Sunteți pe pagina 1din 5

USTENSILE DE LABORATOR

n laboratoarele chimice, majoritatea vaselor sunt confectionate din sticla si portelan, materiale care prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici si la variatii mari de temperatura. Au nsa dezavantajul ca prezinta o mare fragilitate, de aceea vasele de sticla si de portelan se manipuleaza cu mare atentie. 1. Vase si ustensile de sticla Vasele si ustensilele de sticla sunt cele mai folosite n laboratoarele chimice, datorita n primul rnd transparentei lor si greutatii relativ mici. 1.1. Sticlele de reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor lichide si a solutiilor. Au forme si dimensiuni standardizate si denumirea continutului trebuie etichetata 444i88e pe sticla. 1.2. Borcane pentru reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor solide. Au forme si dimensiuni standardizate si au etichete cu denumirea continutului. 1.3. Paharele de laborator a) Pahare cilindrice care pot fi cu sau fara cioc, care se numesc pahare Berzelius si care pot avea diferite capacitati(fig.1). Se folosesc pentru prepararea, ncalzirea, transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, pentru precipitari, recoltarea filtratelor etc. ncalzirea reactivilor n pahare Berzelius se poate face la flacara pe o sita de azbest. Figura 1. Pahare de laborator Berzelius b) Flacoane conice (Erlenmayer) - de capacitati diferite, cu sau fara dop de sticla slefuit (fig.2). Se folosesc mai ales pentru titrarea solutiilor, dar si pentru ncalzirea reactivilor lichizi, ncalzirea facnduse la flacara pe o sita de azbest. Figura 2. Flacoane conice (Erlenmayer) 1.4. Eprubete - se folosesc pentru experimente pe volume mici de solutii(fig.3). Ele se tin n stative speciale confectionate din lemn material plastic sau metal. Pot fi de diferite dimensiuni. Se pot ncalzi direct pe flacara. Atentie la pozitia eprubetei !

Figura 3. Eprubete. Stativ cu eprubete 1.5. Sticlele de ceas - pot avea marimi diferite(fig.4). Se folosesc pentru acoperirea paharelor si pentru cntarirea substantelor solide

stabile n conditii atmosferice. Figura 4. Sticla de ceas

1.6. Baghete de sticla - se folosesc pentru agitarea si amestecarea solutiilor, ndepartarea precipitatelor de pe peretii paharelor (fig.5). Pot avea lungimi si diametre diferite. Figura 5. Baghete de sticla.

1.7. Baloane de sticla - sunt vase de sticla necesare majoritatii operatiilor de laborator (fig.6). Ele pot fi cu fund rotund sau plat, cu gtul lung sau scurt, larg sau subtire, de forma sferica, "picatura" sau "para". Fig.6. Baloane de sticla: a) balon rotund; b) balon "picatura"; c) balon "para"; cu fund plat; e) balon cotat; f) balon W rtz. d) balon

Baloanele cu fund rotund, pot avea sau nu tub lateral (fig.6 a,f) se folosesc n special pentru ncalzirea si distilarea lichidelor. Baloanele cu fund plat se folosesc pentru ncalzirea lichidelor, solutiilor. Baloanele cotate se folosesc pentru prepararea solutiilor de concentratie determinata si pentru diluarea solutiilor. Au un gt lung pe care exista un semn inelar, care indica gradarea balonului. Sunt prevazute cu un dop de sticla slefuit. Masoara volume de lichide, marcat prin umplere.

1.8. Plnii de sticla - sunt de diferite dimensiuni (fig.7). Se folosesc pentru transvazari de lichide si solutii si ca suport pentru hrtia de filtru la operatia de filtrare. Fig.7. Plnii de sticla 1.9. Plnii de separare (de picurare) - sunt folosite pentru extractii si separari si au forme sferice, conice si cilindrice (fig.8). Dintre acestea, cele conice asigura vizibilitatea cea mai buna a suprafetei de separare a straturilor. La partea superioara sunt prevazute cu dop rodat, iar la partea inferioara cu un tub de scurgere pe care se gaseste un robinet, cu care se regleaza scurgerea. Figura 8. Plnii de separare (picurare): a) sferica; b) conica; c) cilindrica cu tub lateral Aceleasi plnii se folosesc si pentru adaugarea prin picurare a unui reactant la balonul n care se efectueaza sinteza. n cazul n care plnia de picurare se utilizeaza ntr-o sinteza n care n balon se poate crea o suprapresiune, plnia trebuie sa fie prevazuta cu un tub lateral, care egalizeaza presiunea din vas cu cea de deasupra lichidului ce urmeaza a fi picurat (fig.8). 1.10. Piseta - este formata dintr-un balon cu fund plat si gt lung, prevazut cu un dop, prin care patrund doua tuburi de sticla: unul scurt ndoi la un unghi optuz si altul lung ndoit la un unghi ascutit (fig.9). suflnd prin tubul scurt, lichidul urca n tubul lung si iasa sub forma de jet. Evacuarea apei din piseta se poate face prin nclinarea pisetei.

Figura 9. Piseta 1.11. Cilindrii gradati - sunt vase de forma cilindrica, gradate (fig.10). Au diferite capacitati, cei mai uzuali fiind cei de 5 - 1000 cm3. Se folosesc pentru masurarea aproximativa a volumelor de lichide. 1.12. Pipete - au forme si capacitati diferite (fig.11). Se prezinta sub forma de tuburi de sticla efilate la un capat si se folosesc pentru masurarea exacta a volumelor de lichide prin golire. Ele sunt calibrate pentru o anumita temperatura. Pot fi divizate n cm3 si submultiplii lor sau pot avea un singur reper situat spre capatul superior (pipete cu bula). Se pastreaza n stative speciale, confectionate din lemn, plastic sau metal. 1.13. Biurete - sunt niste tuburi de sticla gradate n cm3 si submultiplii lor (fig.12). La partea inferioara sunt prevazute cu o clema, robinet de sticla sau plastic, sau cu bila. Se folosesc pentru masurarea exacta a volumelor de lichide si pentru operatii de titrare. Unele dintre biurete

sunt prevazute cu dunga albastra n vederea masurarii mai exacte a volumelor de solutii. Se pastreaza si se utilizeaza fixate n stative metalice.

Fig. 10. Cilindrii gradati Fig. 11. Pipete Fig. 12. Biurete 1.14. Exicatoare - se folosesc pentru mentinerea substantelor solide n stare uscata (fig.13). Sunt recipiente de sticla cu capac, n partea lor inferioara avnd o substanta higroscopica (CaCl2, silicagel, H2SO4 concentrat, Na2SO4 anhidru). Exicatoarele sunt prevazute cu o placa de portelan cu orificii, pe care se aseaza vasele continnd substantele care trebuie mentinute n stare uscata. nchiderea si deschiderea exicatoarelor se face tragnd capacul prin alunecare. Pentru nchiderea ermetica a lor, suprafata de contact dintre corpul exicatorului si capac este unsa cu unsoare siliconica.

Fig.13. Exicatoare 2. Vase de portelan

Ustensilele din portelan sunt mai rezistente si mai stabile la temperaturi nalte dect cele de sticla. n vasele de portelan nu se pot efectua topiri cu alcalii, carbonati alcalini si reactii cu acid fluorhidric. Cele mai uzuale ustensile din portelan sunt: baghetele, capsulele, creuzetele, mojarele si plniile B hner. Tot din portelan se confectioneaza si placile pentru exicatoare. 2.1 Baghetele de portelan - au aceeasi forma si ntrebuintare ca cele de sticla. 2.2. Capsulele - se folosesc pentru evaporarea lichidelor la un volum redus sau la sec (fig. 14). Pot avea diferite dimensiuni. 2.3. Creuzetele - se utilizeaza la calcinarea precipitatelor (fig.15). Pot fi cu sau fara capac si pot avea diferite forme. Un tip de creuzet aparte sunt creuzetele filtrante. Ele se confectioneaza din sticla si au la baza o placa filtranta din material poros, cu finetea porilor diferita. Se folosesc pentru filtrarea precipitatelor si uscarea lor n etuva.

Fig. 14. Capsula de portelan

Fig. 15. Creuzete de portelan

2.4. Mojarele - se folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide (fig.16). operatia se efectueaza cu ajutorul pistilului. Mojarele se pot confectiona si din alte materiale (sticla, metale etc.). Fig. 16. Mojare 3. Ustensile de laborator din alte materiale n laboratoarele chimice se folosesc si alte ustensile, cum ar fi : stative metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic pentru eprubete, stative pentru uscare, trepiede metalice, site de azbest etc. Stativele sunt utilizate pentru fixarea diferitelor ustensile de laborator sau a instalatiilor de sticla. Mufele sunt piese metalice care servesc la fixarea clemelor sau inelelor metalice pe stative. Inelele, sunt de diferite diametre si servesc ca suport pentru plniile de separare sau pentru vase care urmeaza a fi ncalzite. Clemele sunt piese metalice de strngere, care servesc la fixarea unor vase de laborator (baloane, refrigerente etc.). Pentru ncalzire se folosesc bai de apa (eventual bai de glicerina, ulei sau nisip pentru temperaturi mai mari de 100C). n laboratoare se folosesc frecvent pentru ncalzire becuri de gaz sau aparate electrice. Pentru a evita spargerea vaselor de sticla, ele nu se ncalzesc direct pe flacara, ci prin intermediul unei site de azbest.