UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI - FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE ANUL IIII

RELIEFUL STRUCTURAL DIN ROMÂNIA

Tipologie și regionare

Lect. univ. dr. Maria-Laura Tîrlă

Definiție
• Relieful structural este un tip genetic de relief în care rolul
dominant în definirea caracteristicilor acestuia îl deține
structura geologică (modul de dispunere a formațiunilor
geologice – strate sedimentare, formațiuni metamorfice,
blocuri faliate, structuri diapire, etc.).
TIPOLOGIA RELIEFULUI STRUCTURAL

• Relieful format pe structuri cutate

• Relieful format pe structuri monoclinale
• Relieful dezvoltat pe structuri tabulare
• Relieful dezvoltat pe structuri circulare (domuri)
• Relieful dezvoltat pe structuri faliate
1. Relieful format pe structuri cutate
• Carpații
• Subcarpații Moldovei și Curburii
• În Subcarpații Getici – Subc. Vâlcei și Gorjului
• Podișul Dobrogei:
▫ Munții Măcin
▫ Podișul Babadagului
Sinclinale suspendate
(inversiuni de relief)
• Bucegi, Ceahlău, Piatra Craiului
• Pe flancuri se deosebesc forme particulare ale
monoclinului: cueste, polițe structurale.
2. Relieful format pe structuri monoclinale
• Cuestele din Podișul Moldovei:
▫ Coasta Iașilor (Repedea)
▫ Tipuri de văi și sectoare de văi structurale (V. Bârladului, V.
Racovei, V. Zeletin)
• Cuestele din Depresiunea Transilvaniei
▫ Podișul Someșan (tipic) – Depresiunea sau Platoul Huedin (tipul
structural Huedin)
▫ Podișul Târnavelor
▫ Podișul Hârtibaciului
▫ Podișul Secașelor
 Podișul Secașelor – Râpa Roșie
Relief rezidual format prin șiroire pe
frunte de cuestă
Cuestele din sectoarele montane

Dezvoltate pe flancurile sinclinalelor suspendate din

Munții Bucegi, Ceahlău, Piatra Craiului (sectorul sudic –
Culmea Pietricica), etc.
Munții Bucegi – polițe structurale
Obcinele Bucovinei:
▫ Paralelismul culmilor, depresiunilor și văilor;
▫ Obcina Feredeului este dezvoltată pe gresii silicioase (care se impun sub forma
unor cornișe).
Culoarul Moldova-Sadova

Valea Moldoviței
Hogbacks (declivitatea stratelor >35⁰)
Tip particular de relief structural dezvoltat pe strate monoclinale
Simetria versanților datorită unei declivități similare

▫ Masivul Piatra Craiului (sectorul central și nordic - Piatra Mare) – Parcul

Național Piatra Craiului

▫ Stâncăriile Doabrei (Munții Lotrului) – Parcul Național Cozia

▫ Munceii Olăneștilor (Munții Căpățânii) – Rezervația Rădița-Mânzu

▫ Măgura Odobești (Subcarpații Vrancei)

Hogback în Masivul
Piatra Craiului
Piscul Baciului/La Om
2238 m
Diferența între cuestă și hogback
Semnificație pentru modelarea și evoluția versanților

Cuesta
• Suprafața structurală cu înclinarea <35°
• Abrupt structural format pe capetele de strat
• De obicei, versantul cu înclinare redusă se formează pe roci mai dure (calcare,
gresii, conglomerate)
• Asimetrie pronunțată a versanților

Hogback
• Stratele de roci sedimentare au înclinare între 35° – 90°
• Modelarea versanților tinde spre simetrie, întrucât se diminuează controlul structural
(prin modul de dispunere/înclinare a stratelor). Cu cât crește înclinarea stratelor, cu
atât acest control scade mai mult.
 Masivul
Vânturarița-Buila

Tîrlă și Vijulie (2013)

Munceii Olăneștilor (hogbacks)

Tîrlă (2012)
Tîrlă (2012)
Stâncăriile Doabrei - hogbacks

Gresii ± conglomerate
Cretacic Superior (Senonian)
Bazinul tectonic Brezoi
3. Relieful dezvoltat pe structuri tabulare

Podișul Dobrogei de Sud:

• structura cuverturii sedimentare este cvasiorizontală - calcare sarmațiene puternic
carstificate şi acoperite cu loess;
• Văile au caracter de canioane miniaturale – cu trepte şi poliţe structurale pe versanţi
(valea Mangalia, văile dunărene terminate prin limane din vest);
• Platforma sarmațiană – poate fi văzută al ţărmul mării, imediat sub loess;
• Structurile tabulare sunt caracterizate prin prezența cuverturii de loess.
http://florinsadventours.blogspot.com/2011/06/canaraua-fetii.html

Canaraua Fetii – Dobrogea de Sud (Băneasa)

Canion în loess şi în placa de calcare sarmațiene;
Canara (lb. bulgară – stâncă) = vale îngustă şi adâncă, cu pereţi abrupţi, formată în rocă (loess, calcar), o vale seacă specifică Dobrogei de
Sud, adâncită din cauza nivelului de bază scăzut, de obicei într-o zonă cu scurgere interioară (endoreică).
Profil N-S în zona litoralului (distanța ~60 km)
Faleza dintre 2 Mai şi Vama Veche Șabla (Bulgaria) Faleza la Capul Caliakra
Altitudinea platformei ~0,5-1 m Altitudinea platformei ~2-5 m Altitudinea platformei ~50-60 m

http://www.panoramio.com/photo
Structura tabulară pe loess – în SV Dobrogei de Sud, la Mircea Vodă (Podişul Oltinei)
Dobrogea Centrală – Podişul Casimcei
• La zi apar şisturile verzi, a căror structură cutată nu se impune în relief din cauza
suprafeţei de nivelare bine păstrate şi a acoperirii sale cu loess;

• În NE –vârfurile de tip inselberg – sunt atacate diferit de dezagregare şi vânt.

Aflorimente de șisturi verzi –

Târgușor
Șisturi verzi la Histria (L. Sinoe), 2010
Structura tabulară dezvoltată pe calcare recifale
• Localizare: Podișul Istriei
• Cheile Dobrogei: Pe dreapta văii Casimcea apar calcare jurasice
(dispuse într-un sinclinal care ajunge până la Capul Midia);
• Calcarele bioconstruite (foste colonii de corali) = bioherme;
• Petice de calcare jurasice se menţin în malul drept al Dunării, de
la Hârşova la Capidava (trepte şi cueste locale);
• Canaralele de la Hârșova.
 Biohermele – monticuli recifali

Cheile Dobrogei, august 2020

Calcarele recifale formate în marea tropicală din Jurasicul Superior păstrează structura biohermelor (structuri
bioconstruite de o varietate de viețuitoare marine – corali, echinodermate, spongieri, colonii algale și microbiale), care
ating 15-30 m înălţime.
Cheile Dobrogei, august 2020
Canaralele de la Hârşova (abrupturi și văi seci în calcar)
Canarale și galerii-hrube foarte abrupte,
formate prin disoluţie
Podişul Medgidiei – la Capidava
(sud de Topalu) – calcare stratificate
perirecifale jurasice (formate prin
cimentarea fragmentelor detritice de
calcar provenite din dezagregarea
recifilor coraligeni).
4. Relieful dezvoltat pe structuri circulare (domuri)

• Câmpia Transilvaniei
▫ Nu este reprezentativ, întrucât aici factorul morfogenetic
dominant este roca (predomină argilele);
▫ Procese geomorfologice actuale dominante: alunecări de teren,
curgeri de noroi.
5. Relieful dezvoltat pe structuri faliate

• Grabenele din Munții Carpați

• Horsturi
• Abrupturi de falie (Domogled, Buila)
• Fațete triangulare (muchii, ciuceve, geanțuri)
Ciucevele Cernei
Muchii, fațete triangulare pe plane de falie
Masivul Vânturarița-Buila

Tîrlă (2012)
Bibliografie
• Anderson, R.S., Anderson, S.P., 2010. Geomorphology: The Mechanics and Chemistry of
Landscapes. Cambridge, Cambridge University Press.
• Burbank, D.W., Anderson, R.S., 2012. Tectonic Geomorphology. Wiley-Blackwell, Oxford-
Chichester-Hoboken, 454 p.
• Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974. Relieful României – Cap. 15. Relieful Structural, p.
321-375.
• Tîrlă, L., 2012. Bazinul hidrografic Olănești: Studiu de geomorfologie. Editura Universității din
București, București, 381 p.
• Tîrlă, L., Vijulie, I., 2013. Structural-tectonic controls and geomorphology of the karst corridors
in alpine limestone ridges: Southern Carpathians, Romania. Geomorphology, 197 (1), 123-136
(IF: 2.958). https://doi.org/10.1016/j.geomorph.2013.05.003.