Determinarea eficientei

substantelor dezinfectante
Cuprins
1. Introducere...................................................................................................... 1
1.1. Dezinfectantii............................................................................................ 1
1.2. Dezinfectia................................................................................................ 1
2. Tehnici de dezinfectare...................................................................................2
2.1. Dezinfectarea chimica...............................................................................2
2.2. Dezinfectarea fizica...................................................................................2
2.2.1. Caldura............................................................................................... 2
2.2.2. Radiatiile ultraviolete..........................................................................3
3. Eticheta dezinfectantilor..................................................................................4
3.1. Precizarile de pe eticheta..........................................................................4
3.1.1. Eficacitatea limitata............................................................................ 4
3.1.2. Scopul general si spectrul larg............................................................4
3.1.3. Fungi si alte microorganisme..............................................................4
3.2. Alte informatii importante de pe eticheta.................................................5
3.2.1. Ingrediente active...............................................................................5
3.2.2. Ingrediente inactive............................................................................ 5
3.2.3. Masuri de precautie............................................................................ 5
3.2.4. Primul ajutor....................................................................................... 5
3.2.5. Informatii aditionale de precautie.......................................................5
4. Cum se folosesc dezinfectantii.......................................................................6
5. Eficienta dezinfectantilor.................................................................................8
5.1. Alegerea dezinfectantilor potriviti.............................................................9
6. Atentie speciala !........................................................................................... 12
6.1. Bai speciale pentru incaltaminte.............................................................12
6.2. Vehiculele................................................................................................ 13
6.3. Febra aftoasa.......................................................................................... 13
7. Concluzie....................................................................................................... 14
Bibliografie.......................................................................................................... 15
1. Introducere

1.1. Dezinfectantii

Dezinfectantii sunt agenti chimici prin care se realizeaza dezinfectia. Acestia elimina
anumite microorganisme patogene, dar nu toate formele microbiene (endosporii bacterieni) .
In anumite conditii, un dezinfectant poate produce sterilizare .

1.2. Dezinfectia

Dezinfectia este actiunea prin care se urmareste decontaminarea mediului de germeni

patogeni si potential patogeni.
Dezinfectia nu trebuie considerata un nlocuitor al spalarii si n consecinta trebuie
efectuata numai dupa spalarea perfecta a suprafetelor, deoarece orice reziduuri de substante
organice prezente reduc eficacitatea germicida a dezinfectantului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca substantele folosite pentru dezinfectie

sunt urmatoarele:

o sa nu fie toxice pentru om la dozele in care se utilizeaza;

o sa nu imprime miros si gust produselor alimentare;
o sa nu fie periculoase la manipulare
o sa nu aiba actiune coroziva
o sa fie solubile in apa
o sa aiba un spectru antimicrobian cat mai mare;
o sa aiba o buna capacitate de patrundere;
o sa fie avizate sanitar[3].

2. Tehnici de dezinfectare

Dezinfectare chimica
Dezinfectare fizica

1
 2.1. Dezinfectarea chimica

Pentru a putea fi folositi n industria alimentara, agentii chimici de dezinfectie trebuie

sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa nu fie toxici n dozele folosite si n cantitatile care ar putea sa ajunga n alimente si
sa nu confere acestora gust si/sau miros strain;
-sa nu fie periculosi la manipulare;
-sa nu fie corosivi n conditiile de aplicare pentru materialele din care sunt
confectionate suprafetele cu care vin n contact;
-sa fie usor solubile n apa, usor de ndepartat prin clatire si sa nu lase reziduuri pe
suprafete si mirosuri persistente;
-sa fie eficace indiferent de calitatea apei utilizate;
-sa aiba capacitate buna de patrundere;
-sa aiba actiune germicida asupra unui numar ct mai mare de grupe de
microorganisme, n concentratie ct mai mica;
-sa aiba un pret de cost redus si sa poata fi produs n cantitati mari.

In industria alimentara agentii chimici de dezinfectie utilizati n mod curent, fac parte
aproape n totalitate din doua categorii de substante si anume halogenii si substantele tensio-
active cationice (saruri cuaternare de amoniu).

2.2. Dezinfectarea fizica

In industria alimentara, dezinfectarea prin mijloace fizice se poate face prin

intermediul caldurii sau a razelor ultraviolete.

2.2.1.Caldura

Se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune, care are o eficacitate germicida mai
mare dect caldura uscata. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin
intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur, instalatii de sterilizare cu abur etc.).
Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare.

Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de

microorganisme, ieftina si nu lasa nici un fel de reziduuri toxice.Aplicata nsa pe suprafete
murdare si puternic contaminate, usuca depozitele de murdarie, care devin si mai aderente si
protejeaza microorganismele pe care le nglobeaza.

2
 2.2.2.Radiatiile ultraviolete

n industria alimentara, radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia

aerului din ncaperile de productie si depozitare si pe suprafete. Ca urmare a ozonului degajat,
n contact cu alimentele bogate n grasimi pot produce rncezire. Pentru dezinfectie se
folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur, care emit radiatii cu lungime de unda
de 240-280 nm, interval n care efectul germicid este maxim. Cele mai sensibile sunt
bacteriile Gram negative nesporulate, urmate de cocii Gram pozitivi, sporii bacterieni si
fungici si de virusuri.

Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a

peliculelor tulburi sau care contin grasimi. Pentru aceste motive utilizarea RU se limiteaza n
special la dezinfectia aerului[4].

Fig. 2.2.2.1. Aparat de dezinfectie aer cu raze ultraviolete

3. Eticheta dezinfectantilor

Eticheta produselor trebuie sa contina informatii importante despre folosirea corecta si

pericolele chimicalelor. Aceste informatii deseori sunt trecute cu vederea ceea ce este o
greseala foarte grava. Asadar, trebuie acordata o atentie deosebita la utilizarea corecta a unui

3
produs in ceea ce priveste aplicarea, eficacitatea dar si pericolele asociate acestuia (asupra
oamenilor, animalelor si mediului). Informatiile vor ajuta in luarea deciziilor pentru a preveni
raspandirea infectiilor[1].

3.1. Precizarile de pe eticheta

Precizarile de pe eticheta sunt determinate in principal de testele facute pe 3

microorganise: Staphylococcus aureus, Salmonella enterica si Pseudomonas aeruginosa.

3.1.1.Eficacitatea limitata

Este o mentiune a dezinfectarii sau activitatii germicidale impotriva unui grup specific
de microorganisme (ex. Gram prozitive sau Gram negative). Gram-pozitive-eficacitatea
impotriva Staphylococcus aureus, in timp ce Gram negative - impotriva , Salmonella
enterica. Eticheta trebuie sa specifice grupul impotriva caruia produsul actioneaza eficace.

3.1.2.Scopul general si spectrul larg

Se refera la eficacitatea impotriva bacteriilor Gram-pozitive si Gram-negative.

Aceasta afirmatie trebuie sustinuta de eficienta testelor impotriva Staphylococcus aureus si
Salmonella enterica.

3.1.3.Fungi si alte microorganisme

Sunt permise informatii despre cele mentionate mai sus, insa nu sunt obligatorii.

3.2. Alte informatii importante de pe eticheta

3.2.1.Ingrediente active

Ingredientele active ale produsului sunt listate ca procentaje si sunt substantele

chimice responsabile pentru controlul microorganismelor.

4
 3.2.2.Ingrediente inactive

Ingredientele inactive sunt puse laolalta intr-o singura afirmatie si includ: sapunuri,
detergenti, vopsele si agenti de colorare, parfumuri si apa.

3.2.3.Masuri de precautie

Acestea descriu potentialele pericole ale produsului (asupra oamenilor sau animalelor)
si actiunile care trebuie luate pentru a reduce acele pericole (ex., purtarea manusilor sau a
ochelarilor). Cuvinte specifice sunt utilizate pentru a indica gradul de pericol: Atentie,
Precautie, Pericol, Pericol de otravire .

3.2.4.Primul ajutor

Aceasta sectiune cuprinde actiunile care trebuie luate in caz de inghitire accidentala
sau contact cu produsul. O nota cu Adresare catre medic poate fi listata.

3.2.5.Informatii aditionale de precautie

Acestea se refera la informatii de precautie in ceea ce privesc pericolele asupra

mediului, pericole chimice sau fizice (ex., coroziv sau inflamabil), depozitare si reciclare.[1]

4. Cum se folosesc dezinfectantii

Pentru curatarea suprafetelor tari, dezinfectantii sunt aplicati direct pe echipamente sau
se folosesc bazine de inmuiere unde ustensilele care trebuie dezinfectate sunt bagate in
dezinfectanti pentru perioade lungi de timp. Aplicarea dezinfectantilor pe suprafete este
facuta direct,manual folosind pensule sau prin pulverizare. Dezinfectantii aplicati astfel
trebuie sa fie capabili sa asigure un efect microbicid in 5 minute, astfel in acest interval de

5
timp dezinfectantii trebuie de asemenea sa ajunga si sa actioneze pe toata aria suprafetei.
Timpul de contact poate fi marit aplicand dezinfectantul sub forma de gel sau spuma, in acest
caz timpul de contact va fi 10-15 minute pentru spuma si >15 minute pentru gel; Alternativ,
suprafetele pot fi reudate manual sau prin pulverizare, dar este foarte costisitor in ceea ce
priveste timpul si foarte dificil de realizat.

Bazinele de inmuiere sunt folosite pentru ustensilele mici sau echipamente ce au parti
care pot fi dezasamblate. De asemenea acestea permit folosirea dezinfectantilor mai putin
efectivi (cei care au nevoie de un timp de contact mai indelungat) sau folosirea unor
dezinfectanti mai puternici dar la o concentratie mai mica. Insa, daca se folosesc dezinfectanti
care necesita un timp de contact mai indelungat, acestia nu trebuie sa fie folositi pentru
altceva decat bazinele de inmuiere.

Dezinfectantii trebuie sa fie activi la regimurile de temperatura din industria alimentara.

Pentru frigidere, camere de refrigerare temperatura ajunge undeva la 5 oC iar pentru celelate
sectii temperatura este in jurul valorii de 55 oC. Temperaturi mai inalte pot fi folosite in
bazinele de inmuiere. Pentru majoritatea operatiilor, dezinfectantii ar trebui sa ofere un nivel
de performanta recunoscuta la temperaura ambientala la un timp de contact de 5 minute sau
mai putin.

Cand sunt cumparati, dezinfectantii ajung in cantitati mari, astfel daca sunt folositi in
cantitati mici, este necesar sa fie activi dupa ce sunt depozitati in conditii corespunzatoare o
perioada mai lunga de timp. Furnizorul de dezinfectanti trebuie sa garanteze ca acestia vor
functiona si dupa aceasta depozitare.

Dezinfectantii adesea sunt diluati cu apa potabila, care contine urme de clor, astfel acestia
nu trebuie sa fie inactivati de astfel de reziduuri. Dezinfectantii sunt de obicei folositi dupa o
operatiune de curatare si de asemenea trebuie sa fie compatibili (ex., sa nu si piarda
performantele si sa nu produca reactii adverse, sau sa emane toxine) cu rezidurile de la
agentii de curatare.

Dezinfectantii se intalnesc cu o larga varietate de materiale. Astfel la contactul cu aceste

materiale ei nu trebuie sa si piarda proprietatile sau sa scada performanta materialelor (ex.,
coroziune, fisurare, umflare sau decoloarare). Producatorii dezinfectantilor trebuie sa
garanteze ca produsele lor nu au nici un efect asupra tipurilor de materiale care se folosesc de
obicei precum urmatoarele:

6
 - Inox, aluminiu, otel galvanizat
- PVC, PE, PP, nylon si policarbonat
- Silicon, cauciuc

Fig. 4.1. Dezinfectant din industria alimentara

5. Eficienta dezinfectantilor

Ideal, dezinfectantii ar trebui sa aiba un spectru foarte larg de activitate impotriva

microorganismelor (virusi, bacterii, fungi si spori). Producatorii de alimente ar trebui sa fie
asigurati de faptul ca dezinfectantii au efectele antimicrobiene garantate prin documentele
despre testele facute pe acesti dezinfectanti in conditii de simulare a utilizarii lor in fabrica.

Eficienta biocida a dezinfectantilor a fost evaluata multi ani in ceea ce priveste igiena
alimentara.

7
 Dezinfectantii au fost evaluati in ceea ce priveste actiunea asupra biofilmului prin
folosirea unor tehnici noi, precum precum aplicarea bioluminiscentei in vivo.

Aplicarea bioluminiscentei in vivo pentru monitorizarea rapida a biocidului a fost

descrisa pentru un derivat recombinant al Listeria monocytogenes. O corelare intre
bioluminiscenta si viabilitate a fost observata pentru o gama larga de biocide in suspensie si
teste de suprafata . Bioluminiscenta nu masoara numai pierderea totala a viabilitatii unei
populatii ramase dupa dezinfectie, de asemenea poate fi folosita pentru cateva idei in ceea ce
priveste recuperarea viabilitatii imediat dupa aplicarea biocidului. Acest lucru poate fi
folositor in determinarea si controlarea cresterii de microorganizme pe suprafata alimentelor
in perioada dintre aplicarea dezinfectantului si inceperea productiei ulterioare.
Bioluminiscenta de asemenea ofera abilitatea de a monitoriza activitatea biocida foarte rapid
(10 minute).

Numerosi cercetatori au demonstrat ca bacteriile care se afla pe diverse suprafete sunt

mai rezistente la biocide decat atunci cand organismele se afla in suspensie. Asta a condus la
incertitudini asupra faptlui ca producatorii de alimente folosesc concentratia corecta de
dezinfectant si, evident, daca aceasta concentratie trebuie marita sau nu. Daca aceasta masura
ar fi adoptata, consecintele pe care producatorii de alimente le-ar suferi ar fi: costuri marite,
posibilitatea de alterare a alimentelor si poluare a mediului. In practica, totusi, multi factori
sunt prezenti in mediul fabricii ceea ce poate afecta rezistenta bacteriilor la desinfectare.
Acestia sunt legati de intregul sistem sanitar si includ actiunea detergentilor, temperaturile
inalte, pH etc.

Prin urmare este important sa constientizezi ca bacteriile aflate pe suprafete sunt mai
rezistente la biocide, si ca testele facute pe dezinfectanti nu iau in considerare rezistenta pe
care bacteriile o castiga de la actiunile de curatare. Rezultatele testelor facute pe dezinfectanti
prin urmare indica doar daca un dezinfectant are proprietati antimicrobiene in suspensie sau
pe suprafete si nu reflecta neaparat activitatea lui in practica.

5.1. Alegerea dezinfectantilor potriviti

Daca este posibil, temperaturile inalte sunt preferate ca dezinfectanti deoarece patrund
in suprafete, nu sunt corozive, nu au un anumit tip de microbi pe care ii elimina, sunt usor de

8
masurat si nu lasa reziduri. In timp ce temperaturile inalte sunt de des folosite ca
dezinfectanti in sistemele de curatare CIP si unele bazine de inmuiere, utilizarea lor pe
suprafete deschise este de obicei neeconomica, riscanta sau imposibila. In aceste cazuri, se
folosesc dezinfectantii chimici. Dezinfectantii universali includ: biguanide, formaldehide,
glutaraldehide, dioxid de clor si bromine. Insa, cele mai folosite chimicale sunt urmatoarele:

- clorul si compusii sai: actiunea germicida a clorului este influentata de pH-ul

solutiei (optim la pH = 4,0-6,0), de temperatura de lucru (actiunea creste odata cu
temperatura) si de substantele organice. Materiile organice prezente chiar n
cantitati mici pe suprafetele supuse dezinfectiei reduc substantial efectul solutiilor
cu clor, deoarece o parte din acesta este consumat pentru oxidarea substantelor
organice nemicrobiene (si deci nu mai actioneaza asupra celulelor microbiene).

Deoarece sporii microbieni au o rezistenta de 10-1000 de ori mai mare la actiunea

germicida a clorului, comparativ cu formele vegetative, se recomanda, cnd este
posibil, sa se aplice procedeele de clorinare continua, care actionnd permanent
asupra formelor vegetative mpiedica acumularea de cantitati mari de spori. Desi
clorinarea nu nlocuieste operatiile de spalare, prezinta totusi avantajul ca permite
marirea intervalului dintre doua spalari, scurtarea timpului necesar executarii
acestora si utilizarea unor concentratii reduse de clor activ (0,002-0,010).
- saruri cuaternare de amoniu alaturi de substantele clorigene, sarurile cuaternare
de amoniu reprezinta agentii dezinfectanti cei mai utilizati n sectorul alimentar.
Au actiune detergenta slaba, dar au o actiune germicida foarte buna. Efectul
germicid, cel mai pronuntat, l au compusii, care n molecula lor contin un radical
cu 16 atomi de carbon.
- agentii tensio-activi amfolitici: (se comporta ca baze n mediu acid si ca acizi n
mediu alcalin) pot modifica tensiunea superficiala att n mediul acid ct si n
mediul alcalin. Au actiune detergenta si dezinfectanta importanta, sunt netoxici,
necorosivi, neiritanti, incolori si inodori, fiind potriviti att pentru suprafete ct si
pentru tegumente.
- acid peracetic: acidul paracetic este unul dintre cei mai puternici oxidanti si este
utilizat frecvent ca dezinfectant. De exemplu, este utilizat pentru a dezinfecta
sticlele si pachetele in industria bauturilor.

O gama de caracteristici pentru diverse tipuri de dezinfectanti sunt reprezentate in

Tabelul 5.1.1. Clorul este cel mai raspandit si ieftin dezinfectant utilizat in industria

9
alimentara ( hipocloriti, cloramine organice, iodofori). Compusii cuaternari de amoniu sunt
detergenti cationici, derivati din saruri de amoniu substituite cu un anion de clor sau brom.
Acidul paracetic poate fi folosit singur sau combinat cu apa oxigenata[2].

Tabelul 5.1.1. Caracteristicile a 4 dezinfectanti universali din industria

alimentara[2]

Saruri
Proprietati Clor cuaternare Agentii Acid
de amoniu tensio-activi peracetic
amfolitici
Control
microbian
Bacterii ++ ++ ++ ++
Gram-pozitive
Bacterii Gram- ++ + ++ ++
negative
Spori + - - ++

10
Fungi ++ ++ ++ ++
Rezistenta _ +/- +/- -
microbiana
dobandita
Inactivarea de ++ + + +
catre materia
organica
Inactivare de _ + _ _
catre
duritatea apei
Proprietati _ ++ + _
detergente
Activitatea _ ++ ++ _
suprafetei
Potential de _ ++ ++ _
spumare
Clatire ++ - - ++
Probleme cu +/- _ _ ++
petele
Stabilitate +/- - - +/-
Coroziune + - - +
Siguranta + - - ++
Reactie cu +/- + + -
alte chimicale
Impact asupra ++ + + +/-
mediului
Cost - ++ ++ +

++ efect mare +efect +/- efect potential

-niciun efect

6. Atentie speciala !

6.1. Bai speciale pentru incaltaminte

Pentru a evita transferul mecanic al microorganismelor prin intermediul personalului,

baile pentru incaltaminte ar trebui sa fie extrem de importante. Insa, protocoalele si
intretinerea acestor bai sunt de obicei neglijate si trecute cu vederea, deci merita o mentionare
speciala.

11
 Probleme comune intalnite la aceste bai includ indepartarea inadecvata a resturilor
organice inainte de a pasi in solutia dezinfectanta, neacordarea timpului necesar
dezinfectantului sa actioneze si faptul ca dezinfectantul se schimba foarte rar. Utilizarea
incorecta a acestor bai sunt o pierdere de resurse si conduc la un fals sentiment de securitate.

Dandu-i voie dezinfectantului sa actioneze cat timp are nevoie este la fel de important
pentru curatarea cizmelor cum este si pentru curatarea echipamentelor. In plus, utilizarea unei
solutii proaspete si eficace este de asemenea esentiala. Inlocuirea dezinfectantului va depinde
de traficul de care aceste bai vor avea parte; o inlocuire mai frecventa este necesara in zonele
aglomerate sau cand resturile organice se aduna in aceasta baie.

Dezinfectantii pe baza de fenoli sunt cei mai utilizati pentru aceste bai, datorita
eficientei lor in ceea ce priveste resturile de materie organica.

Fig. 6.1.1. Baie pentru incaltaminte

6.2. Vehiculele

Toate vehiculele (camioane, remorci, etc.) utilizate pentru transportarea animalelor,

produsele lor sau echipamente contaminate au potentialul de a raspandi boli. Iodoforii sunt
cei mai utilizati dezinfectanti pentru vehicule deoarece nu sunt atat de poluanti pentru mediu
si sunt mai stabili decat clorul si derivatii sai.

12
 6.3. Febra aftoasa

Acest virus poate supravietui in ganglionii limfatici si in maduva osoasa la un pH

neutru, dar este distrus in muschi unde pH < 6 .Virusul poate supravietui in
nutretul contaminat cateva luni de zile, depinzand de conditiile de pH si
temperatura. Hidroxidul de sodiu (2%), carbonatul de sodiu (4%) si acidul citril
(0,2%) sunt dezinfectantii eficienti. Febra aftosa este rezistenta la iodofori, saruri
cuaternare de amoniu, concentratii mici de hipoclorit de sodiu si fenoli[1].

Tabel 6.3.1. Dezinfectanti folositi in cazul aparitiei febrei aftoase[1]

Produs Concentratie Observatii

5,25% Hipoclorit de sodiu
(NaOCl)
Acid acetic
Carbonat de sodiu
Hidroxid de sodiu (NaOh)
3% Inactivat de soluri
organice; instabil la
temperaturi crescute.
4-5 %
4% Solutia este castica poate
indeparta vopsele .
2% Solutia este foarte
caustica. Se folosesc
manusi de cauciuc,
ochelari de protectie si
imbracaminte de
protectie.

7. Concluzie

In concluzie, dezinfectantii joaca un rol critic in industria alimentara deoarece utilizarea

lor reprezinta unul dintre cei mai mari factori in prevenirea microbilor si a problemelor de

13
siguranta alimentara. Insa, daca nu sunt alesi corect, dezinfectantii pot fi ineficienti, sau pot
provoca modificari ale produselor, probleme de sanatate operatorilor, sau pot fi toxice pentru
consumatorii prin intermediul alimentelor. Asadar, sfatul producatorilor de dezinfectanti ar
trebui mereu solicitat daca dezinfectantul pare nepotrivit.

14