ΝΟΓ C E R C Ε T A R I A R H E O L O G I C E L A G R E C I ,

JUD. I L F O V

de A U G U S T I N ULANICI

în anul 1977 au fost reluate săpăturile de l a G r e c i , jud .Ilfov (fig. 1 ),

prin p r a c t i c a r e a a două şanţuri (cu c a s e t e l e adiacente), suprafaţa săpată
fnsurnind 59 .
Cercetările, pe lîngă confirmarea constatărilor s t r a t i g r a f i c e a n t e ­
rioare^ , au dus fn final şi l a d e z v e l i r e a a două locuinţe de suprafaţă:
prima - fn şanţul II - aparţinînd c u l t u r i i G l i n a , din perioada timpurie a
epocii bronzului, i a r c e a de a doua - fn şanţul III - c u l t u r i i T e i . Com­
plexele r e s p e c t i v e , atît p r i n v e t r e , cît şi prin materialele arheologice
descoperite " i n s i t u " , delimitează n i v e l u r i l e de călcare ale c e l o r două
depuneri arheologice.
Conform s u c c e s i u n i i s t r a t u r i l o r de cultură (fig.2), p r i m u l , c e l c a r e
conţine vestigiile s p e c i f i c e c u l t u r i i G l i n a , avea o grosime cuprinsă în­
tre 0 , 2 0 - 0 , 3 5 m. fn şanţul I I , c u l t u r a amintită este bine pusă în evidenţă
datorită - mai ales - locuinţei de suprafaţă marcată de o vatră de dimen­
siuni mari (diam. 75 c m ) . Suprafaţa reală a amenajării nu a putut fi s t a ­
bilită, fn zona v e t r e i s e aflau masate, pe lîngă cîteva s i l e x u r i a t i p i c e ,
două împungătoare din o s , două fusaiole discoidale aplatizate păstrate
fragmentar, cît şi un păhărel din lut a r s (fig. 4/8), alături de r e s t u r i c e -
rr.mice de tip G l i n a .
Cu toate că materialul ceramic este fragmentar, a c e s t a a permis
r e c o n s t i t u i r e a unei l a r g i game de forme şi tipuri de r e c i p i e n t e :
- pahare tronconice de dimensiuni v a r i a b i l e ( f i g . 4 / 4 - 5 , 8 , 9) l u ­
c r a t e d i n t r - o pastă de bună c a l i t a t e , a r s ă l a cărămiziu-cafeniu;
- c a s t r o a n e de mărimi mijlocii şi m i c i , deosebindu-se trei variante
principale: a) cu c o r p u l tronconic uşor curbat şi gura arcuită în afară
(fig.3/6, 8-10,1 2 ) . Un astfel de v a s , cu c o r p u l tronconic , umărul s c u r t
şi marginea puternic arcuită în afară (fig. 3/6;, prezintă c a elemente d e ­
corative un grupaj de t r e i colţuri t r a s e din buză, c e l din mijloc fiind u¬
nit c u umărul cu o creastă verticală. Pastă fină, neagră-cenuşie în spăr­
tură şi cafenie l a suprafaţa exterioară, lustruită. T i p o l o g i c , castronul
în discuţie îşi găseşte analogii bune în c a d r u l aspectului Folteşti I I , u¬
nele similitudini remarcîndu-se şi în c e r a m i c a de tip Folteşti Ude la C ă -
ţelu-Nou^. T o t din c a t e g o r i a ceramică amintită fac parte două fragmente
- primul c u s c u r t e crestături pe marginea buzei şi a l doilea c u mici a l ­
veole pe l i n i a umărului ( f i g . 3 / 9 - 1 0 ) . Corespondenţele tipologice ale a ¬
c e s t o r a le aflăm l a Folteşti^ şi S t o i c a n i ^ , l a Bogdăneşti, j u d . Bacău^,
cît şi l a Căţelu-Nou, j u d . I l f o v ^ ; b) c a s t r o a n e cu c o r p u l tronconic .uneori
uşor curbat şi gura dreaptă (fig.3/7; 4 / 2 - 3 , 6 ; 5/7), pe acesteaexcelînd
decorul format din găuri-butoni: sub margine; c ) c a s t r o a n e c u c o r p u l

www.mnir.ro
arcuit şi gura aproape trompetiformă (rig. 3/11, 15; 4/1);
- vase de uz comun c u pîntecele bombat, gft înalt şi gura dreaptă
sau uşor arcuită în afară (fig. 3/1 3-14 ; 4 / 7 , 10-11 ; 5 / 1 - 5 ) ;
- "amfore globulare" c u torţi l u c r a t e din bandă lată şi aplicate pe
diametrul maxim a l vasului (fig.5/6, 8 - 9 ) , cu analogii l a Folteşti^, fiind
întîlnit în aproape toate aşezările de tip G l i n a .
O altă s e r i e de fragmente sugerează v a s e de uz comun, din c a r e u¬
nele au c o r p u l bombat şi gîtul înalt înclinat s p r e i n t e r i o r (fig.3/1 ,3), i a r
altele cu c o r p u l bitronconic (fig.3/2; 4 / 2 ) . F o r m e l e cît şi decorul le a ¬
propie tot de aspectul Folteşti I I .
Motivele decorative de pe c e r a m i c a de tip G l i n a de l a G r e c i se m a ­
nifestă în limitele specifice ale r e s p e c t i v e i c u l t u r i , remarcîndu-se şi
aşa-zisele elemente de "tradiţie" Folteşti**. A s t f e l , trebuie să amintim
de: şirurile c i r c u l a r e de impresiuni-crestături pe umăr, pe buză s a u l a
o a r e c a r e distanţă de a c e a s t a ( f i g . 3 / 1 - 3 , 5, 9 - 1 0 ) ; apoi, şirurile c i r c u ­
l a r e de gropiţe-alveole (fig.3/4, 7 , 16; 4/11) uneori combinate cu şir de
"găuri-butoni" (fig.4/11); s a u şirurile de sine stătătoare de găuri-bu­
toni (fig. 4 / l - 3 , 6 - 7 , 10-11 ; 5 / 5 , 7 ) . In număr r e l a t i v mare sînt prezente
brîurile alveolate (fig.3/5, 1 3 - 1 4 ) .
M a t e r i a l u l arheologic de l a G r e c i - pe lîngă similitudinile şi c a r a c ­
t e r i s t i c i l e semnalate mai s u s - îşi mai găseşte numeroase corespondenţe
l a Glina-Bucureşti^, la Roşu^O şi Crivăţ, jud.Ilfov11, l a Văcăreşti, jud .
Dîmboviţa^ 2 s a u Braneţ, j u d . O l t ^ , cît şi în aşezările de tip S c h n e c k e n -
berg din s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i ^ .
După cum s - a putut r e m a r c a pînă acum l a G r e c i , în formele de vase
şi în motivele ornamentale s e reliefează puternicele influenţe de tip
C e r n a v o d a (Folteşti). Această realitate este firească, mai a l e s că c e r ­
cetătorii interesaţi de problema o r i g i n i i c u l t u r i i G l i n a sînt unanimi în
c e e a c e priveşte aportul hotărîtor a l aspectului Cernavoda (Folteşti) l a
geneza c u l t u r i i respective^ ^ .
*
fn şanţul I I I - l a o distanţă de 25 m de şanţul I I - s - a dezvelit o l o ­
cuinţă T e i marcată de o vatră c u diametrul de 70 c m . fn pămîntul de u m ­
plutură s e aflau fragmente de c h i r p i c i mult diseminate, urme de cenuşă
şi p a r t i c u l e de cărbune. F o r m a şi dimensiunile amenajării nu au putut fi
determinate, fn zona v e t r e i , pe lîngă fragmente c e r a m i c e , s - a u mai d e s ­
coperit: t r e i s i l e x u r i a t i p i c e ; un percutor-frecător şi o rîşniţă din p i a ­
tră, păstrată fragmentar; o fusaiolă rotundă, aplatizată, păstrată de a ¬
semenea fragmentar (fig.9/10); o roată miniaturizată c u butucul bine r e ­
liefat (fig.9/6) din lut a r s ; două împungătoare din o s . fn contextul res­
pectiv s - a găsit şi un pandantiv din aramă de forma unor coarne de bovi-
deu (fig. 10).
După tehnica de p r e l u c r a r e a pastei s;e disting două mari c a t e g o r i i
c e r a m i c e : p r i m a , realizată d i n t r - u n amestec c a r e , pe lîngă nisip şi c a l ­
c a r , mai conţine sporadic şi c i o b u r i pisate şi p i e t r i c e l e , a r e suprafe­
ţele e x t e r i o a r e cărămizii s a u cenuşii şi diferite nuanţe; categoria urmă­
toare este constituită din v a s e ludrate d i n t r - o pastă fină, şi a fost arsă
la negru-cenuşiu.
10

www.mnir.ro
 Fragmentele c e r a m i c e au permis p r e c i z a r e a mai multor iorme şi
tipuri de r e c i p i e n t e ;
Cănite de dimensiuni d i f e r i t e , c u c o r p u l e m i s f e r i c , gftul şi gura
arcuite fn afară (fig. 6/1-3).
P a h a r e tronconice ( f i g . 6 / 4 ) amintind căţuile getice .Pînă acum acest
tip de pahar a putut fi constatat în faza T e i I I I , la Băneasa, şi a r e a n a ­
logii în c u l t u r a G l i n a ° , Un păhărel-miniatură, descoperit în
1
locuinţă,
a r e o bază rotunjită şi marginea plecată s p r e i n t e r i o r (fig.6/10).
C a s t r o a n e l e , prezente în număr m a r e , s e impun p r i n cîteva t i p u r i :
a) cu c o r p u l mai mult s a u mai puţin bombat, c u gîtul şi gura arcuite în a ¬
f a r ă ( f i g . 6 / 6 - 7 , 9 ; 7 / 6 ) ; b) cu corpul uşor a r c u i t şi c u marginea evazată
aproape trompetiform (fig. 6 / 8 ; 7 / 1 - 2 , 8 ) ; c ) c u c o r p u l a r c u i t tronconic,
gîtul şi marginea imperceptibil a r c u i t e s a u drepte ( f i g . 7 / 3 - 4 , 5 , 7 ) . Un
fragment din această categorie a r e gura dreaptă şi buza teşită (fig. 9 / 4 ) ,
cu numeroase similitudini în c u l t u r a Coţofeni, cît şi în c u l t u r a G l i n a ; d)
cu corpul bombat şi marginea cilindrică înaltă, uneori uşor răsfrîntă (fig.
8 / 1 - 3 , 6 - 7 ; 9 / 1 - 3 , 5 , 8 ) , toate a c e s t e a din urmă fiind s p e c i f i c e fazei
V e i I 7 ; e) c u corpul l a r g şi puternic a r c u i t , c u margine scundă plecată
1

oblic s p r e i n t e r i o r , prevăzută fiind c u două torţi mici t r a s e din gură,sau

cu apucători de diferite forme ( f i g . 8 / 4 - 5 ; 9 / 7 ) * * . 1

Torţile s e prezintă în diferite i p o s t a z e , de l a c e l e lucrate din b a n ­

dă lată ( f i g . 8 / 7 ) , pînă l a c e l e m i c i , puternic a r c u i t e ( f i g . 8 / 4 , 7 ) , nelip­
sind c e l e tubulare aflate mai a l e s pe amfore c u c o r p u l s f e r i c ( f i g . 9 / 8 ) . O
toartă păstrată fragmentar, provenind de l a o ceaşcă (fig.9/9),este p r e ­
văzută în partea superioară cu o protuberanţă c a r e depăşeşte marginea
b u z e i . Unele anaiogii pentru toarta respectivă le găsim l a Bogdăneşti, în
faza Monteoru I C 3 ™ . De fapt, astTel de torţi s e remarcă din plin în c e ­
r a m i c a fazei T e i 111^0.
Motivele decorative aflate pe c e r a m i c a de l a G r e c i , s p e c i r i c e f a z e i
T e i 1 ^ ' , au fost obţinute p r i n procedeele p r o p r i i f a z e i r e s p e c t i v e , şi con­
stau în:
- Aplicaţiuni p l a s t i c e , constituite din; brîuri alveolate şi c r e s t a t e ,
dispuse predilect sub buze ( f i g . 6 / 6 - 7 , 9 ; 7 / 6 - 7 ; 8/1 , 7 ) , s a u pe umeri
( f i g . 8 / 5 ) ; tortiţe şi proeminenţe ornamentale ( f i g . 6 / 5 , 1 6 ; 7/5; 8/5-6;
9/5);"pastile" ordonate pe umăr ( f i g . 7 / 6 ) ; barbotină ( f i g . 8 / 2 ) .
- F o l o s i r e a t e h n i c i i imprimării pastei s e evidenţiază pe un procent
r i d i c a t de fragmente, p r i n : s t r i u r i făcute c u "măturică" (fig.6/6; 7 / 3 - 4 ;
8 / 1 ; 9 / 1 , 7 ) ; adîncituri-alveole ( f i g . 8 / 3 ) ; i m p r e s i u n i , mai a l e s triunghiu­
l a r e (fig. 8 / 2 , 9 ) .
V a s e l e mici şi m i j l o c i i , l u c r a t e din pastă fină neagră-cenuşie, se
impun p r i n t r - o ornamentică mai bogată, de mare fineţe, realizată din i n ­
c i z i i s a u împunsături alăturate s a u s u c c e s i v e , cu analogii multiple la
Căţelu Nou, Străuleşti^^ şi Bungetu^3. f s e n s u l c e l o r afirmate, s e i m ­
n

pun benzile compuse din liniuţe v e r t i c a l e , etajate (fig.6/15); benzile in—

c i z a t e , împreună c u şirurile de împunsături, formează motive o r n a m e n ­
tale c a r e 'însumează combinarea b e n z i l o r de segmente de liniuţe drepte
s a u oblice cu zigzagul - toate - d i s p u s e fn r e g i s t r e demarcate de l i n i i i n -
c i z a t e c i r c u l a r (fig . 6 / 1 2 , 1 7 ) ; zigzagul apare şi de s i n e stătător (fig.6/14),

11

www.mnir.ro
c a şi l a Bungetu . P e un fragment de c a s t r o n apar atît s p i r a l a , cît şi
zigzagul - delimitate etajat de i n c i z i i c i r c u l a r e (fig.6/13). Un alt f r a g ­
ment păstrează un element decorativ compus din două l i n i i p a r a l e l e i n -
cizate (fig.9/3), sugerînd o eventuală manieră de l u c r u de tip Coţofeni.
O corespondenţă în acest sens o aflăm tot l a Bungetu^5 , f n cvasitotali-
tate, d e c o r u r i l e obţinute p r i n împunsături şi i n c i z i i au fost încrustate
c u o substanţă albă.
C e r a m i c a de l a G r e c i , p r i n toate elementele s a l e - forme şi decor,
reprezintă prima fază a c u l t u r i i T e i . In c a d r u l a c e s t u i material arheolo­
g i c , c u similitudini l a Căţelu Nou, Străuleşti şi Bungetu, s e evidenţiază
cîteva forme şi procedee de ornamentare, cît şi motive decorative întîl-
nite atît în a s p e c t u l Cernavoda II-Folteşti I I , cît şi în c u l t u r a Glina. A s t ­
f e l , la G r e c i , s e remarcă o s e r i e de vase c u c o r p u l bombat şi cu gîtul
înalt-cilindric, uneori uşor a r c u i t şi c u gura evazată (fig.6/7 ;7/8;8/l,3;
9 / 1 ) , frecvent întîlnite în a s p e c t u l Cernavoda-Folteşti I I . P a h a r u l tron-
coni-;, apropiat c a formă de căţuile d a c i c e , aflat şi l a G r e c i (fig.6/4) în
c a d r u l fazei T e i I , îşi găseşte corespondenţele tipologice în mediul c u l ­
t u r i i G l i n a 2 6 . Alte elemente de "tradiţie" Folteşti II şi G l i n a , c a brîu-
r i l e c r e s t a t e şi alveolate, crestăturile pe buză, precum şi alveolele dis­
puse în şir c i r c u l a r apar de asemenea l a G r e c i (fig.6/7, 9 ; 7/1 , 4 ; 8 / 3 ) ^ .
C e l e de mai s u s sînt în concordanţă c u c e l e enunţate de Ion N e s t o r p r i ­
vind originea c u l t u r i i T e i ^ . De fapt, o discuţie amplă şi judicioasă, în
a c e s t s e n s , o face V a l e r i u L e a h u în l u c r a r e a s a " C u l t u r a T e i " 2 9 . f l e ­
n

gătură c u observaţiile făcute pînă acum, am mai putea menţiona faptul că

elementele de tip Folteşti şi G l i n a sînt preponderente în c e r a m i c a g r o ­
sieră a c u l t u r i i T e i .

•*
După cum s - a amintit, în a p r o p i e r e a v e t r e i s - a găsit un pandantiv
din aramă de forma unor c o a r n e de bovideu, c u o d e s c h i d e r e largă (10,3
cm), c u capetele mult răsucite s p r e i n t e r i o r (fig. 10). In partea centrală,

F i g . 1 0 . - G R E C I , 1977. Pandantiv din aramă

d e s c o p e r i t în locuinţa T e i .

12

www.mnir.ro
www.mnir.ro
Profilul peretelui S-E al şanţului II -GRECI-1977-

Profilul peretelui S-V al şanţului III ν

L Ε G Ε Ν D A
ΓΓΓΓΠ S t r a t vtg«tal Strat .Glina" 2m
Strat , ! . a t è n e * Sol gaiben lutos -steril arheologie
T77X S t r a t Tei* ιVatrfi

F i g . 2 . - G r e c i , 1977. P r o i i l u l peretelui S E a l şanţului Π

şi profilul peretelui S V a l şanţului ΠΙ.

www.mnir.ro
F i g . 3 . - G r e c i , 1977· Fragmente ceramice tip G l i n a .

15
www.mnir.ro
F i g . 4 . - G r e c i , 1977. Fragmente ceramice tip Glina.

16

www.mnir.ro
F i g . 5 . - G r e c i , 1977. Fragmente ceramice tip Glina.

17

www.mnir.ro
F i g . 6 . - G r e c i , 1977· 1 -11» fragmente ceramice, pastă grosolană
12-18: fragmente ceramice, pastă fină. Cultura T e i .

18

www.mnir.ro
 19
www.mnir.ro
F i g . Β . - G r e r l , 1977. Fragmente ceramice. Cultura T e i .

www.mnir.ro
20
F i g . 9 . - G r e c i , 1977. 1-5, 7 - 8 : fragmente ceramice; 6: rotiţă din
lut a r s ; 10: fragment de fusaiolă; 9: fragment de^ toartă.
Cultura T e i .

21
www.mnir.ro
în opoziţie c u direcţia de d e s c h i d e r e a c o a r n e l o r se afla o porţiune mai
lăţită în c a r e s e observă urmele unei găuri de p r i n d e r e . P i e s a r e s p e c ­
tivă a fost lucrată din foaie subţire de aramă, bătută şi decupată. Unele
analogii mai îndepărtate în timp, le găsim l a Gumelniţa-Olte-
niţa în pandantivul de aur descoperit în 19<ί5-Ό, cît şi în c e l e din aramă
de l a Z i m n i c e a , jud . T e l e o r m a n ^ şi Răcăciuni, jud . Bacău^2 ,acestea din
urmă reprezentînd probabil medii culturale de tip G l i n a . Alte similitudini
pot fi aflate în P o l o n i a ^ s a u în nordul B u l g a r i e i .
P e un v a s c u decor zoomorf de l a Sărata-Monteoru (cultura C u c u -
teni B ) apare un motiv p i c t a t - ^ , c a r e se apropie c e l mai mult de forma
pandantivului de a u r de l a Gumelniţa. Dacă a c e s t e pandantive - t r a n s f i ­
gurate a r t i s t i c - reprezintă aşa-zisele " c o a r n e de consacraţie" , atunci
originea l o r sudică nu poate fi exclusă.
I n t r - u n sens mai restrîns, prezenţa pandantivului de l a G r e c i - mai
a l e s într-un mediu T e i I - poate fi explicată tot p r i n influenţe de tip
Cernavoda s a u G l i n a , influenţe c a r e s - a u manifestat atît de pregnant şi fii
ceramica culturii T e i .
•*
fnsumînd concluziilor de faţă şi rezultatele obţinute în anul 1971, p u ­
tem conchide că l a G r e c i s e conturează în ordinea depunerilor arheolo­
gice un s t r a t de cultură aparţinînd c u l t u r i i G l i n a , succedat de un altuL
propriu c u l t u r i i T e i , ambele reprezentînd epoca bronzului din România.
C u l t u r a G l i n a s e impune mai a l e s p r i n numeroase elemente de tip
S c h n e c k e n b e r g Β (finale), unele dintre a c e s t e a evidenţiindu-se pentru
prima dată într-un context arheologic din Muntenia. Totodată din c u p r i n ­
s u l materialului ceramic analizat s - a u detaşat unele forme de vaseşimo-
tive ornamentale c a r e dovedesc din nou r o l u l covîrşitor pe c a r e l - a u
avut înrîuririle de tip C e r n a v o d a I I (Folteşti I I ) în geneza culturii G l i n a .
S t r a t i g r a f i e , c u l t u r a T e i succede nemijlocit c u l t u r a G l i n a , prin
prima s a fază, c u un m a t e r i a l arheologic c a r e îşi găseşte din plin s i m i l i ­
tudini în c e r a m i c a de l a Căţelu Nou, Străuleşti şi Bungetu. Ş i în c a d r u l
a c e s t o r v e s t i g i i arheologice, fondul autohton s e face r e m a r c a t p r i n p r e ­
zenţa a numeroase elemente de "tradiţie" C e r n a v o d a I I (Folteşti II) şi
Glina.

N O T E

1 V e z i A U G U S T I N U L A N I C I şi G E O R G E T R O H A N I , Săpăturile de la
G r e c i , corn .Grădiştea, j u d . I l f o v , în C A , I , Bucureşti, 1975, p.77-79.
2 V A L E R I U L E A H U , Săpăturile arheologice de l a Căţelu Nou, în C A B ,
I I , 1965, p . 1 7 , f i g . 6 / 6 .
3 M . P E T R E S C U - D I M B O V I Ţ A şi MARIN DÎNU, Nouvelles fouilles ar­
chéologiques à Folteşti (Dép. Galaţi), îh"Dacia" , N . S . , X V I I I , 1974,fig.
18/9; 2 1 / 1 - 2 .
4 M.PETRESCU-DÎMBOVITA, L a civilisation Glina Ill-Schneckenberg

22

www.mnir.ro
 à l a lumière de nouvelles r e c h e r c h e s , în " P r e i s t o r i a Alpina",vol. 10,
1974, f i g . 5 / 3 ; M . P E T R E S C U - D I M B O V I T A şi MARIN DINU.Noi c e r ­
cetări arheologice l a S t o i c a n i (jud.Galaţi), în S C I V , 1 , 2 5 , 1 9 7 4 , p l .
2/3,6,8.
5 M A R I L E N A F L O R E S C U şi C O N S T . B U Z D U G A N , Aşezarea din epo­
c a bronzului de l a Bogdăneşti (jud.Bacău), în Arheologia Moldovei,
V I I , 1972, f i g . 1 5 / 6 .
6 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , fig.6/2.
7 M . P E T R E S C U - D I M B O V I Ţ A şi MARIN D I N U , o p . c i t . , f i g . 1 5 / 1 - 3 .
8 Ibidem, f i g . 1 8 / 3 - 6 , 8 .
9 ION N E S T O R , F o u i l l e s de G l i n a , în "Dacia", I I I - I V , 1927-1932, p.
226-252.
10 M A R G A R E T A C O N S T A N T I N I U şi P A N A I T I . P A N A I T , O aşezare din
epoca bronzului l a Roşu, în C A B , I , 1963, p . 3 0 1 - 3 0 4 .
11 D U M I T R U B E R C I U , Rezultatele primelor săpături de l a Crivăţ
(1965), în S C I V , 3, 1 7 , 1966, p . 5 2 9 - 5 3 7 .
12 E R S I L I A T U D O R , Săpăturile de s a l v a r e din corn. Văcăreşti, j u d .
Dîmboviţa, în S c r i p t a V a l a c h i c a , Tîrgovişte, 1972, p . 9 3 - 1 0 7 .
13 A U G U S T I N U L A N I C I , Săpăturile de l a Braneţ, j u d . O l t , în C A , I,
Bucureşti, 1975, p . 5 8 - 7 3 ; idem, Noi cercetări arheologice l a B r a ­
neţ, în C A , I I , Bucureşti, 1976, p . 4 9 - 6 8 .
14 A L F R E D P R O X , D i e S c h n e c k e n b e r g k u l t u r , Braşov, 1941, p a s s i m .
15 D U M I T R U B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului în Româ­
nia în lumina noilor cercetări, Bucureşti, 1961 , p.139 şi u r m . ;MA-
R I L E N A F L O R E S C U , Contribuţii l a problema începutului epocii
bronzului în Moldova, în Arheologia Moldovei, II—III, 1964, p J 0 5 şi
u r m . ; E U G E N I A Z A H A R I A , Probleme ale epocii bronzului în s u d -
estul T r a n s i l v a n i e i , "Aluta", I I , 1970, p . 6 3 şi u r m . ; MARILENA
F L O R E S C U şi C O N S T . B U Z D U G A N , o p . c i t . , ρ. 197 $Λ· P E T R E S C U -
DIMBOVIŢA, o p . c i t . , p . 2 8 2 - 2 8 3 ; P E T R E ROMAN, D i e G l i n a I I I -
K u l t u r , în'Praehistorische Z e i t s c h r i f t " , 5 1 - B a n d , 1976, Heft 1,
B e r l i n - N e w Y o r k , p.41 ; S E B A S T I A N M O R I N T Z , Probleme privind
originea t r a c i l o r în lumina cercetărilor arheologice, în " R e v i s t a de
i s t o r i e " , 8 , tom.30, 1977, p . 1 4 7 0 .
16 V A L E R I U L E A H U , C u l t u r a T e i , Bucureşti, f . a . , p . 1 4 1 , 1 4 7 - 1 4 8 .
17 Ibidem, p . 8 8 .
18 Ibidem.
19 M A R I L E N A F L O R E S C U şi C O N S T . B U Z D U G A N , o p . c i t . , p . 1 9 8 .
20 V A L E R I U L E A H U , op. c i t . , f i g . 26/10,12 (mai a l e s ) .
21 Ibidem, p . 8 9 .
22 Ibidem, p . 9 2 şi fig. 1 7 / 1 - 6 .
23 ION C H I C I D E A N U , Date noi privind începutul c u l t u r i i T e i (Săpătu­
r i l e de l a Brăteşti-Bungetu), în S C I V , 2 , 2 8 , 1977, f i g .5 / 4 , 4 , 1 1 , 1 3 .
24 Ibidem, f i g . 4 / 2 .
25 Ibidem, p . 2 3 2 , fig. 3/9.
26 Vezi V A L E R I U L E A H U , o p - c i t . , p.147-148.
27 D U M I T R U B E R C I U , o p . c i t . , fig. 18/7,9-11 , 1 3 ; alte similitudini l a
Bogdăneşti, în acest sens v e z i M A R I L E N A F L O R E S C U şi C O N S T .

23

www.mnir.ro
 B U Z D U G A N , o p . c i t . , fig. 1 5 / 2 , 6; 16/12 şi p a s s i m .
28 I s t o r i a României, vol .1, E d i t .Academiei, Bucureşti, I 9 6 0 , p. 105
(capitol redactat de Ion N e s t o r ) .
29 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , p . 1 3 8 - 1 5 1 , v e z i şi notele. Autorul c i ­
tat consemnează l a p. 143: . . . " a p a r e de netăgăduit faptul următor:
în s t r u c t u r a c u l t u r i i T e i s e surprinde o componentă profund autoh­
tonă, puternic materializată prin c a t e g o r i i c e r a m i c e , forme de r e ­
cipiente şi unele ornamente, introduse pentru prima dată pe t e r i t o ­
r i u l dintre Carpaţii s u d i c i , Olt şi Dunăre de cultura Folteşti IL i a r
apoi, şi mai mult încă, constatate în c u l t u r a G l i n a . . . " .
30 V L A D I M I R D U M I T R E S C U , A r t a preistorică în România, Bucureşti,
1974, ρ Γ>68, fig 291/1 .
31 A . D . A L E X A N D R E S C U , L a nécropole du bronze ancien de Zimnicea,
(Dép. de T e l e o r m a n ) , în "Dacia", Ν . S . , X V I I I , 1974, p . 9 2 , p l . 9/3,
şi 1 1 / 3 .
32 E R S I L I A T U D O R , Un mormînt de l a începutul epocii bronzului des­
coperit l a Răcăciuni (jud.Bacău), în S C I V , 2, 2 4 , 1973, p . 2 8 7 , Tig.
2/3 şi 3 / 3 .
33 V . A N T O N I E V I C Z , E u r a s i a Septentrionalis Antiqua, H e l s i n k i , 4,
1929, p . 1 3 6 .
34 V L . D U M I T R E S C U , o p . c i t . , p . 1 5 5 , fig. 1 66/1-1 a .

NOUVELLES RECHECHES ARCHEOLOGIQUES

λ GRECI, D E P . D'ILFOV
Résumé

E n 1977 on a r e p r i s l e s fouilles de G r e c i , dép. d ' I l f o v .

L e s r e c h e r c h e s , qui ont confirmé l e s constatations stratigraphiques
antérieures, ont mené finalement au décapage de deux habitations de s u r ­
face: l a première - dans l a I I section - appartenant à l a culture G l i n a
e

- de l a période ancienne de l'âge du bronze et l a seconde - dans l a III©

section - à l a culture T e i . L e dits complexes, tant p a r l e s âtres comme
a u s s i p a r l e s matériaux archéologiques découverts " i n s i t u " , délimitent
l e s niveaux de superposition des deux gisements archéologiques.
L a céramique de type G l i n a présente de nombreux éléments du type
S c h n e c k e n b e r g B , ayant des similitudes à Glina-Bucureşti, à Roşu et
Crivăţ, dép d ' I l f o v , à Văcăreşti, dép. de Dîmboviţa ou à Braneţ, dép.
d ' O l t et a u s s i dans les établissements du s u d - e s t de l a T r a n s y l v a n i e .
A i n s i qu'on a pu remarquer jusqu'à présent à G r e c i , d a n s l e s f o r ­
mes des v a s e s et dans l e s motifs ornementaux on note des fortes influ­
e n c e s du type C e r n a v o d a I I (Folteşti I I ) .
Cette réalité e s t naturelle et au plus de nombreux c h e r c h e u r s s e
son mis d ' a c c o r d unanimement en c e qui concerne l ' a p p o r t décisif du dit
a s p e c t à l a genèse de l a culture G l i n a .
L a céramique du type T e i de G r e c i , p a r tous s e s éléments - f o r ­
mes et décor - représente l a première phase de l a dite c u l t u r e , ayant

24

www.mnir.ro
des similitudes à Căţelu Nou, Străuleşti et Bungetu. Au c a d r e de c e m a ­
tériel s e font r e m a r q u e r quelques formes et procédés d ' ornementation et
a u s s i des motifs décoratifs - qu'on peut trouver soit dans l'aspect C e r ­
navoda I (Folteşti II) soit dans l a c u l t u r e G l i n a . A i n s i , à G r e c i , on r e ­
marque une série de v a s e s au c o r p s bombé et au goulot haut-cylin­
d r i q u e , parfois légèrement courbé et au bord évasé (fig.6/7; 7 / 8 ; 8/l , 3 ;
9 / l ) , fréquemment trouvés dans l ' a s p e c t Cernavoda II-Folteşti I I . Le
gobelet en tronc de cône, ayant une forme, semblable aux cassolettes
d a c e s , qu'on a trouvé a u s s i à G r e c i (fig.6/4) au c a d r e de l a phase T e i
I , peut être rapporté typologiquement au milieu c u l t u r e l G l i n a . D ' a u t r e s
éléments dans l a t r a d i t i o n " Folteşti II et G l i n a , comme l e s bandes tail-
lardées et aux alvéoles, l e s entailles au bord et a u s s i l e s alvéoles d i s ­
posées en rangée c i r c u l a i r e apparaissent a u s s i à G r e c i ( f i g . 6 / 7 , 9 ; 7/1 ,
4; 8 / 3 ) . C e qui a été dit c i - d e s s u s concorde avec l e s faits énoncés p a r
Ion N e s t o r concernant l ' o r i g i n e de l a culture T e i ; E n fait une ample et
j u d i c i e u s e discussion, dans c e s e n s , a été faite p a r V a l e r i u L e a h u dans
son t r a v a i l " L a c u l t u r e T e i " . A propos des observations faites j u s q u ' à
présent, nous pouvons mentionner a u s s i le fait que l e s éléments du type
Folteşti et G l i n a sont prépondérants dans l a céramique grossière de l a
culture T e i .
Dans l'habitation T e i , à côté de l ' â t r e , a été découvert un penden­
tif en c u i v r e ayant l a forme des c o r n e s d ' u n bovidé, à l ' o u v e r t u r e large
(10,3 cm) et aux bouts tordus v e r s l'intérieur (fig. 10). C e r t a i n e s a n a ­
logies quoique plus éloignées dans le temps peuvent être trouvées a G u m e l -
niţa-Olteniţa, avec le pendentif en o r découvert en 1925 et a u s s i avec
ceux en c u i v r e de Z i m n i c e a , dép. de Teleorman et de Răcăciuni, d'ip. de
Bacău, l e s deux d e r n i e r s représentant probablement des milieux c u l t u ­
r e l s de type G l i n a . On peut trouver d ' a u t r e s semilitudes en Pologne ou
au nord de l a B u l g a r i e .
S u r l e s parois d ' u n vase au décor zoomorphe de Sărata-Monteoru
(culture Cucuter-i B) apparaît un motif peint dont l a forme e s t l a plus
proche de c e l l e du pendentif en o r de Gumelniţa. S i c e s pendentifs -
transfigurés artistiquement - représentent l e s ainsi-nommées ' t e r n e s de
consécration", a l o r s l e u r origine méridionale ne peut pas être e x c l u e .
D ' u n e manière plus r e s t r e i n t e , l a présence du pendentif de G r e c i
- et spécialement dans un milieu T e i I - peut être expliquée toujours par
l e s influences de type C e r n a v o d a ou G l i n a , influences qui s e sont m a ­
nifestées d'une façon prégnante a u s s i dans l a céramique de l a culture
Tei.

LEGENDE DES FIGURES

F i g . 1 . - G r e c i , dép.d'Ilfov. P l a n topographique.
F i g . 2 . - G r e c i , 1977. P r o f i l du p a r o i S - E de l a H«me c t i o n et p r o f i l
s e

du paroi S - V de l a I U e m
section.
e

F i g . 3 . - G r e c i 1977. Fragments céramiques de type G l i n a .

25

www.mnir.ro
F i g . 4 . - G r e c i 1977. Fragments céramiques du type G l i n a .
F i g . 5 . - G r e c i 1977. Fragments céramiques du type G l i n a .
F i g . 6 . - G r e c i 1977. 1-11: fragments céramiques, pâte grossière;
12-18: fragments céramiques, pâte fine. C u l t u r e T e i .
F i g . 7 . - G r e c i 1977. 1 - 3 , 5 : bols partiellement reconstitués; 4 , 6 - 8 :
fragments céramiques. C u l t u r e T e i .
F i g . 8 . - G r e c i 1977. Fragments céramiques. Culture T e i .
F i g . 9 . - G r e c i 1977. 1 - 5 , 7 - 8 : fragments céramiques; 6: petite roue
en t e r r e c u i t e ; 10: fragment d'une fusaible; 9: fragment
0 d'anse. Culture T e i .
F i g . 1 0 . - G r e c i 1977. Pendentif en c u i v r e découvert dans l'habitation
Tei.

26

www.mnir.ro