3 ARGI.

W5

Adunarea generală Târgul Mărfurilor JUDICIARE

a Camerei de Comerţ din Capitală
(OXO---------
Joi la orele 4 după amiază a a-
m t loc adunarea generală a Ca­
merei de Comerţ, A presidat d. St.
Cerkez.
Cel dintâi a luat cuvântul d-1
St. Cerkez aducând la cunoştinţa
adunărei m oartea lui N. Nedeloo-
viei, preşedintele Camerei de Co­
m erţ din Ploeşti.
DEMISIA D-LÜI HAGI THEO-
DORACKT
D-1 preşedinte citeşte apoi te s­
tül demisiei din calitatea de mem­
bra a d-lnf N. H agi Theodoraky,
motivată de faptnl că membrii Ca
mere! de Comerţ sunt în majori­
tate membri a i „Sfatului Negus­
toresc".
DISCUŢIA
D. Em. Brancovici, vLce-preşe-
dinte al Camerei de Comerţ, spu­
ne că plecarea unuia din membri
e totdeauna un fapt dureros. Si
cft a r fi de dorit ca fie care să r ă ­
mână la postul său. Ceea ce e mai
grav în demisiunea d-lui Hogi
Thodoraeky e eă se vorbeşte şi de
modul de întrbuinţare a fonduri­
lor Camerei de Comerţ. Crede că
se impune un comunicat al Came
rei de Comerţ pentru lăm urirea
marelui public. Insinuări ca ace­
lea din motivele demisiei d-lui
Bagi Theodoraeky nu sunt admi­
sibile. Chestiunea fondului de lei
800.000 pentru cbellueli de repre-
Bentare a fost admisă, de întreaga
adunare.
D. Ascher Kandel, care face par­
te din oomisiunea bugetară protes
teazit de asemeni contra insinuă­
rilor, spunând că bugetul a fost
alcătuit cu m ultă chibzuială. E de
părere ca totuşi demisia să fie res
pinsă.
D. Ing. Penescu-Kcrtcb, spune
cft are m ultă stimă pentru d. Hagi
Theodoraeky dar că demisiunea e
bazată pe motive neîntemeiate. E
natural ca membrii ,,Sfatului Ne­
gustoresc“ care este o organizaţie
liberă, să facă parte şi din Came­
ra de Comerţ,. D-1 Hagi Theodo-
racky a făcut parte de asemeni
din „Sfatul Negustoresc“. Cu tot
regretul e de părere ea demisia să
fie primită.
D. V. Orghidan, spune că e un
âdevăr faptnl că „Sfatul Negus-
“are m ajoritate în Camera de
erţ. Crede că intenţia d-lui
agi Theodoraeky n’a fost să jig-
oomisia bugetară. E de pă-
ca demisia să fie respinsă
t fiind m area personalitate a
fostului preşedinte.
D. Niculescu-Rietz, spune că d-1
agi Theodoraeky a fost menajat
una eu toate atacurile pe ca
le-a adus ,.Sfatului Negusto-
i“, şi că s’a mers până la umi-
ţft rngându-1 să răm ână in frun
i Camerei de Comerţ. D-sa ara-
apoi câteva îneonsequenţe ale
-lui Hagi Theodoraeky iu ches-
ea comerţului ambulant.
In 1909, d. H agi Theodoraeky a-
ta că aest comerţ am bulant se
actică în dauna comerţului sta­
ul, 1»* în şedinţele trecute s’a
ătat partizan al comerţului am-
lant. In chestiunea biroului de
ormaţiiuni şi a publioaţiunilor,
l>ntra cărora a protestat d-1 Hagi
eodorocky, d-sa arată că reor-
area acstox servicii o dorin-
onflictele muncii
ARBITRAJE
bunaîul din Lugoş, prin ar-
•j obligatoriu, a rezolvat urmă
le conflicte de muncă:
) Intre soc. U. D. R. (uzinele şi
eniilé Reşiţa), direcţia uzine-
.etalurgice şi atelierelor meoa
din Reşiţa şi muncitorii aoes
direcţiuni; s’au m enţinut dispo
le vechiului contract, cari r&-
ţa pe oare şi-o manifestase regele
Carol pe vremuri.
D. Niculescu-Rietz crede că tre­
buiesc înlăturate motivele de ct-
din sentimental şi că nu trebuiesc
admise asemenea sfidări aduse Ca
merei de Comerţ. E de părere ca
demisia să fie primită.
DEMISIA A FOST PRIMITA
D-1 preşedinte St Cerkez pune
la vot chestiune« demisiei. Demi­
sia e prim ită cu majoritate.
RATIFICĂRI DE SOCIETĂŢI
Adunarea generală a dat auto­
rizaţia dc funcţionare pentru eâ-
tev» societăţi între cari: „Tnrba-
tor Company“, „Beciul domnesc“,
..Ştefăneseu-Griviţa“, . „Simplex” ;
,,Compania franco-română de navi
gaţie aeriană", „Banca ereditul Tă
rănesc“, „Banca Isbânda din Olte­
niţa“; ’’Mina Petroliferă“, „Hispá­
nia"; „Albina“.
COMUNICĂRI
D-1 Adolf Goldstein se ocupă de
situaţia economică actuală, de ca­
re s’a earn dezinteresat Camera de
Comerţ. F ără a aduce critici birou
lui, declară că face aceste dstăinu
ixi numai pentru a se lua măsuri
de îndreptare.
Face elogiul „Sfatului Negusto­
resc“ care a organizat congresul.
Comercianţii au încă o serie de re­
vendicări privitoare la libertatea
comerţului, la legea speculei şi la
criza de numerar. D-sa mai spune
eă din oomisiunea pentru revizui­
rea. tarifului vamal oare lucrează
actualmente nu fac parte şi negus­
tori, deşi ar' fi direct interesaţi.
VAMA POŞTEI
de se petrece actualmente la
vama poştei întrece or ce închi­
puire. Colele care fac din strei-
nătate o săptămână pe drum stau
cu lunile în pivniţele din vama
poştei.
Negustorii suferă mari pagube
din cauza întârz'erei la predare.
Intru cât Camera de Comerţ a in­
tervenit pe vremuri pentru con­
struirea palatului vamei poştei,
actualmente neisprăvit, d-sa pro­
pune ca o delegaţie să inter vie că
aceasta clădire să fie terminată
cât mai curând.
COMUNICAREA D-LUI CON-
STANTIU
D. Constantin, propune să se
ia în discuţie chestia crizei eco­
nomice, chiar dacă nu dar putea
aduce soluţii pentru ameliora­
rea ei.
D -Sa s p u n e că politica bugetară
a guvernului, care e o politică de
sacrificiu mi mai poate fi supor­
tată. Politica actuală restrânge
activitatea şi producţia întru cât
e lipsită de colaborarea factorilor
economici. Cere ca membrii Ca­
merei de Comerţ să ia contact cu
factorii guvernanţi ca să se gă­
sească soluţii pentru ameliorarea
crizei.
D-sa încheie cuvântarea făcând
apel la înfrăţire.
Mai urmează o interpelare in
chestie personală a d-lui Orghidan
eu d-nii Niculescu Rietz şi Tcmisto
d e Alexandreseu după care d-1
president ridică şedinţa la orele 5
jnm.
Pal. toţi
lila n’au prezentat asemeni pro­ vreme îndelungată pentru a înde­
ecte. Numai lucrătorii de la Lu­ plini opera începută. Toate condiţi­
pen!, măcar că s’an declarat mul­ unile atţ fost pregătite pentru
ţum iţi eu condiţiunile în cari sunt realizarea acestei opere.
angajaţi de societăţi, an prezentat
proectnl de statut.
Societăţile de la Petroşani şi Lo normele guvernărei. Suntem mân­
nfa au declarat că nu pot prezen­ dri de a fi făcut din guvern Un or­
ta şl discuta astfel de nroecte, câ­ ganism vitf şi naţional. Guvernele
tă vreme nu sunt solicitate de sub- trecute s’au lăsat conduse de indul­
oficianţi. P rin urmare, dacă socie­ genţă şi comoditate fără a putea să
Fierăria
Piaţa fierăriei din eauza im-
promtitudinei transporturilor pc G
F.-R. şi a lipsei de numerar e foarte
slabă.
Terminarea campaniei de con­
strucţii a contribuit şi ea la insti­
tuirea unei stagnări, ce se caraete.
rizează printr’o complectă lipsă Ie
cereri.
Preţurile sunt la:
BUCUREŞTI
(Unelte şi seule)
Burghii lei 2.50 mm.
Broaşte îngropate lei 45 bucata.
Broaşte elveţiene 75—80 lei bu­ sezonul de primăvară.
cata.
Cârlige de vânt 80—100 lei kgr.
Cleşte (pe ţoii) 2.50 ţolul.
Ciocane (după calitate) 25—10 lei
kgr.
Fiare de plug 22 lei kgr.
Ferestrae (pânză) 10—40 lei bu­
cata.
Ferestrae (circulare) 5 lei cm.
Galeţi de zinc 65 lei de 28 cm, şi
72 lei de 30 cm.
Lanţuri de vite 25 lei kgr.
Lopeţj de oţel lei 25 kgr.
Lopeţi de fer 2.80 kgr.
Maşini de călcat lei 130—150 Bu­
cata.
Maşini de tocat carne lei 240--350
bucata.
Pile (cu centimetru) lei 1.50 em.
Pile (cu ferestrae) lei 10—12 bu­
cata.
Sape 45 lei kgr.
Tesle 45 lei bucata.
Târnăcoape cu un cap 10 lei kgr.
Târnăcoape cn 2 capete lei 10 kgr.
Topoare 50 lei kgr.
GALATI
P iaţa fierăriei e ceva mai ani­
mată.. Preţurile sunt ferme.
Cotează:
Tablă neagră 60/30 14 foi la legă­
tură lei 750.
Redactarea
regulamentului legii plăţilor
externe
Aseară la ora 6 an fost convocaţi
la Banca Naţională membrii corni
sionei de pe lângă Oficiul plăţilor
externe şi anume d-nii: dr. Şt. Cer­
kez, N. Bălănesen şi Flalşen, la o
conferinţă cu d. guvernator M. O-
romulu, spre a proceda la redacta­
rea definitivă a regulamentului
pentru aplicarea legii datoriilor ex
terne,
Discuţlunea s’a angajat in jurul
unul proiect de regulament întoc­
mit de oomisiunea Oficiului de plă­
ţi externe, care fusese înaintat de
anroane două săptămâni d-lui mi-
Mussolini face bilanţul
fascismului
Roma, 8 (Rador). — Cn pilejul
anului nou, Mussolini a primit pe
tere.
miniştrii şi secîetariî de minis­
Mussolini a mulţumit tuturor co­
legilor din guvern pentră ajutorul
ce l-au dat.
Balanţa activitătel politice arată
nn activ considerabil. Deşi am oh
ţinut mult, totuşi mai c nevoie de
înainte de toate a trebuit să res­
tabilim ideea de stat şl să fixăm
Tablă de zinc s’a urcat cu 2 lei
la kgr. dela 46—48 lei.
Cuiele şi sârma s’au urcat ou 1 leu Vecinătatea apropiată a sărbătorilor
la bază dela 16.50—17.50.
Cositorul s’a urcat foarte simţi­ cereri la mobile de sufragerie.
tor ou 15 lei dela 225—240 lei kgr.
Curele de piele 450 lei kgr,
Asbest 150 lei kgr.
cluj
Deşi cererile nu sunt mari, pro
ţurile continuă a fi ferme.
Operaţiunile din recentul sezon
de iarnă sunt eu mult superi mre
etlora din epoca corespunzătoare
ale anilor precedenţi.
S’au ivit câteva comenzi pentru
Preţurile săptămânei att fost:
Cue de sârmă 17 lei (preţ de bază).
Sârmă lei 16.50.
Sârmă zincuita lei 11,
ARAD
Piaţa slabă. Cereri puţine la pre*
ţari neschimbate. Se simte mai mult
ca oricând lipsa de numerar.
In cnrsul săptămânei preţurile
s’au format astfel:
Rude de fier 10.50 lei preţ de
bază.
Cercuri de fier 13.20.
Fier fasonat lei 11.
Grinzi lei 11.
Table negre, subţiri lei 18.20.
Groase până la 8 jnm. mm. lei
15.
Până la 5 ram. lei 13.40.
Peste 5 mm. lei 12.50.
Table de fier, aincuite lei 28.
Sârmă de fier lei 17.50.
Cue de sârmă lei 18.
Fontă, preţ de bază lei 13.80,
Osii de car (din Salgotarian) lei
26.50.
Osii fistic lei 26.
Zinc englez prima lei 260,
Plnmb lei 88.
Table de zinc lei 55.
Alamă lei 115.
Aramă lei 125.
Alice lei 40 kgr.
nistru de finanţe, VintUă Brătia-
nu. D-sa i-a adus o serie de modifl
cari şl adnotări, restitulndn-1 apoi
cu diverse recomandări, spre ă tre
ee la redactarea in formă definiti­
vă.
întreaga eeonomle a proiectului
de regulament se bazează pe ideea
punerii de acord a eelor două legi
române dela 2 Iunie şi 16 Decem­
brie 1923, eu textul convenţiunllor
încheiate cu Englezii şi Francezii.
» ral la Ariceşti, trebue să arătăm
Lucrările comisiuneî vor conti­
nua după sărbători.
Dispoziţii privitoare
Ia vânat
Ministerul de domenii a dat urmă­
toarea dispoziţie inspectorilor de
vânătoare:
Având în vedere că din eauza er.
ne! grele din annl acesta şl din cau­
za zăpezilor mari, vânatul ntil este
lipsit de hrană, şî ameninţat să
piară conform decizinnel nr. 46.453
din 1933, publicată în «Monitorul
Oficial» nr. 49/923 şi a corni iţi uni lor
Ministernln!, prevăzute de a ri 10
din legea vânatnlni, societăţile de
vânătoare şi arendaşii dreptului de
vânătoare pe proprietăţile Statu­
lui, comunale şi particulare a i o-
bligaţia a hrăni vânatul. Vă rugăm
deci să binevoiţi a aduce la cunoş­
tinţă această dlspoziţinne tuturor
eelor interesaţi din judeţul d-v.»
pentru a se conforma întocmai,
luând măsurile necesare ’de hrftni-
rea vânatului, şi raportftndu-ne de
Mobile
Crăciunului a adus o afluenţă mare de
Mai sunt cerate obiectele mici: scau­
ne, mese, piedestale, etc.
Preturile sunt foarte terme.
In ultima săptămână ele s’au format
astfel :
DORMITOARE lemn masiv, stejar
sau fag, cu sau fără sculpturi sau în-
crustaţiuni — compuse din şapte obiecte
(două şifoniere, două paturi, două nop­
tiere şi o toaletă) lei 20 mH—36 lei gar­
nitura.
Dormitoare idem, idem cu o măsuţă
Şi două scaune montate cu moar în ori­
ce culoare, pe arcuri, iei 24 mii—40 mii
garnitura.
Dormitoare fournieruite, Vogelahorn,
Biumenesche, Mahon, palisandru, nuc,
paltin, etc. (compus din şapte obiecte)
24 mii—38 mii lei garnitura.
Dormitoare, idem, idem cti măsuţă şi
două scaune montate lei 28 mii—42 mii
lei.
Dormitoare extrafine, lemn exotic,
bombate, cu toalete şi lavoar, cu sculp­
turi şi încrustaţiuni în culoare sau do-
rée lei 55 mii până la 80 mii lei.
Dormitoare idem, idem în bois de ro­
se lei 80 de mii până la 120 mii lei.
SUFRAGERII în lemn masiv fag liert,
stejar afumat, etc., cu şase scaune de
piele şi masă pentru 12 persoane lei 24
mii—40 mii lei.
Sufragerii, idem, plus pendulă, vitrină
şi două fotoliuri lei 34 mii—55 mii lei.
Sufragerii extrafine fournieruite, lemn
exotic cu sase scaune montate cu piele
şi una masă pentru 12 persoane lei 60
mii—90 mii lei.
Sufragerii, idem, idem, plus pendulă,
vitrină şi două fotoliuri lei 80 mii—115
mii iei.
Sufragerii idem, idem, cu 12 scaune,
ne piele 90 mii până la 135 mii lei.
BIUROU sistem american cu roulou
lei 8.000-12 mii lei.
Biurou model idem american cu rou­
lou dela 6.000 la 9.000 lei.
Biurou ministerial, masiv, cu sculp­
turi, mare lei 8.000.
Biurou, idem, idem mijlociu 6.000 lei.
Biurou de fag cu chici cutii lei 1000—
1400 lei.
Biurou de fag cu şapte cutii 1200—
Í700 lei.
Sonda dela Ariceşti
şi terenurile de gaz na”
tural
După cura am arătat în tr’unul
din numerile trecute sonda de ga­
ze dela Ariceşti a soeietăţei „Ro-
mâno-Amerîcană“, a cărei erupţie
a fost însoţită de un violent incen­
diu s’a stins alaltăeri.
E rupţia continuând în mod vio­
lent şi garai venind cu o presiune
de 60 atmosfere scânteile provoca,
te prin frecarea pietrelor de sche­
let nl sondei an provocat nn nou In
cendîu, care s’a stins şi el, dela si­
ne, eri.
Sonda continuă erupţia.
Li privinţa aşa risei „descoperi­
ri“ a întinse terenuri de gaz natu­
eă aceste terenuri erau cunoscute
de mult, fiind stud’ate de geologii
noştri şi precis determinate. Mai
m ult: maţ înainte ea soc. „Româ­
no Americană" să-şi aşeze sonda
azi în erupţie pe aceste terenuri,
ele au fost forate de soc. „Steaua
Română“ care are deja în produc­
ţie regulată o sondă de gaz natu­
ral şl în curând aşteaptă produc­
ţia la altele.
Deci nu e vorba de nici o „desco­
perire“ ci de un fapt cunoscut de
mult în lumea industrială şî ştiin­
ţifică dela noi.
----------- XXXXX—--- —“
Recomnensă acordată
cercetărilor unui român
La Expoziţia diu Strasbourg, eu
ocazia Centenarul Pasteur, printre
lucrările expuse, ca aplicaţia ştiin­
ţifică la A gricultură a ideilor lui
Pasteur, au fost remarcate, şi cer­
cetările compatriotului şi colabo­
ra torol ui nostru dr. Dim. A. OJa-
ru, chimist la laboratorul de hi-
Succesiunea lui Bogdan Piteşti, —Proces
de sechestru judiciar
In jurul moştenirii destul de UN PROCES DE ZECI DE MI­
importante rămasă după urm a lui LIOANE
Al. Bogdan Piteşti, s’a angajat
un proces între soţia defunctului In 1919 Federala Cooperativelor
Săteşti, care lucrează sub contro­
şi rudele — mama şi eora acestuia
lul Cassei O n trale a Băncilor Po
—. Cu toate că Bogdan-Piteşti a
pulare, cumpărase o mare canti­
lăsat un testament valabil prin
care dispune« în mod precis de a- tate de bumbac dela societatea pen
tru comerţul extern, din Roma, pe
verea s a
preţul de 2 milioane 400 mii fran­
Soţia se plânge eă legatul de 200 ci francezi.
mii lei ce i-a List lăsat este prea
D rept plată, Federala, a emis o
mic în raport cu averea totală şi
cu situaţia m aterială si socială
trată pentru suma arătată, eu ga­
ranţia Cassei O n trale T rata avea
avută în timpul vieţii soţului ei.
In consecinţă, cere ca pe baza dis­
să fie presei) imîiată din G în 6
luni, până la 1921, când Federala
poziţiei codului civil referitoare
la «văduvă săracă» să i se atribue trebuia s’o achite în franci efectivi
sau în valoarea lor în lei, după
o pătrime din întreaga moştenire.
cursul comercial
Pe de altă parte, până la rezol­ In livrarea mărfei intervenind
varea procesului de fond. soţia care cari dificultăţi, care dădură
lui Bogdan-Piteşti a cerut Ju sti­
naştere unui proces între Federa­
ţiei să numească un sechestra ju ­ lă şi soc italiană vânzătoare. —
diciar care să administreze bunu­
proces care fu curmat prir.tr’un
rile succesiunii pentru ca ele să se aranjament, graţie căruia contra«
găsească în fiinţă în momentul în
tul de vânzare — cumpărare a »-
care ar avea dreptul la pătrim ea eeleiaşi cantităţi de bombáé a tre ­
averii, (dacă eventual ar câştiga cut asupra societăţii «Manufac­
acţiunea de fond). tura ootonieri meridionale» dm Mi
Tribunalul respingând cererea lan. aceasta luându şi obiigaţ u-
de sechestru judiciar, d-na Bogdan nea sft predea Federalei m arfa şi
Piteşti a făcut apel, care s'a ju ­ sä încaseze tra ta ce reprezinte
decat în cursul a două şedinţe preţul.
de către Curtea de Apel s. 4. Cesiunea de creadţă se făcea no­
D- Gr- Urlăţeanu, din partea a-
nei vânzătoare in aceleiaşi condi-
pelantei, a arătat motivele de te­
ţinni în care ea subsist a faţă de
mere a dispariţiei bunurilor, pe
oare se întemeiază pentru ca admi prima vânzătoare- adică cu garau
ţia Centralei Băncilor Populare
nistraţia şi dispoziţ a averii să fie
luată din mâna mamei şi surorei Trata nefiind plătită la timp
defunctului şi a fi încredinţată u- creditoarea porni proces contra
nui sechestru judiciar num it dc Federalei oa obligată directă şi a
justiţie.
Cassei Centrale ca garantă
Apelul şi cererea în sine au fost Această din urm ă instituţie s’a
combătute de d-nii av. Paximade opus însă a fi menţinută în cauză,
şi I Perieţeanu, pe eonsideraţiu- susţinând că garanţia ei n’a mai
nea foarte simplă că reclamanta subsistat faţă de noua creditoare,
poate avea eventual un drept la a întru cât ar fi intervenit o novaţi
patra parte din averea rămasă, une a primei creanţe care a sehrai
pe când rudele moştenitoare au bat raporturile juridice ale teici
un drept incontestabil asupra cel d in tâ i; că deei a r fi fofrt nevoe de
puţin a trei sferturi d'n ea — 9’
că ar fi de neînţeles să se ia ad­
m inistraţia întregii averi din
mâna unui proprietar în aceste
o reînoiTe din partea ei — a garau
ţiei — fată de noua vânzătoare.
Creditoarea reclamantă a ară ta t
eonditiuni — pentru că un preten
dent la o pătrime îşi exprimă te­
că din îm prejnrrile cauzei rezul­
tă eă n’a fost novaţiune şi eă Cen­
meri pentru partea lui problema­
tică- In aeelaş timp au ară ta t că
trala şi-a menţinut garanţia chiar
de n’ar fi voit s’o facă, de oare­
ce cesiunea creanţei se poate face
moştenirea coprinde în ea o gale-
fără a preveni pe garant, a cărui
:rie de tablouri datorite pictorilor obligaţie subsistă pe temeiul le­
naţionali, reprezentând o valoare g ii; cu atât mai mult aci, unde
artistică nepreţuită, în afară de
Centrala fiind pusă în curioştiinţi!
valoarea materială, — tablouri pe de cesiunea tratei, n’a m anifestat
cari — mama şi sora le-an şi pus
atunci voinţa de a retrage garan­
la dispoziţia m inisterului artelor ţia. Aceste desbateri le-am mal re­
conform dorinţei manifestate de
latat acum două săptămâni, când
răposatul. Or, nn sechestru judici­ afacerea s’a judecat în faţa C urţii
ar n’ar avea cum eă întreţină ani
de Apel e. 4.
de zile asemenea tablouri, cari în
loc să producă, ar necesita ehel- După atâta tim p de ehibzuire,
tneli şi grijă. Curtea, s’a pronunţat ieri. scoţând
din cauză Centrala Băncilor Po*
După mai multe zile de chibra-
pulare şi condamnând la plata şu
ire, Curtea a respins apelul d-neî
Bogdan-Piteşti şi deci şi cererea mei de 25 milioane lei numai pe
de sechestru judicial’. Federala Coop Săteşti-
Soluţiunile înaltei Curţi de Casaţie
Ari. 92 c. proc. civilă dispune prietarului la schimb de locuinţe,
că la începutul fiecărei săptămâni pentru insuficienţă de încăperi,—*
se vor publica în sala şedinţelor obligă pe reclamant să pună la
pricinile cari au să se judece după dispoziţia chiriaşului camera ee
rândul lor în cursul săptămânei. ocupă. Recurs în casaţie pentru
Deşi fixarea mai dinainte a or- violar ; de lege.
dinei în care au să se judece pro­ In drept: Dreptul de a cere ex­
cesele, este o chestiune de adminis­ tinderea în condiţiunile art. 2 al.
traţie interioară dată în atr'buţiu- c. şi dreptul de a cere schimbul de
nea^ preşedintelui instanţei de locuinţe conform art. 1 paragr. 5
juaecată, totuşi odată această or­ al legii modificatoare a chiriilor
dine fixată lista proceselor afi­ din 6' Aprilie 1923, sunt drepturi
şată în şedinţă, ordinea astfel sta­ bazate pe dispoziţiuni deosebite,
bilită este câşt gată pentru părţi şi lăsate la facultatea proprietaru­
nu poate fi mod ficată decât în lui.
condiţiunile prevăzute anume de Prin urmare, dacă se cere ex-
art. 93 proc. civilă. tinderea, nu se poate acorda de
Nu este deasemenea permis ca instanţa de fond schimbul de lo­
ordinea proceselor fixată în lista cuinţe decât violând legea de lo-
afişată în sala de şedinţe să nu miţând exces de putere.
Casaţia 1 Decizia 9 din 1 Ia m a
concorde cu ordinea proceselor ţi
nută de tribunal şi după care se rie 1924,
-----------xxxxx-----------
strig i procesele.

în vigoare pe răstim pul 1 No
Ibric 1923—30 Aprilie 1924.
) Intro U. D. R., direcţia mine
din Anina şi lucrători, aces-
din urmă formulaseră cereri cu
vire la ameliorarea aprovizio-
ei cu încălţăm inte şi lemne,
eri cari s’au admis.
Intre soc. ,Jndu stria ferului“
Nadrag şi salariaţii acestei în
rinderi; s’au m enţinut dispo-
|ile vechiului contract colectiv
ăstim pul 1 Noembrie 1923—30
lie 1924.
banalul din Timişoara a fă-
arb itraj între patronii măce­
şi căm ătarii timişoreni şi sa-
ţii acestora. Cei din urm ă oe-
ă un nou contract colectiv,
ce s’a refuzat, de oarece ei
denunţat, conform legei, con­
tul vechi în termen de 14 zile
expirare.
IGIMUL UNITAR AL SUB-
CIANTILOR DIN MINE
tul trecut, d. G. G. Mârzescu,
ci m inistru al mancei, voia
stabilească un regim unitar
toţi subofieianţii minelor
ărbuni din valea Jiu lu i şî pen
ajunge la aceasta, a dat o de
prin care invita toate soeie-
mlniere din valea Jiu lu i ca,
la expirarea contractului co
, să întocmească proecte do
Í al subofieianţilor.
ietăţile din Petroşani si Lo
Informaţiuni
tatea de la Lupenl a r prim i să tra ­ îşi afirme voinţa în chestiunile oele executare. gienă din Cuj. Aceste cercetări au A ltfel s’ar putea lua procesele
mai vitale. Acest fel de a proceda e- In aeelaş timp veţi lua măsuri fost prezentate de prof. Gabriel înainte de rând, vătămându-se in­
teze numai la chestiunea statnfn- galează cu ö sinucidere. Şi dacă acea
hit, doritul regim unitar pe fntrei- sta înseamnă liberalism, atunci, de­ ca arendaşii dreptului de vânătoa­ Bertrand, membra al Aeadraiiei teresele părţilor litigante car\
ga vale a Jiului nu s’ar realiza. clară Mussolini, afirm că strat anti- re, sau proprietarii de asemenea de ştiinţe, — în al cărui laborator, dară sunt ţinute să fie prezente la
Chestiunea se mai discută. terenuri, să facă otrăvirea răpitoa­ la Institutul P asteur din Paris, d-1 apelul nominal, nu mai sunt ţi­ In zlna de 3 Ianuarie 1924, a avnt
liberal. Noi am restabilii disciplina relor, în mod intensiv Olaru a lucrat timp îndelungat, — nute apoi să fie prezinte în şedin­ loc Ia sediul societăţi] «Belgo-Ro-
ARBITRAJUL MUNCITORILOR în Italia, deşi recunoaştem că nu decernftndiu-i-se Diploma şi Meda­
Orice eăleare a acestor dispozi- ţă decât atunci când pricina este mână de asigurări şi reasigurări
DIN VALEA JIU LU I este încă perfectă. Dar pentru a a-
ţiun, o veţi aduee la cunoştinţa lia de aur. strigată la rând. din Bucureşti, calea Victoriei nr.
La 10 Ianuarie, vot începe ia vea o ldeie de drumul ce Vam par­ Aceste lucrări se raportau la ro­ In speţă se făcuse contestaţie 55, a 10-a tragere lunară pentru a-
tribunalul din Deva, şedinţele de curs trebue să facem © comparaţie noastră pentru a lua măsuri pentru
rezilierea contractelor de vânătoare, lul magnezului în agricultură, contra hotărârii prin care se anu­ mortlsarea a donă poliţe de 10.000
arb itraj între societăţile miniere da ceeaee era Italia înainte de b>C- lase opoziţiunea, sttsţinându-se că lei şi două a 5.000.
şi eventual a dispune chiar desfiin­ (Teză 1920), prezintând interes şi
din valea Jiului şi muncitorii a- embrle 1922 şi ceeace este acum s’a vetat legea, deoarece procesul An fost amortizate poliţele N. Q.
oestora, pentru chestiuni de salari­ Problemele pe cari le-am rezolvat ţarea acestor societăţi care nu se pentru ţa ra noastră, bogată în ză­
par altora oul Iul Columi”, nű tr v eonformă dispoziţiunilor noastre, şi căminte de magnez oare folosite şedinţe la No. 68, iar pe condica Q. şi L. T G. de câte lei 10*91 şl
zare, ore de lucru, etc. ca îngrăşăm ânt, au dat rezultate era pus pe lista afişată în sala L .D. Y. şi Y. P.Q. de eâte lei 5.000.
---------- xxxxx .... . buie să se uite eă în Italia se plim­ statutelor în care au prevăzut a-
bau cel puţin opt organizaţii în că ceste obligaţiuni. f bune în toate ţările. de termene a tribunalului la No. Posesorii acestor poliţe soni ru­
Moneda germană măşl multicolore. Fiecare din aces­ 51, altfel că a fost strigat şi jude­ gaţi a se adresa pentru ineasarea
cat înainte de ordinea în care la Adenţiile respective sau la Sediul
te formaţiuni pölitico-mllitare re­
face primă prezintă un fragment de autoritate
« M S S S S»St
fusese trecut pe lista afişată in central al Societăţii.
Pe neaşteptate Reich-ul a Intrat Iar Statul mergea spre ruină. A şedinţă. Instanţa de fond a res­
în rândnl ţărilor eu monedă ce face suprima aceste Organizaţii, chia:
primă. pe acelea cari au adus fascismul la
Cu prilejul Crăciunului pins contestaţia. S ’a făcut recurs
la înalta Curte de Casaţie s. Il-a BARCA
Rentenmark, erei eonstitue ac­ putere, ar însemna să rămânem în care l-a admis şi a casai sentinţa Elveţiană şi Română
ARGUS
tualmente principalul mijloc de pla* limitele conBtitlţiunel, având grijă tribunalului. Capital 45.000.000 Iei dep. vărs.
tă, pe lângă împrumutul aur. bo- de a nu atinge bazele fundamentale Casaţia II. Decizia 3575 din
nurile de tezaur aur şi nenumăra­ ale Statului.
tele monezi locale, este cotate tu Putem spune fără tSTgOliU că »Un­
1923.
CHIRII
Înştiinţare
interiorul tării la un curs eu mult tern satisfăcuţi de opera noastră şt
mai ridleat decât orieare devize eă vom continua. Am pus temeliile,
apare Banca Elveţiană şi Română din Bucu­
In fa p t: Se face acţiune de eva reşti şi-a transferat sediul şi toate
străine, afară de dolar. Astfel, pen* acum trebuie să clădim oasa, cu sau ca un număr sporit de pagini şi cm mate­ cuare pentru extinderea în baza birourile sale, din Str. Şelari 9, în
art. 2 al. c din legea chiriilor de localul său propriu din S tr. Smâr*
trn 18.50 renten-mărei obţii o iiră fără depline puteri. Acţiunile parti­
sterlină, pentru 73 de renten-mărei dului fascist pot suferi oscilaţii du­ rial redacţional şi informativ, semnat de cei la 14 Aprilie 1922. Instanţa de dan No. 9
]66 franci elveţieni şi pentru 21 de pă împrejurări, dar pot afirma că fond admite acţiunea. Se face a- Cassa deschisă deia 10-12 şi 37i-6
renten-mărei 100 franc! francezi. acţiunea guvernului fascist nU se a- mai distinşi cunoscători ai vieţii noastre eco- pel la Curte ; Curtea de Apel, con p. m. _____
Calculul in bilioane a dispărut. In bate dela directiva sa- In jurul gfl stantată că reclamantul întruneş­
cetül eu încetul populaţia se obiş- vernulul s’at| grupat maa>ele popu­ nomice, financiare şi comerciale. te condiţiunile cerute de lege, însă D. Richard Lippert a fost nu­
nueşte să calculeze din non in mărci lare, cari ne da® în mod tacit de­ — găsindu-se sub imperiul nouţi mit oonsul al Austriei la Cernă­
şi afacerile se îneheie pe bază ren pline puteri şi pentru tn u l 1924. legi din 6 Aprilie 1923, care prin uţi
ten-măref ............."—XXXXX -*— — art, 1 paragr. 5 dă dreptul pro­