LP 2 Vase de laborator

VASE DE LABORATOR
Vasele şi ustensilele utilizate în vederea efectuării diferitelor operaţiuni în laboratorul de
chimie generală şi anorganică sunt confecţionate din sticlă, porţelan, metal, plastic sau lemn.
Sticla, materialul cel mai frecvent utilizat pentru confecţionarea ustensilelor de laborator,
trebuie să prezinte anumite caracteristici şi proprietăţi care pot varia în funcţie de compoziţia şi
provenienţa sticlei:
Transparenţa – datorată structurii amorfe a sticlei, permite urmărirea cu uşurinţă a
proceselor şi fenomenelor care au loc în recipient.
Rezistenţa la agenţi chimici (inerţia chimică) – recipientele din sticlă trebuie să fie
rezistente la acţiunea agenţilor corozivi sau caustici (soluţii acide sau alcaline concentrate,
etc.); sticla obişnuită prezintă o rezistenţă relativ crescută în contact cu soluţiile acide
(este puternic atacată de acidul fluorhidric (HF)), dar are o rezistenţă mai redusă la
contactul îndelungat cu soluţii alcaline concentrate; în soluţii acide are loc fenomenul de
schimb al ionilor de sodiu (Na+) din compoziţia sticlei cu protoni (H+) din soluţia acidă,
fenomen care conduce la solubilizarea sticlei; în soluţii bazice are loc un atac al sticlei
prin ruperea legăturilor Si–O.
Rezistenţa la şoc termic – sticla trebuie să prezinte un coeficient de dilatare termică mic;
pentru recipientele confecţionate din sticlă obişnuită se recomandă evitarea şocurilor
termice brutale şi încălzirea direct în flacăra.
Rezistenţa la şoc mecanic – recipientele de sticlă trebuie să reziste la variaţiile de
presiune.
Sticla este confecţionată din amestecuri de silicaţi care provin din nisip de puritate
avansată sau cuarţ natural. Se adaugă în proporţii variabile, hidroxid de aluminiu, carbonaţi şi
oxizi ai metalelor alcaline, calcar pur şi dolomită (surse de săruri de calciu şi magneziu). În
compoziţie mai intră şi o serie de aditivi care fie facilitează procesul de fabricaţie a sticlei, fie
îmbunătăţesc proprietăţile acesteia. În vederea obţinerii sticlei amestecurile sunt încălzite la
temperaturi de peste 1500oC.
Îndepărtarea alcalinităţii superficiale se realizează prin tratarea suprafeţei sticlei cu dioxid
de sulf, SO2, în condiţii de temperatură şi umiditate controlate.
Adaosul de oxid de bor, B2O3, (sticla borosilicat) conferă sticlei proprietăţi îmbunătăţite
în raport cu sticla obişnuită, în special o rezistenţă crescută la şoc termic.
Protecţia împotriva radiaţiei ultraviolete este conferită de prezenţa sulfurilor şi a oxizilor
de fier (III).
Culoarea este conferită de prezenţa unor oxizi ai metalelor tranziţionale: verde – oxizi de
fier şi crom, gri – oxizi de nichel, violet – oxizi de mangan, albastru – oxizi de cobalt, roşu sau
verde – oxizi de cupru.
În funcţie de provenienţă, respectiv de proporţia diferiţilor compuşi din compoziţia sticlei
se disting mai multe tipuri de sticlă cu proprietăţi caracteristice: sticla de Turingia, Jena 20,
Rasotherm, Pyrex, Turda, Turdatherm, Pyrom, etc.
Porţelanul reprezintă o varietate de produse ceramice de culoare albă, translucide şi cu
porozitate foarte scăzută. Materialele utilizate în confecţionarea porţelanului sunt diferite varietăţi
de silicaţi, caolin, feldspat, cuarţ, în proporţii variabile. În vederea obţinerii porţelanului
amestecurile sunt încălzite la temperaturi de aproximativ 1400°C.
Porţelanul prezintă un coeficient de dilataţie termică mic, apropiat celui al sticlei de
borosilicaţi, fiind rezistent la variaţii importante de temperatură. Recipientele din porţelan pot fi

1
 LP 2 Vase de laborator

încălzite până la temperaturi de 1300oC (porţelanul neglazurat) sau 1100 - 1200oC (porţelanul
glazurat). Porţelanul este rezistent la acţiunea soluţiilor alcaline sau acide concentrate. Creuzetele
sau capsulele de porţelan pot fi însă atacate la încălzirea sau topirea bazelor si carbonaţilor.
Materialele plastice utilizate în mod curent pentru confecţionarea instrumentelor de
laborator sunt polietilena şi polipropilena.
Polietilena este albă, translucidă până la opacă, modificându-şi culoarea în contact cu
lumina. Rezistă la temperaturi de până la 100oC. Polietilena este inertă la acţiunea acizilor şi
bazelor concentrate; rezistenţa la acţiunea solvenţilor organici variază în funcţie de natura
solventului utilizat.
Polipropilena prezintă proprietăţi şi comportament asemănător polietilenei la contactul cu
acizi, baze sau solvenţi organici. Avantajul folosirii polipropilenei este rezistenţa mai crescută la
încălzire (până la 120oC).
În vederea creşterii rezistenţei la încălzire se poate utiliza şi polimetilpentena care rezistă
la temperaturi de până la 180oC.
Metalul are o utilizare relativ redusă pentru confecţionarea vaselor şi instrumentelor de
laborator.
În vederea încălzirii la temperaturi ridicate a substanţelor corozive se utilizează creuzete
din oţel inoxidabil, nichel sau platină.
Cuprul, având o conductibilitate termică crescută, se utilizează la confecţionarea
generatoarelor de vapori, a serpentinelor etc.
În scopuri speciale se utilizează argintul, platina, staniul, nichelul sau diferite aliaje cu
punct de topire scăzut.
Platina, argintul şi nichelul se utilizează frecvent pentru confecţionarea de electrozi.

VASE ŞI RECIPIENTE DE LABORATOR CONFECŢIONATE DIN STICLĂ

Clasificarea vaselor şi recipientelor de laborator se poate realiza pornind de la mai multe

criterii.
În funcţie de grosimea pereţilor vasele din sticlă se încadrează în două categorii: vase de
sticlă cu pereţi subţiri şi vase de sticlă cu pereţi groşi; vasele de sticlă pot fi gradate şi
negradate.
Doar vasele din sticlă cu pereţi subţiri rezistă la variaţii de temperatură şi astfel pot fi
încălzite.
1. Vase de sticlă negradate cu pereţi subţiri
1.1. Eprubeta
 Vas cu formă cilindrică şi fund rotund, cu lungime şi diametru interior variabil
 Confecţionată în mod uzual din sticlă obişnuită
 Pereţii pot sau nu să prezinte gradaţii
 Se utilizează pentru efectuarea de reacţii chimice simple, de probă, pe cantităţi relativ mici de
reactivi
 Se recomandă ca eprubetele să fie umplute cel mult până la jumătate
 Agitarea conţinutului se face prin scuturare, fără a răsturna eprubeta, sau cu ajutorul unei
baghete.

2
 LP 2 Vase de laborator

1.2. Pahar Berzelius

 Are formă cilindrică şi fund plat
 Capacitatea variabilă – între 25 şi 3000 ml
 Pereţii pot sau nu să prezinte gradaţii
 Se utilizează:
la efectuarea operaţiilor de dizolvare, precipitare, încălzire a substanţelor lichide şi a
soluţiilor
în pH-metrie (paharele înalte şi înguste)
La determinarea cu aproximaţie a volumelor de lichide (paharele Berzelius gradate)

1.3. Pahar conic Erlenmeyer

 Flacon de formă conică şi fund plat
 Capacitate variabilă - între 25 şi 5000 ml
 Pereţii pot sau nu să prezinte gradaţii
 Se utilizează în analiza volumetrică, la efectuarea operaţiilor de titrare (partea superioară
îngustată şi partea inferioară largă permit agitarea soluţiilor pe parcursul titrării şi limitarea
pierderilor de soluţie)

1.4. Baloane de sticlă

 Baloane de diferite capacităţi şi construcţii: baloane cu fund rotund sau plat, baloane cu cu
gât vertical sau cu tub lateral etc.
 Baloanele cu fund rotund şi gât vertical, cu capacitatea de 50–5000 ml, utilizate la încălzirea
şi fierberea soluţiilor.
 Baloanele cu fund plat – utilizate ca pisete sau ca recipiente de păstrare a soluţiilor sau
substanţelor lichide.
 Baloanele cu tub lateral de tip Würtz sau Claisen/ Kleisen – intră în componenţa diferitelor
instalaţii în care se realizează sinteze chimice sau a instalaţiei de distilare (pentru distilare
simplă se utilizează balonul Würtz, pentru distilare la vid sau sub presiune, balonul Kleisen).
 Balonul Kjeldhal – utilizate la operaţii de dezagregare a substanţelor organice

3
 LP 2 Vase de laborator

 Baloane cu două sau trei gâturi – utilizate în sinteze chimice.

Baloane cu Balon cu Balon Wurtz Balon Balon

fund rotund fund plat Claisen Kleisen Kjeldhal

Balon cu 2 gâturi Baloane cu 3 gâturi Balon Balon

de evaporare ascuţit
2. Vase negradate cu pereţi groşi
2.1. Sticla de ceas
 Este confecţionată din sticlă şi are o suprafaţă concavo-convexă
 Se utilizează:
o ca suport la cântărirea substanţelor solide sau ca suport pentru substanţele solide
păstrate în exicatoare în vederea uscării
o la acoperirea paharelor şi cristalizoarelor

2.2.Fiola de cântărire
 Recipient cu partea superioară şi dopul şlefuit care asigură închiderea corespunzătoare
 Se utilizează:
o la cântărirea cu precizie a cantităţilor mici de substanţe
o la cântărirea substanţelor toxice sau care emit vapori toxici sau inflamabili
o la uscarea substanţelor (fiola de cântărire joasă, cu diametrul mare, datorită suprafeţei
mari de evaporare)

4
 LP 2 Vase de laborator

2.3. Cristalizor
 Vas de sticlă jos şi larg, cu pereţii drepţi sau oblici şi cu fund plat
 Se utilizează la concentrare rapidă a soluţiilor, cristalizare şi recristalizare (datorită suprafeţei
de evaporare mari)

2.4. Pâlnii
 Instrumente confecţionate din sticlă sau porţelan, cu pereţii groşi
 Au unghiul de deschidere de 60o şi tubul (piciorul) vertical de lung sau scurt
 Pâlnia Büchner prezintă o placă perforată ce foloseşte ca suport al materialului filtrant (de
regulă se utilizează silicagel de diferite porozităţi care poate fi plasat la nivelul plăcii din
construcţie)
 Pâlnia de separare prezintă un robinet prevăzut cu dop rodat
 Pâlnia de picurare
 Se utilizează:
 Pâlnia simplă – la transvazarea lichidelor dintr-un recipient în altul sau pentru operaţia
de filtrare simplă, ca suport al hîrtiei de filtru.
 Pâlnia Büchner – la operaţia de filtrare la vid
 Pâlnia de separare – la separarea lichidelor nemiscibile, cu densităţi diferite.
 Pâlniile cu picior scurt se utilizează când în urma filtrării interesează filtratul sau pentru
filtrarea soluţiilor fierbinţi, când se poate evita astfel răcirea soluţiilor şi respectiv precipitarea
solutului la nivelul pâlniei.

. .
Pâlnie simplă Pâlnie Buchner Pâlnie filtrantă Pâlnie cu şlif

5
 LP 2 Vase de laborator

Pâlnia de picurare Pâlnii de separare

2.5.Vas Kitasato (Erlenmeyer de vid)
 Pahar Erlenmeyer, cu tub lateral, cu pereţii groşi
 Se utilizează în sistemul de filtrare la vid; prin intermediul tubului lateral al flaconului, acesta
se conectează la trompa de apă sau la instalaţia de generare a presiunii scăzute.

2.6. Refrigerentul (se mai numeşte şi condensator)

 Instrument din sticlă cu două compartimente între care circulă agentul de răcire
 În funcţie de forma compartimentului interior refrigerentele pot fi: refrigerente Liebig
(compartimentul interior are formă cilindrică), refrigerente cu bule sau refrigerente cu
serpentină
 Se utilizează drept componente ale instalaţiilor de distilare sau refluxare, cu rolul de a răci şi
condensa vaporii formaţi la fierberea lichidelor; vaporii fierbinţi intră în compartimentul
interior, unde în urma răcirii vor condensa. Prezenţa bulelor sau serpentinei în refrigerente
asigură o suprafaţă de contact mare între vapori şi agentul de răcire şi ca urmare o creştere a
eficienţei proceselor de răcire şi condensare.

Refrigerent Refrigerent Refrigerente

Liebig cu bule cu spirală

6
 LP 2 Vase de laborator

2.7. Vas de absorbţie / Sticle spălătoare

 Recipient prevăzut cu 2 – 3 ieşiri la nivelul cărora se găsesc dopuri perforate de cauciuc prin
intermediul cărora se introduc tuburi de sticlă cu cot (unul până la fundul vasului şi celălalt
până la jumătatea acestuia).
 Se utilizează:
 Ca vase de siguranţă la pompele de vid
 La purificarea sau spălarea gazelor; în acest scop se umple 2/3 din volumul vasului cu apă
distilată sau acid sulfuric (H2SO4), se trece gazul prin tubul lung şi iese spălat prin tubul
mai scurt al vasului.

2.8. Exicator
 Vas de sticlă prevăzut cu un capac rodat care asigură închiderea etanşă, cu două
compartimente delimitate prin intermediul unei plăci de porţelan perforate. Compartimentul
din partea inferioară conţine o substanţă higroscopică cu rolul de a asigura în exicator o
atmosferă perfect uscată. Ca substanţe higroscopice, cu proprietăţi deshidratante se utilizează:
clorura de calciu anhidră (CaCl2), pentaoxidul de fosfor (P2O5), acidul sulfuric (H2SO4),
hidroxidul de sodiu (NaOH) – ultimele două substanţe au o utilizare mai restrânsă datorită
proprietăţilor corozive accentuate.
 Exicatoarele pot fi conectate la o instalaţie de producere a vidului, prin intermediul unui tub
lateral de la nivelul capacului – creştere a eficienţei uscării
 Se utilizează la uscarea lentă şi conservarea în atmosferă lipsită de vapori de apă a
substanţelor care absorb umiditatea din aer
 Produsul destinat uscării se aşează pe placa de porţelan într-o fiolă de cântărire, capsulă de
porţelan sau pe o sticlă de ceas.

2.9. Bagheta
 Este confecţionată din sticlă, cu diametrul de 3 – 4 mm şi lungimi variabile.
 Se utilizează pentru omogenizarea amestecurilor lichide, în operaţia de decantare sau
transvazare de lichide.

7
 LP 2 Vase de laborator

2.10. Sticla pentru reactivi

 Se utilizează pentru păstrarea în laborator a diferitelor soluţii de reactivi sau pentru păstrarea
soluţiilor sensibile la lumină se utilizează sticle de reactivi brune!

2.11. Sticla cu dop picurător (sticla picurătoare)

 Sticlă de reactivi cu particularităţi de construcţie la nivelul gâtului şi dopului – permite
transferul reactivilor în picături
 Se utilizează pentru păstrarea şi transferul reactivilor care se utilizează în volume foarte mici,
respectiv a soluţiilor de indicatori.

3. Vase din sticlă cu pereţi gradaţi

Vasele de sticlă cu pereţii gradaţi se utilizează pentru măsurarea volumelor de lichide. Pe
pereţii vaselor sunt marcate gradaţii care permit efectuarea determinărilor şi temperatura la care
s-a realizat calibrarea vasului respectiv.
3.1. Cilindrul gradat
 Poate avea volumul cuprins între 5 şi 2000 ml
 Permit efectuarea de determinări aproximative de volume (ex: eroarea dată de un cilindru de
25 ml este de 0,2 ml)
 Se utilizează pentru măsurarea volumelor de lichide în scopul preparării diferitelor soluţii.

3.2. Balonul cotat

 Recipient cu fund plat şi gât subţire la nivelul căruia este marcată o singură gradaţie, de
capacităţi diferite, de regulă între 5 şi 1000 ml
 Utilizare:

8
 LP 2 Vase de laborator

o Permit măsurarea unui volum fix de lichid, respectiv cel indicat pe pereţii vasului
o Permit prepararea de soluţii de concentraţii determinate pornind de la substanţe solide
sau soluţii mai concentrate.

3.3. Pipeta
 Are formă cilindrică, este confecţionată din sticlă de diferite diametre, cu un capăt subţiat,
având sau nu scară gradată:
o Pipeta cu scară gradată, cu capacităţi cuprinse între 1 şi 50 ml, are nivelul 0 marcat
fie la partea superioară fie la partea inferioară a pipetei
o Pipeta fără scară gradată, cu capacităţi cuprinse între 1 şi 100 ml, are marcată doar
unul sau două repere care indică capacitatea maximă a pipetei
o Pipeta cu bulă prezintă un rezervor situat la mijlocul pipetei şi o singură gradaţie care
indică capacitatea pipetei.
 Se utilizează la prelevarea cu precizie a volumelor de lichide.
 Micropipetele, utilizate pentru măsurarea cu precizie a volumelor mici de lichide au
capacităţi cuprinse între 0,5 şi 0,005 ml.

3.4. Biureta
 Cilindru de sticlă, cu diametre variabile, care prezintă la partea efilată (capătul de golire) un
robinet de sticlă sau un tub de cauciuc închis cu ajutorul unei cleme metalice
 Are volumul variabil: 10 ml, 25 ml sau 50 ml; microbiuretele au volume de 2 sau 5 ml
 Se utilizează în analiza volumetrică în vederea prelevării cu precizie crescută a volumelor de
lichide. Eroarea dată de o biuretă este de 0,05 ml.

9
 LP 2 Vase de laborator

4. Vase din porţelan cu pereţi subţiri

4.1. Creuzetul
 Vas din porţelan glazurat, de dimensiuni variabile
 Utilizare:
o Încălzirea, uscarea sau calcinarea diferitelor substanţe
o Realizarea anumitor reacţii chimice în fază solidă, reacţii care necesită atingerea unei
temperaturi ridicate.

4.2. Capsula
 Vase din porţelan glazurat, de diferite diametre şi volume
 Se utilizează în vederea calcinării, încălzirii sau concentrării diferitelor soluţii

5. Vase din porţelan cu pereţi groşi

5.1. Mojarul şi pistilul
 Mojarele sunt vase din porţelan glazurat, cu volume variabile
 Utilizare – cu ajutorul pistilului, în mojare se realizează triturarea substanţelor solide sau
omogenizarea diferitelor amestecuri solide

10
 LP 2 Vase de laborator

5.2. Pâlnia Buchner

 Pâlnie cu corp cilindric, cu o placă din porţelan perforată, pe care se aşează materialul filtrant
(de obicei hârtia de filtru) pe care va rămâne reziduul de la filtrare; parte componentă a
instalaţiei de filtrare la vid, ataşată de obicei unui flacon Kitasato (flacon în care se colectează
filtratul).
 Utilizare – separarea fazelor din amestecurile solid-lichid prin filtrare la vid.

5.3. Placa cu godeuri

 Placă din porţelan pe suprafaţa căreia se află un anumit număr de adâncituri (godeuri)
 Se utilizează la efectuarea de microreacţii.

6. Vase confecţionate din materiale plastice

Vesela din materiale plastice tinde să înlocuiască vesela din sticlă. În laborator se utilizează
cilindrii gradaţi, pipete, sticle de ceas, diferite tipuri de pahare, pisete, spatule, baghete, suporturi
/ stative pentru eprubete, etc.

Piseta din plastic

 Vas din plastic, prevăzut cu un dop perforat, la nivelul căruia este fixat un tub curbat
 Se utilizează la spălarea diferitelor substanţe, precipitate, instrumente de laborator, etc.

11
 LP 2 Vase de laborator

7. Instrumente şi ustensile confecţionate din metal

Ustensilele metalice utilizate în laboratorul de chimie sunt: stative, suporturi, cleme, inele, mufe,
trepiede, site, foarfeci, cleşti, bisturie, spatule, pense, patentule, creuzete pentru topire, becuri de
gaz.
Stativele se utilizează în vederea fixării eprubetelor şi a diferitelor aparate.
Inelele şi clemele de diferite dimensiuni şi forme se pot utiliza pentru susţinerea aparaturii
de laborator.
Cleştele metalic serveşte la manipularea obiectelor fierbinţi.

Stative

Cleme diverse

12
 LP 2 Vase de laborator

Suport metalic /Trepied Inele de filtrare

Cleşti metalici

Bisturie Spatule Pensete

Creuzet pentru topire Inel susţinere creuzet

Becuri de gaz
8. Instrumente confecţionate din cauciuc:
Instrumentele de cauciuc utilizate în laboratorul de chimie sunt: dopurile, diferitele tipuri de pară
de cauciuc, tuburile de cauciuc.

13
 LP 2 Vase de laborator

Dopuri

Tuburi

Pare de cauciuc

9. Instrumente confecţionate din lemn

În laboratorul de chimie anorganică se utilizează stative şi cleşti de lemn pentru manipularea
eprubetelor.

14