungen, die vom Winde (speziellin oltenicn) wic auch aus vielen andcren: aus den Donauablagerungen wurdcn. hcrvorgebracht Flussablagerungcn unter tliesen sandbildungensind diejenigenliings Bdrlad-siret, von Hanulconachi (Bezirk Tecuci) nortlwiirts zu, durch Ive.sti bis zu Tecuci hiniiber, von und,ijkonomischenr Interesse. einem hrichst wichtigem wisscnschaftlichem Die vorlicgendeArbeit beschiiftigtsich nur mit den sandbiidungenvorr lJanulOonachi. Dieselben sind hcute Besitz der staatswaldungen und bcsetzen eine Fliiche von etwa rt00 ha, welche sich in der Form eines Strei{ensin ciner verd,nkm ausbreitet derlichen Breite zwischen0,5 und 1 km und einer Linge von 11.250 mit cler Richtung nahezu nord-siidlic}, im Westen untl Siid-Nesten von }Ianul-. Conachi und im Norden von Niimoloasa gelegen (Siehe Karte 1)' Das sanrligeMaterial dicscr Bildungen wurde meistensvom windc gebracht, griisstenteilsaus tlen Birlads-Uiern, weniger aus den Sirets-Ufern. DER, SANDBILDUNGEN YON HANUI," T)TE MORPTTOT,OGIR CONACHI in ein mannigialtigesRelief unrcgelmtissig, Die Sande hiiulten sich grdsstcnteils nit Diinen, Riicken und verschietlenartigenSenkungen,ein ausgestreutesGcliinde bittlend. hn Norclen des sandigen Streifens zeigt das l{elief die grtisstcn (tlie griissten Erhebungen und Senkungen). H'iihenunterschicde Im tistlichen Teil ilcr nrirdlichen Hzi,llte des Geliindes haben sich zwei Diinenreihen in einer Htihe von 5-? m iibcr dcr Grundfliiche des Bodcns auf einer bcil[u{igen Lii'nge von 1 km gebildct'

DER SANDBII,DUNGEN DIE STANDORTSVER}IALTNISSE

der rumiinisclien I)as Gebiet bcfindet sich in tvnischen kontinentalisohen Steppen. Klimaverhii,Itnissen

Die jiihrlichen Niederschliigeliegen um 400 nm herum, iedooh untcr der Ktippens-Trockenheitsgrcnze [Pcm : 2 (t * 14)1,mit sehr heissenSommern, mit

115

eisigkalten Wintern und einem Niederschlii,genmaximum am Sommeranfang. Das jii,hrliche De Martonne-Index befindet sich gleichialls unter der Trockenheitsgrenze, da es kleiner als 24 ist. Die Sandbildungen von Hanul-Conachi sind den Winden selr ausgesetzt: im Winter dem rauhen <r Crivd! ,r (aus den Steppen Il,usslancls kommentl), im Friihling unrl Sommer den Nord-Ost- und Nord-West-Winden, durch welche die Trockenheit dieser Sande sehr stark betont wird. Wegen der sandigcnBesohaffenheit wiihrend des Sommers zeigendiese Sandbildungen hrihere Temperatur- und rrockenheits-werte als die der Klima-provinz Bsax, in welcher sie sich be{inden. Die Graswuchs-Yegetation liisst einen grossenTeil der sanit-oberfliiche entbldsst uncl der erhtihten Erwirmung und kriiftigen Ausstrahlung ausgesetzt; so wird im Laufe des Hochsommersdas drtliche Klima wahrlich einem solchen der Halbwiisten nahegebracht. Auf Grund der abweehselnden Beschaffenheitder Vegctation ist die Temperatur des sandes sowie seineAusstrahlunggleichfallswechselnd. Auf diese \veise sind im Laufe des sommers die Temperatur- unil Trockenverhdltnisse der bodennahenr,uftschicht abwechselnd;ihre unterschiede werden aber unter der Wirkung der \\'inde empfindlich vermildert. BODEN UND VEGETATION. STANDORTSTYPEN Das Reliet unil Nlikroreliel dieser sandbildungen verursacht wichtige unterschiede in ihren Feuchtigkeitsverhiiltnibsen; die Feuchtigkeit ist aberliir diese sandbildungen ein bestimmenderFaktor cler Bodenbiklung und tler vegetation. wie das Relief wichtige und hiiufig sich wiederholende veriinderungen zeigt, so verwirklicht die Beschaffenheit desselben die gleichenyerdnderungenim Bodenzustantl und in der vegetation. Die Yerschiedenheit der Reliefleschaifenheit kann jedoch zu gewissen typischen verhiiltnissen fiihren, welche systematisch den bestimmten Beschaffenheiten des Bodens und der Vegetation entsprechen. Kurz gesagt, als Folge der B,eliefverhiiltnisse haben sich gewissestandoristypen, jedes einzelne mit einer speziellenFlora, gebildet. Die wichtigsten standortstypen der sandbildungen von Hanul-conachi sind folgende: 1. Flugsand-Diinen. D i e s e w u r d e n g r c i s s t e n t e i ln s d e n l e t z t e nf i i n f Jahren durch die Festlegungsarbeiten und pflanzungen festgesetzt.Auf einigen Diinen findet man jedoch hie und da kleine Flugsanil-Fliichen. Die Diincn sind im Ganzenvon gleichartigemgrob- und mittclkrirnigem Sanrl, welcher lieinahe nur aus Quarzkdrnernmit etwas abgerundeten Kanten besteht. Die fiirbigen Elemente(Feldspate, Ampfhibole, piroxene)sintl sehr wenig vertreten. I)cr Diinensand ist iusserts humus-, ton- und niihrstoffarm. Praktisch tehlt es an Humus und vegetation. Hie und da crschei't je ein xerophiter Pionier, speziell Centaureamdcranth,os GmeI. 2. Diinen und Iliie ken mit teilweise f estgesetztem mit $and seltoner x0rophiter \regetation. Es sind erhrihte Biidungen mit ticfem Grundwasscr, mit durch xerophite Gewiichse festgclegtem sanil; am allerrneisten und arn ausgcbreitetstensind Qentaureamicranthos Gmcl. und arterni,siq, canqnstris Jack. zu fintlen.

116

Die anderenArten wie aueh deren Dcckungsgradsind aui seite 21-23 des mmiinischen Textes ersichtlich. Erhebunge n' welche kleinere 3. Diinen, Riicken und W'- und K' vaginata von Festuca clurch Assoziationen G e wii'chsen a n d c r e n m i t i n V e r b i n d u n g oder allein sind. gut f estgelegt Das ist dcr ausgebreitetsteSantltyp dieser Sandbildungen' obifoht iliese sandbildungen seit langem festgelegt sinil, tragen sie keinen offenbaren Bodencharakter,sondern sie sind aus gleichartigemMaterial gcbildet' genau wie die nichtfestgelegtenoder soeben erst fixierten Diinen' ist der standort von Auf Gruntl der festeingewurzeltenFestuca-Gewiichse einem sehr trockenenTypus uncl kiinnen daher ilie forstlichen Pflanzungenohn e fortwd,hrentleBeseitigung dieser Gewiichsenicht ge'Ieihen' IIit der Festucauaginata verbinilen sich unregelmiissigdie Diinen-Pflanzen, (sch. K.) D C. glu,uca zu welchensich diters GupsopltilapaniculataD.]und.Koeleria dazugesellen. +. nUene FIiichen, $tagerecht otler gene igt, und kleine Vegetation' mit xerophiter Erhebungen, Die Flora ist auf Seite 26 angefiihrt' Diese Pflanzen saugenbeinahe das ganze wasser cles san des auf und fiihren zur vorzeitigen Austrocknung ilesselben. Der Sand diescsstandorttyps ist dem Diinensantle iihnlich oder hii,ufig mit einer schwachendunklen Fiirbung in der oberen schieht (wegen des niedrigen Humusgehaltes).Die Fliiche tler sanilbildungen von Punkt 3-4 betriigt insgediesesSandgebietes. samt cca 40o/oder Gesarntfliiche oder schwach geneigt' vragerecht l'Iiichen, 5. Ebcne humus' b r a u n-gelblichen m i t S e n k u n g e n , eichte und Sanilbijden' haltigen Dieselbenerstreckensich im ndrdlichen Tei 1, uncl etwas weniger im Gebietsz,ntrum, als Streifen und Flecken. Der Boden ist braun-gelblieh, humushaltig' in der oberen 40-60 cm mdchtigen schicht. ['eiter unten folgt dann der gellre, humusarme Sand' In leichton Sonkungen mit gleichem Boden, hei verschiedenen Tieien, zeigt das Bodenprofil deutliche Eisenhyilroxid-Flecken' Die Floia ist von einem etwas wenig er xerophiten Typ. Eine typische Assoziation ist auf Seite 27 angegeben. mit sandiSenkungen Ieichte 6. Ebene Fliichen unil brauner u n d H u m u s g e h a l t m i t t l e r e m r n i t gem 13oden, Farbe. Sincl hauptsiichlich an siitllichen und niirdlichen Gebietsteilcnanzutreffen. Die braune Farbe des Bodens kennzeichnetdie oberc schicht von 20-30 cm otler 40-60 cm. unter der humusreichenschicht Iolgt dlters eine braungelbIiche Schicht, worauf dann tler gelbliche Sand folgt' Die Flora, wie beim standortstyp Nr. 5, nur mit Hinzultigung einiger Pllanzen von fruchtbarem Boden. Eine typische Assoziation ist auf seite 28 angegeben. schwarzmit braun-schwarzen' Fldchen ?. Ebene che n h u m u s r ei a r 7 ' g r a u e n c h w s n d e r c h e o briiunli Sandbdden.

11?

' sind im nrirdlichen Teile des Gebietes zwischen clen bestehendenEichenbestd,ndenund einigen Robinienbestiindenzu finden. ', Der Boden zeigt ein iihnliches prolil wie der von nachbarer schwarzerde: ein humusreieher, 30-40 cm miichtiger Horizont, schwarz-aschgrauoder braunschwarz-aschgrau,dann einen B-Ilorizont, braun-riiilich oder braun-aschgrau mit rtitlichen Flecken, unter welchem auf B0-g0 cn Tiefe eine helle schlicht folgt, in rvelcher infolge der Kalziumarmut des Sandes, Kalk fehlt. i Die natiirliche Holz-vegetation besteht aus Eichenbes (euercusrobur L.) trind.en mit folgenden Mischholzarten; LIlmus campestris L., p,i,ruscomnrun'is L., Mar,us siluestris Mill., acer tr,taricum L., crataegus nlonogana Jahq., Eaonimu,s e.tffopaeus L,, Rosa cunina L., Berberis uulgaris L. W'egender hohen Bodenfruchtbarkeit ist clie Bodcnflora der freien Fliichen sehr artenreich. , Die Pflanzenliste ist auf Seite BB angegeben. ,'. B.Sande und Sandbrtden mit einemschwarzerde-Unter. grund. ,, Sind auf Streifen verzinderlicher Breite an den Rii,nderndes sandisen Gebietcs anzutreffen. unter der sandschicht, in einer Tiefe von 20-g0 crn, erscheint der Boden, iibcr welchem sich der sancl aufhiiufte, die lehrnige, humusreiche ,SchwarZerde. I)ie Flora, verschieden na.ch der Tiefe cles Schwarzercle_Untergruncles und 'hach dem Humusgehalt des sandes,ist auf seiten 81 uncl, 83 punit a, b, c, d,, und e, angegeben. 9. Senkungen an Diinenriinderrr. Dieselbensind von den Diinen durch ihre hrjhere Feuchtigkeit unil rnanchmal ,durch den niedrigcn Humusgehalt und die Rostfleckendes santles zu unterschei'den. sie sind vegetationslos oder mit seltenenExemplaren von calamagrostis epi,geois L., Sulir rosntarinilolia L., u. a. bewachsel. 10.Senkungen mit gutgewachsener Salix rosmarini_ - f o l i a L . - A ss o z i a t i o n e n . '' ungefiihr 20/o J,er Gcsarntflii,che des sandgebietcssinil von Senkungen mit dichten Assoziationen von sali,r rosmari,nifori,a L. lsalix repens L.) beieckt. ' . Die Tiefe dieser senkungen ist 0,b-1 m unter dem mittleren Niveau dcs Gebietes. Die Wcideassoziationen sind 0,60-1,80 m hoch. ' Der Boden kann humusarm oder braun und braun-gelblich mit schitzbarem Humusgehalt in der oberen Schicht sein. ' wegen des Grundwassers, dessenwechselbares Niveau dfters bis zu 0,60 steigen kann, zeigt der Boden, unter 30 cm, zahlreicheRostflecken,welche mit der 'Iiefe zu, immer hii,ufiger und intensiver werden. ' Auf einigen solchen senkungen haben sich auI natiirlichem wege pappeln '( Populus tre'mula,nigra nnd, alba) rnd Birken ( Betula uerrucosa Ehrh,) lingestellt. , salir rosmarinilolia erscheint hier nicht als tvpische pflanze der senlu'gen. Hiiufig steigt dieselbeauf die Riicken und sogar auf die Diinen. Auf solchen_t'or.lnationen nimrnt ihre Hdhe jedoch empfindiich ab. l 11. Senkungen mit Zit,ter- uncl Weisspappeln. Disse belinden sich im niirdlichen und nordwesilichcn'TeiI rles Gebictes.sie aeigen eina kreisfrirmige oder elliptische Form und ersiheinen als waldinseln.in einer sandsteppe; zerstreut unter den pappeln stellt sich dcr,w-eissdorn sehr

'it18

dcn Boden hiiufig ein. Die Pappeln sind 9-14 m hoch, waehsenkraftig, bedecken (0-20 cm) ist Bodcnschicht obere Die Streuilecke. dicke ein; [efern gut ,;a dunkelfarbig, humusreich' bis zu \yegen der Bodenleuchtigkcit (das Gruntlwasser steigt im Friihling cm zahl25 unter Boilen der zeigt 1 rn) unter bis dann fiillt l0 cni, rciche Fiecken von Jiisenh,vdroxitl; unter b0 cm wird der Sandboden stark rostig. Humus' mit in Boden eingeschliimmten 12,Senkungen oder braun (20-30 cm) llier ist der Boilen in der oberfLichlichen schicht Humusdeutliche eine schicht liegentlen darunter in der braungelblich und zeigt anhii,ufungund eine dunklere Farbe. Das Grundwasser ist wenig tief, bis zu 60-70 crn steigend. Deshalb zeigt der Boden unter der hurnusreichen Schicht zahlrciche EisenhvdroxidFIecken. Seite I)ie Flora, verschietlenvon der der trockenen sandbildungen, ist auf 38 angegcben. rFeuchtigkeitsiibe verlii,ngertem nit l - 3 -S e n k u n g e n schussundfiirdieVegetationunfnhigenStandortsr'er. hiilr,nissen. zu 20 tris Das sind senkungen mit sehr hohem Grundwassel(im Frtihling bis Nrilrrder starken \\regen sehr reichem Boden. 30 crn) unil einernan Itrisenhydroxicl schweren seht vegetation die hier begegnet stoifarmut und des Luftmangels n. L c b c n s b ei n r lg un g e )Ian triift hier selteneund rvenigentwickelte Exemplare von: saliz rosmartni' Boiss, atriplen L., Genistatinctoria L., asperula setulosa JoliaL., Rumer ucetosella L. l,utaricum Wasseriibe rschuss' st:indigem mit 14. Senkungcn Siimpf e bildend. arrf. Die Vegetation ist, nach dem Feuchtigkeitsgratldes Botlens, in Etagen 40). (siehc Seite gelegt Senkungen und niedrige Fltichen mit Waldif.leichte v o n Quercus robur L. bestii,nden und sintl von StieleichenSolchebelinden sioh im niirdlichen Teile des Gebietes w i e o r a t a e g u s-,b - v o n i m u s S t r i u c h e r n v c r s c h i e d e n e n m i t B e s t i n d e ni n v o r b i n d u n g und anderen besetzt'. Der Boden zeigt einen 40 cm miichtigcn, humusleichen, schwarz-aschgrauen mit oder braun-aschgrauenA-Horizont und einen braun-gelblichen B-Horizont Boden Rostllecken unrl Ailcrn, welche bis zu 80-90 cm hinunterreichen,wo der dann eine weisslichc Farbe annimt, dcr Kalk aber Jehlt' ' Die Flora, sehr verd,nderlich,ist aut Seite 42 ange{iihrt' von Quercus ses' mit Waltlbestd'nden 16.Senkungen silis -Ehrh. Solche belinden sich zwischendcn Senkungenmit Quercusrobur L. und bilden einige schrnale Streifen mit N-S-11,ichtung. In den Bestrinden begegnet man noch folgcnden Btiumen untl Striiuchcrn: ?runustrl)i,umL.,(JlmusmontanaWiht',Acertatari'cumL',Piruscommun'is monogynaJacq" L., Rhamnus cathurtica L', Crataegus ,L., Dt;onArnus europaeus L. recta . Prunus spinosaL. und Clemati,s

119

Der Boden, humusreich, ist rrem stiereichen-Bodenii,hnrich, hat aber offenbare Podzolmerkmale,da im Humushorizont die graue Farbe mehr betont ist und am untern Teil diesesHorizontrs aschgraueFleeken erscheinen. Die Bodenfloraist arrf Soite 48 angegeben. 1?.Das Terrain des gewesenen Eichenwaldes Fundeni und die nachbarcn baumlosen oder mit Eichengruppen bestockten Fliichen. Zum Hanul-conachi-Gebiet gehtirt auch dieses Terrain, welchesim westlichen und nord-westlichenTeil der Srndbildungen liegt und friiher von einem alten Eichenwald bedeckt war, wie auch das im nord-westlichen Teil sich belintlliche Nachbar-Terrain, welches mit Diehengruppen bestockt ist. Hier ist der Boden ein sancligJehmiger degradierter Tschernosiom.

LABORATORIUMS.UNTERSUCHUNGEN UND ERORTERUNG DER ERGEBNISSE Es wurden untersucht: Die Tentur der sande und cler sandbridcn, die wasserkapazitiit, d,er Humusgehalt, die Azid,itdt, der Niihrstollgehalt (ars austauschbare Basen und Salzsii,ureauszug) und der Gesamtst,i,ckstoll. 1' Den sandbildungenvon Hanur-conachifehrt espraktisch an groben Bestand., teilen (> 0,5 mm). sie enthalten im allgemeinen zo-.+oy" mittirkdrnigen sanir (0,5-0,2 mm) und sind sehr reich (50_?0olo) an feinem Sand (0,2_0,1 und 0,1._ 0,02 mm). Die charakteristischen unterschiede zwischen den sandbildungen bestehen insbesondere in ihrem Tongehalt. Die sande der Diinen, der Hiigel, der ebenenFliichen mit tl,pischer xerophiter vegetation bervachsen und der senkungen mit siechende,vrgltutio. sind sehr tonarm (I,5_-l,B% Partikel < 0,002 mm). Die braunen Sandbddensind wahrnehmbar tonreicher (bis zu 3,Bo/o). Die braunhellen sa,ndbridenund dio schwarz-braurre. urrrr ,"h*.ir-gr..,*o Briden der Trauben- 'nd stiereichenbestiinde sowie die der anlieienden Bkissen sind die tonreichsten (4,6b-10,68%), Der Traubeneichenboden ist tonreicher ars der stiereichenboden(g,2g und 70,63yo im Verhtiltnis zn 4,6bo/o\. Eine bedeutende veriinderung des Tongehartesaut dem profil ist nur an Btiden der natiirlichen Eichenbestd,nde und der angrenzenden Bl6ssen,welche im Horizont B (im besonderen in der schicht ?b-100 cm) den allerhdchsten Tongehalt aufweisen. 2' Die waserkapazitzit ( s e i t eb r - b z ) n i m m t i m a l l g e m e i n e p na r a l l e l . mit dem Ton- und llumusgehalt zu. Der Humuseiniluss erscheint bedeutender als jener des Tongehaltes, Die sandbildungen mit- xerophiter vegetation haben eine w-asserkapazitii,t von 23-25,400/o, wiihrend bei humusreichen sandbriden dieselbe bis zn i2,ztlo7, reicht. 3. Der Ilumusgehalt (Seite bg_b4). Die Bestimmung wurde durch Veraschungdurchgef iihrt. Man stellt einen Parallelismus zwischen Zunahme cresTongehartesund die des H'm'sgehaltes.

1"20

Der Humusgehalt wechselt zwischen 0,5/" im Diinen- und Iliigelsantle unil 3,96 % in den braun-schwatzen Sandbiide' 58-61). sc (Seite 4. Die Aziditii,tsverhiiltnis Trotz ihrer Aziditiit sind diese sanile und sandbdden, bcsonderswegen der Basenannut des sandigen Materials, sauer. l{it Ausnahmc ausgesprochenen der B<iden natiirlicher Eichen- und Pappelbestiinde, welche schwach sauer s'nd alle anderen sande und sandhrjdensauerund stark sauermit einer reagieren, 4,5-5,5. von pH-Zahl zeigeneine starke Aziditiit an untcren Teil Die Biiden natiirlicher Bestri,nde des Humushorizontesuntl einc schwachcAziditiitin den oberen und den untelen Schichten. (Seite 58-61). 5. Der Niihrsf olf gehalt ne i g e nd i e s eS a n t l b i l B a s e n . I m a l l g e m e i n ez a) Austauschbare Basenarmut. anzutreffenda eine selten dungen Basen (0,?0-1,94 Mg' Acq.) sind Santie der Ausserstarm an austauschbaren sande ariden standortstypen mit xerophiter vegetation und die ausgelaugten Mg.Aeq') (5,20-10'08 Ziemlich basenreich Grundwasser. mit hohem der Senkungen sind die braunen und schwarzenSanilbtiden. Die umgebendc schwarzerde enthiilt 21-23 Mg. Aeq. austauschbareBasenNd,hrstof f e. HCI ltislichen b/ Die in kon ze t!,rierter Man stellt dieselbe N?ihrstoffarrnut und dieselbc verschiedenheit wie bei Basen fest. BesondersKalzium lchlt fast ganz. den austausehbaren IICI ldsliche Niihrstoffgehalt zeigt dasselbe parallele konzentrierte in Der Steigen mit der Zunahme des Ilurnusgehaltes. t. c/ Der Gesamtstickstof Derselbegeht mit ilem Humusgehalt parallel. Die humusarmen Sande zeigen Stickstolfarmut; der praktisch humusloseSand der l)iinen eine ausgesprochene und Riicken ist 16-17mal stickstof{iirmer als der Dichensandboden. DIE NATUR,WISSENSCHAFTLICHE BEDEL]TUNG DEIi SANDBILDUNGEN VON I{ANLTL-CONACHI Dieses sanilige, arr Steppengrenzengelegene Gebiet, mit ausgesprochener Stantlorle Lu{t- und llodentrockenheit,stellt sich als ein Komplex verschiedener dar, welche wir in 17 Haupttl'pen getrennt haben. typische lferkIn diesen Standorten zeigen Boden und Flora verschierlene male, welche in erster Reihe von Relieiverhlltnissen bestimmt sind. AuI diesen San{biftlungenkann man den Einlluss des Mikroreliels auf Botlen als Funktion von und Flora sehr gut verfolgen. Die \regotationssukzessionen kdnnen auf iiber Boden, den derselbcn die Einiliisse und Boden und Wasser grossem umfang verfolgt werden, und zwar von llalbwiistcnformationen bis zu und bis zu Birkengruppen-und SumpfassoziationenQuercus sessilis-Bestd,ndcn DIE FORSTLICHE KULTUR AUF DEN SANDBILDUNGEN VON HANULCONACHI Auf diesem Gebiet, griisstentcils von einer Steppengriiser- und Halbwiisten-Vegetation besetzt, wurde die Einstellung einer forstlichen Vegetation versucht.

121

Anfangs wurde ohne Experimcntalversuchegearbeitet. Bei Aufforstungsarbeiten wurde die Robinie bcnutzt, welche durch pilanzungen in unbearbeitetem .Sandeunrl Sandbiideneingefiihrt wurde. Die Resultate waren sehr unzufriedend. Auf Fliichen mit armern Sand und xerophiter Vegetation(die ausgebreitetsten) sinrl rlie Robinieninfolge der Nii,hrstoffarmut, Trockenheit des Bodens und der Atmosphiire, cler zu erhrihten Tempe'raturen und der starken Konkurrenz der Graswuchs-\regetation vollstiindig umgekommen. von den ausgefiihrten Pflanzungen,welche nur auf leichten senkungen mit humushal.tigemBoden oder mit schwarzerde-untergrunddurchgciiihrt wurilen, zeigten einen deutlichen Erfolg, Bestiinde mit zufricdenstellendemwachstum bildend. sehr verbreitet sind aber dic schlcehtwtichsigenpflanzungen, welche auf verschiedenen senkungenund ebenenFki,chen noch im siechendem Zustantleleben.

DIE FORSTLICHEN VERSUCIIE VON HANUL CONACHI Im Jahre 1931 fing man in Hanul-conachi an, stiindige lorsiliche versuehe 'durchzufiihren, um in bekundeter \\'eise zur Mtigtichkeit einer Aufforstung dieser Sandbiidungenzu gelangen. Die Versuche hattcn die Methoden festzusetzenfiir: I. Befestigung der Flugsanddiinen. II. Die Aufforstung der Diinen. III. Die Auflorstung der natiirlich gebundenenSande. IV. Erhaltung der Pllanzungenund Erziehung der vorhandenenjungen Robinien-Bestti,nde. I. Die .Befestigungder Diinen wurdc ausgeiiihrt durch: a/ Rutenbiindeln von Salix rosmarinilolia L., in lotrechter Richtung der 'tirtlichen winde gesetzt, in den lreien r{,ziumender zukiin{tigen pflanzung (siehe Abb. 32-33); Zr.)Dieselben Rutenbiindeln au{ einmal mit cler Pflanzung gesetzt unil zwar von beiden Seiten der gepflanzten Pfiiinziinge (siehe Abb. 34-Bb); c,) Mit zerstreuten Itobinienzweigen zwischen den gepflanzten Robinien .(sieheAbb. 37.1. Alle diese Methoden haben sich als wirksam erwiesen; der Sand bedecktc .sich rasch mit einer xerophiten Diinen-vegetation und bewegte sich nicht mehr. II. Zu Yersucheniiber die Diinenaufforstung wurden Robi,nda pseud,oacacia, Pinus si,luestris und Panrzs nigra var. austriaca verwendet. Die Pllanzungenwurden in L6chcr, 1/1 m und 1/1,b m entfernt, bei Robinicn, und 111 m und 1,20/1,20m bei Kielern durehgefiihrt. Die St:imme der Il,obinienpflii,nziinge wurden bis 25 cm verkiirzt. Um den Bodenzustard vorl:iufig zu verbesscrn,wurdcrr in jeclesLoch 2,b-3 dm3 schwarzerde zugegeben und die Bodenlliiche ringsum den pfliinzlingcn mit Zweigen, Stroh und Graspiaggenbedeckt (siehe Abb. 86). In den zwischen den Pfliinzlingen vorhandenen frcien Riiumen setzte man weidenrutenbiindeln oder zerstreute Robinienzweigc (die in der BaumschuJe gcbliebcnen Pfki,nzlingsstiimrne). J

t22

DieVersuchsergebnissenacheinerfiinfjii,hrigenBeobachtungsindiolgende: DieRobiniezeigteimerstenJahreeinenErfolgvongS-98o/oundhatteeine (siehe krriftige Yegctation mit einem iiber 1 m jairrlichen Hohenwachstum Robinicn den mcisten jS-++j. jedoch bei trockneten In den folgendenJahren A.nl. hervor' die gebildeten Triebe ein und anclere neue kamen von unten rvieiler Fornen und ihr Hciheriwachstum IIit der Zeit erhielten rlie Pilanzen erschlaffende ein TeiI von war nicht mehr wahrnehmbar. Die Robinien siechten dahin und iirnen starb ab. zu AuI diese Art ist der Beweis erbracht, dass aul diesen Diinen dcr sand zeigt Robinie Die Robinienbesttinden. arnl und zu trocken ist zur Erhaltung von Art in Hinsicht auf Bodenwasser .sich nochmals als eine zicmlich anspruchsvoile und Niihrstoffe. mit unter den verwendeten Methoden bei Robinienpflanzungerreichte nan .cierZudeckung mit Grasplaggen tlie schwachstenErgcbnisse.Aui diescn bildeto als cin sich rarsch cine \Iegetation der fruchtbaren Erde, welche sich (siehe zeigte Botlenwasser auf miichtiger Konkurrent tler Robinic inbezug Abb. 15). Iiesultate; der \vuchs war klein, gab keine zufrieilcnstellentlen Pinus si.lttestris .was eine wenig aktive Vegetation zeigt. Pinus nigra uar. austriaca,mit Zugabe von schwarzerde gepflanzt unil mit teilweise zerriittelten Zweigen zugedcckt, oder im durch Graswuchsvegetation Erfolg Der Resultate. festgelegten sande gepflanzt, gab die allzulriedensten .der Pflunrurlgenistiiusnahms os, der wuchs kriiftig. Die jiihrlichen Tricbe im ?-ten vegetationsjahre sind 50-?3 cm lang, die Yegetation ist sehr aktiv (siehe Abb. 51-54). Die vortrefflichen Resultate, die man nit Pi'n'usnigra urtr. austriaca erzielte, "zeige,n, dass dieselbedie Holzart ist, welche wegen ihrcr klcinen Niihrstoff- uncl auf dem armen, trochencn Sande von Hanul-CoBotlenfeuchtigkeitsanspriiche kann. bililen Bestdnile gutwiichsige aachi Die Ilasen nagen dic Endknospenund Triebe von den jungen Kiefern ab. getrolfen werden. Deshalb miissen besondcreSchutzmassnahmen dur ch Grasg e g e nrrd,rtig d e r A u f l o r s t u n g III. Die gehnn denen Sancle: wuchs-\'cgotation a) a.tf den armen mif xerophiter vegetation lestgelegtenSanden wurden mit Zugabe von schwarzerde in geIiobinien- und schwarzkicler-Pflanzungen pfliigtem und ungepliigtem Sande ausgefiihrt. . Irn allgemcinenbringt die Zersttirung der Gras-vegetationdurch die Bodenbearbeitung (Pfliigen, I{acken, usw) gute vegetationsverh5ltnisseder Pflan.zungenauf. Dennoch,geratlernit dieser verbesscrung,gedciht die Robinie nicht gut und zeigt beinahe dieseibellntwicklung wie auf den l)iinen. Im Gegenteil, die Schwarzhiciergetleiht kriiftig unil scheint die Art liir tlie zukiinftige Auffornu s p i n . s t u n g d i e s e rS a n d b i l d u n g oz tr) Aul rlen braunen, humushaltigen $andbiiilen unil solchen mit schwarzerrle-untergrund, erwies durch die vergangene Praxis, dass die liobinienpflanzungen auf ungepfliigtem Boden und ohnc lortdaucrnder Zerstorung der Boilen.flora nicht erfolgen. ohne zrgabe Yon schl'arzerde Die Robinien- und schwarzkicfer-Pflanzungen vurden deshalb nur aut geptliigtern Boden durchgefiihrt.

I23

Die Robinie zeigt eine riusserst krriftige vegetation a'f sande und sandbdden mit schwarzerde-untcrgrund bei kleinen Tiefen 'nd erreicht schon im zweiten Jahre 4-5 m Hrihe. Auf den braunen sandbriclen ist das wachstum umso wirksamer, je erhrihter der Humusgehalt und die vegetation der p{ranzungen durch die Zerstiirung der Bodenflora unterstiitzt. Das Fehlen oder verspziten der Beseitigungsarbciten der Grd,serfiihren zu einer krrinkelntlen vegetation und sogar ,,,ibsterb.r, der Robinien auf diesen Sandbriden(siehe Abb. b6). Die schwarzkief e r g e d e i h ti m a l r g e r n e i n es ne h r r i i s t i g a u f d i e s e n sandbriden und zeigt sich weniger empfindlich gegeniiberder Gras-Konkurrenz, c/ Auf senkungen mit leichtfeuchtem, humushaltigem sandboden zeigt die Robinie eine sehr kriiitige vegetation und erreicht lldhen von 4-6 m in B jahrigsn Pflanzungen (sieheAbb. bB uud b?, bB-61). Auf feuchten senkungen mit sehr armem sand gedeiht die Robinie nicht. Oftmals leidet sie durch Frost. Die kanadische Pappel, als Stecklingm e it und ohne Wurzeln gepllanzt, zeigt eine ri,usserst schwachevegetation und verschwindet soEarin den senkungenmit nassem und sehr niihrstof{armem, eisenhydroxidreichem sand. Auf senkungen mit m:issigfeuchtem, h'mushaltigem sand zeigt die Robinie in den ersten Jahren ein zulrietlenstellendes W'achstum. Die Beobachtungeniiber die natiirliche vegetation zeigten, dass die senkungen nur dann zur forstlichen Kultur geeignetsind, wenn dieselbentlie Fiihigkeit zeigerr, die kriiftige vegetation von salix rosmariniofolia-Assoziation zu ermriglichen. In diesemletzten Falle miissendie versuche mit wei,ssbi,rken wd. schwarzZitter- and weniger mit lVeiss-Pappeln dwchgelihrt werden. Die Angriffe von trIelolontha krinnen aber die pfliinzlinge iler pappelpilanzungen zerstriren(ein solcher Angriff zerstdrte alle pfklnzlinge einer versuchsfliiche). tl,)Auf Senkungenund den ebenenFliichen mit Eichen-Besttinden und Eichengruppen sollen weiter die st;el- und rraubeneiche kultiviert werd.enund zwar jede auf dem geeignetenBoden. IV. Dio Erhaltung der P{Ianzungen uncl die Erziehu ng der j ungen R,obinienbesti[nde. Zur Beseitigungder Griiserkonkurrenzist das wiederholte Ausititen in allen Fiillen bis zum Bestandesschluss notwendie. Die siechenden Pflanzungen,welcheim allgemeinen viele Bkissenzeigen,sollen aut den stock gesetztwerdenund der sanclboden derart gepfliigt, dassdie w'urzeln der jungen Biiume verletzt werden.Auf dieseArt bilden die jungen Robinien zahlreiche stock- und wurzelausschliige, welche die Bldssenganz oder zum grrissten Teil decken und besserwiichsige Bestiinclebilden. Diese operationen gaben sehr gute Resultate (siehe Abb. 69-?b). Die Reinigungs-uncl Durchlorstungsarbeiten miissenrechtzeitig und geniigend wiederholt durchgefiihrt werden, besonders in den aus stock- und wurzelausschliigcn entstandenen Jungbestii,nden, In der Zukunlt werdcn rtie hohen sandbililungen von Hanul-conachi, welohe sich grdsstenteilsdurch eine ausgesprochene Klima- und Bodentrockenheitkennzeichnen,ein Hauptgebiet fiir Kielerkultur bililen. Ausser der pinus nigra aar auslriaca, werden noch Versuchemit Pinus rigid,a, p. pond,erosa, p. Banatiea, P, Banksi,ana durchgefiihrt werden.

L24

Die Robinie, eine mesophyte Art, kann die armen sande nioht vertragen und mussdaher nur auf brauncn Santlbijden und auf solchen mit nicht zu tie{en verwentlet werden. Schrvarzerde-Untergrund werdenihre aktuellen Fliichen weiterhin behal' Die stiel- unil die Traubeneiche 'ten uncl nur aul den lreien Fliichen mit Eichenborlenausgedehnt. Die weissbirke und die Pappel-Arten miissen auf senkungen mit kriiftiger eingefiihrt wertlen. vegetation von salix rosr"larinilolia versuchsweise Mit dieser Kultur und diesen \rerstchen wird das Sandgebiet von Hanul.conachi clauernd der sitz einer liir die forstliche Kultur in trockenen, armen Standorten lehrreiche \rersuchstirtigkeitsein.

\25

.\ (
.l

.\
t '!

"

( .s
.It
I

di

E&
,ii

x
"i .z o-

'i

OE *at
6;

.g

EE FE

s \
p \\ I \i -t
a

'e5
:tr

ai
d.:

63
,i 'I i

$E E9 -; j':g z 3r o .

d' .1 !E |f ^
6ia;

s
z3
56

.s

n e

z6

Pi a 6r
6

E6

g
.\

R
z
i

Ed

<ia

,F d

; !p

ra

*. \:

il

's

5\

! *
--h--

.s i.
a{

\ .\

s s'
I

s \). *

ti

{
e .\
t
a

*
a

ds
a6- g
F 'F

-F
q

- -------:.q -------c
a \\

s 3

+
E c-1*:-=t5-/r-:--

i:\a> -'-i

aY\-

\t s

x<t
ci3 i>

.^

3 <

\::=--7j-#

=&

-a, j_Z=-:92;

B'd

;== '5 (i-:_;;izi

a

.3En E;3
drih

.s
\ .\

6-N

:E

+ s

: F-T
aEd

iE

' 5 .

EE inr

d.E F

\:
.. zF

H,3

zc

s
s. d
2

ra t\ \ ,s

F]

s\
9l <i

i $ *\

.S
ih

\:. { vt
J

A .s

@9

.itJ ' i' q

:s
trl

$
{:

9e
-4Q i6i EF*

.Z

,dt XE

'i.s(J tS,
S

- - -'I;;";';^;l'E-i5 i ......t ,.r,, r F i:\ ( s.nF ' ,"t

.= - e

'd

1A s '> 2t o
@61 rrfr

il

-!

a=u

F;3

:$ t
E. r,6

,Nf ',

G"li
J,; :{:
1..

i5-eN
A r=

c=

6a!

:'"'-"'F: r. f,
'.i6:

$ .i

d-i

.Eg

-9

-rc
4,8
c v H t r

uE^-

-----:'-r---t.;f
{ 1\

zE
+rl

..: fD-

r-'R
zs
!: 6t

=.;
az

=rd

#H
r

.$

t\ I t
.!

i-

Io,

'S
dO sA ,d: q Er .iN xoo doi
-56:J '-'4

.\\ .:
;E
) .r:.

E.im
trii
A

.s
I

HEE 1E
= r'i 6 e1: <dE= r'i -9

+b ?

'\ \
.f

"- .6r G . ' i i9. E - t

' f r : =!A i

E3f;i EE:E
< 9ei94 B

(
rl

,t
t"

33*";
i5 h E(5

io@ ! !l

odd5

.{o

z!
ii@

S .\\

$$
if, a^' Fl

' zF i !

zz