ROMÂNIA – GEOSTRUCTURI ȘI RELIEF

RELIEFUL PETROGRAFIC (3)

RELIEFUL VULCANIC

Lect. Dr. Laura Tîrlă Forme de relief acumulativ și rezidual

MAGMATISMUL ȘI VULCANISMUL ALPIN

 Sunt procese de durată și amploare ale activității

interne legate de evoluția bazinului tectonic
carpatic începând din Triasic și până în Cuaternar.

 Se deosebesc:
 Magmatismul inițial (kimmeric): T—>K1
 Magmatismul subsecvent (laramic): K2

 Vulcanismul subsecvent tardiv (neogen): Miocen —>Q

Forme de relief

 Magmatismul inițial Platouri de diabaze

 Magmatismul subsecvent Masivele banatitice
 Vulcanismul neogen - cuaternar:
 Neck-uri andezitice și bazaltice
 Creste reziduale

 Subvulcani

 Stratovulcani

 Caldeire

 Piemonturi vulcanice
1. PLATOURILE DE DIABAZE
Revărsările de lave în urma cărora au rezultat platouri
vulcanice s-au produs în Triasic în zona Tulcea (Dobrogea
de Nord) și au afectat cu precădere regiunea situată la
est de Munții Măcinului.
Numeroase petice de diabaze acoperă acest areal, cel
mai mare alcătuind Platoul Niculițel (20/7 km).
În Munții Apuseni, rocile ofiolitice apar ca benzi sau mase
de roci intercalate cu complexul flișoid cretacic.
2. MASIVELE BANATITICE LARAMICE
Sunt dispuse pe un aliniament nord-sud din Munții
Apuseni până la valea Dunării.
Predomină rocile acide (granodiorite, secundar
riolite și dacite).
Mai importante sunt:
• Masivul Vlădeasa (tafrolit);
• Peticele de la Săvârșin și izvoarele Crișului Negru;
• Masivul Dognecea-Ocna de Fier (pe r. Bârzava).
 VULCANISMUL NEOGEN
S-a produs în lungul unor fracturi profunde formate
de-a lungul părții vestice a bazinului carpatic.
Aparatele vulcanice formează un lanț aproape
continuu începând din Ucraina (M. Vihorlat) și până
spre sudul Carpaților Orientali.
Vechimea lor scade de la nord către sud, astfel că în
nord sunt masivele cel mai puternic erodate, în timp
ce în partea sudică se află aparatele vulcanice cel
mai bine păstrate.
Unități componente
 Munții Oaș (neck-uri vulcanice)
 Munții Igniș-Gutâi (platouri vulcanice)
 Subvulcanii Țibleș-Bârgău (masive sedimentaro-
vulcanice)
 Stratovulcani: Călimani, Gurghiu, Harghita.
3. NECK-URILE VULCANICE

Munții Oașului  Neck-urile din Munții Oașului și din

Săpânța lungul Culoarului Mureșului aparțin
Rupea
vulcanismului neogen.
Munții Poiana  Bazaltele de la Detunata sunt
Ruscă
Dealul Cetății
cuaternare, la fel ca cele de la Rupea
Deva și Racoș.
Munții Apuseni
Măgura Uroi
Detunatele
Neck-ul din Săpânța (Munții Oașului)
Relieful vulcanic rezidual de tip neck este caracteristic pentru Munții Oașului, unde se
află cele mai vechi masive formate în urma episoadelor efusive din timpul Neogenului.
În imagine se profilează silueta neck-ului andezitic de la Săpânța.
2010 Neck-ul bazaltic de la Rupea
Dealul Cohalmului
Dealul Cetății Deva
Măgură andezitică la sud de valea Mureșului (587 m);
Geografic, aparține Masivului Poiana Ruscă.
Măgura Uroi
Neck andezitic situat în apropiere de Simeria, pe dreapta Mureșului.
Profilul asimetric caracteristic îl face ușor de recunoscut din depărtare.
De aici a fost exploatat andezitul pentru construirea cetății și a sanctuarului de la
Sarmizegetusa Regia.
4. CRESTE REZIDUALE (Creasta Cocoșului)
Vârful Gutâi și Creasta Cocoșului reprezintă marginea unui crater erodat.
Este inclus în rezervația geologică Creasta Cocoșului (Legea 5/2000).
Accesul la monolit se face pe o potecă marcată ce pornește din Pasul Gutâi.
Aliniament stâncos cu direcție NV-SE (200 m)

La baza crestei se extinde Piemontul Gutâiului.

Foto: http://www.autoboca.ro/
5. SUBVULCANII
Masivele sedimentaro-vulcanice
Lăpuș-Țibleș-Bârgău
Lavele s-au acumulat sub formă de sill-uri și
filoane sub sedimentarul dur (conglomerate și
gresii) de vârstă paleogen-miocen inferior.
Andezitele apar local la suprafață ca petice,
acolo unde sedimentarul a fost erodat.
Primele erupții
Aici au avut loc, în Miocenul inferior, primele
erupții din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.
Majoritatea au avut caracter subcrustal, lavele
consolidându-se în interiorul sedimentarului
paleogen sub formă de piloni sau coloane
(exemplul tipic din Munții Țibleșului).
Munții Lăpușului
 Masivul Șatra
Munții Țibleșului

 Lave puse în loc în Sarmațian și Sarmațian-Panonian

 Vf. Țibleș (1840 m), Hudin (1612 m), Tomnatec, Groapa, etc.
Munții Bârgăului

Heniul Mare (1610 m), Heniul Mic, Miroslava, Măgura Mare, Măgura Tisei, etc.
Erupții sincrone

 Se adaugă o parte a Munților Rodnei (S-SE) și

Masivul Toroiaga din Munții Maramureșului;
 Aceste unități cuprind un eruptiv nou, asociat
cristalinului sau flișului cretacic (Posea et al., 1974).
Morfologia comparativă

Munții Țibleșului Munții Bârgăului

 Vârfurile eruptive  Clăi conice care

formează o creastă cu domină suprafața de
cele mai mari înălțimi. eroziune sculptată în
 Lava s-a consolidat sedimentar paleogen.
subcrustal, în masa de
gresii eocene parțial
transformate.
6. STRATOVULCANII
Sunt masive vulcanice de formă conică rezultate în
urma unor episoade efusive (erupții) succesive.
Stratele de lave alternează cu cele de piroclastite,
mai friabile și ușor solubile.
Predomină andezitele, apoi riolitele, dacitele,
bazaltele și aglomeratele vulcanice.
Caracteristici generale

Carpații Orientali: Munții Apuseni (Metaliferi):

 Aparate vulcanice bine  Relief sub formă de clăi

evidențiate, unele bine suprapuse formelor
păstrate; preexistente.
 Prăbușiri interne care
au dat depresiuni
circulare numite caldeire
vulcanice;  Relieful stratovulcanilor:
 Planeze (interfluvii)
 Depresiuni tectonice și
de baraj vulcanic.  Barrancos (văi divergente)
Principalele aparate vulcanice

 Cei mai reprezentativi stratovulcani de pe

teritoriul României sunt în:
 Munții Călimani (în centru: caldera
Călimanilor)
 Munții Gurghiului: Șasa, Fâncel-Lăpușna,
Saca-Tătarca;
 Munții Harghitei: Cucu, Ostoroș, Harghita-
Mădăraș, Ciomatu (Puciosu).
Platoul vulcanic Gutâi

SRTM și harta geologică 1:200.000 Captură Google Earth

Vedere
dinspre
șoseaua Baia
Mare – Sightu
Marmației
MUNȚII CĂLIMANI

Masiv vulcanic
în centrul
căruia se
desfășoară
Caldeira
Călimanilor
(10 km în
diametru);

Relief rezidual: P. Neagra

Cei 12
Apostoli

Forme distruse
antropic:
Grotele Luanei
Munții Călimani – Harta geologică 1: 200.000
În partea central-nordică se individualizează aparatul vulcanic.
Caldeira Călimanilor este drenată de pârâul Neagra Șarului.
În vest domină formațiunile piemontane protejate de o carapace de piroclastite
(aglomerate vulcanice).
Rezervația complexă Cei 12 Apostoli
Formele reziduale antropomorfe și zoomorfe au denumiri sugestive: „Moşul“,
„Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzilla“, „Dragonii“,
„Cezar“, „Nefertiti“.
Sursa foto: adevarul.ro/locale/suceava/apostolii-piatra-muntii-calimani-
1_50ad07b07c42d5a6638dc2c2/index.html
Punct de acces: satul Gura Haitii
Aici găsiți harta turistică actualizată a Munților Călimani:
http://m.0salvamont.org/munte/4
Cariera de sulf
Exploatarea îndelungată a sulfului a cauzat pierderi ireversibile ale
elementelor de patrimoniu natural: Grotele Luanei.
Foto: Mădălina Teodor (http://carieradesulf.blogspot.ro/2010/04/impactul-
exploatarilor-miniere-asupra.html).
Sistemul vulcanocarstic Grotele Luanei
”Palatul de Ciocolată”, ”Ruinele” și ”Grota Haosului”, descoperite în anul 1961
de T. Naum și E. Butnaru, autorii ghidului ”Bârgău-Călimani”.
Formate prin alterarea feldspaților din alcătuirea andezitelor.
Conțineau numeroase concrețiuni limonitice.
Munții Gurghiului și Harghitei
Relieful și geologia
Fâncel 1682 m

Saca-Tătarca 1775 m
Munții Gurghiului și
Șumuleu 1576 m
Harghitei sunt separați
Fierăstrău
de valea superioară a
Târnavei Mari. Ostoroș 1384 m

Harghita-
Erupțiile vulcanice au Mădăraș 1799 m
cauzat mișcări
compensatorii de lăsare
în regiunile limitrofe.
Structura (2 unități):
- Baza vulcanogen-
sedimentară; Cucu 1588 m
- Stratovulcanii.
Muntele Ciomatu (1300 m)
Are craterul dublu foarte bine păstrat în relief. În craterul vechi se află
mlaștina Mohoș, iar în cel recent – Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic din
România).
Lacul Sfânta Ana
Substratul este format din piroclastite peste care este dispus un orizont de argilă.
Acesta asigură impermeabilitatea și persistența lacului. Rețeaua hidrografică este
radiar-concentrică și în general debitele sunt mici.
Inversiunile termice se eflectă în specificul vegetației forestiere (brâul de molizi care
înconjoară lacul, urmat în altitudine de fag - mai pretențios la lumină și căldură).
Muntele Ciomatu și stațiunea Băile Tușnad
Defileul Oltului la Tușnad
Vedere de pe Piatra Șoimului
Piatra Șoimului (Băile Tușnad)