A D E VÉRÜL' P a g in a 5 -a

Naţional-ţărăniştii şi social-democraţii In căutarea unui G o g iş tii a n u n ţă u n

in cartel pentru alegerile comunale din laşi p a c t cu cuziştii
-tono-
IAŞl. — Partidele naţional-tără- Cel de pe unnă de pe lista suple­
tist şi social-democrat, cartelate, au anţilor figurează d. profesor N. Co-
depus azi lista de candidaţi pentru stăchescu.
ministru de război, civil — ——- ...
C e s e v a p e t r e c e in c u r s u l lu n ii?
1

alegerile comunale, ce au loc la 11 Amicii d-lui Oct. Goga au primit sonală şi politică — on d. A. C. Cu-
Septembrie.
Iată numele candidaţilor, în ordi­
nea de pe listă:
MANIFESTUL
Azi va apărea manifestul partide­
lor cartelate. Acest manifest se o-
Alfons Herovanu avocat, profesor cupă de toate marile nevoi ale ora­
Şi iLIonel Brătianu şi cercurile noastre militare vor aceasta
— —— I——'■!■! ■
din partea fostului ministru de in­
terne scrisori in cari acesta le ex­
pune planul său viitor de activitate
za. In linii generale s’ar fl stabilit
şi bazele acordului Goga.Cuza.
Se va creia un partid naţional-
publică. creştin, on preşedenţla efectivă a
<dr. V. Răşcanu, Gheller Leon indu­ şului. d-lui Goga, — «L Cure urmând să
striaş, M. Jacotă profesor, H. I. Mos- Chestiunea apei, a alimentaţiei
covici comerciant, V. Petrovanu pro­ publice, locuinţele, budgetul, lucră­
fesor, Virgil Ionescu meseriaş, Col- rile edilitatre, şi asistenţa socială
DificuStatea de a găsi un titular D. Goga e profund nemulţumit
de tergiversările d-lui general Ave-
rescu — afirmă prietenii bardului
primească demnitatea de preşedinte
de onoare.
D. Goga ar urma să împace pe d.
cea Gh., meseriaş, C. Negruzzi ingi­ terminându-se astfel: dela.,.. A Iunie — si în întrevederile
ner, fost prefect, H. Stern avocat, „Toate aceste cerinti, spre a fi Omul cu felinarul a pornit iarăşi între alte nume, a fost citat acela tual la oonduceraa departamentului Guza eu tineretul studenţesc care
Petru Bogdan avocat, fost prefect, îndeplinite, sunt în funcţiune de au­ la drum în căutarea elementului po­ al d-lui dr. C. Angelescu, ministrul Apărării naţionale. pe cari le va avea cu şeful parti­ l’a părăsit
C Munteanu meseriaş, D. M. Căde­ tonomia administraitivă complecta litic cel mai potrivit spre a asuma Instrucţiunii, care s'a arătat cel mai Căci d. dr. Lupu nu mai crede a- dului poporului Ia Kissingen, îi va Prin „Ţara noastră" _ revista de
re profesor, Carol Drimer comer­ şi reală a comunei. Vom lupta pentru conducerea ministerului de răsboi, mira* de perspectiva ce i se oferea cum ceea^e gândise şi afirmase la arăta că nu mai poate sta în aceiaş doctrină a noului partid, — d. Go­
ciant şi publicist, Z. Gheoghiceanu cucerirea unei autonomii reale. Ce caie urmează, — la o dată ce nu de binevoitori cari uitaseră să con­ venirea la putere a actualului gu­ organizaţie cu „democraţii“ decla­ ga va demonstra studenţilor nevoia
agricultor, V, Drăgol meseriaş, Ti­ tătenii alegători voiţi să salvaţi la­ poate fi încă bine precizată, — să sulte pe d. Ionel Brătianu. Titularul vern, când trebuieeră insistentele reu­ raţi împotriva politicii d-sale „na­ alăturării lor de noul partid,
tus Lapteş avocat, M. Rubensaft şul, votati lista noastră cu semnul fie încredinţată unui civil. ministerului Instrucţiunii nu concepe nite ale d-lor Ionel Brătianu şi I. G. ţionaliste“.
funcţionar comercial, O. Negru pro­ două puncte". Chestiunea aceasta e totalmente că ar putea renunţa la un depar­ Duca să-l facă să accepte actualu-i UN MANIFEST, O GAZETĂ ŞI O
prietar, I. Minăilescu muncitor, Jel- independentă de „marea rema­ tament de care se simte atât de le­ portofoliu. D-sa găseşte azi că la Unii pretind că d. Goga va reuşi
încă odată să alieze pe generalul , SUBSCRIPŢIE
lea Traian farmacist, C. Columb ÎNTRUNIRI niere“, dorită şi aşteptată de anu- gat şi unde vrea să-şi realizeze, în ministerul muncii este câmp larg de
proprietar, Iosub Klingher comer­ tihnă, programul de activitate pe Avcrescu la politica d-sale, — ştiut Se mai afirmă că în vederea a-
începând de Vineri, partidele na- fiind că şeful partidului poporului
ciant. Gh. Gbibănescu profesor, Ra­ ţional-tărănist şi social-democrat, care d-sa îl eşalonează pe un lung celuias scop—captajea studenţimii
fail Haim proprietar, I. Trofin me­ şir de ani. a urmat până azi întocmai sugesti­ — d-nii Goga-Cuza vor lansa un
seriaş, D. Perlmutter proprietar, vor tine întrunire în toate cartierele D. C. ARGETOIANU ARE CONSI­
ile ministrului său de interne. ' „manifest către tară“, arătând ne­
Rohr Iosef agricultor, D. Băjenaru oraşului. DERENTELE SALE Dacă, însă. d. Goga nu vai reuşi
institutor şi N. Cananău. DAN să atragă de partea sa pe genera­ voia acţiunii naţionaliste integra­
Sunt însă două nume asupra că­ le. Se va edita si o gafcetă cotidia­
rora se apasă „in petto“, cu o stă­ lul Averescu. — se va înapoia la
nă, — intitulată: „Ideia naţională“.

Congresul învăţătorilor din Ardeal
f » ATU-MARE.—Azi, la orele 11 a.
in., s’a deschis aci, congresul învă­
ţătorilor din tot Ardealul, partici­
pând totodată şi fruntaşi ai învăţă­
mântului din vechiul regat.
S’a format mai întâi biroul, în
chipul următor: preşedinte cL Şuteu
Vicepreşedinte d. A. Para iar secretar
Ü. Almăşeanu.
D. Şuteu, luând cuvântul a salutat
pe congresişti asigurând apoi că dăs-
călimea monarhistă va fi totdeauna
devotată noului rege Mihai I.
D. inspector-şef Gh. Bota a arătat
Că învăţătorii constitue factorul prin­
cipal în ridicarea cultüralä a unei
ţări. In vechiul regat dascălii au
reuşit în scurt timp să schimbe fata
Bâtelor. Graţie entuziasmului lor, re­
gatul are azi instituţii culturale ce
pot rivaliza cvţ cele din străinătate.
Au mai vorbit d-nii: Aurel Dragoş;
Ferentsin, primarul Satului Mare;
Eugen Seleş, reprezentantul „As-
trei“; Victor Matei, directorul şcoa-
îei normale; Ţoni, fost deputat; Me­
rlan etc., după care şedinţa s’a sus­
pendat pentru 5 minute.
La redeschidere s’au citit rapoar­
tele generale şi s’au format comisiu-
nile pentru verificarea diferitelor
gestiuni.
D. Encica, institutor din Cluj. a ţi­
nut o interesantă conferinţă, vorbind
despre: „Politica culturală la fron­
tieră.
După conferinţă a avut loc un
banchet în sala hotebîjui D<tda,
oferit congresiştilor de către primă­
rie.
ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA
In şedinţa de după amiază, care
s’a deschis la orele 5, au început dis­
cuţiile în jurul numirii personalului
de control.
Au luat cuvântul d-nii: Anania.
Dumitriu, Ţoni, Encica, PompiUu
Dan, Ilarie Bcianu, d-na Mihaşca,
Nistor etc., cari au cerut ca perso­
nalul do control să fie redus la stric­
tul necesar.
Seara a fost un concert în onoarea
congresiştilor.
D. ARGETOIANU
mlti fruntaşi liberali mai mult de­
cât intenţiile şefului guvernului i-ar
îndrept&ti să o facă. E o chestiune
pe care a creiat-o perfecta concor­
danţă între o latentă hotărîre a il-lul
Ionel Brătlann şi an acut deziderat
al ofiţerilor noştri generali şi supe­
riori, Şi unul şi ceilalţi socot că,
pentru viitoarea gospodărie a unuia
dintre cele mai importante departa­
mente, un ministru civil ar servi cu
neasămuit folos la aranjarea atâtor
Chestiuni în suferinţă si la creiarea
posibilităţii de a asigura armatei
ruinţă pe care ar explica-o unele sfârşitul săptămânii viitoare în
consideraţii temeinica dar pe care tară si va începe activitatea. La această acţiune ar fi aderat
nu au motive s'o confirme cei vi­ si d. Mihail Manoilescu.
zaţi : C. Argotolanu şl dr. N. Lupa. PACTUL CU D. CUZA Mai e vorba sâ se ia iniţiativa
Actualul ministru al Domenllor e D. Goga, afirmă aceiaşi amici, a unei subscripţii publice pentru ri­
considerat în cercările militare oa fost şi continuă să fie In cele mai dicarea „cetăti: universitare“ pro-
„civilul" cel mai indicat pentru a strânse legături de prietenie —• per­ ectată d? d. Goga.
lua sucesionea generálóját Paul An-
gheloscu, atunci când această suc­
cesiune se va deschide.
Cei ce cred aceasta. în rândurile
armatei, se întemeiază deoparte pe
acele însuşiri ale d-lui Argetoianu
Incendiul sondei din M o r e n i
pe care o viguroasă activitate poli­
tică le-a făcut similare însuşirilor
unui general încercat în cariera ar­ D. DR. N. LUPU
Lucrările de localizare
MORENI 1. — Incendiul isbucnit humă fruibilă şi astfel este nevoS
melor. pe de altă parte pe raportu­ activitate pentru un om de energie
rile d-sale cu Curtea Regală şi cu şi fireşte, fără joc de cuvinte, de Sâmbătă la sonda No. 15 schela Tisa să se facă o minuţioasă căptuşire cu
Lupoaica—a societăţii „Sospiro“ din cadre.
şeful guvernului. muncă; dc aceea e hotărît, la reîn-
Nu ştim ce ar crede acesta din toarcerea-i din străinătate, In chiar localitate continuă încă. La toate încercările de stingere
Schela era aşezată într’o regiune
urmă despre opinia.deziderat a cursul lunei Octombrie, să se ocupe i-au parte activă supraveghind mer­
cercui’iîor militare. Cort e însă că d, serios de chestiunea codificărei mun­ cu totul izolată şi pe una dán înălţi­sul lucrărilor d-nii ing. Domi Nico-
mile cele mai frumoase ale regiunei
Argetoianu nu se gândeşte de loc la cii şi de cea a autonomiei sau eta­ lescu, şeful inspectoratului minier şi
perspectiva anei mutări a d-sale din tizării (mai de grabă semietatizării) petrolifere Moreni. ing. Furdoiescu precum şi inginerii
Sonda cea mai apropiată de acea­
bulev. Carol în strada Brezoianu. Băncilor Populare şi Cooperativelor. Alexandru Ipcar şi Oscar Panov dela
D-sa ţine ca şederse-i la Domenii O COINCIDENŢA INTERESANTA stă schelă era la o depărtare de circasocietatea „Sospiro“.
200 metri.
să se prelungească pontra ca proec- Pagubele cauzate de acest incen­
Iată dar că atât d. dr. Anghelescu,
tu-i de reorganizare a ministerului al cărui nume a fost menţionat fără CUM A ISBUCNIT INCENDIUL diu sunt foarte mari.%
şi pregătirea unor legi necesare să temei, cât şi d-nii doctori Argetoianu Sâmbătă seara pe la orele 8 jumă-
nn fî» întremate d? o
I. VERMONT )
şi Lupu, ale căror nume se agită pe ţaţe în tâmp ce sonda era in plină
mai importantă şi mai trudnică. erupţie dând 60—90 vagoane ţiţei
o bază oarecum serioasă, sunt unu-

Z i u a i ! » a .— Ş e d i n ţ a d e d i m i n e a ţ ă
' SATU MARE, 29. — Şedinţa s a
deschis la orele 9 dim.
Rând pe rând s’au discutat şi
tranşat toate chestiunile adminis­
trative, atât ale asociaţi unei cât şi
ale fondului Gh .Lazăr, cum şi ale
Casei învăţătorilor din Cluj, în ur­
ina cetirii rapoartelor comisiunilor
'.de verificare fixate eri.
[ După soluţionarea chestiunilor ad­
ministrative s'a trecut la discutarea
'propunerilor secţiei Bihor a asocia-
ţiunii şi anume:
„Deferentul chestiunilor şcolare In
delegaţia permanentă judeţeană fi­
ind un om străin de şcoală, se cete
ca in locul său, să fie revizorul
şcolar sau un institutor“.
Propunerea a fost admisă şi înca­
drată în dezideratele congresului.
A doua propunere a aceleiaşi sec-
iţuni şcolare, a fost următoarea:
„Membrii comitetelor şcolare să
nu mai fie aleşi ci, numiţi, fiindcă
in stadiul actual, comitetele şcolare
au o activitate care lasă mult de
dorit. Membrii aleşi nu depun tot
interesul necesar bunului mers al
şcoalei şi astfel, neluănd parte în
mod regulat la şedinţe, multe ches­
tiuni urgente nu se rezolvă, tempo-
rizându-se la infinit“...
Asupra acestei a doua propunere
au avut loc interesante discuţiuni
luând cuvântul mai mulţi delegaţi,
majoritatea opiniind pentru menţi­
nerea principiului democrat al ale­
gerii membrilor în comitetele şco­
lare.
D. D. ŢONI, fost deputat, a spus:
„Comitetele şcolare trebuesc să
fie compuse din membrii aleşi. Ele
au pornit din interesul de a socia­
IAŞI. 1. — Azi au început desba- tot aşa de mari. Apele Bistriţei şl
liza şcoala. Vă repet nu călcaţi pes­
terile congresului învăţătorilor ie­ ale Dornei eşind din matca lor a
te principiul superior care în alte
şeni sub preşedinţia d-lui G. Stă- inundat casele producând pagube
ţări a triumfat, cum e in America,
nilă preşedintele asociaţiei.
de a legat societatea cât mai mult
de şcoală. A numi membrii în co­
mitetul şcolar înseamnă a anihila
La orele 12, după asistarea la pa­ Dornei-Gâmpulung a fost în mal
rastasul de 40 de zile al regelui multe locuri deteriorată, astfel că
Ferdinand, congresul este deschis circulaţia se face prin transbodare.
un principiu atât de democratic“.
Oradea, a arătat că deşi legea şcola­
ră prevede Împroprietărirea şcoa­
lei cu pământ, multe şcoli n’au pri­
mit nici un metru de pământ şi în
consecinţă să se ceară, a se pune în
concordanţă legea şcolară cu cea a-
grară. Ca urmare a acestei cereri,
D-nd DUMITRIU, institutoare din
Bucureşti, a propus a se cere ca
locurile închiriate de stat sau co­
mună şcolilor pentru grădină, să
fie scutite de chirie; cu atât mai
mult, că în dese rânduri nu recol­
tează de pe acele pământuri decât
numai valoarea chiriei, ba uneori,
nici aceasta.
D. NICULIŢA MIHUŢA, Târnava
Mare, a propus ca, congresul să ia
în dezideratele sale şi rezolv nea
situaţiei văduvelor de înv&ţăteri.
La orele 13 congresul a luat sfâr­
şit, o parte iiotre congresişti rămâ­
nând până seara în Satu Mare, ur.de
au vizitat instituţiile oraşului, tor
o parte dintre dânşii plecând, tă
viziteze Baia Mare şi Baia Sprie, de
unde apoi fiecare s’a îndreptat în
Cluj căti«e casă.
Modul cum au fost primiţi şi găz­
duiţi de colegii din Satu Mare şi
felul deosebit de ordonat şi demn
cum a decurs congresul, a lăsat
fiecăruia o plăcută şi trainică amin­
tire Redcis
Congresul învăţătorilor
dels laşi
INUNDAŢII LA C.-LUNG
La Câmpulung inundaţiile sunt
incalculabile. Calea ferată Vatra
noastre desvoltarea şi aşezarea nouă
împiedecate până acum de pricini de
care n’au fost străine uneori dificul­
tăţile făcute generalilor titulari ai
departamentului.
UNDE E OMUL?
Prin armare, o lucru hotărît: mi­
nisterul fio răsboi trebuie să aibă un
titular civili şi îl va avea. Când se va
Întâmpla aceasta? De bună seamă
la toamnă. Cine va ft noul minis­
tru ? Iată dificultatea.
S’au pus înainte câteva nume;
precizările acestea hazardate au por­
nit mai de grabă din schimburi de
vederi intre vecinii de masă de ca­
fenea decât din examinarea atentă
a posibilităţilor. Aşa se explică că,
Inundaţii catastrofale in Bucovina
CERNĂUŢI. 1, — Ploile ce au că­
zut Duminică fi Luni au conti­
nuat şi în zilele următoare, pro­
ducând dezastruoase inundaţii pe
lot întinsul Bucovinei de sud.est.
Din cauza maréi cantităţi de apă
căzută râurile Prutul, Ceremuşul şi
Bucega s’au revărsat, inundând în­
tinse terenuri, numeroase sate şi
innccând multe turme de ni.
Inundaţia cea mai puternică a
fost la Vijnita, care de Luni stă în­
continuu sub apă. Circulaţia este
complect întreruptă, astfel că aju­
toarele cu greu pot să fit date.
Localităţile Roscot, Mile, Petro­
şani, Futila şi Zeletin sunt com­
plect inundate, casele sunt distruse.
Aşa cum a fost hazardat să se nimi In a se considera mai utili a-
vorbească de o reintrare a d-sale în colo unde se găsesc acum decât să
corpul diplomatic pentru a lua con­ accepte onoarea şi sarcina de a se
zilnic, se deelănţue o furtună gro­
zavă.
Un trăsnet a lovit sonda No. 15
Scăderea preţuri-,
ducerea unei legaţii din occident, dedica Apărării nationale.
este acum riscat să se afirme că Observaţi însă că domniile lor sunt
d-sa ar fi viitorul titular al Răsboiu- medici, cei trei doctori al guvernului,
(ncendiind-o, mari limbi de flăcări
începură apoi să se ridice, şi în mai
puţin de un sfert de oră întreaga
lor în Germania
lui. instalaţie a schelei a fost cuprinsă BERLIN 1 (Rador). — Tendinţa de.
Am ţinut însă să înregistrăm aici tulşi că o o coincidenţă interesantă fap­ de flăcări. scăderea preturilor în Germania s’a
că tocmai numele d-lor au fost
faptul că în cercurile militare s'eu agitate în vederea viitoarei eventua­ In momentul isbucnirei incendiu­ accentuat în ultima lună. Astfel, in­
pus ochii pe d-sa; Colonelul medic lităţi ? Oare e nevoie de un medic ca lui se aflau în sondă: maistru son­ dicele preturilor alimentelor, care In
dc rezervă Const. Argetoianu se bu­ să facă un bun general ? E lntr'atât dor Moise Pantelimon, sondării Ni- Iulie era de ISO, a scăzut in August
cură de încrederea şi simpatiile u- de bolnavă alcătuirea noastră mili­ culescu Vasile şi Geană Mihai, mai la Îi6,6, fată dc 100 în Iulie 1914.
nui respectabil număr de generali. tară? Sau poate faptul că domniile multi muncitori şi inginerul Oscar
ŞI D. DR. LUPU~ARE CONSI­ lor au supleat pe d. Inculet, în dis­ Panov.
DERENTE cuţiile asupra epidemiei de paralizie CINCI LUCRĂTORI RĂNIŢI
Celălalt colaborator al d-lui Ionel infantilă, Ii indică să contribue Ia Familia îndurerată exprimă pe a-
Acesta din urmă şi trei dintre mun cestă cale mulţumiri prietenilor şi
Brătianu în guvernul aotual, «L dr. remedierea a ceeace paralizează une­ citori, au reuşit să părăsească ime­
Lnpu, ar fi, în cercuri mai restrân­ le rostuiri ale organizaţiei noastre cunoscuţilor care au luat parte la
diat schela. Ceilalţi adică maestrul durerea ce a suferit prin pierdere»
se, şl nu militare, un candidat even­ militare? DUGÁRION sondor şi sondorii, printre care şi doi
iubitului şl neuitatului lor
muncitori, căutând Bă scape printr’o
altă eşire a schelei au fost răniţi.
Iosef Paucker
PALATUL JUSTIŢIEI
— Ion Galman, condamnat ia. 6
Ei au fost imediat internaţi la
spitalul din Filipeşti, unde eri după
amiază unul din ei a murit.
Starea celorlalţi continuă să fie
gravă. Au trecut de atunci aproape
No. 220959/927 ,
daţii sunt neînchipuit de mari. Suta
de case au fost distrasa, Iar avutul
nimicit.
Autorităţile au constituit comitete
luni închisoare, a făcut contestaţie,
care i-a fost admisă. Contestaţia a
fost motivată pe faptul că citaţiile au
fost neregulat făcute de comisarii
3 zile şi focul continuă să ardă. De
data aceasta se crede că erupţia este
şi mai mare de circa 70—80 vagoane
In 24 orc. Coloana flăcării are o
Publicaţiime
Se publică spre cunoştinţa gene­
le ajutorarea sinistraţilor. de politie. Dovedindu-se ulterior că înăljime de peste 60 metri şi se ve­
aserţiunea aceasta este calomnioasă, rală, că în ziua de 15 Septembrie a<
de dela o mare depărtare. e., orele 11 jum. a. m., se va tine li«
LINII ÎNTRERUPTE DIN CAUZA Galman a fost dat în judecată pen­ După cum am spus mai sus. da­
INUNDAŢIILOR tru calomnie. citaţie publică, oferte Închise, în lo­
torită faptului că sonda a fost insta­
calul Ministerului de Finanţe, Ca­
Intra staţiile Ştefăneştl şi Schit — Individul Ion Enăchescu a fost lată pe o înălţime, pentru stingerea
a fost întreruptă linia la hm. 39+5 arestat şi înaintat parchetului, fiind binetul d-lui director general al ar­
ei s’a recurs la mijlocul întrebuinţat
hitectura, pentru vânzarea a 10 au­
tar terssamentul a fost spălat pe < acuzat ca a înşelat mal mulţi săteni, în trecut şi la Pleaşa, adică la face­
lungime de 5 metri şi 4 metri adân estofeând 200.000 lei. tomobile diferite mărci — unele în
rea unui tunel. stare de funcţionare — precum şi &
cime. Circulaţia trenurilor a fost — După cum se ştie zilele trecute
Întreruptă. CE NE SPUNE D. INGINER O. câtorva caroserii vechi.
s'a sinucis în arestul poliţii Capitalii
Deasemenea din cauza inundaţii
lor a fost închisă circulaţia pentru
fostul subcomisar Vaier Constanti- PANOV Automobilele şi caroseriile se pot
In apropierea sondei la locul unde vedea în toate zilele de lucru, între
nescu. Cum sinuciderea sa este în le­
se sapă tunelul am găsit, suprave- orele 15—17, la garajul Ministerului
gătură cu diferite falşuri făcute de
întregul trafic pe linia Gr. Ghlca
Vodă-Vijnlţa şi porţiunea Brodina
da pe linia Dorneşti-Seletln şi sec
hind lucrările, pe d. inginer Oscar lângă administraţia financiară a
indivizii Sorin Rădulgscu, Nie. Stoi-
f
'anov, care a binevoit să ne dea ur­ Capitalei.
cescu, Nie. Faran zis Florescu şi Gri-
mătoarele lămuriri cu privire la o- Ofertele se vor depune, pentru
gore Mihăilescu, primii 2 au fost
ţia Secnrenl-Romancănţi de pe li­ peraţiunile ce se fac pentru stinge­ fiecare maşină In parte, iar ofer­
nia Cernăuţi Ocniţa. daţi în judecată pentru excrocherle
rea focului.
calificată (art. 334. c. p.), iar ceilalţi tanţii vor ţine seamă de evaluările
Din staţia Vascăuţi se anunţă că de bază ale Ministerului, cari s'e pot
din cauza ploilor torenţiale cu grin 2 ca complici. LUCRĂRILE TUNELULUI
mm vedea la Direcţia arhitectural, în
dină a fost spălat balastul la km. „După cum vezi se lucrează de toate zilele de lucru între orele 11-*
135X309 pa distanţă de olroa 205
metrl*şinele şl traversele rămânând
suspendate.
Cursuri de limba trei zile la facerea acestui tunel, 13 a. in.
până acum săpându-se 14 metri. Ofertanţii vor depune In ziua lici­
Mai sunt de săpat 9 metri jumă­ taţiei, odată cu ofertele închise şi o
ţ.

Din această cauză circulaţia tre­

ceiaşi chestie a adăugat:
şi d. Stănilă preşedinte face o e*
D. NISTOR, Turda, vorbind în a-
cuta.
„Un stat cultural, nu poate re­
Multe poduri au fost luat», împle-
punere a chestiunilor ce se vor dis­ dicând orice mijloc do locomoţiune. nurilor este întreruptă.
La Cernăuţi au fost inundate de
esperanto tate ca să dăm de coloana sondei, garanţie de 10 la sută, asupra su­
care va fi perforată. Dealtfel am şi melor oferite, în numerar sau în e«
început să aducem aparatele ce se fecte do Stat.
nunţa la acest principiu democrat,După aceea se trimit două tele­ către apele Prutului suburbiile Ma­ In urma congresului esperantist vor întrebuinţa la perforarea coloa­ Pe plicul cu oferta se va însemna
grame omagiale reginei văduve Ma­ maia. Calianca, Seminarului, etc.,
prin urmare principiul alegerii tre-
ria şi d-lui prim-ministru.
bue menţinut. Să se revizuiască însă
legea comitetelor şcolare întrucât
Apa in multe locuri a pătruns în
Reprezentanţii autorităţilor salută sele oamenilor, cari a fost nevoiţi
ca­ Judecarea fraudelor delaromân, care s’a ţinut la Braşov, la nei. Aceasta se va face cu un per­ automobilele sau accesoriile pentru
mijlocul lunii August, interesul pen­ forator rotitiv
tru mişcarea esperantistă a devenit maşişnă cu aburi. Operaţia de per­
pus în funcţie de o care licitează.
După aprobarea rezultatului lici­
la-urmă pe congresiştii urându-le să se refugieze pe acoperişuri. Apa
nici legea şcolară votată în 1922 nu foarte viu. forare va dura o zi, după care vom taţiei, care se va comunica în scris,
spor la lucru.
are legături cu legea administrati­ a ajuns la o înălţime de trei metri Societatea Esperantistă română capta ţiţeiul printr’o conductă la un adjudşcatarilor, maşinile sau caro­
vă. cum mai sunt şi alte legi ne­ învăţătorul Bimitriu Spinoasa a- şi ameninţă să prăbuşească şi podul primeşte zilnic, din toate colturile batal anume construit la depărtare seriile vor fi ridicate, cel mai târziu,
armonizate între ele“. duce un omagiu postum regretatu- de peste Prut. ţării, numeroase cereri de informa- de 100 metri, iar de aici cu ajutorul în termen de 8 zile, după ce mai în­
ilu Fântânaru.
In aceiaşi chestiune a vorbit şi d. Autorităţile în frunte cu d. gene­ FOCŞANI, 1. — Consiliul de răz- ţiuni şi manuale pentru învăţat lim­ pompelor ţiţeiul va fi pompat la un tâi se va achita preţul integral, de-
IENCICO din Cluj. In şedinţa de după amiază s'a ral Florescu au dispus Începerea o- boiu al diviziei a 8 -a după mai multe ba esperanto. rezervor mare de 600 vagoane. punându-se recipisa la Direcţia ar-
D. POP VICTOR, Satu Mare, a desbătut chestiunea salarizării cor­ peraţiunilor de salvare şi actual­ zile de desbateri a procesului frau­ Pentru înlesnirea acelor persoane, ALTE ÎNCERCĂRI DE STINGERE bitecturei. j
pului didactic primar.
propus: „ca să se intervină în sen- mente mai multe companii de sol­ delor dela bat. 3 administrativ, în cari nu pot lua parte la cursuri,
zul ca ministerul de instrucţie săAu vorbit învăţătoarea Maria daţi lucrează la salvarea podului de care sunt implicaţi ad-tor căp. N. Societatea esperantistă română or­ Dealtfel noaptea trecută a inter­ Vânzarea se va face în condiţiu-
Mândru din Holboca, Constantin peste Prut. De asemenea soldaţii şi Panaitescu, ad-tor căpitan V. Laza- ganizează un curs complect de limba venit un fapt nou: cazul de erupţie nile prevăzute de art. 72—82 din le.
ia contact cu ministerul de interne
pentru a da ordin comunelor să Rolea din Hermeziu, Aurel Cotnov pompierii concură la salvarea si­ rovici, locoot. adm. P. Anastasiu, dela gura puţului care se îndoise gea asupra contabilităţii Publice-
din Pasculeni şi Vasile Sebastian nistraţilor din casele ce au fost locot.
aprobe bugetele făcute de comitetele
Ludovâ'C-Roşu, locot. Gh. Io­ esperanto prin corespondenţă. Cursul din cauza flăcările a fost rupt, ast­ Maşinile neridicate în limita terme­
nescu, sublocot. Hristache Rapoţescu cuprinde 15 lecţiuni absolut sufi­ fel că, coloana de foc a luat un nului de mai sus specificat, rămân
din Răşcani. S’a discutat şi chesti­ inundate.
şcolare“. Congresul a primit şi ^ a-
unea întretinerei şcolilor cu mate­ şi plutonier Vasile II Vasile, şi-a «ţat ciente pentru învăţarea limbii şi eşte mers ascedent, aceasta ne va deter­ ale Ministerului, iar ofertanţii pierd
ceastă propunere încadrând-o dea- VICTIME OMENEŞTI eri verdictul. destinat pentru persoane cunoscând mina să încercăm stingerea focului garanţia depusă,
esmeni în dezideratele sale. rial didactic. Mâine vor continua şe­ Consiliul a condamnat pe căpitan limba română.
I). INSPECTOR ŞCOLAR DAN, dinţele congresului. Acesta grozave inundaţii au pro­ şi pe la gura puţului. p. Ministru,
dus şl victime omeneşti şl anume Panaitescu, locot. Anastasiu şi sub- Pentru informatiuni a se scrie pe încă în cux-sul după amiezei de Arhitect, Ciortan
patru grăniceri lin Pntlla şi doui blocot. Rapoţescu la câte 2 ani în­ adresa Librăria Bibliofila, Bucureşti, astăzi vom încerca să ne apropiem
din Vijnita s’au înoeat Deasemenea chisoare şi pe locot. Gh. Inescu la 3 str. Wilson No. 1. de aceasta cu o pâlnie, un fel de clo-
ştiri particularo anunţă că In co. luni înehoare. poot de fier ataşată la o coloană de
muna Mămăeşti s’au înecat opt ţă­ Ceilalţi acuzaţi şi anume: căpitan fier de 12 ţoii prin care sperăm
rani cart voiau să-şi salveze avutul. Lazarovică, locot. Dârdală, locot
In comuna Nepolocăuţl şapte soldaţi Roşu şi plut Vasile D. Vasile, au
din regimentul 3 grăniceri şi-an gă­ fost achitaţi. *
Turcia nu mai prelungeşte ca Înăbuşind flăcările să captăm e-
rupţia Sntr’un batal care se constru-
eşte acum la 50 metri depărtare de
sit moartea in valurile furioase ele
şuvoaielor.
Toţi cei condamnaţi au introdus
imediat recurs la consiliul perma­
Pagubele produse da aceste inun­ nent de revizie al armatei.
pactul de amiciţie cu Rusia gura sondei.
Dacă nici această operaţie nu va
reuşi vom face o nouă încercare la
Grema pentru în g r ijir e a ţi a
c o n tr a a s u d a tu lu i
noapte:
P A R IS , I . ( R a d o r ) . — Cum am observat că în cursul nop- p ic io a re lo r.
D i n C o n s t a n t i n o p o l s e a - tei sonda are o periodicitate aproape Efeci minunat. Seara dopa bala de picioare aa
Şedinţa Camerei decomerţ dinGalaţi n u n ţ ă c ă g u v e r n u l t u r c a constantă,
r e s p in s p r o p u n e r e a
după fiecare 24 ore şi va faoe massö) cu puţin
sperăm că datorită acestui fapt ne
g u ­ vom putea apropia de gura puţu­ •SH*"* «■1 *2«*. araMd pkkunfor
(de t&arhnca
ahme) 5 ! imediat Inoateasă njlerlmt», ninpd
ţi tn carul cel
mal prav. Picioarele *e (in fragede umblatul cats
v e r n u l u i S o v i e t e l o r , d e a lui cu saci cu pământ şi cu ajutorul teerte plăcut. — Se poala procura la foaie bm
GALAŢI, 1. — Aseară a avut loc garea legei speculei p r e l u n g i t r a t a t u l d e a m i . a 3 pompe instalate pe roate, având ţnaciSe al drosuerîilc. Prelui cui. 35 Lei.
Sa prepare in (armada CSANDA Oradea
o compoziţie lichidă specială prin
la Camera de comerţ sub preşedin­ In aceiaş sens mai vorbeşte şi d. c i ţ i e r u s o - t u r c . P r e s a d in !evaporare, se va putea stinge incen­
ţia d-luí ing. Coonstantinescu, vice Leon Kofler. A n g o r a a r a t ă c ă T u r c i a diul. Pompele vor fi- aşezate la 7—8
preşedintele Camerei. D. lancu Grunberg face o expu­ v o e ş t e s ă - ş i a s i g u r e
omagiul său defunctului rege Fer­ tură cu actualul tarif vamal. Cere p l o s n a f i c ă .
a s t ­ metri depărtare de gură iar în ace­
D-sa la începutul şedinţei aduce nere a situaţiei economice în legă­ f e l d e p l i n a l i b e r t a t e d i . iaş timp 10 lucrători cu aparate spe­
ciale de mână vor da ajutor.
Br. H. MARTIN
dinand şi roagă asistenţa să se a- să facă o intervenţie în chestiunea In acest mijloc dacă va fi posibil vindecă NEURASTENIA, HYSTE­
socieze la urările ce le adresează suprimării taxelor comunale ce sunt se va împinge în gura puţului un RIA, IMPOTENŢA, Timiditatea Me­
noului rege Mihai. ilegale. dop. lancolia, Insomnia, Paralisia, Tre-
D. secretar general Panaitescu ci­ D. Al. Buliolzz aduce la cunoş­
teşte sumarul şedinţei precedente din tinţă specula practicată de unii din
întrevederi diplomatice Operaţia care este însă sigură, şi murături. Ticuri Nevralgia, Reu­
dela care se aşteaptă un rezultat e- matism, Sughiţul, Vărsături, Palpi-
13 Iulie precum şi o cerere a casei proprietarii uzinelor electrice care ficace — închee d. ing. Panov — este taţiuni, Incontinenta de urină după
tot tunelul“. sistemul profesorului Berahelm
Watson & Youll prin care se aduce cer"preţuri exorbitante pentru cureft- GENEVA, 1. (Rador). - D. Ti- Done (Nancy) Dubois (Borne) Be­
la cunoştinţă că guvernul continuă tul furnizat. tuiescu a avut eri mai multe în­ CUM SE LUCREAZĂ TUNELUL riten Pari3, Hypnotism auto-suges-
cenzurarea ziarelor streine. D-sa cere D, Bogza arată numeroase fraude
o intervenţie energică la centru. ce s’au ivit din diversele părţi ale trevederi cu d. Vellges, preşedin­ Lucrările pentru construirea tune­ tie, Persuasiune, tratamentul co­
tele Consiliului Llgei, cu d. Beneş Cu lului înaintează foarte anevoios piilor întârziaţi, impulsii, vlcioşi,
D. Gaspard, protestează deaseme­ ţării şi cere o intervenţie la centru toate că se munceşte zi şi noapte Electroterapia complectă. Trata­
nea în contra acestei măsuri. D-sa în vederea unui serios control al ba­ şi cu d. Mihalacopulos, miuistrui de către 3 echipe de lucrători nu se mentul radical modern al S yfU lsu-
în altă ordine de idei arată efectele rului public. de externe al Greciei pot săpa decât 6 metri în 24 orc, din luL Calea Victoriei 33 (fost 47 caa
Regele Mihai I. O plimbare plăcută pa plaja Mamaia, Idezastroaso c& le-ar prgducs abro­ gedhita ia ia ovele ? această cauză cá fámáidul este de Frascati, Consult. 8—11 gi Z—7i