LUNI 6 N O E M B R IE 1933
C u v â n tu l" in
„Jumătatea Africă“ de lângă Craiova
îngrijorătoarea situaţie a comunelor sub urbane aparţinând cetăţii
P rin legea de organizare a adm1-
nistraţiei locale, comunele sub urba­
ne din ju ru l Craiovei, au in tra t sub
tutela ad m inistrativă a m unicipiu­
lui nostru.
A ceasta însă, num ai de formă. De
fapt, aşezările aeestea a u răm as tot
in starea în care se aflau şi mai
înainte.
Comunele suburbane Bordeiul,
B ariera Vâlcea, C raiovita Gherce-
ştii Noui, L ascar C atargiu, Mofleni
şi B om anati. nu sunt decât aceleaş1
„ - x , ^ *-**<»#
; D ar în afară de producţia pielei,
1j -*ui/tiuI ic in comuna suburbană
ltom anaţi; 2) o mostră de locuinţă
omenească; 3) stradă in comuna
suburbană Craiovita, după o noapte
ploaie; A) o căruţă pe drum ul plin
de p ra f din comuna suburbană
Lascăr Catargiu
m ahalale periferice, prelungite din­
colo de barierele Craiovei şi pe cari
le euuoaştem de m ultă vreme.
M izeria şi prom iscuitatea în cari
truese ocuitorii acestor comuna sub­
urbane, nu se resim t cu nimic prin
in tra re a lor sub tutela m unicipiului
Craiov.a.
P rim ă ria m unicipiului Craiova, a-
bia poate, cu m ultă greutate, să-şi
vadă de nevoile ei, necum să se mai
în g rijească şi de aşezările de dincolo
de bariere.
Insuficienţa personalului trebui­
tor şi un buget redus la minimum
nu îngăduesc o mai aten tă g rije pen­
tru suburbane. Ele continuă a fi şi
azi, după aproape p atru aui de ali­
pire la Craiova, aceiaşi centură de
m izerie care încinge capitala B ani­
lor, periclitându-i sănătatea.
Comunele suburbane din ju ru l
Craiovei, cu drum uri desfundate, în
cari ţi se îngroapă piciorul până la
glesnă în pulbere, pe tim p uscat, iar
pe timp ploios, mocirla alcătueşte a-
tlevărate râ u ri făcând imposibilă
circulaţia; eu locuitori ce vieţuescîn
cocioabe în cari oftica şi sifilisul îşi
au adevărate cuiburi; lipsite de fân­
tân i cu apă sănătoasă, fă ră asistenţă
m edicală Şi fără poliţie; comunele
Buburbane, unde îşi găsesc sălaşul
toţi b o rfaţii şi oamenii certaţi cu
ju stiţia, sunt şi azi, — alipite do
C raiova — un pericol nu num ai pen­
tru săn ătatea publică a Craiovei,
d ar şi p entru avutul şi .viaţa cetăţe­
nilor.
C e n e s p u n e m e d ic u l
p r im a r al ju d e ţu lu i
Că nu exagerăm eu nimic afir­
m ând aceste lucruri, o dovedim t-u
declaraţiile d-lui doctor P etre Mi­
hail medic prim ar al judeţului Dolj.
Ia tă aceste declaraţii:
«Suburbanele surit azi pentru noi.
ju m ătate Africă. Locuitorii acestor
comune u’au suport m oral; n’au su­
port fizic şi nici intelectual.
«La ei nu este şcoală, nu este bise­
rică, nu este medic.
«In aceste suburbana sunt boale
C U V Â N T U L 43
O mare realizare românească
în in d u s t r ia p ie lă r ie i
sociale, sunt boale epidemice; este prăvi fao obiectul a num eroase ca­
Banilor
lăudabila de a im pune m ăcelarilor
Fabricile
incultură, sunt borfaşi, sunt câini ziere judiciare. dtn suburbane să taie vitele la ab a­
tu rb aţi; sunt crim inali, ia r oamenii Cu a ju to r u l c u ţitu lu i... torul m unicipal. D ar totuşi nu poa­
cum se cade se pierd». In toate aceste suburbane, nu este
C onstatările noastre, prin urm are, nici o beserică, iar şcoală nu are de
sunt în tărite şi prin constatările o- cât comuna Romaneşti.
mului de ştiin ţă care, dela în ălţi­ A sistenţă medicală nu are nici
te stăvili tăierea clandestină a vite­
lor.
C ontrolul se face anevoie din lipsă
de personal, ia r locuitorii consumă
Dimitrie Mociorniţă
mea autorităţei sale, dă alarm a a lă ­ una. carne de vite bolnave sau de furat.
turi de noi. P oliţia în aceste comune o fao ja n ­ L ip sa d e lu m in ă şi a p ă
C â te v a f a p t e darm i din posturi depărtate. U nii oameni din suburbane, au ce­
Dar, pentru o m ai complecta edi­ Locuitorii acestor comune rezolvă ru t prim ăriei C raiova să li se pre-
ficare asupra stărilo r din comunele litigiile dintre ei cu aju to ru l cu ţitu ­ lungiască reţeaua de lumină, aju-
Suburbane, .vom ilu stra ancheta lui, al revolverului şi, în cel mai fe­ tându-i astfel să iasă cel puţin din
noastră şi cu câte-va fapte: ricit caz, cu ciomagul. besua în care zac.
In comuna suburbană Bordeiul, De obicei nu recurg la asistenţă Acest lucru, credem eă li se poate
în cursul lunei A ugust, a. e., a fost judiciară, rezervându-şi dreptul ca, face. Nu a r necesita cheţtuelile prea
ucis spărgătorul Tănăsaehe M arin, la cel dintâi prilej, să aplice dicto­ m ari.
şeful unoi bande ce-şi avea sălaşul nul: Ş i nici aprovizionarea lor cu apă,
acolo, bandă din care au fost ares­ «Ochi pentru ochi şi dinte pentru nu este de neglijat.
taţi 11 mem brii şi complici. dinte». P u ţu rile şi cişmelele pe cari le au,
In comuna suburbană Komanaţi D ar nu num ai sănătatea m orală, reclam ă mai ni uită grije.
au fost arestaţi alţi spărgători, în că şi cea trupească a locuitorilor De asemeni şi drum urile.
frunte cu fostul gardian Roşea M1- din suburbane este dezastruoasă. C e-i d e fă c u t
hai, precum şi alti spărgători, hoţi V r ă jito a r e le Nevoile spirituale şi tru p eşti ale
de vite Şi crim inali. Oftica, sifilisul şi tot cortegiul de suburbanelor, ca toate celelalte ne­
Tot în această comună, la un eâr- boli venerice, înfloresc aci. voi pe cari le au, cel puţin în viito­
cium ar şi nişte m ăcelari, s au găsit Leacurile sunt căutate în descân­ ru l exerciţiu bugetar trebue să preo­
în vara aceasta oi muşcate de eâ‘nl tece şi alte v ră ji de ale babelor din cupe pe edilii noştrii.
tu rb aţ tăiate clandestin şi puse în suburbane, căci fiecare suburbane V ederea g enerală a fabricilor D. MOCIORNIŢA din Str. A pele Minerale 67— 75,
E nevoe de un plan de acţiune bu­
consumaţie. are v răjito area sa care caută în ne studiat şi aplicat eu grije, pentru
In comuna suburbană C raioviţa bobi, în cărţi, taie sub lim bă de tu r­ «România, ţa ră eminamente a- Pieile p en tru tăbăcit sunt aduse sează la fiecare lucrător cum m erge
ca şi suburbanele să fie scoase din
au fost capturate num eroase bande bare; pune pe fum uri pe bolnavii de gricolă» este o expresie banală, în tr’o im ensă sală cu num eroase lucrările şi p rin cunoştinţele sale
starea de sălbăticie în care se gă­
de boti de vite şi îşi au cuibul unii «sfrinţie», provoacă av o rtu ri femei­ sesc. care caracteriza lenea de gândire bazinuri, în cari se pune eoaje de lasă convingerea superiorităţii pa­
din cei mai fioroşi crim inali. lor ce nu voese să aibă copii, fac de Zadarnic se creiază în Craiova a celor m ai m ulţi dintre locuitorii stejar, or de m olift m ăcinată. P iei­ tro n u lu i în m eserie fa ţă de fiecare
In comuna suburbană Mofleni, lo­ dragoste, fac şi desfac căsnicii. parcuri şi grădini, se lărgesc strade, d inainte de răsboi ai ţării. le trec din bazin în bazin, din două meşteşugar.
cuită în m ajo ritate de ţigani, a că­ Din fericire, au mai fost şi alţi în două zile, în soluţii din ce în ce In aeelaş timp, com unicativitatea
A b a to a r e le c la n d e s tin e se construesc m aternitate şi- dispen­
ror îndeletnicire este jafu l la d ru ­ In suburbane, carnea destinată sării. rom âni, care au avut pasiunea e- m ai concentrate. In aceste bazinu­ sa faţă de cei pe care îi are în în ­
mul mare, fu rtu rile şi spargerile au hranei locuitorilor stă spânzurată în Este nevoie să fie stârpite foca­ f ortul ui şi am biţia reuşitei, care ri răm ân circa 80 zile, făcându-se treprindere şi care execută lu cru ri
fost capturate tovarăşi de-ai bandi­ fa ta bărăcilor botezate «măcelării», rele de boli şi infecţie din ju ru l mu şi-au găsit ră sp la ta în în treprinde­ această operaţie de 3 ori câte 3 delâ cele mai greoae şi p ân ă la cele
tului Tăsică P anait. năpădite de roiuri de muşte ce se nicipiului pentru ea opera ce se în- rile pe care le-au creat. Fireşte, luni, pieile im pregnându-se astfel m al fine, ereiază o atm osferă da
In comunele suburbane B ariera în alţă de pe m orm anele de gunoaie făptueşte în C raiova să fie desăvâr ne gândim mai m ult ia răsp lata complet cu tanin- strânsă legătură în tre p atro n şi lu­
Vâlcea şi Gherceştii noui, îşi au şi bălegar şi în bătaia p rafu lu i s tâ r­ şită. m orală, căci, în vrem ea noastră o- S’au m ai încercat sisteme de tă- crători. Ii ştie pe fiecare pe nume,
adăpost cei mai tem uţi hoţi de vite nit de drum urile desfundate. Craiova, Oct. 1933. bligaţiunile m ateriale nu m ai sunt băcărie prin electrizare, p rin vid le cunoaşte neajunsurile şi se inte­
şi pungaşi de trenuri, ale căror is­ P rim ăria Craiovei a lu at m ăsura ŞL O gor considerate ca ceva sfânt- C hiar şi şi nu s’a aju n s la acelaşi rezultat resează de nevoile gospodăriilor lor.
S tatu l — d ar mai ales S tatul —s’a bun de fixarea taninului. Nici pentru operile de binefacere ale a-
m olipsit de această m entalitate şi chiar sistem ul de a se pune pielea socialilor de asistenţă socială, do­
Peisaj petrolifer e o m irare că, eu sistem ul d ; plăţi în câteva zile în contact cu m ate­ nează însem nate c a n tităţi din prg-
in au g u rat de au to rităţile noastre riile tan an te concentrate, nu s’a dusele sale, d ar a ju tă pe m ulţi din
industriile noastre, furnizoare ale dovedit eficace faţă de operaţiunea săracii cartierului. Zilnic se vor în ­
Plimbare prin cimitirele de sonde ■ ■■
oştirii, mai pot rezista.
U na din aceste industrii — este
de lungă durată. tâlni în birourile în trep rn d erii co­
D upă ce su n t scoase dela tăb ă­ pii orfani, oameni loviţi de nevoi,
aceea a pielăriei, pe care o ilus­ cit, pieile su n t spălate în butoaie văduve sărace cu m ulţi copii, p®
trează vrednicul rom ân D im itrie m arj de restu rile de tan in sunt cari acest suflet românesc găseşte
Exploatatorii „aurului negru“ nu se îngrijesc de satele din M ociornita ale cărui fabrici sunt o unse cu unsoare de seu, u n tu ră de destule m ijloace ca să le uşureze —
ale căror terenuri extrag averi de miliarde. pildă de ce poate realiza o energie peste şi degras. P ieile destinate pe cât posibil — din necazuri. Dea-
nesfârşită, an im ată de o credinţă. p en tru talp ă m ai prim esc unele a- semenea pentru fam iliile lucrăto ri­
Nici-o ju m ătate de veac nu are ex- de au fost sau sun t sonde. hovei, la o înălţim e de peste o sută E fortul lui M ociornita de a am e­ dausuri de retăbăcire pentru a um­ lor este un adevărat binefăcător. In
plöataréa petrolului la noi — deâb'a Nu este o stare provocată de «cri­ de m etri. Chiar,;începuse să-şi rea­ liora produsele pielăriei rom âneşti plea p o rii pielei, S unt întinse apoi total sunt u tilizaţi în în trep rin d ere
vre-o 35 — 40 de ani — şi ea num ă­ za economică» — leit m otivul tu tu ­ lizeze planul. Pe bulevardul p rinci­ ne-a adus la situaţia de a treia ţ a ­ cu m aşina. Sunt lăsate să se svân- peste 450 lucrăto ri — toţi rom âni
ră totuşi pe întinsul ţă rii o duzină ro r releleor. D im potrivă : «criza» pal al Câmpinei, se vede un tunel ră din E uropa în industria pielei, teze şi tran sp o rtate în tr’o sală mai — din toate ţin u tu rile ţării, d ar m al
de schele părăsite, de cim itire de pare a fi trezit pe alocuri, pe cei a- care voia să fie unul din capetele ceeaee a făcut ca publicul nostru caldă, p en tru uscat dofinitiv şi a- ales din Bucovina şi Oltenia, ia r nu­
sonde, im presionante. Băicoi, Ţ in­ m eţiţi de bogăţii şi, silin d u i să va­ podului. Ia r în vale, peste râul P ra ­ să privească cu m ai m ultă încrede­
poi călcate cu m aşini puternice, m ărul sufletelor cari îşi în treţin
tea, B uştenari, Runcu, Mislea, Câm- dă în ju r, le-a im pus să încerce a- hova, se vede un alt pod, în fier, de re produsele rom âneşti, până acum zise Valsuri. existenţa din m unca la fabricile
pina, P iţigaia, ş. a., sunt atâtea nu­ cum, la urm ă, când nu m ai au cu o construcţie exemplară, peste care desconsiderate. d-lui D. M ociorniţă trece de 2000.
me cari întristează' pe căutătorii de ce, o reparaţie în aspectul deplângă- trec pietoni şi n’a trecut niciodată In rândurile ce urmează vom în ­ O MUNCA IM PRESIONANTA
a u r negru, m iraju ri apuse ori pe tor al satului sau oraşului vestit o căruţă, nefiind term inat — opera făţişa cititorilor realizările lui Mo­
PRODUSE BUNE
cale de a apune, cari dădură , -e- ciorniţă în decurs num ai de câţiva Aceste câteva in form aţiuni asupra
m uri de bogăţie, de încredere o ar­ ani — spre pildă şi îndemn celor operaţiunilor sum are ce se execută
bă în şansă. E rau ca nişte basme care se îndoese de posibilităţile de nu pot reda m unca m anifestată sunt de rem arcat secţiile de con-i
năstruşnice, cu iv iri depe alte tă râ ­ înfăptuire ale energiei româneşti. p rin tr’o com plexitate de operaţiuni fectionare de încălţăm inte unde sa
m uri şi schim bări în fa ţa lucrurilor
la bătaia din palm ă, a unor ferm e­ tehnice, ca în tin su l cu fierul elec­ produc zilnio circa 1000—1200 Per®-
CUM SE FABRICA P IE L Ă R IA tric, aşezarea culorilor pe un ton u- chi de încălţăm inte. P roducţia a-
caţi sau a unor diavoli. P este noap­
tea somnului de g riji şi zgribuliri, nitar, p resarea pe cale mecanică, nuală a fabrieei este de 70 vagoane
norocul fâlfâind fantastic, se oprea O prim ă vizită la fabrica D. Mo- etc., care a ra tă o serie de lu cră ri m i­ talpă, 50 vagoane pielărie d iferită
unde nu gândeai, ou soare în zori oiorniţa se începe dela magaziile găloase şi unele de lungă durată- şi 10 vagoane piele fină, care poate
proaspăt şi belşug neînchipuit. unde sunt aduse pieile crude p r o ­ O expunere tehnică nu poate fi rivaliza cu cele m ai bune produse
Săracul, adorm it seara am ărât de curate peste 80 la sută din ţară. decât opera unui desăvârşit cuno­ străine.
azim a uscată. în oare îşi rupsese P rim a lucrare ce se efectuează este scător. Colace însă trebue să im pre­ Articolele eşite din fabrica de
speranţele, se trezea, dim ineaţa, mi­ cu rătjtd l acestor piei de coarne, şi sioneze pe vizitatorul acestei m ari încălţăm inte, m arockinărie sau eon-
lionar în carne şi puternic prin aur. restu ri de carne, etc. Coarnele se în trep rin d e ri rom âneşti, este în p ri­ fecţiuni su n t d e 'o calitate superi­
De aici a ieit un joc al hazardu­ depozitează şi urm ează a fi în tre ­ m ul rân d energia conducătorului. oară şi dacă n’a r fi moda im por­
lui cu grotesc din cel m ai autentic buinţate’ la fab ricarea din v ârfu ­ D. D. M ociorniţă este prezent oră tului m ărcilor străine, ar putea sa­
Pământ răscolit la Câmpina
şi ironie ascuţită, înţepând specifi­ rile lor, m ânere de umbrele, bas­ de oră în fiecare atelier. Cercetează tisface si cele m ai ra fin a te am--
cul omenesc. Atomobilul trase în pentru bogăţie. D ar e aşa de puţin aceluiaş Raky. toane, ia r din celelalte p ărţi se fa ­ trăin icia fiecărui produs, se intere­ biţii.
coşare, luând focul carului, p ălăria ce pot face, aşa de neresim ţit, încât Proeetele acestui sin g u r exploata­ brică nasturi, piepteni, etc. Melcul
tare sili pragul tinzilor să se înalţe, nu poţi scăpa, privind întinderile pe­ tor care a voit să lase în tr’adevăr din ău n tru cornului se în treb u in ţea­
fracul se substitui cojocului şi o- trolifere părăsite sau în declin, de urm e ale bogăţiei aci, în tip ă rin d pe- ză la fab ricarea negrului de fum
mul de ţa ră deveni om de târg, o im presie am ară, seacă, de cim itir cetia civilizaţiei ţin u tu lu i din care ce serveşte la ra fin are a zahărului.
fă ră să lepede nici una din stângă­ industrial, de ruini, de aşezări după storcea averi imense — au trebuit In afară de pieile m ari, fabrica
Produsele Fabricilor
D . M o c io r n iţă
cii — fă ră să reuşească a se salva o bătălie din ca!e a fa ră de cruntă. să fie în tr’o zi părăsite, când, pe ne­ întrebuinţează şi piei de capre, oi,
din întunecim e. R ănit, răscolit, în fu n d at cu fel de aşteptate, dealul pe care curgea p ă ­ etc., rom âneşti la fabricarea şo-
Cu toate astea, nimic, dar absolut fel de conducte, închis în fel de fel cura în cascade, a dat prim ele sem­ vrourilor, fiind singura fabrică ce
nimic, nu se preschim bă în mai bi­ de canaluri îm bâcsit de fel de fel ne de istovire, de secare- Apoi, inte­ scoate şevrouri fine-
ne, pe m eleagurile unde se iv iră ză­ de reziduri, anchilozat în plăci şi resul pentru P iţig aia a descrescut Cele m ai bune capre a căror piei
cămintele m iraculoase de bogăţie. platform e pe cari au stat motoare, trep tat până când a fost p ărăsită urm ează a fi transform ate în p ro ­
Lângă dealul pe oare, din păm ânt, cuptoare, pompe neobosite să sugă, complect p en tru a a ră ta astăzi ochi­ duse fine, sunt din Oltenia, B anat SECŢIA TABACARIEI
ră săriră , peste noapte, pădurile bi­ din puterea humei, preţiosul lichid lor vizitatorului doar ruini- şi regiunea P aneiului din Moldova.
zare de sonde erupând averi cât să negru, solul şi subsolul dealurilor A şa eum e dealul P iţig aia, sunt D upă această prim a operaţie de
Talpă tăbăcită sistem lent, Tóval, Blank pt. curelart,
fericească, de mii de ori, cuprinde- petrolifere e ca un trup bolnav, pu- toate schelele părăsite de cari ei cu­ curăţire a pieilor se continuă ope­ Blănculeţe, Crupoane pentru curele de transmisie, Box Che-
noştinţă p rin aeelaş aspect. In plină ra ţia de spălare a pieilor de sânge, vreaux, meşini, precum şi orice fel de pielărie fină.
pădure, afli grupe de sonde cu aca­ restu rile de carne, sau şi alte im ­
retu rile respective, uscate, seci, ca p u rităţi. După aceasta, pe partea
nişte cuiburi blestemate, p u stii de eărnei se tratează pieile cu’n ames­ SECŢIA ÎNCĂLŢĂMINTE
om şi locuite de bufniţe. In plină tec de v ar stins am estecat cu sul-
deschidere de câmp, o insulă de con­ fu ră de n atriu p en tru distrugerea
încălţăminte de tot felul militară şi civilă:
stru cţii nefolosite, abandonate. Ia r grăsim ilor şi a rădăcinei părului. GHETE şi PANTOFI pt. domni şi copii din
în m arginea acestora, aeelaş bordei Se şterg din nou cu cuţitele spe­ orice fel de piei dar mai ales box şi chevreaux,
mizer în care se topesc mai departe ciale, scoţându-se toate m u rdăriile negre şi culor.
uneltele vii cu cari fu scobit păm ân­ şi rădăcinile din piele: aceasta fi­ SANDALE ROMANE din piele de nabuc şi che-
tul în căutarea bogăţiilor. ind una dintre cele m ai im portante vreaux, în toate culorile.
Aspectele acestea de mizerie ditn p en tru ea să nu crape pielea după
schelele petrolifere p ărăsite sau fabricaţie. P ieile sunt apoi aşezate
PANTOFI DE CERCETAŞE de casă, ofiţereşti,
Q â n ria lia o f r p ir
chiar în activ itate încă, m ai au şi în butoaie m afi cu soluţiuni de sul­
alte pricini, însă, deeât indolenţa ex­ fa t de crom sau bicarbonat de so­ BOCANCI M ILITA R I; bocanci de bizon pt. ex­
ploatatorilor şi lipsa de prevedere a diu unde răm âne tim p de 6 ore,’ că­ cursionişti; C1SME MILITARE, ofiţereşti, de vână­
băştinaşilor. E ste lipsa de protecţie p ătân d culoarea oului de raţă. A- toare; Bocanci pt. CERCETAŞI şi muncitori, etc.
do care se bucură peisajul nostru şi cesta este tăbăcitul cu m aterii m i­ Toată încălţămintea ESTE CUSUTA SOLID cu
frum useţele noastre naturale, din nerale p en tru a putea da box, che-
Vedere cu sonde
partea au to rităţilor, a Statului, m ul vreau, etc.
maşinele AMERICANE (Good-Year). Talpa este
rea întreagă, satul răm ase tot orb. ( tied, răsuflat şi p ărăsit în soare. ţu m it do-ar să încaseze.
impermeabilă, higienică, nu arde piciorul nu pă­
P e n tru ca să se poată dovedi că tează ciorapul, fiind-că e tăbăcită prin sistem Lent.
striv it sub acoperişul de paie, cu să-1 ia în prim ire vierm ii. Poate chiar de aci, dela lipsa de
o piele este complet tăbăcită, se
diurnul înecat în nămol şi «edificii­ P e dealul P iţig aia (valea P rah o ­ constrângere a exploatatorilor de a
fierbe la 1Ö0 grade fără să piardă
le» —■ şcoala, prim ăria, biserica — vei, Câmpina) , se află un orăşel în în g riji să folosească civilizat locali­ din dim ensunile ei.
m iniatură, durat din zid şi fier, corn tăţile de unde extrag au ru l negru,
SECŢIA ARTICOLE DE VOIAJ:
în chichineţe.
P rin toate satele cu sonde alături, pîect u itat, distrugându-se de p ă ră ­ vine to ată starea de lu cru ri a tâ t de Geamantane, cufere, truse, casete, serviete,
p rin cari iie-am p u rta t paşii am g ă­ sire. Acum 10—20 ani, dealul acesta tris tă din peisajul petrolifer, răm as TABACIREA VEGETALA! !
genţi de damă, port-feuilles, port-monede, centi-
sit aceeaşi stare de mizerie şi mai era unul dintre cele m ai productive să fie populat m ai departe, totuşi
m ult crescută p ar’că, de milioane, depe h arta zăcăm intelor de ţiţei, a- de aceeaşi oameni cari a r fi să-şi gă T ăbăcirea pieilor se face prin roane, etc., etc. numai din piele veritabilă.
cari, totuşi, de acolo, dela elé, de tâ t de im portant încât unul dintre sească fericirea în aceleaşi ocupaţii două sisteme :vegetal şi m ineral.
sub solul lor, şi-au luat vânt în ne­ cei m ai cutezători exploatatori de dinaintea epocei îm bogăţirUor de Toate experienţele făcute au dove­
SECŢIA CONEECŢIUNI
num ărate stoluri. petrol, Racky, contând pe rezervele peste noapte — în am intire ca un d it că sistem ul cel m ai bun e tot
In B uştenari, ca şi în Băicoi, în sale cari îi dau perspective fa n ta sti­ coşmar de fantasme. cel vegetal, în tru cât p rin cel m i­ Uniforme civile şi militare, de cercetaşi, şco.
Mislea, ca şi în Ţintea, în Câmpina, ce, a voit să-l lege, cu platoul Câm-' A le x a n d r u T u d o r M iu neral se dau produse trainice, dar lare, haine de piele, etc., etc.
ca şi în Moreni, şi pretutindeui un- pinei, p rin tr’un pod peste valea P ra Câmpina, Oct. 1933. nu şi impermeabilei