VASE SI USTENSILE DE LABORATOR

În laboratoarele chimice, majoritatea vaselor sunt confectionate din sticla si portelan,

materiale care prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici si la variatii mari de
temperatura. Au însa dezavantajul ca prezinta o mare fragilitate, de aceea vasele de sticla si de
portelan se manipuleaza cu mare atentie.
1.      Vase si ustensile de sticla
Vasele si ustensilele de sticla sunt cele mai folosite în laboratoarele chimice, datorita în
primul rând transparentei lor si greutatii relativ mici.
1.1. Sticlele de reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor lichide si a solutiilor.
Au forme si dimensiuni standardizate si denumirea continutului trebuie etichetata pe sticla.
1.2. Borcane pentru reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor solide. Au forme
si dimensiuni standardizate si au etichete cu denumirea  continutului.
1.3.  Paharele de laborator
a) Pahare cilindrice care pot fi cu sau fara cioc, care se numesc pahare Berzelius si care
pot avea diferite capacitati(fig.1). Se folosesc pentru prepararea, încalzirea, transvazarea
solutiilor si a reactivilor lichizi, pentru precipitari, recoltarea filtratelor etc. Încalzirea reactivilor
în pahare Berzelius se poate face la flacara pe o sita de azbest.
Figura 1. Pahare de laborator Berzelius

b) Flacoane conice (Erlenmayer) - de capacitati diferite, cu sau

fara dop de sticla slefuit (fig.2). Se folosesc mai ales pentru titrarea
solutiilor, dar si pentru încalzirea reactivilor lichizi, încalzirea facându-se la flacara pe o sita de
azbest.
Figura 2. Flacoane conice (Erlenmayer)

1.4. Eprubete - se folosesc pentru experimente pe volume

mici de solutii (fig.3). Ele se tin în stative speciale confectionate
din lemn material plastic sau metal. Pot fi de diferite dimensiuni.
Se pot încalzi direct pe flacara.
Atentie la pozitia eprubetei !
                                   
                
      Figura 3. Eprubete.  Stativ cu eprubete

1.5. Sticlele de ceas - pot avea marimi

diferite(fig.4). Se folosesc pentru acoperirea
paharelor si pentru cântarirea substantelor solide
stabile în conditii atmosferice.          
           Figura 4. Sticla de    ceas

1.6. Baghete de sticla  - se folosesc pentru agitarea si

amestecarea solutiilor, îndepartarea precipitatelor de pe peretii paharelor (fig.5). Pot avea
lungimi si diametre diferite.
Figura 5. Baghete de sticla.

1
 1.7. Baloane de sticla -  sunt vase de sticla necesare majoritatii operatiilor de laborator
(fig.6). Ele pot fi cu fund rotund sau plat, cu gâtul lung sau scurt, larg sau subtire, de forma
sferica, "picatura" sau "para".

Fig.6. Baloane de sticla: a) balon rotund; b) balon "picatura"; c) balon "para";     d) balon
cu fund plat; e) balon cotat; f) balon Wűrtz.
 Baloanele cu fund rotund, pot avea sau nu tub lateral (fig.6 a,f) se folosesc în special
pentru încalzirea si distilarea lichidelor.
Baloanele cu fund plat se folosesc pentru încalzirea lichidelor, solutiilor.
Baloanele cotate se folosesc pentru prepararea solutiilor de concentratie determinata si
pentru diluarea solutiilor. Au un gât lung pe care exista un semn inelar, care indica gradarea
balonului. Sunt prevazute cu un dop de sticla slefuit. Masoara volume de lichide, marcat prin
umplere.
1.8. Pâlnii de sticla  - sunt de diferite dimensiuni (fig.7). Se folosesc pentru transvazari
de lichide si solutii si ca suport pentru hârtia de filtru la operatia de filtrare.
Fig.7. Pâlnii de sticla

1.9. Pâlnii de separare (de picurare)  - sunt folosite pentru

extractii si separari si au forme sferice, conice si cilindrice (fig.8). Dintre
acestea, cele conice asigura vizibilitatea cea mai buna a suprafetei de
separare a straturilor.
La partea superioara sunt prevazute cu dop rodat, iar la partea inferioara cu un tub de
scurgere pe care se gaseste un robinet, cu care se regleaza scurgerea.
           
 Figura 8. Pâlnii de separare (picurare):     
a) sferica;
b) conica;
c) cilindrica cu tub lateral

Aceleasi pâlnii se folosesc si pentru adaugarea

prin picurare a unui reactant la balonul în care se
efectueaza sinteza. În cazul în care pâlnia de picurare se
utilizeaza într-o sinteza în care în balon se poate crea o
suprapresiune, pâlnia trebuie sa fie prevazuta cu un tub lateral, care egalizeaza presiunea din vas
cu cea de deasupra lichidului ce urmeaza a fi picurat (fig.8).

2
 1.10. Piseta - este formata dintr-un balon cu fund plat si gât lung, prevazut cu un dop,
prin care patrund doua tuburi de sticla: unul scurt îndoi la un unghi optuz si altul lung îndoit la
un unghi ascutit (fig.9). suflând prin tubul scurt, lichidul urca în tubul lung si iasa sub forma de
jet. Evacuarea apei din piseta se poate face prin înclinarea pisetei.

  Figura 9. Piseta

1.11. Cilindrii gradati - sunt vase de forma

cilindrica, gradate (fig.10). Au diferite capacitati, cei
mai uzuali fiind cei de 5 - 1000 cm 3. Se folosesc
pentru masurarea aproximativa a volumelor de lichide.

Fig. 10. Cilindrii gradati             

1.12. Pipete - au forme si capacitati diferite (fig.11). Se prezinta

sub forma de tuburi de sticla efilate la un capat si se folosesc
pentru masurarea exacta a  volumelor de lichide prin golire. Ele
sunt calibrate pentru o anumita temperatura. Pot fi divizate în
cm3 si submultiplii lor sau pot avea un singur reper situat spre
capatul superior (pipete cu bula). Se pastreaza în stative speciale,
confectionate din lemn, plastic sau metal.

Fig. 11. Pipete            

1.13. Biurete - sunt niste tuburi de sticla gradate în cm 3 si

submultiplii lor (fig.12). La partea inferioara sunt prevazute cu o
clema,  robinet de sticla sau plastic, sau cu bila. Se folosesc pentru
masurarea exacta a volumelor de lichide si pentru operatii de titrare.
Unele dintre biurete sunt prevazute cu dunga albastra în vederea
masurarii mai exacte a volumelor de solutii. Se pastreaza si se utilizeaza fixate în stative
metalice. După capacitatea lor pot fi:

3
  Macrobiurete, având capacităţi de 25, 50 şi mai rar de 100cm3.
 Semimicrobiurete, având capacităţi de 5 şi 10cm3.
 Microbiurete, având capacitatea de 1,2,3 cm3 , zecimi şi sutimi de cm3 .

          
                    Fig. 12. Biurete        

1.14. Exicatoare - se folosesc pentru mentinerea substantelor

solide în stare uscata (fig.13). Sunt recipiente de sticla cu capac, în partea
lor inferioara având o substanta higroscopica (CaCl2, silicagel,
H2SO 4concentrat, Na2SO4 anhidru). Exicatoarele sunt prevazute cu o
placa de portelan cu orificii, pe care se aseaza vasele
continând substantele care trebuie mentinute în stare
uscata. Închiderea si deschiderea exicatoarelor se
face tragând capacul prin alunecare. Pentru
închiderea ermetica a lor, suprafata de contact dintre
corpul exicatorului si capac este unsa cu unsoare
siliconica.
                                           

Fig.13. Exicatoare

1.15. Picnometru: instrument folosit pentru măsurarea densității corpurilor lichide sau
solide prin cântărire.

4
 1.16. Cristalizatoare: utilizate pentru concentrarea rapidă a soluțiilor,pentru
recristalizare.Sunt vase cilindrice cu înalțime mică și diametrul mare pentru a asigura o
suprafață mare de evaporare,au fundul plat;pot fi confecționate și din porțelan.

1.17. Fiole de cântărire: utilizate pentru cântărirea cu pecizie a substanțelor solide sub
forma de pulberi.Sunt prevăzute cu capace șlefuite.

2.      Vase de portelan
 Ustensilele din portelan sunt mai rezistente si mai stabile la temperaturi înalte decât cele
de sticla. În vasele de portelan nu se pot efectua topiri cu alcalii, carbonati alcalini si
reactii cu acid fluorhidric. Cele mai uzuale ustensile din portelan sunt: baghetele,
capsulele,  creuzetele, mojarele si pâlniile Bűhner. Tot din portelan se confectioneaza si
placile pentru exicatoare.
2.1. Baghetele de portelan - au aceeasi forma si întrebuintare ca cele de sticla.
2.2. Capsulele - se folosesc pentru evaporarea lichidelor la un volum redus sau la sec
(fig. 14). Pot avea diferite dimensiuni.

Fig. 14. Capsula de portelan                                 

2.3. Creuzetele - se utilizeaza la calcinarea precipitatelor
(fig.15). Pot fi cu sau fara capac si pot avea diferite forme. Un tip de creuzet aparte sunt
5
creuzetele filtrante. Ele se confectioneaza din sticla si au la baza o placa filtranta din material
poros, cu finetea porilor diferita. Se folosesc pentru filtrarea precipitatelor si uscarea lor în etuva.

Fig. 15. Creuzete de portelan

 2.4. Mojarele - se folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide (fig.16).

operatia se efectueaza cu ajutorul pistilului. Mojarele se pot confectiona si din alte materiale
(sticla, metale etc.).
Fig. 16. Mojare
     

3.Ustensile de laborator  din alte materiale

În laboratoarele chimice se folosesc si alte ustensile,
cum ar fi : stative metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic
pentru eprubete, stative pentru uscare, trepiede metalice, site de azbest etc.
Stativele sunt utilizate pentru fixarea diferitelor ustensile de laborator sau a instalatiilor
de sticla.
Mufele sunt piese metalice care servesc la fixarea clemelor sau inelelor metalice pe
stative.
Inelele, sunt de diferite diametre si servesc ca suport pentru pâlniile de separare sau
pentru vase care urmeaza a fi încalzite.
Clemele sunt piese metalice de strângere, care servesc la fixarea unor vase de laborator
(baloane, refrigerente etc.).
Pentru încalzire se folosesc bai de apa (eventual bai de glicerina, ulei sau nisip pentru
temperaturi mai mari de 100ºC). În laboratoare se folosesc frecvent pentru încalzire becuri de
gaz sau aparate electrice. Pentru a evita spargerea vaselor de sticla, ele nu se încalzesc direct pe
flacara, ci prin intermediul unei site de azbest.

6
Ustensile de sticlă[modificare | modificare sursă]
 Eprubetele: sunt utilizate pentru efectuarea reacțiilor de probă.Au forma unor tuburi închise
la un capăt,sunt de regulă confecționate din sticlă termorezistentă și pot fi gradate sau
negradate.
 Pahare de laborator: utilizate pentru efectuarea reacțiilor care au loc la temperaturi nu prea
ridicate,sau a unor operații precum: dizlovarea, evaporarea, fierberea, precipitarea,
decantarea,filtrarea,titrarea volumetrică etc. Au capacități cuprinse între 25-3000 ml și sunt
de mai multe tipuri cele mai uzuale fiind:
 pahare Berzelius;
 pahare Erlenmeyer:conice,uitilizate în special pentru titrări volumetrice;
 pahare conice gradate;
 pahare conice,de trompă,de titrare cu tub;
 Baloane: au utilizări multiple,capacități și forme diferite în funcție de destinație,după cum
urmează:
 baloane cu fund plat și rotund:utilizate pentru fierberea soluțiilor,determinatrea unor
constante fizice;au capacități cuprinse între 50-5000 ml;
 baloane rotunde cu tub lateral Wurtz: și baloane Engler utilizate pentru
distilări,respective determinarea vâscozității unor produse;
 baloane cotate: utilizate pentru prepararea soluțiilor de concentrații date și pentru
măsurarea cu exactitate a volumelor de lichide.Sunt baloane cu fundul plat și gâtul
alungit,acesta din urmă fiind prevăzut cu un semn circular care delimitează capacitatea
de umplere a balonului cotat.Acesta variază între 25-3000 ml.Capacitatea balonului este
gravată pe acesta ca și temperatura de etalonare.Sunt prevăzute cu dopuri rodate care
permit agitarea conținutului;
 baloane Kjeldahl: utilizate pentru determinarea azotului din substanțe organice; au formă
alungiă.
 Cilindrii gradați: utilizați la măsurarea aproximativă a volumelor de lichide.Sunt
confecționați din sticla groasă și gradați în mililitri și fracțiuni de mililitru,având marcată la
7
 partea superioară capacitate maximă de umplere care variază între 5-2000 ml și temperatura
de etalonare,de obicei 20°C.
 Pipetele: utilizate pentru măsurarea volumelor de lichide,au capacități diferite,sunt calibrate
pentru anumite temperaturi,se păstrează în stative de lemn sau metal special și sunt de
diferite tipuri:
 pipete gradate: au forma cilindică;
 pipete cu bulă: au forma cilindică de diametru variabil,partea centrală având diametrul
cel mai mare(bula).
 Biuretele: utilizate pentru titrări volumetrice cu soluții de diverși reactivi sau pentru
măsurarea cu exactitate a volumelor de lichide sau de gaze(biurete pentru gaze).Din punct de
vedere constructiv,sunt tuburi cilindrice gradate care au la partea inferioară un dispozitiv de
închidere și reglare a curgerii soluției.Acest dispozitiv poate fi un tub din cauciuc sau clemă
sau un robinet din sticlă.Dupa capacitatea lor biuretele pot fi:

 macrobiurete;
 semimicrobiurete;
 microbiurete.
 Sticluțe picurătoare: sunt de diferite tipuri și se utilizează pentru picurarea unor cantități mici
de lichide,de exemplu,indicatori.
 Flacoane pentru păstrarea substanțelor : au diferite forme,sunt închise cu dopuri.Cele
destinate păstrării substanțelor sensiblile la lumină sunt colorate.
 Pâlnii: sunt de mai multe tipuri,în functie de utilizări și anume:
 pâlnii de filtrare: utilizate la filtrarea precipitatelor;
 pâlnii pentru transvazarea lichidelor;
 pâlnii de separare: utilizate pentru separarea lichidelor nemiscibile cu densități diferite;
 pâlnii de picurare: utilizate pentru picurarea unor cantități de lichid în baloane de reacție.
 Picnometru: instrument folosit pentru măsurarea densității corpurilor lichide sau solide prin
cântărire.
 Fiole de cântărire: utilizate pentru cântărirea cu pecizie a substanțelor solide sub forma de
pulberi.Sunt prevăzute cu capace șlefuite.
 Sticle de ceas: utilizate pentru cântărirea substanțelor solide,acoperirea paharelor,a
cristalizoarelor,în analiza preliminară a substanțelor,etc.
 Cristalizatoare: utilizate pentru concentrarea rapidă a soluțiilor,pentru recristalizare.Sunt vase
cilindrice cu înalțime mică și diametrul mare pentru a asigura o suprafață mare de
evaporare,au fundul plat;pot fi confecționate și din porțelan.
 Exicatoare: utilizate pentru uscarea lentă și conservarea substanțelor care necesită un mediu
uscat.Din punct de vedere constructiv,sunt recipiente din sticlă care au la partea inferioară o
substanță higroscopică care poate fi:clorura de calciu anhidră,acid sulfuric concentrat,acid
fosforic,anhidrida fosforică,etc.
 Mojare: utilizate pentru mărunțirea materialelor solide,mărunțirea realizându-se cu ajutorul
pistilului.Mojarele pot fi confecționate din sticlă,dar și din porțelan sau agat.
 Piseta sau stropitorul: utilizată pentru păstrarea apei distillate,necesară în operații de spălare
a precipitatelor,în lucrările de analiză chimică,pentru aducerea la semn în vasele de
măsură.Din punct de vedete constructiv,piseta este un balon de sticlă cu fund plat și
capacități cuprinse între 250-1000 ml.Este prevăzut cu un dop prin care trec două tuburi din
sticlă.
În laborator se foloseste unsoare siliconică pentru a unge imbinările aparaturii de
laborator din sticlă fiind utilă în cazul manipulării în condiții de siguranță a compușilor sensibili
8
la aer și/sau umiditate. Deși în mod normal unsoare siliconică se consideră chimic inertă, mai
mulți compuși rezultați în urma unor reacții nedorite dintre aceasta și diferiți reactanți au fost
descriși în literature de specialitate.[1][2]

Ustensile de porțelan[modificare | modificare sursă]

 Pâlnii: sunt de mai multe tipuri, în functie de utilizări și anume:
 pâlnii de filtrare: utilizate la filtrarea precipitatelor;
 pâlnii pentru transvazarea lichidelor;
 pâlnii de separare: utilizate pentru separarea lichidelor nemiscibile cu densități diferite;
 pâlnii de picurare: utilizate pentru picurarea unor cantități de lichid în baloane de reacție.
 Capsule: utilizate pentru evaporare,recristalizare; pot fi confecționate și din sticlă
termorezistentă.
 Mojare: utilizate pentru mărunțirea materialelor solide, mărunțirea realizându-se cu ajutorul
pistilului. Mojarele pot fi confecționate din sticlă, dar și din porțelan sau agat.
 Cristalizatoare: utilizate pentru concentrarea rapidă a soluțiilor, pentru recristalizare. Sunt
vase cilindrice cu înalțime mică și diametrul mare pentru a asigura o suprafață mare de
evaporare, au fundul plat; pot fi confecționate și din porțelan.

Alte ustensile[modificare | modificare sursă]

 Stative: cu diverse utilizari, pot fi:
 stative confecționate din lemn sau materiale plastice:utilizate pentru susținerea
eprubetelor, a pipetelor, pentru uscarea vaselor;
 stative confecționate din oțel sau fier.
 Cleme: utilizate pentru închidrea accesului sau reglarea debitului lichidelor sau gazelor prin
tuburi de cauciuc sau pentru fixarea aparatelor pe stative,caz în care au diferite forme și se
prind pe stativ cu ajutorul mufelor.
 Inele: au,ca și clemele,rolul de a fixa aparatele pe stative,prinderea lor pe stativ făcându-se
cu ajutorul mufelor.
 Clești: utilizați pentru prinderea obiectelor fierbinți;pot fi confecționați din metal sau lemn.

9
Pentru analize cantitative si filtrare.
Hartia de filtru fara cenusa este special conceputa pentru analizele cantitative de rutina.
Continutul de cenusa este foarte scazut, 0.01%, continutul de celuloza fiind de aproximativ
95%.

Tipuri hartie de filtru fara cenusa

Date
Produs Descriere
Tehnice

MN 640 we Filtrare foarta rapida, fara cenusa

MN 640 w (banda neagra) =

Filtrare rapida, fara cenusa
No. 41

MN 640 m (banda alba) = Filtrare medie-rapida, fara cenusa,

No. 43 standard pentru multe aplicatii

MN 640 md (banda rosie) = Filtrare medie-rapida, fara cenusa pentru

No. 40   magneziu,amoniu,fosfat

MN 640 dd (banda verde) =

Filtrare lenta, fara cenusa
No. 44

MN 640 d (banda albastra)

Filtrare lenta, fara cenusa
= No. 42

MN 640 de Filtrare foarta lenta

10
11