Dizolvarea substanțelor

Știm că:
 Dizolvarea este procesul prin care particulele unei
substanțe se răspândesc uniform printre particulele altei
substanțe.
 Factorii care influențează dizolvarea:

Stabiliți în ce caz dizolvarea este mai rapidă:

2 5 6 7
1 3 4
Apă + Apă Apă + Apă + sare
Apă + Apă + Apă rece
zahăr fierbinte + sare de de
zahăr Zahăr + sare de
tos sare de bucatărie bucătărie
cubic pudră lămâie
lămâie cu agitare fără agitare
Concluzii:
 Zahărul pudră se dizolvă mai repede decât cel tos, iar cel
tos mai repede decât cel pudră;
 Sarea de lămâie se dizolvă mai repede în paharul cu apă
fierbinte dacât în cel cu apă rece;
 Sarea de bucătărie se dizolvă mai repede în paharul în care
am amestecat (agitat) cu bagheta din sticlă.
Factorii care influențează dizolvarea sunt:
 Gradul de fărâmițare a substanței dizolvate;
Temperatura;
 Agitarea componentelor soluției.
 Solubilitatea substanțelor

Soluțiile în care dizolvantul este apa se numesc soluții

apoase.
Solubilitatea este proprietatea unei substanțe de a se
dizolva într-un anumit solvent.
Stabiliți în care pahar se obține un amestec omogen și în
care se obține un amestec eterogen:

1 4 5
2 3 Apă + 5 g
Apă + 5 g Apă + 5 g
Apă + 5 g Apă + sare piatră
sare de pulbere de
alcool de lămâie vânătă
bucătărie sulf

Concluzii:
 În paharele 1, 2, 3 și 5 se formează amestecuri omogene
(soluții), deci sarea de bucătărie, alcoolul, sarea de lămâie
și piatra vânătă sunt solubile în apă;
 În paharul 4 se formează un amestec eterogen, deci
pulberea de sulf este insolubilă în apă.
 Clasificarea soluțiilor în funcție de solubilitate

În funcție de solubilitatea în apă, substanțele se pot

clasifica în:
 substanțe solubile – sarea de bucătărie, zahăr, alcool, etc;
 substanțe puțin/parțial solubile – varul stins, ghipsul, etc;
 substanțe insolubile – mercurul, calcar, cuprul, etc.
Exemple de soluții apoase: băuturile răcoritoare, băuturile
alcoolice, laptele degresat, serul fiziologic, soluțiile
oftalmice, etc.
 Solubilitatea gazelor

Stabiliți transformările care au loc la încălzirea unui pahar Berzelius

cu apă carbogazoasă:

Prin încălzirea amestecului (apă + dioxid de carbon), dioxidul de

carbon care este dizolvat în apa carbogazoasă se degajă,
separându-se de soluție.
Solubilitatea gazelor scade odată cu creșterea temperaturii.
Gazele sunt solubile în lichide cu temperaturi joase.
Dioxidul de carbon, care este un gaz, se dizolvă mai ușor în apă
rece decât în apă calda.
 Factorii care influențează solubilitatea

Stabiliți în care pahar are loc dizolvarea substanței solide:

1 2 3
Apă + Alcool + Apă +
Iod solid Iod solid Zahăr

Iodul nu se dizolvă în apă, dar se dizolvă în alcool, formând

tinctura de iod.
Zahărul se dizolvă în apă, dar iodul nu se dizolvă.
Concluzie:
Solubilitatea substanțelor depinde de:
 natura dizolvantului (a substanței în care s-a realizat
dizolvarea);
 natura dizolvatului (a substanței care se dizolvă);
 temperatură.
 Clasificarea soluțiilor după raportul masă
dizolvat/masă de dizolvant
Stabiliți dacă într-o anumită cantitate de apă se poate
dizolva orice cantitate de dizolvat:

1 2
Apă + o spatulă de Apă + zahăr
sare de bucătărie

În primul pahar Berzelius se introduc 100 mL apă, apoi o

spatulă de sare de bucătărie și se amestecă până la dizolvarea
sării. Continuăm să adăugăm sare câte o spatulă, până când se
observă că aceasta nu se mai dizolvă.
În al doilea pahar Berzelius se repetă operațiile făcute în primul
pahar, utilizân zahăr în loc de sare.
Concluzii:
 În 100 mL apă se dizolvă mai mult zahăr decât sare;
 La un moment dat, în niciunul dintre pahare substanța solidă
nu se mai dizolvă.
 Apa dizolvă cantități diferite și limitate din substanțe diferite.
 Clasificarea soluțiilor după raportul masă
dizolvat/masă de dizolvant

Soluțiile se clasifică după raportul masă de dizolvat/ masă

de dizolvant în:
 Soluții saturate – conțin cantitatea maximă de substanță
care poate fi dizolvată într-o anumită cantitate de dizolvant,
la o temperatură dată.
 Soluții nesaturate – soluții în care se maipot dizolva
cantități noi de dizolvat.
Soluțiile nesaturate pot fi:
 Diluate – conțin o cantitate mică de dizolvat într-o
cantitate mare de dizolvant;
 Concentrate – conțin o cantitate mare de dizolvat într-
o anumită cantitate de dizolvant, dar nu suficient de
mare încât să ajungă la saturare.