Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINDE: Referate cu tematica din chimie; Fia biografic a unor personaliti din domeniul chimiei ; Eseuri cu tematica din

domeniul chimiei; Afi publicitar care prezint sintetic elemente sau substante, studiate de voi; Personificarea unor elemente(substante) folosind scrisoarea ca mijloc de comunicare; CV-ul unui element chimic; Cartea de ide titate a unui element chimic; Dese e care s evidenieze probleme importante studiate la chimie; Caracteri!area " #ersuri a elementelor chimice, a substanelor sau a reaciilor chimice; C$i%ie distracti#: proble%e distracti#e& rebusuri & g$icitori& 'ocuri etc() IATA cateva exemple realizate de elevii mei...

(eseu) Ai putaea spune c cineva poate face glucoz sau amidon din aer si apa? u! Acesta este un lucru pe care nici un om de "tiin sau nici un magician nu a izbutit s#l fac, nici mcar cei mai buni $buctari% care au e&istat! 'i totu"i acest miracol este practicat zilnic (n jurul nostru! )nde? *n laboratorul naturii, (n fiecare frunz sau fir de iarb verde!+otul se face in felul urmator, plantele absorb dio&idul de carbon care se afl (n atmosfer ! Acesta ptrunde (n frunze prin porii minusculi de pe suprafa "i se amestec cu apa care urc prin rdcini, spre frunze! -ar pentru ca acest amestec s $reacioneze%cum spunem in termeni "tiinifici, planta are nevoie de energie! .e este aceea energie care menine viu laboratorul naturii? /nergia soarelui! 0amenii de "tiin au studiat frunza la microscop si au observat vacuolele care conin clorofil!0 raza de lumina atinge frunza!Acolo, apa si dio&idul de carbon se transform (n glucoz sau amidon si o&igen! 1uncionarea acestei mici $uzine chimice vii% depinde de condiiile e&terioare,(n special de cantitatea de lumin si de temperatur! 2 .0342530###6.25730242038 (la (ntuneric reacia este suspendat) Plantele folosesc zahrul si amidonul pentru maturizarea fructelor! 9a randul lor fructele folosesc in hrana omului! -ar cu o&igenul ce se (ntampl? Acesta se degaj (n atmosfer "i ajut la purificarea ei! :tim c acolo unde sunt multe pduri, aerul este mai curat! De aceea o%ul trebuie s fie i teresat s e*iste cat %ai %ulte pduri si spa+ii #er!i( ;iracolul (ndeplinit de clorofil se nume"te F,-,.IN-E/0 (n termeni "tiinifici! Pan acum nimeni nu a reu"it s fac acest lucru (ntr#un laborator!.ine poate "ti? / posibil ca unul din cititorii acestui articol s#l realizeze in viitorul apropiat! -abija 5oratiu, cls! A <===#a .

*i scriu acum pentru a#i povesti ce mi s#a (nt>mplat zilele trecute! :tteam lini"tit (ntr#un balon de sticl , (n laboratorul de chimie!*n jurul meu erau multe sticle! -eodat, u"a laboratorului s#a deschis si +on?, $chimistul% cum (i spun colegii de clas, a intrat z>mbitor! *n m>n avea un cristalizor mare, plin cu ap! ;#am (ntrebat imediat ce intenie are! Aveam parc o presimire c urmeaz s fac un $du"%rece! 9#am urmrit "i am observat c picur (n cristalizor, dintr#o sticlu, un lichid incolor!Pune m>na pe mine, adic pe balon "i (l rstoarn cu gura (n jos (n cristalizorul cu ap!<aii , ce senzaie (ngrozitoare am avut c>nd m#am lovit cu capul de dopul de cauciuc@ *i mai aminte"ti c (i spuneam mai (nainte de previziunile mele cu $du"ul%? /le s#au adeverit! ;#am simit (nconjurat de o ploaie rece dar totu"i mi#a plcut! u am (neles de ce apa care m atingea ("i shimba culoarea (n roz intens, de fapt $ro"u carmin% ?@ ;i#am dat seama c $ spectacolul% era foarte frumos dup bucuria ce se citea pe faa lui +on?! /&clamaia lui a fost, 1fa ta a arte!ia a2@! =n sperana c am reu"it s#i st>rnesc curiozitatea de a (ncerca "i tu aceast e&periena, te (mbrai"eaz al tu prieten,

(Amoniacul)

P:! *i trimit si o poz ca s#i dai seama mai bine de cele (nt>mplate (n laboratorul de chimie!

(0are cui sa#i fie adresata aceasta scrisoare??) +abl :amira, cls! A <==#a A

3 usor, 3 plutitor, 3 mai greu Dar si 5 foarte greu, Acelasi element Numarul unu in clasament ! 3 creator, De multe substante formator, 3 un combustibil pentru viitor! =0A A ABC5=B0P09 ,cls! a <==#a .

CURRICU4U5 VI-AE

NU5E,

F4U,R

ADRE.A, 9ocalitatea #:istemul Periodic , :tr! 5alogenilor, r! D! DA-A NA.-ERII, 32EF2E7GG2 (nascut in 1ranta )! .I-UA-IA FA5I4IA4A, orfan, patru frati ( .90B, AB0;, =0-, A:+A+= ), descendent din familia 5A90C/ =90B! .I-UA-IA PR,FE.I,NA4A , ;#am implicat in obtinerea fluoritelor, in fabricarea unor lentile, in obtinerea unor mase plastice care au rezistenta mare la coroziune, in obtinerea he&afluorurii de uraniu, necesara in energia atomica! ;ai nou, am fost solicitat ca agent de sterilizare a apei, (in cantitati foarte mici) pentru ca impiedic aparitia cariilor dentare! 0btinerea freonilor este o preocupare constanta pentru mine! Am obtinut succese remarcabile si in fabricarea Hteflonului%! Am merite deosebite in obtinerea compusilor organici fluorurati cu aplicatie majora in terapeutica umana!
3,6I , :unt e&trem de agresiv atacand orice tesut viu! C$erciu Claudiu, cls! a <===#a A

Singura aparare in fata lumii inconjuratoare este cunoasterea ei temeinica (John locke)

POLUARE !

Mi-am pus recent o intrebare, Oare ce este aceea poluare? Raspunsul l-am aflat, Cu ajutorul chimiei l-am descifrat. Fenomenul este ingrijorator. Pamantul sriga dupa ajutor. Oare ce se va intampla Daca noi oamenii nu-l vom ajuta?
A4E7ANDRA I,N, cls! a <==#a .

'-IA8I C0999 )n om consum anual de la I la 7F Jg sare? )n om care cantre"te KF Lg, conine IF Jg ap? =n afar de ap, corpul omenesc mai conine circa 73 Jg carbon, 3 Jg azot, 7Jg calciu, KFFg fosfor, 7KIg sulf, 7KFg sare, MIg magneziu, 37g potasiu, Mg fier etc!? -e o sarm de Nolfram groas de 7mm se poate atarna o greutate de OFF Jg ? -intr#un gram de Nolfram se poate trage un fir de sarm lung de aproape F,I Jm ? )n litru de ap conine un numr de molecule egal cu numrul de Jg al greutii (ntregului glob pmantesc ? 7FF de milioane de atomi de hidrogen aranjai (n lan nu au o lungime mai mare de 7 cm ? )n grunte de uraniu 3MG poate produce aceea"i energie termic cu cea produs la arderea a 3,K tone de crbune sau 7,D tone petrol ? /ne ;atei, cls! A <==#a .

A studiat starea gazoas a materiei "i a descoperit legea care (i poart numele! A introdus (n chimie, noiunea de molecul "i a demonstrat c elementele in stare gazoas au moleculele diatomice!

A fcut prima clasificare "tiinific a elementelor!

A introdus pentru prima dat simbolul chimic!

A descoperit legea conservrii masei substanelor!

=on Ale&andra, cls! A <==#a .

ISTORIC:1774 descoperit de Scheele, 181 , !. "av# atri$%ie &%mele. 'TI(O)O*I': di& +recesc%l chloros, +al$e&-verz%i RAS.A2"IR': li$er, i& ca&titati mici, sa% s%$ 3orma de comp%si: !Cl, 2aCl, 4Cl, 4Cl.(+Cl5. 6!5O 0TI)I/ARI:decolora&t,dezi&3ecta&t, o$ti&erea !Cl, a comp%silor or+a&ici, sterilizarea apei, o$ti&erea %&or medicame&te. .RO.RI'TATI: *az, +al$e& verz%i,c% miros s%3oca&t, mai +re% decat aer%l, sol%$il i& apa. .O/ITIA i& SIST'(0) .'RIO"IC *r%pa a 17-a, perioada a 1-a.

ACTI02' 7I/IO)O*ICA I&halat i& ca&titati mari, prod%ce hemoptizie.Ca a&tidot:tios%l3at%l de sodi%.

CAR-,-ECA

- DA6I:A 3,RA-IU cls a VIII-a C

AFI. PU64ICI-AR ;e*e%ple<

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!