Seminar 3

Problema glaciaţiei din România şi

particularităţi ale reliefului ciclic din
Carpaţii româneşti
Cuaternarul
http://www.quaternary.stratigraphy.org.uk/charts/chartversions/POSTERSTRAT_v2010(2).jpg
http://image.absoluteastronomy.com/images/encyclopediaimages/m/mi/milankovitch_variatio
ns.png
http://image.absoluteastronomy.com/images/encyclopediaimages/a/at/atmospheric_co2_with
_glaciers_cycles.gif
 Relieful glaciar
• Relieful rezultat în urma proceselor de eroziune (exara ție,
detersie, detracție și acumulare glaciară, datorate în general
mișcărilor gheții la suprafața scoarței terestre
• Formele de relief glaciare se clasifică în (Rădoane și alții,
2005):
1. Forme de eroziune glaciară
1.1 Datorate curgerii neconstrânse a ghe ții (pozitive – roci
mutonate, și negative – striații)
1.2 Asociate curgerii constrânse a ghe ții (văile glaciare)
1.3 Datoarte acțiunii conjugate a proceselor glaciare și
periglaciare (pozitive – horn, custuri, și negative - circ)
2 Forme de acumulare glaciară
2.1 Morene mediane, laterale, terminale, de împingere
Morenele frontale
 Morena II
(în formare)

Morena I
Morenele frontale
După urmele în relief, modelarea glaciară s-a
manifestat doar în masivele:
• Maramureș, Rodnei, Bucegi
• Iezer, Făgăra ș, Șureanu, Parâng, Retezat, Țarcu
și Godeanu
• Forme incipiente apar în masivele:
• Țibleș, Călimani, Ceahlău, Leaota și Bihor
 Fazele glaciare
• Riss – limita zăpezii era la 1500/1600m în Nord și
1850m în Sud, la acest nivel s-au păstrat cele mai
coborâte circuri glacio-nivale. Această fază
glaciară a fost mai puternică, ce permiteau
ghețarilor de vale să coboare până la altitudini de
1300/1500m
• Würm – limita zăpezii era la 2000m, climatul era
caracterizat printr-un regim termic mai coborât
dar mai arid. Această fază glaciară a fost mai
redusă, cu ghețari de circ și morene de altitudine.
 Tipuri de ghețari
• Ghețarii de vale – se caracterizau prin bazine de
alimentare largi, cu limbi de gheață de 3/8km, ce
ajungeau la 1400m în Meridionali și 1000m în
Rodnei.
• Ghețarii de circ - au avut dimensiuni reduse, au
aparținut fazei Würm, au fost frecvenți în
masivele cu înălțimi de peste 2000m.
• Ghețarii de platou – aveau caracterul unor
platoșe de gheață ce acopereau suprafețe de
netezire la peste 1800m, acțiunea gheții se
exercita asupra muchiilor versanților.
Relieful glaciar fosil din Carpații românești

1. Forme glaciare sculpturale (de eroziune)

• Circurile glaciare și glacio-nivale
• Văile (trog) glaciare
• Rocile mutonate și striurile
• Depresiunile de subsăpare glaciară
• Vârfurile (horn) glaciare
• Crestele (arête) glaciare
• Șeile de transfluență
• Acele glaciare
2. Formele glaciare de acumulare
• Morenele mediane și laterale
• Morenele frontale
3. Relieful periglaciar
• Vârfuri și creste periglaciare
• Versanți de gelifracte
• Toren ți de pietre
• Conuri și trene de grohotiș
• Blocuri reptante
• Depozite de stratificație ritmică
• Culoare de avalanșe
• Nișe de nivație și potcoavele nivale
• Terase și suprafețe de crioplanație
• Terase de solifluxiune
 Munții Maramureș - Pop Ivan

http://www.panoramio.com/photo/36172832
Farcău-
Mihailec
Munții Rodnei
Munții Ceahlău?
Munții Bucegi?
Munții Făgăraș
Văile glaciare Capra și Bâlea
Văile glaciare Capra și Bâlea
Hornul Moldoveanu
Munții Parâng
Munții Retezat
Munții Godeanu
Munții Bihor?
 Suprafețele de
eroziune/nivelare/denudație
 Borăscu și Râu Șes

Borăscu

Râu Șes
 Borăscu
Râu Șes
 Complexul sculptural Borăscu
• Cea mai îndelungată fază de modelare(50mil ani),
desfășurată între sfârșitul Cretacicului și sfârșitul
Oligocenului; în acest interval eroziunea a afectat
un vast teritoriu din carpați cât și din platformă.
• Regiunea carpatică a fost complet nivelată și
redusă la o suprafață larg ondulată, denumită
pediplena carpatică.
• Ulterior mișcările tectonice au compartimentat
aria în blocuri care au avut o evoluție separată,
unele blocuri au fost înălțate și supuse factorilor
modelatori, altele au fost scufundate și acoperite
de sedimente.
• Suprafața Borăscu se întâlnește la altitudini
de:
• 2000/2400m în Meridionali (Suprafața
Cîndrel)
• 700/1400m în Banatului (Suprafața Semenic,
Almăj)
• 1000/1850m în Apuseni (Suprafața Farcaș,
Cârligata-Muncel)
• 1800/2200m în Rodnei și Maramureșului
 Complexul sculptural Râu Șes
• Fază de modelare de circa 15 mil ani,
reprezentând un ciclu de eroziune
neterminat, ce evidențiază mai multe nivele
de nivelare.
• Suprafețele de eroziune se prezintă sub formă
de culmi prelungi, ondulate și înclinate spre
periferia munților.
• Nivelele de eroziune ale acestui complex se
regăsesc într-o poziție altimetrică inferioară
față de suprafața Borăscu, având și o
răspândire mai largă.
• Altitudinea frecventă a acestei suprafe țe este
de 1400m, însă în zona curburii ajunge și la
1700/1800m.
• În Occidentali resturi ale suprafeței se
întâlnesc și la altitudin de 500/600m până la
1200m.
• Resturi ale nivelelor acestei suprafe țe poartă
denumiri locale:
• Banatului – Cârja, Tomnacica, Pădureni
• Orientali – Bătrâna, Poiana Ciungi, Cerbu
• Apuseni – Mărișel, Platforma Arieșului
 Complexul sculptural Gornovița
• Fază de modelare de peste 8 mil ani, ce a creat
suprafețe cu o întindere modestă, prin
eroziune fluvială și abraziune; efectul general
al eroziunii a fost crearea unor trepte la
periferia regiunii muntoase.
• Altitudinile la care se întâlnesc resturi ale
nivelelor complexului, sunt foarte variate:
• În aria flișului la 1000/1200m
• În aria curburii la 1300m
• În Occidentali la 500/900m
• În Dobrogea la 180/300m
• Resturi ale nivelelor acestei suprafe țe
poartă denumiri locale:
• Meridionali – Bran, Luncani, Poiana
• Banatului – Caraș, Teregova, Suprafața
Deva
• Orientali – Poiana Mărului, Predeal,
Mestecăniș, Moldovița
• Apuseni – Feneș, Mermezeu, Fertișag