Sunteți pe pagina 1din 1

по I.

GLODARIU

Sticla este rep rez en ta tă de u n u n g u en tariu gălbui (fig. 3/3), cu bulb, cu fila­
m ente şi bule de a e r (sticlă suflată), d atab il la sfîrşitu l sec. I e.n. — 1065. I: 12 cm.
Piesele de fier sín t cele m ai num ero ase în tre descoperiri, co m p arab ile fiind
d o ar cu frag m en tele ceram ice. în fu n cţie d e n a tu ra şi d estin a ţia lor, ele pot fi
g ru p a te în cîteva categorii p rincipale şi fiecăreia d in tre ele i se v a specifica an u l
descoperirii67.

Fier brut se află sub form ă de lu p e ro tu n d e sau ovale, cu p a rte a su p erio ară
concavă şi cea in ferio ară convexă, avînd fiecare o d esp icătu ră triu n g h iu lară. L u­
p ele descopertie pe te ra sa VI (fig. 4) în fig. 6 ; celelalte, d e pe te ra sa I au aceeaşi
form ă. D iam etrele lupelor sín t în g eneral de 20—21 X 24—26 cm şi fiecare are
9—11 kg. G re u ta tea to ta lă a lu p elo r rec u p erate este de 887 kg, aşa în cît, îm p reu n ă
cu cele p ie rd u te în p rim ă v ara anului 1971, fieru l b ru t ex isten t pe te ra sa I cîn -
tă re a ap ro x im ativ o tonă.

Unelte7 de făurărie
1. Piesă triu n g h iu lară, cu arip io are în d o ite în chip de m anşon la u n u l din
capete, m enită să protejeze g u ra foalelor de la cup to ru l d e redus m in ereu (fig. 7/1).
L : 25 cm.
2. A sem ănătoare precedentei, d a r m ai m ică (fig. 7/5). L : 16,6 cm.
3. D esfundător al g u rilo r de foaie de m ai sus, în form ă de v îrf de lance m a­
siv, cu toc p e n tru coadă; la cap ătu l tocului u n m anşon m asiv (fig. 7/7). L : 67,7 cm.
4. N icovală paralelipipedică m asivă, p ie rd u tă după descoperire. D upă un ele
info rm aţii ea a r fi av u t dim ensiunile de 25 X 20 X 15 cm.
5. B aros de sfărîm a t m inereu, cu am bele capete lă ţite (fig. 7/6). î: 12,8 cm.
6. Baros de forjă, cu u n capăt c irc u lar şi celălalt d rep tu n g h iu lar (fig. 8/1).
I: 2 2 ,2 cm.
7. A sem ănător precedentului, d a r cu cap ătu l d rep tu n g h iu lar m ai la t (fig. 8/2).
I: 2 1 ,6 cm.
8 . A sem ănător precedentului (fig. 8 / 6 ). î: 25,8 cm.
9. A sem ănător precedentului, d a r cu cap ătu l la t cvazioval (fig. 8/5). I: 20,4 cm.
10. Ciocan (fig. 8/3). I: 18 cm.
11. Ciocan cu am bele capete d rep tu n g h iu lare (fig. 8/4). î: 19 cm.
12. C leşte frag m en tar, cu g ura la tă şi u nul din m în ere ru p t (fig. 9/1). L :
62,8 cm.
13. C leşte cu g u ra sc u rtă (fig. 9/2). L : 61,4 cm.
14. C leşte cu g u ra la tă (fig. 9/3). L : 64,6 cm.
15. A sem ănător precedentului (fig. 9/4). L : 70 cm.
16. A sem ănător precedentului (fig. 9/5). L : 80 cm.
17. Cleşte* mic, trec u t p rin foc (fig. 10/3), frag m en tar. L p ă s tra tă : 19,8 cm.
D escoperit în su p ra fa ţa II.
18. D altă* m a re p en tru tă ia t lingouri (fig. 7/4). L : 13 cm.
19. D altă* m ică, cu orificiu tra n sv e rsa l p en tru coadă (fig. 7/3). L : 6,2 cm.

5 I. G lodariu, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană


(sec. 11 î.e.n. — 1 e.n.), Cluj, 1974, p. 245, nr. 8 /c.
6 T oate cele descoperite în cursul cercetărilo r v o r p u rta u n asterix ; celelalte
s-au găsit întîm plător.
7 T oate piesele cărora n u li se m enţionează locul d e descoperire provin de p e
te ra sa VII.

S-ar putea să vă placă și