FORMAREA LANȚURILOR MUNTOASE:

MUNȚII CARPAȚI MERIDIONALI

 

•Nume student:Neagu Andrei Mihai

•Facultatea de Științe și Mediu Galați
•Nume titular disciplină: Călinescu Viorel
•Specializare/An de studiu: Știința Mediului/Anul 3
•Denumire curs/disciplină:Elemente de geofizică
CUPRINS
:• 1)Introducere (Definiția lanțului muntos)
• 2)Munții Carpați
• 2.a)Informații generale despre Munții Carpați
• 2.b)Etimologie • 3.d)Stațiuni turistice și parcuri naționale
• 2.c) Carpații românești • I) Sfinxul din Munții Bucegi
• 3) Carpații Meridionali
• II) Babele din Bucegi
• 3.a)Cum s-au format
• 3.b)Vârfurile înalte ale Carpaților Meridionali • III) Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman
• I)Vârful Moldoveanul • IV) Cabana Piatra Arsă
• II) Vârful Negoiul • V) Cabana Diham
• III) Vârful Parângul Mare
• VI) Cabana Babele
• IV) Vârful Retezatul
• V) Vârful Omul
• 4)Concluzie
• 3.c)Ce râuri străbat lanțul muntos • 5)Bibliografie
• I) Râul Olt
• II) Râul Lotru
• III) Râul Iza
• IV) Trotușul
1)INTRODUCERE (DEFINIȚIA
LANȚULUI MUNTOS)
• Un lanț montan (lanț muntos sau un sistem montan) este
o zonă geografică ce conține numeroși munți și vârfuri
montane,care au caracteristici comune
geologice,geomorfologice și/sau structurale. Adesea un
sistem montan este utilizat pentru a caracteriza mai multe
caracteristici geologice care sunt comune local geografic.
• Lanțurile muntoase sunt de obicei segmentate de zone
înalte sau trecători și văi. Munții individuali din același lanț
muntos nu au neapărat aceeași structură geologică sau
petrolologie. Ele pot fi un amestec de expresii orogene și
tereane diferite,de exemplu foi de împingere,blocuri
ridicate,munți pliați și forme de relief vulcanice care au ca
rezultat o varietate de tipuri de roci.
• Figura 1 Exemplu de lanț montan de mare altitudine (
https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2175dfc7-15ef-497
f-85d7-30c62cc37e13/index.jpeg?p=f%3Dpng%26w%3D14
00%26r%3Dcontain
)
 2)MUNȚII CARPAȚI
• 2.a)Informații generale despre Munții Carpați
• Munții Carpați reprezintă un lanț muntos,aparținând marelui sistem muntos central al
Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul
Timocului (care îl separă de Stara Planina,în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o
lungime de circa 1.700 km și lățimea maximă de 130 km,desfășurându-se pe 6° în
latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții Carpați se întind pe teritoriul a
șapte state:Cehia (3%),Slovacia (17%),Polonia (10%),Ungaria (4%),Ucraina
(11%),România (51%) și Serbia (4%).
• Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi,doar câteva sectoare
depășind 2000 de metri în altitudine.
• Clima Carpaților este continentală,precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar
vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus,păduri de conifere și făget pe pante și
pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați
izvorăsc:Vistula,Nistrul,Tisa,Prutul,Siretul,Mureșul,Oltul și altele.
• Carpaţii Româneşti sunt delimitaţi,în partea de nord,de graniţa cu Ucraina,iar în
partea de sud,de Serbia (prin intermediul Dunării). Restul limitelor aparţin în totalitate
teritoriului României,atât la exterior,spre unităţile de podişuri,dealuri şi câmpii,cât şi la
interior,spre Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Din punct de vedere
altimetric,limita Carpaţi-Subcarpaţi este apreciată în jurul valorii de 800 metri,în timp
ce înspre Dealurile de Vest coboară până la 250-400 metri,iar în interior,spre
Depresiunea Transilvaniei,ecartul este foarte larg,respectiv 200-800 metri. Între
limitele menţionate,Carpaţii Româneşti cuprind o suprafaţă de aproximativ 66.300
km2 (27,8% din teritoriul ţării),iar lungimea este de peste 910 kilometri.
• Figura 2 Harta fizică a lanțului
carpatic(https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați#/media/Fișier:Carpathians_de
m.jpg)
 2.B)ETIMOLOGIE
• Etimologia numelui purtat de munți este
necunoscută,pentru elucidarea ei propunându-se
mai multe variante. Două din cele mai cunoscute
sunt:
• -Stâncoșii,dintr-un cuvânt dacic cu rădăcina în
Proto Indo-Europeanul *sker-/*ker,înrudit sau
identic,cu albanezul karpë(stâncă);
• -din proto indo-europeanul *kwerp (a întoarce, a
îndoi),care a dat grecul karpós
(încheietură),englezul vechi hweorfan (a
întoarce),luându-se în considerare forma munților.
Numele a dat și denumirea Carpilor,trib dacic care
trăia în Moldova secolelor II-IV. Denumirea le-a
fost atribuită de romani sau era una nativă;fie
pentru că locuiau dincolo de Carpați,fie prentru că
au adoptat-o ei ca locuitori ai zonei.
• O altă variantă este proveniența numelui „Carpați”
de la tribul dacic al carpilor.
 2.C) CARPAȚII ROMÂNEȘTI

• Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin,bine individualizat prin direcția generală a culmilor
principale,prin altitudine,prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de
la nord-nord-vest spre sud-sud-est,direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
• Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m,înălțimile maxime depășind rar 2500 m (în Bucegi,Munții
Făgărașului,Parângului,Retezatului). În Carpații Occidentali,înălțimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-
Moma,Pădurea Craiului,Banatului etc). Lățimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în
Munții Rodnei) și 70 km (în Munții Parângului).
• Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și văi transversale,totale sau parțiale
(Dunărea,Jiul,Oltul,Râul Bistrița,Mureș,Crișul Repede,etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani.
•Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice,lanțul carpatic românesc se
împarte în trei mari unități morfotectonice:
•1)Carpații Orientali-cu 3 grupe mai mari care sunt distincte
morfologic,geofizic și geografic:
•a)Carpații Maramureșului și Bucovinei;
•b)Carpații Moldo-Transilvani;
•c)Carpații de Curbură;
•2)Carpații Meridionali-cu 4 grupe mai mari,subdivizate în:
•a)Munții Bucegi;
•b)Munții Făgăraș;
•c)Munții Parâng;
•d)Munții Retezat-Godeanu;
•3)Carpații Occidentali Românești-cu 3 grupe mai mari,împărțite la rândul lor
în :
•a)Munții Banatului;
•b)Munții Poiana Ruscă;
•c)Munții Apuseni;
• Figura 3 Harta Fizico-Geografică a
României(https://catalogmontan.files.wordpress.com/2015/04/harta-
ro.jpg)
 3) CARPAȚII MERIDIONALI

• Carpații Meridionali,numiți și Alpii Transilvaniei,Alpii Transilvăneni,alături de Carpații Orientali și Carpații Occidentali reprezintă
cele trei mari grupe muntoase ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la sud,deci meridionali
ca poziție) față de Depresiunea Colinară a Transilvaniei,care reprezintă simultan și limita lor nordică.
• Limita lor vestică,spre Carpații Occidentali,este culoarul depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștei-Orăștie,iar limita lor estică
(spre Carpații Curburii) o reprezintă Valea Prahovei și Valea Timișului din județul Brașov. Totuși,cel puțin delimitarea față de
Carpații Orientali dacă nu și cea față de Carpații Occidentali-variază in funcție de școala de care aparțin diverșii geografi care
fac împărțirea (vezi de ex. articolul Munții Perșani, sau harta alăturată). Limita sudică a Carpaților Meridionali o reprezintă un
abrupt major (pe alocuri având o diferență de nivel până la 1000 m) format din trei grupe:Subcarpații Curburii (între Prahova și
Dâmbovița),Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru) și Podișul Mehedinți (între Motru și Dunăre). În zilele senine pot fi
observați de la o distanță de până la 100-120 km în sud.
• Culmile înalte prezintă pante mai repezi spre Transilvania şi mai domoale spre Muntenia şi Oltenia. Carpaţii Meridionali
conservă cel mai reprezentativ relief glaciar din România,cu urme glaciare cuaternare. Vârfurile Moldoveanu,Negoiu,Parângul
Mare şi Peleaga depăşesc 2500 m,iar plaiurile sunt foarte extinse,cu bogate păşuni alpine valorificate intens prin creşterea
ovinelor de către locuitorii Ţării Bârsei,Ţării Oltului,Depresiunii Cibinului,Depresiunii Petroşanilor şi Ţării Haţegului.
• Figura 4 Harta Fizico-Geografică a
Carpaților Meridionali
(http://www.profudegeogra.eu/ha
rta-carpatii-meridionali/)
 3.A)CUM S-AU FORMAT

• Carpații Meridionali s-au format prin încrețirea scoarței terestre (mai întâi ramurile alcătuite din roci crsitaline,apoi cele din
roci sedimentare și în final munții vulcanici).
• În urmă cu aproximativ 2 milioane de ani (prima jumătate a Cuaternarului),Carpaţii au suferit o ridicare în bloc,cu aproximativ
1000 metri, procesul fiind caracteristic mai ales Carpaţilor Meridionali. Această înălţare a fost însoţită de o răcire evidentă a
climei aşa încât, la altitudini de peste 1800-2000 metri,a apărut situaţia de prezenţă a zăpezilor permanente. În asemenea
condiţii a avut loc acumularea unei mari cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a acesteia în gheaţă. Încălzirea ulterioară a
condus la o modificare marcantă a climatului,cu consecinţe în topirea gheţarilor din spaţiul montan înalt. A rezultat un relief
glaciar alcătuit din creste şi strungi glaciare,circuri,văi,morene şi praguri glaciare,grohotişuri etc.
• Diferitele faze ale procesului de cutare şi înălţare a Carpaţilor,precum şi intensul vulcanism neogen,au contribuit la o
fragmentare accentuată a spaţiului carpatic,pusă în evidenţă prin mulţimea depresiunilor intramontane,mai cu seamă în Carpaţii
Orientali şi în cei Occidentali. Se remarcă în această privinţă ariile de discontinuitate Bârgău-Dorna-Câmpulung şi Depresiunea
Braşov-Pasul Oituz-Valea Trotuşului din Carpaţii Orientali,precum şi culoarele Timiş-Cerna şi Bistra-Strei de la limita
Carpaţilor Meridionali cu Carpaţii Occidentali. Spre deosebire de Alpi,Carpaţii au mari depresiuni intramontane,iar culmile lor
se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse,acoperite cu pajişti.
• În România,mișcările orogene sau de construcție muntoasă au avut
loc de-a lungul flancului exterior al Carpaților până în urmă cu mai
puțin de 10 milioane de ani,producând plieri și răsturnări ale rocilor
sedimentare din depresiunea subcarpatică;rezultatul a fost formarea
unei game relativ mai joase numite subcarpații învecinate cu
adevărații Carpați.
• Formele de relief ale Carpaților s-au dezvoltat,în principal,în
perioada cenozoică. În Carpații Interiori,unde mișcările de pliere s-au
încheiat în epoca Cretacicului târziu (acum aproximativ 100 până la
65 de milioane de ani),au supraviețuit urme locale ale formelor
cenozoice mai vechi. Mișcările orogene ulterioare au ridicat în mod
repetat acest lanț de munți îndoit,lăsând o moștenire de forme
fragmentare de relief cu vârf plat situate la diferite altitudini și văi
adânc incizate,care disecă adesea lanțurile muntoase.
• Ultima eră glaciară a afectat doar cele mai înalte părți ale
Carpaților,iar ghețarii nu au avut niciodată mai mult de aproximativ
10 mile lungime,chiar și în Tatra,unde linia de zăpadă permanentă se
întindea la 5.500 de picioare deasupra nivelului mării.
3.B)VÂRFURILE ÎNALTE ALE CARPAȚILOR MERIDIONALI

• Masivele cele mai importante sunt:Bucegi, Făgăraş,Parâng şi Godeanu. Altitudinile maxime

sunt înregistrate la:
I)Vârful Moldoveanul (2.543 m);
II) Vârful Negoiul (2.535 m);
III) Vârful Parângul Mare (2.518 m);
IV) Vârful Retezatul (2.509);
V) Vârful Omul (2.507).
I) VÂRFUL
MOLDOVEANU
• Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din
România,situat în Masivul Făgăraș,județul Argeș. Altitudinea
sa este 2.544 metri. Din cauza piscurilor montane din jurul
său,majoritatea de peste 2.400 de metri,vârful Moldoveanu
este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer,spre
deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului
făgărășan,care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.
• Munții Făgăraș reprezintă un masiv muntos care face parte
din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf
montan din România,vârful Moldoveanu,cu altitudinea de
2.544 de metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu,
cu o altitudine de 2.535 de metri,era considerat cel mai înalt
vârf din Carpați,exceptând vârfurile din Munții Tatra.
• Figura 5 Vârful
Moldoveanu(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Moldovea
nu#/media/Fișier:Vârful_Moldoveanu2.jpg)
II) VÂRFUL NEGOIUL

• Vârful Negoiul este un vârf montan situat în

Masivul Făgăraș,județul Sibiu. Cu o altitudine de
2.535 metri,Negoiu este al doilea ca înălțime în
România,fiind devansat doar de Vârful
Moldoveanu,altitudine 2.544 de metri. Până în
perioada interbelică era considerat cel mai înalt
vârf din Carpați,exceptând Masivul Tatra. Este
cunoscut drept fiind polul instabilității atmosferice
din România. Situare pe glob Latitudine nordică:
45º35´7¨N,Longitudine estică: 24º33´30¨E.
• Figura 7 Vârful
Negoiu(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Negoi
u,_Munții_Făgăraș#/media/Fișier:Negoiu.jpg)
III) VÂRFUL
PARÂNGUL MARE

• Vârful Parângul Mare este cel mai înalt din

Masivul Parâng,Carpații Meridionali,având o
altitudine de 2.519 metri. Este al patrulea vârf
muntos din România,din punctul de vedere al
înălțimii,fiind totuși cel mai înalt vârf din
România care nu este în Munții Făgăraș.
• Figura 8 Vârful Parângul
Mare(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Parân
gul_Mare,_Munții_Parâng#/media/Fișier:Parang-
32.jpg)
IV) VÂRFUL OMU

• Vârful Omu din Munții Bucegi este vârful muntos

clasat al șaselea între vârfurile muntoase din
România,situat în Masivul Bucegi,reprezentând cel
mai înalt punct al acestui masiv.
• Vârful Omu este vizibil de pe creasta Pietrei
Craiului,precum și din Valea Prahovei.
•  Pe Vârful Omu se află Cabana Omu,precum și Stația
meteorologică Vârful Omu,care poate fi considerată
locul cel mai înalt din România populat permanent.
• Figura 9 Vârful Omul văzut de pe
Bucura(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Omu,_M
unții_Bucegi#/media/
Fișier:RO_PH_Omu_from_Bucura.jpg)
 V)VÂRFUL PELEAGA
• Vârful Peleaga este vârful cel mai înalt din Munții Retezat,Carpații
Meridionali, având o altitudine de 2508 metri, fiind al șaptelea vârf
muntos din România. Cea mai precisă estimare a celui mai înalt vârf
din Munții Retezat apare pe foaia topografică L-34-94-D-d,1:25.000
a Direcției Topografice Militare Române (DTM) cu altitudinea de
2507,9 m. Accesul pe vârf se poate face din mai multe
direcții:dinspre Șaua Pelegii,dinspre Curmătura Bucurei sau dinspre
Lacul Bucura. Este un vârf pe care se poate ajunge destul de ușor
dinspre Poiana Pelegii trecând pe la lacul Bucura, lac care poate fi
admirat în toată splendoarea lui de la înălțimea celor 2509 metri ai
Pelegii.
• Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din
roci cristaline și se numește Retezatul Mare;partea sudică,cu relief
dezvoltat și în mase mai importante de calcare,se numește Retezatul
Mic.
• Munții Retezat fac parte din Carpații Meridionali,grupa muntoasă
Retezat-Godeanu. Se înalță între două depresiuni
importante,Petroșani și Hațeg și între două râuri importante,Râul
Mare,care îi delimitează la nord și est și Jiul de Vest,care îi
delimitează la sud. Sunt înconjurați de Munții Țarcu la vest,Munții
Godeanu,la sud-vest și Munții Vâlcan,la sud.
• Figura 10 Vârful Peleaga văzut de pe Vârful Păpușa
Mică(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Peleaga,_Munții_Retezat
#/media/Fișier:Peleaga.jpg)
3.C)CE RÂURI STRĂBAT LANȚUL MUNTOS

• I) Râul Olt:Oltul este unul din cele mai importante râuri

din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali,mai
precis din Munții Giurgeu,de acolo de unde aceștia intră în
contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul
Olt curge prin județele
Harghita,Covasna,Brașov,Sibiu,Vâlcea,Olt și Teleorman.
• Râul Olt are lungimea totală de 615 km.
• Râul Olt parcurge un traseu complex: Depresiunea
Ciucului,Depresiunea Brașovului,Depresiunea
Făgărașului,Defileul Turnu Roșu-Cozia,Subcarpații și
Podișul Getic,Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de
lacuri de acumulare.
• Figura 11 Cursul Râului Olt(
http://www.profudegeogra.eu/bazinul-raului-olt/ )
 II) RÂUL LOTRU
• Râul Lotru este un curs de apă,afluent al râului Olt.
Râul,care are o lungime de 76,6 km și un remarcabil debit
mediu de circa 20 m³/s,își are obârșia în Munții Parâng,la
o altitudine de circa 1830 metri. Izvorul râului este
considerat pârâul Câlcescu care traversează o zonă
glaciară.
• Amenajat hidroenergetic prin lacuri de acumulare,
respectiv și prin hidrocentralele sale,Mălaia,Ciunget și
Brădișor,care fructifică marele potențial al râului,râul
Lotrul este totodată considerat limită geografică între
Munții Lotrului (la nord de valea râului) și Munții
Căpățânii (la sud de valea râului). Denumirea sa pare a
veni din limba latină,latrone înseamnând tâlhar.
• Debitul remarcabil al Lotrului indică clar că propriul său
bazin hidrografic este considerat pe motive întemeiate a fi
un sub-bazin hidrografic omonim cu numele râului,Lotru.
• Figure 12 Râul
Lotru(https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Lotru#/media/Fi
șier:RO_VL_Bradisor_Lake.jpg)
 III) RÂUL IZA

• Râul Iza este un afluent al Tisei în Maramureș. Izvorăște

de sub vârful Bătrâna din Munții Rodnei la altitudinea
de 1.380 m,străbate de-a lungul depresiunea
Maramureșului și se revarsă în Tisa la vest de Sighetu
Marmației,la 268 m altitudine.
• Suprafața bazinului său hidrografic însumează 1303 km²
pe o lungime de 83 km,formând un adevărat sub-bazic
hidrografic,omonim râului,Iza. Pe cursul superior,Iza are
o scurgere domoală,ceea ce îi permite să formeze o
vale largă,ca în aval de localitatea Strâmtura să formeze
între roci mai rezistente defileul de "la strâmtori".
• Precipitațiile prezintă valori ridicate în bazinul Izei,între
853 și 1350 mm/an. Debitul oscilează între 450 și 850
mm/an.
• Figura 13 Râul Iza la Strămtura,județul Maramureș
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Iza#/media/Fișier:R
O_MM_Iza_river_1.jpg)
3.D)STAȚIUNI TURISTICE ȘI PARCURI NAȚIONALE

• I) Sfinxul din Munții Bucegi este o formațiune geologica

alcătuită din conglomerate,rezultată în urma dezagregării și
eroziunii diferențiate,situat la 2.206 m altitudine,în județul
Dâmbovița,pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni.
Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un
cap uman,mai exact cu Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc
mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte
îndelungat,Sfinxul din Bucegi,aflat pe platoul Bucegi,măsoară
8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Asemănarea sa cu un
Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri,marcate în jurul
său),cât și legendele și istoria locului,au făcut ca această
formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.
• În perioada 1966-1968,juristul peruan Daniel Ruzo,observase
că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu
sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi,din
Peru,numit „Monumentul Omenirii”:«Sfinxul nu reprezintă
doar un singur chip,fiind înconjurat de altele,dar din rase
diferite,precum și de capul unui câine,care are rol de străjer al
unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea
Omului».
• Figura 15 Sfinxul în august
2017(https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinxul_din_Bucegi#/medi
a/Fișier:The_Sphinx_-_Busteni,_Romania_-
_Travel_photography.jpg)
II) BABELE DIN BUCEGI
• Babele din Bucegi sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de
vârful Baba Mare (2292 m),situat în masivul Bucegi din Carpații
Meridionali. Important obiectiv turistic,Cabana Babele este situată
sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în
drumețiile din munții Bucegi.
• Ciupercile de piatră numite „Babele” —monumente ale naturii—
aflate chiar în fața cabanei,precum și Sfinxul din imediata
apropiere,constituie atracții importante,explicând afluența turiștilor
la cabana Babele
• Babele sunt „martori de eroziune”,formate prin erodarea eoliană
diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate
(conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a
cabanei cu același nume.
• Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători
apreciază că agenții modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul
înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanța rocilor,gresii
și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenția umană la
finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum,nici o
dovadă științifică nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen
și,astfel,legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare
• Figura 16 Babele din
Bucegi(https://ro.wikipedia.org/wiki/Babele,_Munții_Bucegi#/medi
a/Fișier:Babele_treteen.jpg)
III) CRUCEA EROILOR DE PE MUNTELE CARAIMAN

• Crucea de pe Caraiman,denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial,este un
monument istoric (cod LMI PH-IV-m-A-16887) situat în Munții Bucegi,pe teritoriul județului Prahova. Acesta este de forma
unei cruci latine, având o înălțime de 39,3 metri și a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman,la
altitudinea de 2291 m,pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei,în Primul
Război Mondial. Alte denumiri sub care este întâlnit monumentul sunt:Crucea Eroilor Neamului,Monumentul Eroilor de pe
Caraiman sau popular,Crucea de pe Caraiman. Ca urmare a demersurilor pe care Alexandru Dan Bartoc le-a făcut în anul
2013,acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un
vârf montan.
• Conform unei legende,monumentul de pe Caraiman a fost realizat datorită unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria,în care a
văzut Munții Bucegi „stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis,ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman.
Legenda a circulat și în perioada comunistă și mai apoi,fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Efectul acestei
legende a dus la atribuirea meritelor de inițiere și construire Reginei Maria.
• Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman a fost realizată în perioada 1924 - 1928. În puținele informații documentare rămase
despre acest monument,se afirmă faptul că structura metalică ar fi fost construită din elementele metalice provenite din
demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial. Din cercetările întreprinse,a reieșit cu claritate că traversele structurii
metalice nu provin din elemente metalice contorsionate.
• În data de 14 august 2013,Guinness World Records a emis
certificatul pentru Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman ca fiind
„cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”.
Confirmarea recordului s-a făcut de abia după un an de zile,timp
în care s-au așteptat contestații conform cu regulamentul
organizației. Acest fapt s-a datorat d-lui Alexandru Dan Bartoc,fiu
al unuia dintre muncitorii care au participat la ridicarea
monumentului, cel care a adunat toate informațiile de care era
nevoie pentru omologarea recordului.
• Certificatul conține următorul text tradus în limba română:
• „Cea mai mare cruce este de 39,5 metri înălțime (129 picioare și
7 inci) cruce care stă la altitudinea de 2.291 m (7.516 picioare)
sus pe Muntele Caraiman din Munții Bucegi ai Carpaților de Sud
ai României. Înălțimea include soclul de beton, înalt de 8 m (26
de picioare și 2 inci) placat cu piatră pe care stă crucea.
Cunoscută ca și Crucea Eroilor sau Crucea Caraiman, a fost
construită între anii 1926 și 1928 în onoarea morților din Primul
Război Mondial.”
•----- Traducere după Guinness World Record
•Figura 17 Crucea Eroilor de Pe Muntele
Caraiman(https://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Eroilor_de_pe_Munt
ele_Caraiman#/media/Fișier:Bucegi_heroes_cross.jpg)
IV) CABANA DIHAM
• Cabana Diham este o cabană din Carpații Meridionali în Munții
Bucegi.
• Aflată la o altitudine de 1.320 de metri,cabana de sub Măgura
Cenușie a apărut în 1934,pe locul unor grajduri de vite construite
în 1906. Inițiativa de a construi unui adăpost a aparținut Clubului
German de Schi din București,care funcționa în această zonă din
1932 și care avea nevoie de un loc de odihnă pentru schiori.
• Din 1934,cabana a beneficiat de două etape de extindere și
modernizare. Prima a avut loc în anii ’70, iar în urma acestor
lucrări, la Diham puteau fi găzduiți 75 de oameni. Cea de-a doua a
avut loc în jurul anilor 2000,în 2001 fiind dat în folosință al doilea
corp al clădirii,ridicat de soții Gigi și Maria (Oara) Bordea,însă noua
clădire era construită, în totalitate,din lemn,fapt pentru care,un an
mai târziu,a fost distrusă de flăcări.
• Situată în Munții Dihamului,la marginea unei poieni largi de sub
Măgura Cenușie,Cabana Diham reprezintă o importantă bază
turistică. Ea oferă un excelent loc de odihnă și este în același timp
un punct de plecare pentru numeroase excursii în împrejurimi sau
în excursii mai dificile pe abruptul nordic al Bucegilor. Astfel,pe
versantul sud-estic al Muntelui Diham, la marginea unei frumoase
păduri de brad, putem poposi la Cabana Poiana izvoarelor, iar pe
versantul nordic,în Valea Mălăiești, la 1720m,la Cabana Mălăiești.
Iarna cabana Diham servește ca bază pentru practicarea schiului.
• Figura 18 Cabana
Diham(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cabana_Diham#/media/Fișie
r:Diham_Hütte.JPG)
4)CONCLUZIE

• Lanțul muntos Carpații Meridionali,numiți și Alpii

Transilvaniei,reprezintă cea mai masivă și
spectaculoasă regiune montană a țării,importantă
din punct de vedere istoric,economic,turistic și
cultural. Munții Făgăraș,cei mai spectaculoși,înalți
și sălbatici munți ai României,l-au inspirat pe
geograful francez Emmanuel de Martonne să-i
denumească și Alpii Transilvaniei,conform lucrării
sale “Recherches sur l'Evolution morphologique
des Alpes de Transylvanie (Karpates
meridionales)”,publicată la Paris,Editura
Delagrave,1906.
5)BIBLIOGRAFIE

Lanț montan - Wikipedia

Mountain range - Wikipedia
Carpații Meridionali - Wikipedia
Munţii Carpaţi - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România (enciclopediaromaniei.ro)
Carpaţii Meridionali - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România (enciclopediaromaniei.ro)
Carpathian Mountains | mountains, Europe | Britannica
Munții Carpați - lecție de geografie - Geografia României - YouTube
Carpații Meridionali - Caracterizare 4K 2021 - YouTube
BAC 2023 - România - Râuri (Apele curgătoare și reședințele de județ traversate)2.0(+ Argeșul) - YouTube
Munții Carpați - Wikipedia
Munții Bucegi - Wikipedia
Vârful Moldoveanu - Wikipedia
Vârful Negoiu, Munții Făgăraș - Wikipedia
Munții Făgăraș - Wikipedia
Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș - Wikipedia
Vârful Parângul Mare, Munții Parâng - Wikipedia
Munții Parâng - Wikipedia
Vârful Omu, Munții Bucegi - Wikipedia
Vârful Peleaga, Munții Retezat - Wikipedia
Râul Olt - Wikipedia
Râul Lotru - Wikipedia
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Trotuș
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Iza
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Tărhăuș
,_Trotuș
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Moldova
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Națion
al_Retezat
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Babele,_Munți
i_Bucegi
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinxul_din_Bu
cegi
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Eroilor
_de_pe_Muntele_Caraiman
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cabana_Diha
m