__ __________ f l O E V l R UL P a g in a 3 -a

Pe urmele „naţionalizărilor“
Adevărul Ardealului
liberale în Ardeal
Câteva ©bservaţiaini şi exemple edificatoare
Politica economică a guvernului
liberal, continuă să-şi arate roade'
le în Ardeal şi Banat. Prăbuşirile
bancare şi stagnarea producţiei in­
dustriale şi agricole, nu sunt alt­
ceva decât o consecinţă firească a
acestei politici, care a provocat va­
lul crizelor ce înăbuşe viata econo
mică a nouilor ţinuturi.
N A Ţ IO N A L IZ Ă R IL E
Lovitura cea mai cu profit, pe
care liberalii au dat-o în Ardeal,
după prima lor înscăunare la pu­
tere, a fost aceia a naţionalizărilor
sub cari nici un român ardelean nu
bănuia ce se ascunde; deoarece ele
erau prezentate publicului româ­
nesc din Ardeal, în panglicuţe tri­
colore, spre a masca afacerea de
partid.
Naţionalizările în Ardeal nu au
fost de fapt decât o serie de afaceri
pur liberale. Pe urma acestor na­
ţionalizări, liberalii au reuşit să-şi
introducă uneltele în toate consilii­
Liberalii însă nu s’au astâmpă­
rat până nu au pus stăpânire cu
forţa pe bancă, uzând de toate m ij­
loacele de intimidare şi terorizând
pe fiecare acţionar în parte pentru
a putea înlătura pe vechii condu­
cători, cari nu aveau altă vină de­
cât aceia, că nu făceau politică li­
berală.
Ne întrebăm : Ce aveau liberalii
de naţionalizat aici?
C A Z U L D E L A T IM IŞ O A R A
A urmat în 1926 prăbuşirea ma­
rii societăţi a morilor din Ungaria,
cu sediul la Budapesta. Cu această
ocazie s’a dovedit că societatea un­
gară avea ca sucursală .,Moara ma­
re" din Timişoara, care a fost scu­
tită de neplăcerile naţionalizării,
fiindcă se bucura, — deşi întreprin­
dere streină şi nu indigenă, de pro­
tecţia câtorva liberali. Deci şi aici
legea a fost călcată în picioare, ca
să nu zicem că a fost ceva mai
mult.
Scrisori d i n L ip o v a
Un oraşe! bănăţean u ita t.— Dezinteresul auto-
rităţilor com unale.— Înfăptuiri cari se impun
LIPOVA, 7. — Pe linia ferată
Teiuş — Arad, aşezat la ţărmul
stâng al Mureşului, într’o regiune
pitorească, plină de frumoase a-
mintiri istorice, se găseşte orăşelul
bănăţean Lipova, sed;"i Dlăşei cu
acelaş nume, din judeţul Tim iş
Torontal. Are o populatiune de if
mii locuitori, adică aproape dublă
cât a oraşului Caransebeş, posedă
şcoală superioară de comerţ, şcoa­
lă superioară de comerţ, şcoală de
meserii, şcoală de pădurari, institut
Notro-Dame, numeroase şcoli pri­
mare, poştă-telegraf.-telefon. prim-
pretură, jandarmerie, la 4 — km.
staţiune balneară care-i poartă nu­
mele, judecătorie, centru economic
important, bănci, cinematografe. A-
clăposteşte foarte multi intelectuali
şi joacă un rol deosebit în viata
culturală, socială şi politică a ju­
deţului de care tine. Prin faptul că
D eE egaţia r o m â n ă , c a r e a p le c a t S â m b ă tă la c o n g r e s u l U n iu n ii a g r a r e d in gara se găseşte pe malul celălalt
P raga al Mureşului, la Radna, de care
este despărţită printr’un pod mo­
numental, Lipova mai joacă şi ro­
torii arată că se interesează de
mersul treburilor publice. Un feJ
de văl al uitărei pare că ar fi fost
aruncat de către cineva de sus de
pe muntele Şoimuş din turnurile
cetăţii cu acelaş nume, deasupra
tăcutului orăşel, scăldat de apele
vijeliosului Mureş.
Consiliul comunal, fiindcă lumea
zice că există şi aşa ceva prin par­
tea locului, singurul chemat să dea
viaţă oraşului, se complace într’un
dezinteres care echivalează cu o a-
devărată nepăsare..
Nu se îngrijeşte de străzi. Nu le
pavează. Serviciul salu b rităţi par­
că nici nu ar exista. Lămpile ard
cum dă Dumnezeu.
Casele când nu se dărâmă cu
totul constituiesc un permanent pe­
ricol pentru pietoni. Ţrăsuri cari
să transporte pasagerii dela gară
în oraş, să dai cu tunul că nu gă­
seşti. Piaţa de alimente, deşi foarte
bogată, e de o scumpete care poate
concura cu succes chiar fată de
Capitala tării. Serviciul poliţienesc,

Lupiştii arădani se agită

le de administraţie ale marilor în
treprinderi de peste Carpati, nu în
scopul enuntat, de a face loc şi ele­
mentului românesc în viata econo­
mică, ci numai spre a asigura exis­
tenta îmbelşugată a unei pleiade de
agenţi electorali, trimişi să samene
zâzanie în Ardeal, şi să recruteze
membri pentru organizaţiile libe­
rale.
Că liberalii nu au urmărit nici
nu au realizat nici unul din scopu­
rile prevăzute în legea naţionaliză­
rii întreprinderilor industriale o
dovedeşte chiar faptul că această
lege a fost pretutindeni călcată şi
nieăeri respectată, chiar de către li­
berali.
Legea naţionalizării prevede că
un anumit număr din personalul
administrativ să fie români, iar re­
stul cetăţeni români, pentru a asi­
gura românilor ardeleni, cari ies
din şcolile comerciale şi tehnice o
existentă.
Or, liberalii au călcat legea de
două ori. In primul rând nu există
întreprindere, unde să se fi aplicat
dispoziţiunea referitoare la primi­
rea românilor în slujbe. Nu numai
atât, dar cu tot .şomajul ce există în
Ardeal, cei mai preferaţi în postu­
rile administrative ale celor mai li­
beralizate dintre întreprinderi sunt
cetăţeni streini, în special veniţi
din Ungaria, de pe urma cărora, li­
beralii din consiliile de admini­
straţie, fac frumoase afaceri, pre-
lungindu-le rămânerea în ţară, în
detrimentul chiar al minoritarilor
cetăţeni români, fată de cari statul
are obligaţia să nu-i lase muritori
de foame.
Deci liberalii nu s’au gândit la
naţionalizarea, ci la liberalizarea
consiliilor de administraţie, şi aco­
lo unde a fost rost de acapararea
întreprinderilor industriale, finan­
ciare sau comerciale din Ardeal,
indiferent dacă ele se aflau în
mâini minoritare sau româneşti.
GOANA D U PĂ ACAPARĂRI
In goana lor după acaparări, li­
beralii s’au năpustit cu aceiaşi fu­
rie de nedescris asupra tuturor în­
treprinderilor ce le-au întâlnit în
cale.
In ce priveşte întreprinderile şi
îndeosebi băncile româneşti din
Ardeal, înfiinţate cu atâta trudă de
către români sub regimul maghiar,
acestea au fost cele dintâi în po­
triva cărora liberalii au dat asal­
tul, ele fiind considerate ca cele mai
primejdioase puncte de rezistentă
ale partidului national şi aceasta a
fost de ajuns, pentru ca să-şi atra­
gă asupra lor focul concentric li­
beral.
C A Z U L D ELA BRA D
E viu încă în amintirea publicu­
lui ardelean scandalul provocat de
liberali în v y a anului 1925 la:
Brad. Aici există o veche bancă ro­
mânească înfiinţată de intelectualii
din această regiune şi condusă cu
multă pricepere, aşa că pe lângă
rolul ei important în viaţa econo­
mică românească, mai era şi pro­
motorul multor iniţiative şi m iş­
cări culturale.
CAZUL DELA PE T R O ŞA N I lul unui centru însemnat religios, brobabil la dispoziţia „a lor noştri“
Tot aşa s ’a petrecut cu societatea
minieră „Petroşani“ care iarăşi a
Grav accident de auto­ fiindcă mii de credincioşi, vin în
pelerinaj la diferite sărbători din
iar pompierii asemenea tulumba*
giilor lui Offenbach, sosesc după ce
fost favorizată fată de societăţile in­
digene, numai prin faptul, că a
acceptat la conducere vre-o câţiva
mobil lângă Arad timpul anului, să se închine la mă­
năstirea Maria Radna, situată pe
dealul din dosul gării. Având a-
focul a fost stins.
Şi pentru ce toate acestea? Fiind­
că oraşul Lipova socoteşte că are
liberali în frunte cu d. Tancred
Gonstantinescu.
Ei revendică a colabora re efectivă cu liberalii.- ARAD, îi. — In noaptea de 13 Mai
poi numai la câţiva chilometri re­
s’a întâmplat un groaznic accident
numitele isvoare cu apă carbo-fe-
venituri prea mari şi că i-ar strica
să atragă vizitatori, cel puţin pe
Capitolul acesta însă este foarte
interesant şi meritând să fia tratat
O delegaţie la d. dr. Lupu de automobil în apropiere de comuna
ruginoase, această localitate atrage,
Zam. A fost omorit preotul Simicea-
vara, numeroşi vizitatori, din toa­
timpul verei. Cele câteva hoteluri
ridicate anul trecut la băile din Li­
ARAD. 14. — Deşi liberalii guver pişti. nu din comuna Zam şi grav răniţi
te unghiurile tării. pova nu sunt suficiente a adăposti
aparte, vom reveni mai pe larg a~ nează de 11 luni. nici până azi câr­ Se vorbeşte, că primul ministru, 3 pasageri şi Victor Munteanu, notor
supra lui, pentru a pune capăt u- dăşia lor cu lupiştii n’a putut să fie din cauza împrejurărilor grele prin în comuna Valişoara, care conducea Ei bine, cu toate aceste calităţi numărul acelora cari vor să vină
nui echivoc, care strică extrem de pecetluită de o armonie deplină. Fap­ care trece guvernul, va fi nevoit să automoldul şi bogăţii naturale orăşelul Lipova Numai cât când în oraş nu au po­
mult ţării peste hotare şi spre a tul e şi firesc. Afară de portofoliul satisfacă cererea d-rului Lupu. trăeşte, afară de zilele c â /d este sibilitatea să locuiască în condiţi-
lămuri opinia publică românească ministerial, dat şefului, .şi cele câteva Se mai spune că. în numărul jude­ târg, viata comunelor uitate în cine uni mulţumitoare, desigur că cel
şi minoritară de-opotrivă, că sub
masca tricoloră a naţionalizărilor
mandate în parlament, ceilalţi n’au ţelor in care dr. Lupu doreşte să-.şi
putut obţine nici-un avantaj de pe instaleze prefecţi, ar intra .şi Aradul. Din Braşov ştie ce văgăuni depărtate. Mişcare
culturală mai deosebită. în sensul
mai bun lucru este să-l ocolească.
Pentru a merge în alte părţi unde
urma fericitei colaborări. Cu atât mai vârtos, cu cât organiza­ consiliile comunale nu dorm ci lu­
liberale se ascund urâte afaceri ale Dar evenimentele i-a impus şi lu­ ţia lupistă de aici se întăreşte conti­ firTrăsnit electric
dc curent electric. — Un
unor conferinţe, festivaluri, şeză­
rupându-se la fabrica de crează. Unde cu mai puţine bogă­
partidului liberal, cari nii au nimic piştii au început să ridice pretenţii. nuu. tori, concerte, etc., nu se cam cu­
comun nici cu interesele poporului Nu arareori se aude, printre năpăs­ ciment, a fost omorât copilul Voicic
noaşte. Activitate mai desvoltatâ ţii naturale s’au ştiut face lucrări
In acest caz. d. Valeriu Niculescu
român nici cu ale statului, pe tuiţii „moscovitului“ de până ieri ar urma să ia iocul d-lui- Ion Geor- Alexandru în etate de 8 ani.pe tărâmul economic, aci unde pe
Soldaţi tâlhari. — Soldaţii jan­
mult mai mari.
care liberalii, cât sunt la putere îl m urm urul: „Cum, noi. democraţi, gescu, prietenul intim al „disgraţia- darmi vremuri se întâlneau toate satele Intr’un număr viitor vom arăta
consideră ca o moşie a lor par­ am admis să lucrăm până şi cu li­ tului“ general Văitoianu. Dasan Iacob şi Uglea Ion au
de pe Mureş, iarăşi nu se poate ob­ edililor din Lipova, cari bănuim că
săvârşit o tâlhărie la drumul mare.
ticulară. beralii şi în schimb să nu ne bucu­ In timpul patrulărei au bătut peserva. nici gazetele româneşti nu le citesc,
răm de nici-un privilegiu'?“ O D E L E G A Ţ IE LA D R . L U P U Chiar viaţa politică nu are nimic ce şi câte se mai pot face în oraşul
A L. AVRAM locuitorii Isac Dionisîe şi Andrei
In Ardeal, afară de profesorul Flo- In legătură cu toate aceste posibi­ Cond. Jandarmii au fost daţi jude­ în acest orăşel, din vioiciunea cen­ lor.
rea, care a. putut să-şi aranjeze tre- lităţi, fruntaşii lupişti din Arad au căţii. trelor surori, unde cel puţin locui­ BÄNCIULESCU
Din Haţeg buşoarele la Salu-Mare şi care are plecat, ia serbările dela Timişoara,
trecere şi ca reprezentant al naţiu cari aii avut loc în ziua de 18 Mai Procesul unui vestit escroc. —
nii, încolo nimeni nu se bucură de cor., pentru a se întâlni acolo cu mi­ Astăzi la orele 3 au început la tri­
Corul Român din Haţeg condus de vie'un avantaj.
d. profesor Mihail Munteanu va da O R G A N IZ A Ţ IA DIN A RA D IN- ile ce le au.
o producţie corală în oraşul Hune­
doara în 19 Mai 1928 în sala uzinelor C E PE LU PTA
nistrul Muncii şi a discuta pretenţi­ bunal dezbaterile procesului escro­
Care va fi rezultatul acestor
ciumări vom vedea dacă guvernul
sbu-
Ş tiri d in
cului internaţional Xerses zis Anghe-
lescu, care a săvârşit numeroase es­
crocherii în Turcia, Bulgaria, Asia,
A rd e a l
do fier. După producţie va fi petre­ Aici, organizaţia s’a înjghebat da­ nu-şi va da sfârşitul înainte de rea­ etc. In ultimul timp escrocul a în­ MOLDOVA-NOUA trupei „Romea Lăsdrescu“. — C»
torită advocatului Valeriu Nîcolescu. lizarea lor. , şelat. numeroase persoane dându-sa ocaziâ sărbătoririi zilei de 10 Mai
cere urmată de dans. drept negustor de cartofi, vânzând Comisiuaea de ocol pentru expro­
Partidul ţărănesc român din jude­ In ultimul timp, — după cum am s’a desfăşurat în oraşul nostru un
ţul Hunedoara a scos o gazetă săp­ anunţat —, lupiştii au putut pune
__________ IO N M E H E D IN Ţ E A N U vagoane imaginare din acest aliment priere şi împroprietrire se va pre­
zenta pentru a decide asupra distri­ program cât se poate de bogat şi fru­
tămânală care se tipăreşte în Haţeg mâna pe întreaga organizaţie a „L buirii de păduri şi păşuni comunale mos. Deşi timpul de dimineaţă până
sub numirea „Ţărănimea“, cu dr. To­ A, IM, C.“. Acest „succes" i-a făcut pe
ma Ienciu ca director şi loan Sânzian lupîşti intransigenţi şi pretenţioşi
nevoie mare. Faptul că după achi­
ziţia antisemiţilor arădani, lupiştii
devin cea mai puternică organizaţie
Inaugurarea teatrului din pământul expropriat dela comu­
nitatea. de avere a fostului Reg. 14
către comune în zilele următoare ;
la 26 Mai 1928 ora 9 dim., la nota­
seara a .continuat a fi posomorât,
ba chiar şi ploios, lumea a pus foar­
te mult* dragoste In a participa lâ
desfăşurarea întregului program fe­
stiv.
CEI TREI MUŞCHETARI
Roman de AL. DUMAS
Operă com plecţi
din Ardeal a d-rului Lupu, au în­
ceput să pretindă acestuia slujbe.
Ministrul Muncii, care vrea pe orice
cale să-şi menajeze prietenii, ar fi
cerut d-lui Vintilă Brătianu. un nu­
din T im işo a r a riatul Berzasca. pentru comunele:
Berzasca. Biger şi Liupcova; la 27
Mai 1928 ora 9 dim. la notariatul
Sicheviţa pentru comunele: Siche-
viţa, Górnia şi Gârnic; la 28 Maiu
In urma te-deumului ţinut de &
S. preotul Negoescu sub cerul liber,
in mijlocul pieţei mari a oraşului,
a urmat frumoasa cuvântare rostită
de d. profesor Th. Anastasiu, după
1828 ora 9 dim. la notariatul Socol,
700 pagini
L e i 70
măr de judeţe, în care prefecţii libe­
rali să fie înlocuiţi cu prefecţi lu- Au participat şi membrii regenţei uentru comunele: Socol şi Câmpia,
la 29 Mai 1928 ora 9 dim. la Zlatiţa,
care corul liceului „Sf. Nicolae“ de
sub conducerea d-lui prof. Grăjdea-
nu şi alte câteva recitări hazlii au
TIMIŞOARA, 13. — Azi. s’a făcut, Pe străzi erau înşirate coruri de pentru comuna Zlatiţa; la 30 şi 31
adus dispoziţie in sufletul celor
Se încearcă mutarea funcţionarilor publici cu deosebit fast. inaugurarea tea­ ţărani şi şcolile.
trului local. Dimineaţa la ore­ Oaspeţii s'au Întors apoi în piaţa Pojejenă
Mai 1928 ora 9 dim. la notariatul
de sus pentru comunele :
le 9 a sosit trenul regal în care teatrului, unde s'a făcut sfinţirea a- Pojejenă de jos, Belobreşca, Divici,
se aflau membrii regenţei, domnii pelor de către episcopul Grigore al Pojejenă de sus, Radiuma şi Şuşea;
prezenţi. Nu se mai simtia efectul
ploii mărunte pe care văzduhul o
presăra încontinuu asupra celor d«
jos.
d in m o t i v e p o l i t i c e prim-ministru Vintilă Brătianu şi Aradului. A vorbit primarul oraşu­ la 1 Iunie 1928 ora 9 dim. la nota­
ministru de justiţie Stelian Popes- lui şi au răspuns d. G. Buzdugan, riatul Moldova-Veche pentru comu­
cu. apoi d-nii Hiottu, ministrul pala- regent nele: Moldova Veche, Coronini, Mă­
A urmat apoi dsfilarea şcolilor
primită de autorităţile oraşului.
Pentru după amiaza zilei se aş­
tulul şi Mocioni, ministrul vânătoa­ In urmă şi d. ministru Lapedatu. ceşii şi St. Elena; la 2 şi 3 Iunie
toată lumea a trecut în 1928 ora 9 dim. la notariatul Moldo- tepta sosirea d-lui prof. I. Floru de
Cazul del a Braşov rei.
PRIMIREA IN GARĂ
sala Teatrului, unde se organizase vatNouă, pentru comunele: Moldo-
un festival la care au dat concursul va-Nouă, Padina Matei şi Moldoviţa.
la Bucureşti cu scopul de a ţine o
conferinţă, şi care, din motive încă
Reprezentanţii Ardealului în gu­ ( mele o rg a n iz a ţie i d e ia B ra ş o v , în toate corurile din Timişoara şi tru­ necunoscute, n’a sosit.
vern, ar fi trebui să respecte mă­ f r u n t e c u ilu ştrii d om ni G laiariu , Au fost întâmpinaţi la gară de După o străgănare de 8 ani se va
pa teatrului din Craiova. Seara, după retragerea cu torţe,
car o parte din tradiţiile de stator­ ’ C iu re a şi a lţi tita n i al g â n d irii. toate autorităţile locale, civile şi mi­ Regenţa a decorat pe d. arhitect executa şi în această nevoiaşă plasă
mărginaşe la împroprietărirea de a urmat ultimul şi cel mai frumos
nicie ale acestei provincii, pentru Fireşte că cei dela interne, au e- litare, de d. dr. Lupu, ministrul mun­ Duiliu Marcu şi pe d. primar Geor- mult dorită. număr al programului executat de
cii, d. Lapedatu, ministrul cultelor şi
a-şi merita moralmente situaţia pe xaminat cu gentileţe rugămintea d. Cosma, fost ministru. Apoi de gevici, cu „Coroana României“ în trupa d-lui Romeo Ldzărescu din
care o au. In loc de-a fi agenţii unei d-lui Lapedatu. episcopul Comşa al Aradului, gene­ gradul de mare ofiţer. G H EO R G H EN I-C IU C compania „lancovescxd’, care a dat
omenii necesare în atmosfera de Mare le-a fost însă surpriza, când ral Găvănescu, subdirectorul poştei Aniversarea lui Gh. Coşbuc; şeză­ loc în sala „Laurentzi“ la un spec­
BANCHETUL tacol teatral foarte frumos cât şi bi­
haos a guvernului liberal, domniile a u c o n s ta ta t fn ta b lo u l p ro p u s p e n ­ Ionescu, parlamentari, corpul con­ toarea festivă a soc. cult. „Mihail
Prim ăria a dat apoi un banchet E m in e s c u — Cu ocazia zilei de 10 ne primit. Au fost jucate comedia
lor au preferit să fie agenţii tuturor tr u m u tă ri, o am en i c a ri se g ă s e s c sular, câteva regimente, etc. „Sluga la doi stăpâni“ a lui Goldoni,
intereselor meschine în provincia d e z e c e s a u d o u ă z e c i d e a n i in a - După descinderea din vagoane, la care a vorbit prinţul Nicolae, in­ Mai, comitetul de conducere a soc.
sistând asupra înfrăţirii popoare­ cult. „M. Eminescu“ de sub condu­ executată în costume şi decoruri di
pe care se zice că o reprezintă. prinţul Mediae, îmbrăcat în unifor­
ce ia şi slu jb ă, c a ri n ’a u a s u p r a lo r nici
Astfel, din Braşov, d, Lapedatu, a o v in ă şi nici un p ă c a t şl c a ri a u r ă ­ mă de lt. colonel de marină, a trecut lor prin artă şi muzică. cerea d-lui profesor Th. Chiudea şi epocă aduse de d-lui, precum şi
„Paiaţa“ o delicioasă fantezie comi­
trupele în revistă. S’au făcut apoi pre­ Au mai toastat patriarhul Miron a d-lor S. Maier şi Th. Săndulescu,
purces spre Capitală eu un respec­ m a s c u ra ţi d e a lu n g u l v re m ii, — ori­ zentările, d. general de divizie Pro- Cristea şi d. Vintilă Brătianu. întrunit în şedinţă extraordinară, a că a d-sale.
tabil teanc de propuneri pentru mu­ După amiază a avut loc un con­ hotărât tinerea unei şezători festive Ceeace e mai de mirare şi totodată
câte anchete li s’au înscenat din dan a dat raportul, iar d. George- de laudă e faptul că turneul d-lor
tări de funcţionari. T o a te a c e s te a ,
partea grăbiţilor solicitatori, cari pâinea şi sarea.
vici, primarul oraşului a prezentat curs de coruri ş! o serbare ' per tivă. întru pomenirea celor 10 ani dela
din m e sc h in e co m b in a tiu n i d e po li­ moartea „poetului ţărănimii“. nu e subvenţionat.
tic ă lo c a lă şi din p o rn iri eu to tu l s u ­ ie râvnesc locul, cu sprijinul atot- A răspuns patriarhul Miron O iş­ Seara la 8, membri: regenţei au Cu această ocazie a conferenţiat
părăsit oraşul. Miniştrii au rămas d. profesor N. Lupşor asupra vieţii
b ie c tiv e , pe c a r i in g e n io z ita te a b a ­ putinte al faimoasei organizatiuni. tea.
n a lă a c e lo r in te re s a t!, le a sc u n d e In consecinţă, conducătorii func­ CORTEGIUL ŞI SERBAREA
să asiste la spectacolul de gală dela şi operii lui Gh. Coşbuc, după care
teatru. au urmat lecturi şi recitări din de­
C itiţi
su b e tic h e ta g r a v ă : in te re s d e s e r ­ ţionăreşti ai ministerului de interne D. Vintilă Brătianu a donat cu functul poet.
viciu.
In urmă s’a format un cortegiu de
— tari pe prevederile statutului, — 200 de automobile pornind spre ca­ ocazia acestor serbări din partea
Şi d. Lapedatu a intervenit la mi­ au refuzat cu regret, — executarea tedrala română din Fabrică. Aci s’a statului, cinci milioane pentru „A- CIUC. — Programul sărbătoririi lui
nisterul de interne inzistând în nu- mutărilor cerute. slujit un te-deum, sociaţia culturală bănăţeană“.
„10 MAI“ IN GHEORGHENI-
„10 Mai“ Reprezentaţia teatrală a Adevărul Literar
la noi nu se pune aproape nici un Iată pe lângă ce urme preţioase durii, el a fost lăsat acum în grija Pe cea vale adâncită la Consiliul Dirigent, care în 19U

RETEZATUL preţ pe turism; nu se face educaţia

R eg ele m u n ţilo r C a r p a ţ iio r d e S u d
Rar se oferă călătorului o vedere
mai minunată, ca aceea ce o are
când intră pela Subeelate în Ţara
Haţegului, Bubcetatea e punctul pe
unde Râul Mare ce vine dela Rete­
zat, a tăiat brusc, ultima verigă din
catena munţilor Hunedoarei ce se
întinde până aci, — făcăndu-şi drum
îa Valea Străinului, în care se var­
să. In vârful acestui deal, ce are
forma unui con, se găseşte un turn
de pe vremea Romanilor, unul din­
ii o acrie turnuri, la cari strămoşii
noştri îşi aveau sentinelele, ce în
caz de nevoie, dădeau dela înălţimi
î inn® prin arderea unui mănuclii
de vreascuri. Mai avem un aseme­
nea turn — eu zidurile rămase în­
tregi — la Crivadia spre Petroşani
şi altul,la Rechitova.
Cum intri pe ia Subcetate în Ţara
Haţegului, îţi stă în faţă un bloc
de munţi maiestoşi, în mijlocul că­
rora so înalţă Vârful Retezatul, a-
vântl forma unui trunchiU de con.
Legenda spune că un uriaş din
alt munte a aruncat un plug de
tier asupra unui duşman al lui. şi a
retezat, vârful muntelui.
MUNŢII RETEZATULUI
Sub numirea aceasta se cuprinde
m conglomerat de munţi ce se în-
- tind între ţara Haţegului şi Jiul
românesc. Ei se compun dintr’o sin­
gură coastă nrincipală stâncoasă,
scobită atât spre sud cât şi spre
nord, de numeroase văi prăpăstioa­
se. Vârfurile principale sunt Reteza­
tul (2477 m.) şi Pelaga (2506 m.) In­
tre vârfuri sunt lacuri şi iezere mi­
nunate, între cari lacul Bucura, cu
păstrăvi admira bili.
întreg teritoriul munţilor Reteza­
tului era proprietatea contelui Ken-
defy, care l'a oferit Administraţiei
Vânătorilor Regale. Primind acea­
stă menire specială, pe întreg cu­
prinsul acestui teritor nu are ori­
cine voie să poarte armă de vânat
ori unealtă de pescuit,
Din această cauză populaţia sate­
lor din jur, ce îşi paşte vitele vara
pe aceşti munţi, îndură multă pa­
gubă, neavând nici o apărare îm­
potriva urşilor şi lupilor ce-i atacă
turmele. In vara trecută, pe la înce­
putul lunei August, umblând pe a-
colo, numai dela o singură stână
mâncase ursul şapte boi!
E absolut necesar să se găsească
ceva leac împotriva acestui pericol.
Vânătorii« ce se fac din când în
când, nu supt remediu împotriva u-
nui asemenea flagel, ba credem eă
nici nu e scopul ca prin ele să se
stârpească toate fiarele sălbatece.
TURISMUL LA RETEZAT
Sub raport turistic, Retezatul e u-
nul din cele mai frumoase locuri
ce se pot închipui. E regretabil, că
publicului şi nu se îngrijesc locurile
cum ar trebui.
La Retezat se poate merge pe două
părţi: pe Râuşor şi pe Râul Mare.
Pe Râuşor e mai scurt. Pe cealaltă
cale e mai cu înconjur, ai nevoie
barem de trei zile; pe Râuşor a-
jung 2 zile.
In orice caz dimineaţa pleci din
Rânde Mari. In ziua precedentă îţi
angajezi aci o călăuză, eventual cai
pentru bagaje şi Iţi procuri autoriza­
ţie de tură dela d. reprezentant al
vânătorilor regale, în biroul căruia
poţi studia şi harta cât îţi place. Tot
în ziua precedentă vizuezi. în partea
de sus a acestei comune, Cetatea
Colţei şi mănăstirea. La gura văii,
pe un colţ de stâncă prăpăstioasă,
se înalţă din codri seculari, ruinele
acestei cetăţi, construite de sigur
înainte de loan Huneade. Aici era
vatra celei mai vechi şi mai puter­
nice familii de chineji, Gândea, zare
prin nobilitare s’a maghiarizat şi
a luat numele de Kende, apoi Ken-
deffy (kende fiiius). De pe ruinele a-
cestei cetăţi se deschide una din
cele mai încântătoare privelişti spre
Ţara Haţegului.
La picioarele cetăţii, pe malul
drept ai apei, la 1852 se vedeau încă
binişor urmele caselor, în cari lo­
cuiau odinioară călugării mănăstirii
Cal{u. Acum nu se mai văd, decât
ruinele bisericii mănăstireşti, peste
apă, pe un picior de munte. Biseri­
ca a fost ridicată prin v. XV şi se
află în ruine desigur de pe vremea
calvinismului, pentru că au rămas
însemnări de ale vizitatorilor (sgâ-
râiate pe neretil dela anul 1650.
ale trecutului nostru, te duce calea celor două sate apropiate; ori ace­
la Retezat. i stea nu-s în stare să suporte chel-
Iată pentru ce inzistăm asupra tiala întreţinerii lui, mai ales a pă­
turismului la noi la români, şi pen­ durilor, Iată pentru ce anul trecut
tru ce dorim să atragem atenţiu­ comuna Clopotiva, sub conducerea
Si cu plopi acoperită,
Ce se ’ntinde ca o ceată
Până *n Dunărea măreaţă....
Şi succedează înaintea ochilor tăi,
ca într’un film, întreg trecutul, dela
l’a aprobat şi ne puteam aştepta 1?
executarea lui, dacă ar fi existat
mijloacele financiare.
Durere, direcţia luată de întreaga
viata noastră economică dila 1919
nea asupra acestui minunat colţ de harnicului notar S. Gherman, a con­ năvălirea barbariilor până la pri­ încoace, este o contrazicere a tot ce
ţară, care e Ţara Haţegului. Durere, struit pe malul stâng al râului un mele iviri ale vieţii româneşti; apoi
robia milenară, luptele religioase,
înseamnă înălţarea noastră pe acest
teren.
la noi nu se face propaganda turis­ al doilea drum — cu prestaţie publi­
mului, nici nu se vede o iniţiativă că — în lungime de 5 klm., devenind Horea, Tudor, Iancu; vezi Plevna, După calculările d-lui Adorján,
Griviţa, vezi pe Vlaicu frânt deasu­ prin constituirea a trei uzine de că­
din partea societăţii, pentru a-1 în­ astfel un pod superfluu pentru ei. pra Carpaţiior, vezi 1916, vezi Mără- dere, s’ar putea produce din apele
lesni. Excursioniştii la Retezat au o Cam pe Ia mijlocul distanţei Gura-
ştii şi Mărăseştii, vezi Alba Iulia Retezatului, 210 milioane kilowaţi pe
casă de adăpost sus la munte şi una Zlaţii, se găseşte lângă drum bă­ din 1918 şi vezi icoana zilelor noa­ an. Această energie electrică s’ar con
la gura Zlatti (pe Râul Mare), ambe­ tută într’o stâncă, o tablă de fier,
eu inscripţie prin care se comemo­ stre, cu mulţimea care cântă ceva şi duce pe valea Jiului, în tot judeţul
le cu autorizaţia Administraţiei Vâ­ rează yânătoarea făcută de fostul nu ştie ce, unde şi cum? Hunedoara, apoi la Caransebeş, Lu­
nătorilor Regale, dar în schimb Cât chironom austriac, Rudolf, în aceşti Multe excursiuni am făcut, dar goj. Timişoara, Arad. întrebuinţân-
ce ai ieşit la munte, nu mai e nici o munţi. De atunci, regretatul rege nici una nu m’a impresionat aşa ca
du-se pentru iluminare, fabricile şi
potecă practicabilă, nici o indicaţie Haţeg s'ar putea simţi vizat şi cea de pe Retezat! Aici deasupra uzinele industriale din aceste părţi.
a drumului, ci trebuie să faci vre-o câte ori n’au umblat pe aici, şi nici leagănului nostru, aici ar fi locul, la Trebuinţele de energie electrică a
5—6 klm. pe grohota de piatră, cu urmă de comemorarea lor! Oraşul care ar trebui aduşi toti fiii nea­
acestor oraşe fiind aproximativ nu­
mare oboseală şi cu primejdia vieţii. Haţeg s ar putea simţi vizat şi mului, să înveţe istorie, nationalism, mai de 35 milioane kw. restul de e-
— chiar şi politică românească! nergie s’ar putea întrebuinţa pen­
DRUMURILE LA RETEZAT aici!
Dar să lăsăm inspiraţiile să tre­ tru căi ferate electrice, putându-se
Ar fi credem, interesul si datoria PE RETEZAT
oraşului Haţeg, să se îngrijească de cem la o chestie mai reală. electrîfica actualele căi ferate din
Oboselile drumului sunt din bel­ regiunea aceea. Cu ajutorul energiei
construirea unei poteci la Retezat fi şug răsplătite prin minunata prive­ APELE RETEZATULUI: IZVOR DE electrice s'ar putea transporta de
de o cursă regulată între Haţeg — lişte ce o ai pe vârful Retezatului. ENERGIE ŞI DE BOGĂŢIE NA­ trei ori mai mulţi cărbuni ca as­
Rdndcu Mari. Dacă atmosfera e limpede, vezi în ŢIONALA tăzi.
Pe Râuşor e un plaiu destul de faţa ta Ţara Haţegului, treci în Ba­ încă în anul 1919, d. Gavril Todi- Grandioasa construcţie ar fi costat
bun; în 4 ore eşti Ia Stâna „Vălă- nat, apoi îţi roteşti ochii spre
ca a arătat în revista, ce scotea pe la 1919, 100 milioane lei, echivalând
reasa“, de acolo în 3 — 4 ore la vâr­ Hunedoara, Deva, Arad, Alba-Iulia. atunci „Convorbiri Ştiinţifice (Dec. cu o arderea a 60 mii vagoane căr­
ful Retezatuui, Pe Râul mare ai să Te întorci spre sud şi arunci o 1919), că apele Retezatului s’ar putea buni anual. Prin aceasta se prelun­
faci un drum de 20 kim. pe vale, privire peste Carpaţi, prin Muntenia
întrebuinţa la producerea unei i- geşte existenţa actualelor rezerve de
până la „Gura Zlatii”; de aici î n ! până la Dunăre. mense cantităţi de energie electrică. cărbuni, de petrol şi dc păduri. Nu
ziua următoare o iei pe plai in sus Aici aminteşte tot glasul omenesc, D© atunci s’a mai scris asupra ace­ ştim azi cât ar costa, dar în orice
şi în 7 ore eşti la Bucura şi Reteza­ o emoţie te cuprinde în faţa infi­ stui lucru, dar nu ştim, în concret, caz ar echivala cu economiile ce se
tul. Drumul până la Gura Zlatii du­ nitului şi în faţa frumuseţei pă­ făcutu-s’a ceva pentru realizarea u- fac.
ce pe o vale încântătoare şi ar pu­ mântului strămoşesc. Veţi în faţa nui r ian- Planul e grandios. Când se va re­
tea fi practicat şi cu trăsura ori cu ta sentinela română, transpunân- Inginerul ungur Adorján elabora­ aliza Dumnezeu ştie.
maşina, dacă Tar îngriji cineva. du-te în rolul poetului: se încă în decursul războiului un In orice caz, numai pe calea acea­
Dar nu-1 mai îngrijeşte nimeni. E Din vârful Carpaţiior, plan, pentru întrebuinţarea apelor sta se poate asigura viitorul demn
plin de bolovani, iar podurile stri­ Din desimea brazilor, Retezatului dela 7000 m. înălţime. al acelui colt de ţară, de care se
cate. Răpezit-am ochii mei w < Proiectul s'a desbătut la primăria leagă gloria obârşiei neam ului!
Construit pentru exploatarea pă­ Ca doi vulturi sprintenei caşului Arad, apoi a fost desbătut Dr. NICOLAE BRÂNZEU