Dorim o înţelegere cu vecinii
noştri, făcută pe baze cari să rea­
STAREA JURIDICA A EVREILOR
C e fe tr e i c a te g o r ii d e e v r e i in s titu ite p rin d e c r e tu l le g e d e là 9 A u g u s t 1 9 4 0 . — E v re ii
a u f o s t î n lă tu r a ţi d in s e r v i c i i l m ilita r . — R e g im u l c u lt u r a l ş i r e l i g io s . — l u n u r i l e
r u r a l e n u m a i p o t f i s t ă p â n i e d e e v r e i . — R e s t r i c ţ i i i n p r o f e s i i l e l i b e r e . Щ=
S ta tu tu l d in
a în te m e ia t
M, S . R E G E LE
"SI. s. R e g e le a s e m n a t u r m ă to r u l
e c r e t-le g e r e fe r ito r la s ta r e a j u r i d i -
5 a lo c u ito r ilo r e v r e i d in R o m â n ia :
CAROL AL ll-L E A
»rin g r a ţia lu i D u m n ez e u
si V o in ţa N a ţio n a lă
R E G E AL RO M ÂNIEI
La to ţi d e f a ţ ă şi v iito r i
s ă n ă ta te ,
Dscret-lsge privitor la starea juridică
a locuitorilor evrei din România
"AUT. 1. — S i t u a ţ i a j u r i ­
d ic ă a e v r e i l o r e s t e _ s t a ­
t o r n i c i t ă iu c o n d iţ iu n ile
a c e s tu i U e c r e t cu p u te r e
d e le g e .
A U T. 2. — S u n i s o c o tiţi
e v r e i în î n ţ e l e s u l a c e s tu i
d e c r e t c u p u t e r e d e le g e ;
a ) c e i d e r e lig ie m o ­
z a ic ă ;
b ) c e i n ă s c u ţi d in p ă r in ţi
d e r e l i g i e m o z a ic ă ;
c } c r e ş t i n i i n ă s c u ţi d in
p ă r i n ţ i d e r e l i g i e m o z a ic ă
n e b o te z a ii;
d ) c r e ş t i n i i n ă s c u ţi d in
m a m ă c r e ş tin ă şi ta tă d e
r e l i g i e m o z a ic ă , n e b o t e ­
z a t;
e ) c e i n ă s c u ţi d in m a m ă
d e r e l i g i e m o z a ic ă , a f a r ă
d in c ă s ă t o r i e
f ) f e m e i l e in tr â n d în g-
ti n i a ţ e l e p r e m e r g ă t o a r e ,
9 A u g u st a c re ia t
C h a rta d re p tu rilo r
Asupra raportului Preşedintelui
Consiliului Nostru de Miniştri şi al
Ministrului Nostru Secretar de Stat
ia Departamentul Justiţiei
Văzând şi Jurnalul Consiliului de
Miniştri
Văzând avizul Consiliului Legisla­
tiv
In temeiul art. 46 din Constitu-
ţiune
Am decretat şi decretăm :
c ă s ă to r ite c u c r e ş tin i, d a ­
c ă a u t r e c u t ia c r e ş t in i s m
c e l m a i tâ r z iu u n a n în a ­
in te d e în fiin ţa r e a P a r ti­
d u lu i N a ţiu n ii.
E v r e ii d e s â n g e , a te i.
s u n t s o c o tiţi e v r e i în s e n ­
s u l a c e s tu i d e c r e t c u p u ­
te r e d e le g e .
T r e c e r e a la c r e ş tin is m a
c e lo r d e r e lig ie m o z a ic ă ,
d u p ă p u n e r e a în a p lic a r e
a, d e c r e t u l u i , n u s c h i m b ă
c a lita te a d e e v r e u a s tfe l
c u m e s te s ta to r n ic ită d e
a c e st d e c r e t cu p u te r e d e
le g e .
C e i e v fa c p a r te , la p u ­
b lic a r e a p r e z e n t u lu i d e ­
c r e t c u p u te r e d e le g e , d in
c o m u n ită ţile r e lig io a s p e-
v r e e ş ti, s u n t s o c o tiţi d e
r e lig ie m o z a ic a .
4 У
lizeze pentru viitor o vecinătate
paşnică şi de reală prietenie.
D . I . G 'g u v t u
preşedintele Consiliului de miniştri
ROKANA
~ '
in s tru m e n tu l d e a p ă ra re a N a ţiu n ii R o m â n e şi
e le m e n ţu lu ji^ m a jo riţa i^ p e ^ p rin c ip iu
A R T . 3 . — E v r e ii s e îm ­ i) conducători, membri şi juca- de Miniştri. Aceştia nu pot can­ categoria a 2-a se menţin, cu
p a rt. în c e e a c e p r iv e ş te tori în asociaţiile sportive natio­ dida şi nu pot fi aleşi în consi­ excepţiile cuprinse în art. 11 şi
s ta r e a lor. ju r id ic ă în tr e i nale. liile şi comitetele conducătoare 13. Cei cari nu sunt funcţionari
c a te g o r ii, n u m ite în a° j) Oameni de serviciu în insti­ ale îndeletnicirilor şi profesiu­ publici lâ data publicării decre­
c e s t d e c r e t cu p u te r e d e tuţiile publice. nilor libere organizate prin legi. tului, nu pot dobândi, în viitor
le g e : c a te g o r ia 1-а,_ c a te ­ Evreii prevăzuţi în categoria vre-o funcţiune publică.
g o r ia 2 -a ş i c a te g o r ia 3 -a . Evs?eii cari pot e x e r c ita 3-a pot să practice orice îndelet­
niciri, profesiuni şi activităţi, în O bligaţii militai*©
A R T , 4 . — C a te g o r ia l-a
e s t e a lc ă tu ită d in e v r e ii p ro fe siile îfcbere afară de excepţiile acestui de­ tra n sfo rm a te in dări
v e n iţi în R o m â n ia d u p ă 3 0 ART. 8. — Evreii prevăzuţi la cret cu putere de lege, pentru ART. 10. — Obligaţiunile mi­
D e c e m b r ie 1918. categoria l-a vor putea exercita această categorie, prevăzute în litare fiind obligaţiuni de onoare,
A R T . 5. — C a te g o r ia a îndeletnicirile şi profesiunile li­ art. 7,10, 11, 13.
2 -a în în ţ e le s u l a c e s tu i bere în limitele ce se vor arăta ART. 9. — Drepturile legalmen-
d e c r e t cu p u te r e d e le g e , printr’un jurnal al Consiliului te dobândite ale evreilor din
Continuare în pag. 3-a
e s t e a lc ă tu it d in :
a) c e i c e a u c ă p ă ta t na­
tu r a liz a r e a , p rin le g e in ­
d iv id u a lă sa u d is p o z iţiu n e
le g a lă in d iv id u a lă , p â n ă
ia 3 0 D e c e m b r ie 1918;
„DORIM 0 ÎNŢELEGERE CU VECINII NOŞTRI
b) c e i c e a u d o b â n d it n a ­
tu r a liz a r e a , în m o d c o le c ­
tiv . în te m e iu l a r i. 7 p a g .
2 lit. ç , d in C o n s titu ţie
FĂCUTĂ PE BAZE CARI SĂ REALIZEZE
m o d ific a t# la 1879, s e r -
c) c e i c e , lo c u in d în Do»
F M W VIITOR O VECINĂTATE PAŞNICĂ
b r o g e a , au d o b â n d it n a ­
tu r a liz a r e a în te m e iu l
a rt. 133 a d iţio n a l a i C on­
s titu ţie i d in 1879, a rt. 4
Ş I D E R E A L À P R IE T E N IE * 1
al le g e i d in 9 M a rtie 1880
în t e m e iu l le g e i d in 19 A» taânfârea Ш prim itetru ing. Ion Gigurtu, rostită aseară Ia Radio
p r ilie 1909. din 14 A p r ilie D . in g . I o n G ig u r tu , p re ş e d in te le Cine nu păstrează încă vie amin­ vinciile car; cunoscuseră stăpânirea
1910 şi 3 M artie 1912; C o n s iliu lu i d e m in iş tr i a r o s tit a s e a ­ tirea maréi drame a războiului nos­ străină.
tru cu jertfa celor 80Ü inij.de morţi Tratatele delà Versailles şi Tria­
_ d) c e i c e au lu p ta t, în r ă l a R a d i o u r m ă t o a r e a c u v â n t a r e : şi tot calvarul suferinţelor îndurate non au fixat nouile graniţe ale Statu­
Intv’un ceas de grea cumpănă, pe
lin ia d e fo c , în r ă z b o a ie le oare însuşi instinctul naţional îl în Moldova şi care toate s’au încheiat lui român. Éle nu făceau altceva de
R o m â n ie i, p e n tr u R o m â ­ simte, Guvernul Maiestăţii Sale Re­ prin împlinirea visului nostru de în­ cât să recunoască pe plan internaţio­
nia-, cu e x c e p ţia c e lo r c ă ­ gelui, ţine, potrivit unei metode pe tregire naţională. nal şi în mod incom plect o stare de
Rând pe rând au venit să se inte­ fapt, lucru ce a nem ulţum it'pe chiar
zu ţi, in d iv id u a l, p r iz o n ie r i care a inaugurat-o din primul ceas greze, prin libera lor . adeziune, în aceia -cari iniţiaseră intrarea noas­
al guvernării, să aducă ţa cunoştinţa
c e lo r d isp ă r u ţi sa u tr e c u ţi întregului tră în război.
popor, problem ele în ­ unitatea noastră naţipnală toate pro­
în te r ito r iu l o c u p a t; semnate ce i se pun astăzi dc noua,
e ) c e i răn'ţ",' e t e r a ţ i , evoluţie a situaţiei internaţionale. Politisa României după războiul rasnd’al
""'taţi cu o r d in , p e n tru a c ­ Poporul român este un popor Care putea fi politica României apoi declaraţia noastră ca teg o ­
te d e b ra v u ră în tim p u l matur, care a dat destule dovezi de după aceste mari evenimente, cari rică de neutralitate într’un ev e n ­
sacrificii şi de înţelepciune, ca să
ră zb o iu lu i; nu fie nevoie să-i ascundem nimic, determinaseră o nouă aşezare în tual conflict şi aceasta o subli­
JF) u r m a şii c e lo r m o rţi în ci dimpotrivă, să-i vorbim deschis, Europa? niem, ÎNAINTE d e a s e .f i î n ­
r ă z b o a ie le R o m â n ie i si ur» căci numai aşa \om putea fi in sta­ Rusia se găsea în plină fierbere c e p u t RĂZBOIUL CU P O L O ­
nta-şâs c e lo r c u p r in şi în a- re să înfruntăm greutăţile ce ne pot revoluţionară, Monarhia Austro- NIA. A ceastă declaratiune era o
aştepta. Ungară dispăruse, iar Germania era
U n ia te le p r e c e d e n te . Este în ordinea firească, ca aceste NOUA INDICAŢIUNE CĂ RO ­
A R T . 6. — C a te g o r ia a greutăţi ce se abat asupra popoa­ preocupată de problemele ei inter­
ne. Prin urmare, era cu totul firesc MÂNIA TINDEA SPRE PO LI­
3 -» e s t e a lc ă tu ită d in e- relor, să fie socotite ca încercări tri­
ca politica României să meargă de TICA EI ACTUALĂ, SINGURA
vresă car" nu f a c p a r te din m ise de Dumnezeu, care se pot tran­
acord cu politica puterilor alături CARE SATISFACE NEVOILE
c a te g o r iile l-a şi a 2 -a . sforma în surse de energie atunci de cari ea se găsea în război. EI ECONOMICE, CONCOMI­
când poporul este vrednic sau dim­
Iaatea*d e f I le jşesstrss 0 asemenea politică nu putea fi TENT CU CELE POLITICE.
potrivă, atunci când el se iasă în ­ schimbată de ce o zi pe alta. fără
e v r e i i draa @ aîsg© s*il!e vins la prima greutate ivită. Pentru Putem afima că In realitate de
ca să se înţeleagă mai lim pede situa­ de intervenţia a noui factori im­ CÂŢIVA ANI NOI FACEM O
l-a fi st ţia creată de evenimentele de azi, portanţi care să o poată justifica
POLITICĂ DIN CE IN CE MAI
ÁRT. 7. — E vreii prevăzuţi in este nevoe să fac un scurt istoric a- cu adevărat în ochii tuturor. APROPIATĂ DE AXĂ, FĂRĂ
categoria l-a şi a 3-a nu pot fi: supra evoluţiei politicei noastre ex­ E limpede că ceeace se întâmplă
a) funcţionari publici, de orice terne din ultima jumătate de veac. azi ar îi putut fi prevăzut mai de­
a f i p u t u t în c ă g ă s i f o r ­
m a PENTRU A O MANIFESTA
feî, cu şi fără salariu şi colabora­ Prin războiul victorios depe câm ­ vreme. Mai mult, chiar conducerea
purile Bulgariei, România şi-a câşti­ noastră a avut intuiţia că politica IN MOD PRECIS.
tori direcţi Ia activitatea serv i­ gat independenţa şi odată cu aceasta tării va trebui cu timpul să schim­ Care să fie cauza că nu s’a
ciilor publice; locul în concertul Statelor europene. putut afla mai de vrem e drumul
be de directive-
b) membri în profesiunile cari De atunci politica externă a Româ­
Astîel. putem afirma că ÎNCĂ adevărat pentru această n ecesa ­
au prin natura lor, legătură direc­ niei a fost totdeauna alături de po­
litica germană şi apoi de aceea a DIN PREAJMA ANULUI 1935 RO­ ra apropiere? E ste foarte proba­
tă cu autorităţile publice, ca no­ THpléi Alianţe. Această politică a MÂNIA A REFUZAT IN MOD bil că adevărata cauză poate ii
tari publici, avocaţi, experţi şi corespuns din toate punctele de ve­ CONSTANT ORICE PROPUNERE aflată în instinctul de conservare
alte îndeletniciri asem ănătoare; dere intereselor reale -le naţiunii şi DE ÎNŢELEGERE SAU ALIANŢA al oam enilor regimului politic a-
Statului ‘ nostru.
c) membri în Consiliile de ad­ CARE AR FI PUTUT FI INTER­ rus care vedeau într’o eventuală
ministraţie ale întreprinderilor In momentul isbucnirii războiului PRETATĂ CA FIIND OSTILA
mondial, România s’a găsit în faţa li­ GERMANIEI. Mai mult, acte ne­
apropiere de Axă, desfiinţarea
de orice natură, publice şi parti­ nei mari probleme de conştiinţă, a- pentru totdeauna a unui sistem
culare; dorite de Germania şi cari ar îi pu­
ceea a conflictului între instinctul tut fi interpretate contra ei. au fost politic, cu a cărui dispariţie nu se
d) com ercianţi in com unele ru­ naţional şi a obligaţiunilor izvorîte
cu grije evitate. Prin urmare im­ puteau împăca. A çest instinct de
rale; din tratate.
portanta interesului ce aveam pen­ conservare i-a împidicat să vadă
e) com ercianţi de băuturi al­ Acest-conflict a durat în tot'cursul
celor doi ani de neutralitate şi el s’a tru legături bune cu Germania s’a Ia timp o realitate pe care fără
coolice şi deţinători de monopo­ impus din primul moment în care voia lor o pregăteau şi care se
încheiat prin triumful instinctului
luri, cu orice titlu; national. Nu este de prisos să am in­ s’au întrevăzut din nou posibile impunea delà sine hotărîrilor lor.
f) tutori sau curatori ai incapa­ tim, că n i m e n i n u a î n ţ e l e s a t u n c i , tulburări pe plan internaţional. A TREBUIT VOINŢA ŞI HO­
bililor cari sunt de religie creşti­ In luna Martie a anului trecut,
c ă ră z b o iu ţ ce se p u r ta era în d r e p ­ TĂRÂREA MAJESTĂŢII SA ­
nă; EL FIIND
ta t c o n tr a G e r m a n ie i, atunci când războiul actual nu
LIMITAT IN CONŞTIINŢA POPU­ LE REGELUI CA PRIN
g) militari; LARA LA REVENDICĂRILE ADÂNC putea fi încă prevăzut, România CONSTITUIREA UNUI GU­
h) exploatatori sau închiriatori a închegat, cu Germania, contra
ÎNRĂDĂCINATE IN SUFLETUL VERN ÎNSUFLEŢIT DE UN
de cinem atografe, editori de TUTUROR. Toţi oam enii mari ai părerii foştilor aliaţi, o conven- SPIRIT DE REINOIRE IN TOA­
cărţi, ziare şi reviste româneşti, generaţiei războiului nostru naţio­ tîune com ercială de o deosebită TE DOMENIILE VIEŢII NA*
colportori de imprimate rouiâ nal, au .manifestat în forme indiscu­ importantă şi CARE ARE UN ŢIONALE, ACEASTA APRO-
neşti şi deţinătorii oricăror mij­ tabile, la declararea lui, s i m ţ i m â n t u l
INDISCUTABIL CARACTER
r e g r e t u l u i c ă s ’a u g ă s i t n u m a i p r i n
loace de propagandă naţională POLITIC PRIN SEMNIFICA­
rom ânească;
f o r ţ a î m p r e j u r ă r i l o r în ta b ă r a o p u s ă
fib r m a n ie i. ŢIA SA GENERALĂ. A urmat
Contimiare in pag. 5-a