USTENSILE DE LABORATOR

n laboratoarele chimice, majoritatea vaselor sunt confectionate din

sticla si portelan, materiale care prezinta o buna rezistenta la actiunea
agentilor chimici si la variatii mari de temperatura. Au nsa dezavantajul ca
prezinta o mare fragilitate, de aceea vasele de sticla si de portelan se
manipuleaza cu mare atentie.

1. Vase si ustensile de sticla

Vasele si ustensilele de sticla sunt cele mai folosite n laboratoarele chimice,

datorita n primul rnd transparentei lor si greutatii relativ mici.

1.1. Sticlele de reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor

lichide si a solutiilor. Au forme si dimensiuni standardizate si denumirea
continutului trebuie etichetata 444i88e pe sticla.

1.2. Borcane pentru reactivi - se folosesc pentru pastrarea

substantelor solide. Au forme si dimensiuni standardizate si au etichete cu
denumirea continutului.

1.3. Paharele de laborator

a) Pahare cilindrice care pot fi cu sau fara cioc, care se numescpahare

Berzelius si care pot avea diferite capacitati(fig.1). Se folosesc pentru
prepararea, ncalzirea, transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, pentru
precipitari, recoltarea filtratelor etc. ncalzirea reactivilor n pahare Berzelius
se poate face la flacara pe o sita de azbest.

b) Flacoane conice (Erlenmayer) - de capacitati diferite, cu sau fara dop de

sticla slefuit (fig.2). Se folosesc mai ales pentru titrarea solutiilor, dar si
pentru ncalzirea reactivilor lichizi, ncalzirea facndu-se la flacara pe o sita
de azbest.

1.4. Eprubete - se folosesc pentru experimente pe volume mici de

solutii(fig.3). Ele se tin n stative speciale confectionate din lemn material
plastic sau metal. Pot fi de diferite dimensiuni. Se pot ncalzi direct pe
flacara.
1.5. Sticlele de ceas - pot avea marimi diferite(fig.4). Se folosesc pentru
acoperirea paharelor si pentru cntarirea substantelor solide stabile n
conditii atmosferice.

1.6. Baghete de sticla - se folosesc pentru agitarea si amestecarea

solutiilor, ndepartarea precipitatelor de pe peretii paharelor (fig.5). Pot avea
lungimi si diametre diferite.

1.7. Baloane de sticla - sunt vase de sticla necesare majoritatii

operatiilor de laborator (fig.6). Ele pot fi cu fund rotund sau plat, cu gtul
lung sau scurt, larg sau subtire, de forma sferica, "picatura" sau "para".

Fig.6. Baloane de sticla: a) balon rotund; b) balon "picatura"; c) balon

"para"; d) balon cu fund plat; e) balon cotat; f) balon Wrtz.

Baloanele cu fund rotund, pot avea sau nu tub lateral (fig.6 a,f) se
folosesc n special pentru ncalzirea si distilarea lichidelor.

Baloanele cu fund plat se folosesc pentru ncalzirea lichidelor, solutiilor.

Baloanele cotate se folosesc pentru prepararea solutiilor de

concentratie determinata si pentru diluarea solutiilor. Au un gt lung pe care
exista un semn inelar, care indica gradarea balonului. Sunt prevazute cu un
dop de sticla slefuit. Masoara volume de lichide, marcat prin umplere.
1.8. Plnii de sticla - sunt de diferite dimensiuni (fig.7). Se folosesc
pentru transvazari de lichide si solutii si ca suport pentru hrtia de filtru la
operatia de filtrare.

1.9. Plnii de separare (de picurare) - sunt folosite pentru extractii

si separari si au forme sferice, conice si cilindrice (fig.8). Dintre acestea,
cele conice asigura vizibilitatea cea mai buna a suprafetei de separare a
straturilor.

La partea superioara sunt prevazute cu dop rodat, iar la partea

inferioara cu un tub de scurgere pe care se gaseste un robinet, cu care se
regleaza scurgerea.

a) sferica;

b) conica;

c) cilindrica cu tub lateral

 Aceleasi plnii se folosesc si pentru adaugarea prin picurare a unui
reactant la balonul n care se efectueaza sinteza. n cazul n care plnia de
picurare se utilizeaza ntr-o sinteza n care n balon se poate crea o
suprapresiune, plnia trebuie sa fie prevazuta cu un tub lateral, care
egalizeaza presiunea din vas cu cea de deasupra lichidului ce urmeaza a fi
picurat (fig.8).

1.10. Piseta - este formata dintr-un balon cu fund plat si gt lung,

prevazut cu un dop, prin care patrund doua tuburi de sticla: unul scurt ndoi
la un unghi optuz si altul lung ndoit la un unghi ascutit (fig.9). suflnd prin
tubul scurt, lichidul urca n tubul lung si iasa sub forma de jet. Evacuarea
apei din piseta se poate face prin nclinarea pisetei.

1.11. Cilindrii gradati - sunt vase de forma cilindrica, gradate

(fig.10). Au diferite capacitati, cei mai uzuali fiind cei de 5 - 1000 cm 3. Se
folosesc pentru masurarea aproximativa a volumelor de lichide.

1.12. Pipete - au forme si capacitati diferite (fig.11). Se prezinta sub

forma de tuburi de sticla efilate la un capat si se folosesc pentru masurarea
exacta a volumelor de lichide prin golire. Ele sunt calibrate pentru o
anumita temperatura. Pot fi divizate n cm 3 si submultiplii lor sau pot avea
un singur reper situat spre capatul superior (pipete cu bula). Se pastreaza n
stative speciale, confectionate din lemn, plastic sau metal.

1.13. Biurete - sunt niste tuburi de sticla gradate n cm 3 si

submultiplii lor (fig.12). La partea inferioara sunt prevazute cu o
clema, robinet de sticla sau plastic, sau cu bila. Se folosesc pentru
masurarea exacta a volumelor de lichide si pentru operatii de titrare. Unele
dintre biurete sunt prevazute cu dunga albastra n vederea masurarii mai
exacte a volumelor de solutii. Se pastreaza si se utilizeaza fixate n stative
metalice.
1.14. Exicatoare - se folosesc pentru mentinerea substantelor solide n
stare uscata (fig.13). Sunt recipiente de sticla cu capac, n partea lor
inferioara avnd o substanta higroscopica (CaCl 2, silicagel,
H2SO4 concentrat, Na2SO4 anhidru). Exicatoarele sunt prevazute cu o placa
de portelan cu orificii, pe care se aseaza vasele continnd substantele care
trebuie mentinute n stare uscata. nchiderea si deschiderea exicatoarelor se
face tragnd capacul prin alunecare. Pentru nchiderea ermetica a lor,
suprafata de contact dintre corpul exicatorului si capac este unsa cu
unsoare siliconica.

Vase de portelan

Ustensilele din portelan sunt mai rezistente si mai stabile la

temperaturi nalte dect cele de sticla. n vasele de portelan nu se pot
efectua topiri cu alcalii, carbonati alcalini si reactii cu acid fluorhidric. Cele
mai uzuale ustensile din portelan sunt: baghetele, capsulele, creuzetele,
mojarele si plniile Bhner. Tot din portelan se confectioneaza si placile
pentru exicatoare.

2.1 Baghetele de portelan - au aceeasi forma si ntrebuintare ca

cele de sticla.
 2.2. Capsulele - se folosesc pentru evaporarea lichidelor la un volum
redus sau la sec (fig. 14). Pot avea diferite dimensiuni.

2.3. Creuzetele - se utilizeaza la calcinarea precipitatelor (fig.15). Pot

fi cu sau fara capac si pot avea diferite forme. Un tip de creuzet aparte sunt
creuzetele filtrante. Ele se confectioneaza din sticla si au la baza o placa
filtranta din material poros, cu finetea porilor diferita. Se folosesc pentru
filtrarea precipitatelor si uscarea lor n etuva.

2.4. Mojarele - se folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide

(fig.16). operatia se efectueaza cu ajutorul pistilului. Mojarele se pot
confectiona si din alte materiale (sticla, metale etc.).

3. Ustensile de laborator din alte materiale

n laboratoarele chimice se folosesc si alte ustensile, cum ar fi : stative

metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau
plastic pentru eprubete, stative pentru uscare, trepiede metalice, site de
azbest etc. Stativele sunt utilizate pentru fixarea diferitelor ustensile de
laborator sau a instalatiilor de sticla. Mufele sunt piese metalice care
servesc la fixarea clemelor sau inelelor metalice pe stative. Inelele, sunt de
diferite diametre si servesc ca suport pentru plniile de separare sau pentru
vase care urmeaza a fi ncalzite. Clemele sunt piese metalice de strngere,
care servesc la fixarea unor vase de laborator (baloane, refrigerente etc.).
Pentru ncalzire se folosesc bai de apa (eventual bai de glicerina, ulei sau
nisip pentru temperaturi mai mari de 100C). n laboratoare se folosesc
frecvent pentru ncalzire becuri de gaz sau aparate electrice. Pentru a evita
spargerea vaselor de sticla, ele nu se ncalzesc direct pe flacara, ci prin
intermediul unei site de azbest.