Pagina 6
—194-3
Avem o datorie
de Români
C o n tin u a r e d in p a g . 5-a
Să ne g â n d im c â t rău
să a d u c ă o m in c iu n ă u n e i s in ­
g u r e p e r s o a n e , p en tru c a s ă p u ­
t e m m ă su r a in to a tă în tin d e r e a
lu i rău l p e ca r e u n ii
n iş ti a i m in c iu n ii îl a d u c s o c ie ­
tă ţii ş i ţării.
A v e m d e c i d atoria, d e là c e l
d in tâ i p â n ă la c e l d in urm ă, n o i
c e t ă ţ e n ii b u n i a i a c e s t e i ţări, s ă
p rin d e m ş i s ă le g ă m în
g r e le p e c e i ca r e s e a m ă n ă m in ­
c iu n a şi d e str ă m a r e a în su fle tu l
a c e s t u i n e a m r o m â n e sc .
Mă g â n d e s c la c u v in t e le Sf.
A p o sto l Ia co b ; „ L im b a este
ea un f o c , o lu m e de n eleg iu iri.
E a este aceea d in tre m ădularele
n o a stre ca re în tin e a z ă to t tru p u l
ş i aprin d e ro a ta v le ţiiu...
Ş i m a i d e p a r t e : „Cu ea bine­
cu v â n tă m pe D om nul şt
no stru ş l to t cu ea b lestem ă m pe
oam eni"...
In fa ţa a ce stei lăm uriri
ca r e o p rim im d e là iz v o r u l sfâ n t
a l E v a n g h e lie i, a su p r a
o rg a n c e s e n u m eşte „ lim b ă ”,
e b in e s ă n e h o tâ rîm c d a tă p e n ­
tru to td e a u n a c a s ă fa c e m
v o r b a n o a str ă n u m a i lu cru l c e l
m a i d orit.
V o r b a n o a str ă să f ie sfa t
lu m in a r e a su p r a a d e v ă r u lu i, în ­
d em n, îm b ă rb ă ta re, cuvânt
în ţe le g e r e , d e p a c e ,
şir e p e d ru m u l u n e i
d e p ro p ă ­
v ie ţ i z id i­
to a re . S ă fa c e m u ita te ,
în g r o p ă m p en tr u v e c ie , v o r b e le
d e m in c iu n ă , de svon ,
v ră tir e. N u m a i a s tfe l v o m fi Iu- i
cră to ri b u n i în şa n tie r u l d e
d ire t e m e in ic ă a n e a m u lu i
su fle tu lu i r o m â n e sc .
S ă n e în frâ n ă m p orn irile
g u b ito a r e sp re m in c iu n ă şi v o r b ă
g o a lă . în d e m n sp r e m u n c ă s ă ­
n ă to a s ă c u b raţu l, cu v o rb a , cu
g â n d u l.
Ia tă d a to r ia c e a s u lu i d e faţă,
R om âni !
Sfaturi bune
P en tr u c a o d r a sla ta s ă c r e a s­
că b in e , tr e b u e s ă o o b iş n u e ş ti
c u o v ie a ţ ă r e g u la tă : s ă d oar­
m ă , s ă m ă n â n c e ’ s ă s e s c o a le
la o r e f ix e . Ş i to t la o r e f ix e
să s e jo a c e , s ă m u n c e a s c ă şi
să s e o d ih n e a s c ă .
rie, — z i s e P a n d r e a , să r u tâ n d u -şi | p ă d u rite, în şir a ţi
n e v a s t a şi p le c ă .
— S ă v ii s ă n ă to s Io a n e , stri­
g ă f e m e ia d in p ragu l p o rţii ş i s e
în to a r s e în c a s ă a b ă tu tă .
L a Ş ip o ţ e l s e în tâ ln ir ă c e i trei
şi b ă ia tu l.
— M ăi, p o ru n c i G h ircă, în d a ­
tă c e o s t e n e ş t e b ă ia tu l. îl lu ă m
p e rân d în câ r că . C e ila lţi a p r o ­
b a ră ş i în c e p u r ă s ă u r c e
M u eril, P rip oru l M ic,
M a re şi c â n d a ju n ser ă la O prit,
fă c u r ă p o p a s c ă se lu m in a d e
z iu ă . îm b u c a r ă c â t e c e v a ,
o lu a ră la d r e a p ta p e l a C o şa re
şi s e lă sa r ă în V a le a Z izin u lu i.
D e a c i o lu a ră în s u s sp re c u l­
m ile D u n g u lu i şi p e la p rân z
în c e p u r ă u r c u şu l c e l m a i g re u
d in to t d ru m u l c e a v e a u d e c ă l­
c a t , p e m u c h e a u n o r c u lm i îm ­
Nr. 2?
întovărăşirile
Eroii noştri + JTloeciul do Jos săteştii
C o n tin u a r e d in p a g . 5 -a
p o a te
SPÂNU GHEORGHE Restul vine delà sine::
prin muncă cinstită, prin>
Locotenent in rez. răbdare şi prin păstrarea
p r o fe sio ­
legăturilor strânse şi per­
E r o u l lo c o te n e n t S p â n u G h e o r g h e , a ş a
manente între membrii to­
c u m e e v o c a t în f i e c a r e z i la ş c o a la p r i m a r ă
vărăşiei precum şi prin pu­
n r . 1 d in M o e c iu l d e J o s , u n d e a f u n c ţ i o n a t
blicitatea cât mai largă a
c a î n v ă ţ ă to r , e s te u n a d in tr e c e le m a i l u m i ­ înfăptuirilor.
n o a s e f i g u r i în tr e c e le c a r e le a r e B r a n u l în
c a r t e a j e r t f e i s a le p e n tr u n e a m .
E de mai puţină impor­
lan ţu ri î n v ă ţ ă t o r i , s ă te n i, c o p ii, s o ţ i a m a i a le s ş i
tanţă numirea ce se dă în-
t o ţ i c e i c a r e l- a u c u n o s c u t, p e b u n u l ş i m u n ­
tovărăşirei : asociaţie, obştie,
c ito r u l d a s c ă l , l-a u iu b it ş i- i c in s te s c a s t ă z i
însoţire sau cooperaţi văP„
a d u c e r e a a m in te . D a s c ă l u l d e o m e n ie d in
după natura întovărăşirii.
m u n ţii B r a n u lu i, a în ţe le s s ă - ş i f a c ă d a t o r i a Răspunderea în faţa lui
şl ş i p e f r o n t u l d e f o c c a ş i p e o g o r u l c e l în - Dumnezeu şi a oamenilor
ţe le n it a l s a tu lu i, c u a c e e a ş i a b n e g a ţiu n e ş i o au conducătorii fireşti aî
cu a c e e a şi d r a g o s te . satelor, care se frământă
F ă c â n d p a r t e d in tr ’u n r e g im e n t d e d o r o ­ cu problema întovărăşirii
b a n ţi, l u p tă c u în d â r j i r e in f r u n t e a p lo to n u lu i sătenilor, dacă îi ajută la
s ă u , d a r la c o ta 6 0 3 , u n d e n ă z u i a s ă a ju n g ă , o cât mai bună înfăptuire
T a tă l c a d e p r i m u l r e g r e t a t d e t o ţ i c a m a r a z i i , în a ei sau nu.
z i u a d e 1 3 S e p t. 1 9 4 1 .
P e n tr u m e r ite le s a le o s t ă ş e ş t i d o v e d i te p e f r o n t e s te a v a n s a t p o s t m o r te m
pe la g r a d u l d e c ă p ita n .
In u r m a lu i, c a d o u ă lu m in iţe a le d r a g o s t e i s a le , a u r ă m a s r u g â n d u - s e lu i
a ce stu i D u m n e z e u , s o ţ i a M a r ia ş i f e t i ţ a s a s c u m p ă , T e o d o r a .
Scrisoare ce
d in pleacă pe front
Încep muncile buie să se ştie că orice se­ Datoria plugarului este să le C o n tin u a r e d in p a g . 5 -a
mănătură e bine să se facă ocrotească în timpul iernii
de
câmpului cât se poate mai devreme, când nu-şi găsesc de mân­ n e v e d e a ”, — u rm a tă de v e şti
de îndată ce i-a venit timpul. care în câmp şi prin livezi.
u privire la timpul când Semănăturile făcute de vre­ b u n e d esp re p ă m â n t... „ p e a ic i
C trebue să înceapă mun­ me folosesc din plin apa din
cile, sunt unele reguli timpul iernii, cresc mai re­
In acest scop fiecare poate
aşeza în grădina din dosul
casei o scândură pe care să
e b in e , iarna fu fo a rte b u n ă ,
z ă p a d a m ic ă ”, — m o ş R adu
să le
care nu trebue uitate şi ne­ pede şi luptă mai uşor cu arunce din când în când
D an se m â n d r e ş te de f a p te le
socotite de plugari. uscăciunea, cauzată de vân­ o mână de fârmituri ori gră­
e r o ic e s ă v â r ş it e de r e g im e n tu l
d e răs-
1. Unele semănături rab­turile şi căldurile de primă­ unţe pentru hrana păsăre­
n e p o tu lu i ş i p o v e s t it e p r o b a b il
de a cesta in c â t e v a sc riso r i,
dă la frig şi rodesc mult vară. Semănăturile făcute lelor.
z i­ mai bine dacă sunt puse târziu sunt ameninţate de „ M erg i ca un leu, f ă r ă fr ic ă
şi cât mai de vreme. Aşa sunt : secetă şi de multe ori nu de d u şm a n ... iar b u n u l D u m n e ­
grâul de primăvară, mază­ au timpul să crească cum z e u să -ţi d e a s ă n ă ta t e , iz b â n d ă
pă­
rea, măzărichea, ovăzul, or­ trebue. Uneoii şi semănă­ ş i curaj, c a er o u s ă fii în v e c i ,
zul. De aceea ele se pun turile târzii rodesc tot aşa fără n ic io p a tă ”.
cât ma de vreme, sau cum de bine ca şi cele timpurii, nC ei ce lu p tă pe f r o n t s a
A v i z
se zice „în mustul zăpezii". însă aceasta e numai o în­ n ’aibă nicio g r ijă de soarta
2. Sunt semănături caretâmplare. P l u g a r u l n u t r e ­ Cărţile, revistele, manuscri­ celor ră m a şi în ţa ră care-şi f a c
degeră uşor şi se strică, dacă b u e s ă m e a r g ă la î n t â m ­ sele de articole şi scrisorile ş i ei din p lin d a to ria ... şi n o i pe
vine peste ele un ger sau o p la r e , c i p e d r u m c â t m a i destinate „Foii pentru m in­ aici m uncim z i ş i n o apte f ă r ă
brumă groasă. Aşa sunt : fa­ s ig u r . p reg et... sp re a -i da ţâ r ii
solea, sfecla, lintea, inul. Se­ te. inim ă şi literatură'* se c e -i trebue d in p riso su l m uncit
mănatul lor trebue făcut vor trimite la adresa d-lui n o a s te "...
după ce vremea s’a încălzit G h. T u lb u r e , B raşov, s tr . E s te în a ce a stă s c r is o a r e c
bine şi nu ne mai temem Ocrotifi păsărelele ! D o r o b a n ţ ilo r 13. că ld u ră , o s in c e r ita te şi a c e a d ra ­
de ger şi brumă. g o s t e d e n e a m , ca r e u m p le su ­
3. Porumbul se seamănă ăsărelele cântătoare sunt
după ce pământul s’a încăl­
zit, altfel nu răsare.
P
prietenele agricultorului,
fiindcă nimicesc o mulţi­
Citiţi şi răspândiţi
fle tu l ţă ra n u lu i ro m â n — s u fle ­
tu l Ţ ării lu i.
4. Ca regulă generală tre­ me de gângănii stricătoare. Pagina Mnicitornlni
câ te unul p e ca r e a re s ă p a tă o c r u c e p e m a r- | d u p ă a m e a z a pe lâ n g ă stâ n c i, — A tu n c i, — z i s e M oroian u,.
p o te c a p ie tr o a să . g in e a d in sp r e ră să rit. R id ică p ia - | n e g ă s in d n ic i una de pe ca r e — h a id e ţi m a i jo s p u ţin , s ă n e
In p la iu l c e l m a re d e là poa­ tra şi in tră în p e şte r ă . L a c o lţu l a p a s ă p ic u r e c a d e p e o str a ­ g ă s im u n c u lc u ş p â n ă d im in e a ­
le le stâ n c ilo r s e a şeza ră to ţi a l tr e ile a p e d rea p ta , vei gă si şin ă . ţă . C o p ilu l p o rn i în fu g ă p rin tre
trei în ia r b ă ş i în tim p c e c o ­ u n g a n g scurt. In fu n d u l g a n g u ­ — Ş tiţi c e , ? —z i s e M o r o ia n u — tu fişu ri d e jn e a p ă n să r in d de
p ilu l s e c u lc ă m a i la o p a rte, lu i e c o m o a r a în tr’o la d ă d e fier. E u îm i d au cu p ă rer ea , c ă ar fi b u c u r ie şi s e p ierd u d in fa ţa c e ­
s c o a s e r ă h â rtia c a r e tr e b u ia s ă C h eia e su b t la d ă ”. U rm a a p o i b in e s ă fa c e m fru m o s un fo c lor tre i. D e o d a tă strig ă tu l să u
l e sp u n ă , u n d e e co m o a r a . b le s t e m u l ca r e s p u n e a cum să m a re, s ă n e m â n c ă m m e r in d e a r ă su n ă lim p e d e ş i în v io r ă to r în
— Ia d ă -o la m in e, z is e , s t ă ­ f ie r id ic a tă c o m o a r a , sp r e a p u ­ ş i d im in e a ţă s ’o c a m tu lim că tre în se r a r e a ca r e s e iv e a .
pân p e s in e M o ro ia n u . G h ircă te a fi f o lo s ită . M o ro ia n u s e ri­ casă. — N e n e G hircă, u ite cu m p i­
— N ic i m ort ! s e ră sti G h ircă. cu ră a p a d e p e s tâ n c ă 1 G hircă'
C a le a i- o în tin s e c u g r a b ă ş i to ţi trei d ică în p icio a r e ş i îm p r e u n ă cu
A m v e n it p â n ă a ic i, a m lă m u ­ şi c e ila lţi tre să rir ă c a e le c tr iz a ţ i.
P r ip o n ii în c e p u r ă s ă b u c h is e a s c ă p e hâr­ c u c e i d o i to v a r ă şi c e r c e ta r ă cu
rit h â rtia şi a cu m s ă n e lă să m
tia sc o r o jită ş i c u sc r is v e c h iu , d e -a -m ă n u n tu l to a te s tâ n c ile . — S tâ n c a cu str a şin ă m ăP
b ă tu ţi ? D u -te tu, e u n u p le c .
în g ă lb e n it. Ia tă c e s c r ia p e e a : C are o fi S tâ n ca H o ţilo r ? în tr e ­ F u g a fra ţilo r!
— B in e , m ă i o m u le , d ar nu
apoi „C a u tă s tâ n c a H o ţilo r d in D u n g u . b ă P a n d r e a d esc u r a ja t. C in e să — D o a m n e a ju tă -n e ! îş i fă­
v e z i c ă n u s e p o a te g ă s i n ic i
S u b t e a s e a flă a ltă s t â n c ă m a i n e s p u n ă Ia ca re îi z ic e S tâ n c a cu ră t o ţi cru ci m a ri ş i g r ă b it e .
n e a m d e co m o a r ă şi n e p ier d e m
la tă , d e p e ca r e p icu ră a p a ca H o ţilo r ? In c â t e v a c lip e fură su b t s t â n c a
vrem ea d e pom ană ?
d e p e o str a şin ă . D e là p ică tu r a — Eh, o g ă sim n o i, îi în c u - a ră ta tă d e c o p il, d e p e a cărei
— D im in e a ţă în c e p e m iar şi
str a şin ii n u m ă ră şa p te z e c i şi rajă G h ircă. C iu d at în să , c ă to a te m a r g in e p icu ra u n e în c e ta t b o a b e
tre b u e s ’o g ă sim , h o tă rî G h ircă !
ş a p te d e c o ţi, d r e p t în jo s sp re s t â n c ile li s e p ă rea c a c e a d e s - — A ş a e , în tă r i ş i P a n d rea . c r ista lin e , c a r e în c o lo r ile a m u r­
V a le a Z iz in u lu i. V e i g ă s i o p ia ­ | c r isă în h â rtia c ă p ita n u lu i d e C o p ilu l s e u ita la o a m e n ii a c e ia g u lu i, p ă rea u n e s f â r ş ite şir a g u r i
tră la tă d a p a tru c o ţi, p a tra tă , | h a id u c i. S e în v â rtiră a s tfe l to a tă în fu ria ţi, p ă tr u n s d e sp a im ă . d e ru b in e.