Să descoperim împreună:
A n u l tre c u t, în lu n a iu lie , m ă
a fla m pe u n v a p o r c a re în a in ta
pe C a n a lu l D u n ă re -M a re a N e a ­
g ră . C ă lă to re a m p lin de b u c u rie
c ă a ju n g la m a re , ră s fă ţa t de un
a se m e n e a v a p o r; e ra im a c u la t,
fe rm e c ă to r. La u n m o m e n t dat,
s e aşază, lîn g ă m in e , u n b ă ia t d e
v re o 12 a n i, în m în a s tin g ă cu
u n g e a m a n ta n , în d re a p ta cu o
c o liv ie în c a re ave a o pu pă ză.
— D a ’ u n d e d u c i p rin ţe s a
a sta ? îl în tre b .
— M e rg la N ă v o d a ri în ta b ă ra ;
vo m fa c e p la jă îm p re u n ă . P oa te
nu ş tiţi, îi p la c e ş i e i... la soa re.
— Şi d e u n d e v ii c u ea?
— E he , to c m a i d in ju d e ţu l
N e a m ţ. M ă n u m e s c V ic to ra ş Po-
p e s c u şi s în t în c la s a a V l-a , ia r
pe ea o ch e a m ă ... M ă d ă lin a . Am
lu a t-o p e n tru a -m i fi .p a rte n e ră "
pe s c e n a ta b e re i u n d e v o i in te r­
p re ta un c a p ito l d in „A m in tiri
d in c o p ilă rie ". A m fo s t şi la H u -
m u le ş ti să m ă d o c u m e n te z .
D in c în d în c în d , M ă d ă lin a
c în ta c ite ceva , aşa c a să lu ă m
s e a m ă c ă e x is tă şi ea. V ă p u te ţi
în c h ip u i că to ţi tre i am d e ve n it
p rie te n i, ia r la d e s p ă rţire V ic to ­
ra ş m -a in v it a t s ă t r e c p r in
H u m u le ş ti.
— A v e ţi ce ve d e a , zic e . M ai
a les n o u tă ţile d in u ltim ii ani.
B in e în ţe le s , a m d e v e n it m ai
m u lt d e c ît c u rio s , d o r n ic să dau
c u rs in v ita ţie i.
■ ÎN O R A Ş , LA H U M ULEŞTI
C in e v in e p e n tr u p rim a d a tă în
ace a stă v a tra , ia c u n o ş tin ţă c u ...
p e is a ju l u rb a n d in H u m u le ş ti.
D e a p ro a p e 2 0 d e a n i, H u m u le ş -
t iu l lu i Io n C re a n g ă a d e v e n it un
c a rtie r m o d e rn , n o u , fru m o s al
o ra ş u lu i T îrg u N e a m ţ. C asa m a ­
re lu i s c riito r e în c o n ju ra tă d e
b lo c u ri, alei, s tră z i a sfa lta te , în ­
tre p rin d e ri in d u s tria le , g ră d in i,
lic e e , ş c o li. C îţiv a p io n ie ri s-au
o fe rit să -m i fie g h iz i p rin ora ş şi
la casa m e m o ria lă Io n C re a n g ă .
C în d N ic ă a lu i Ş te fa n a P e trii
avea 11 a n i, la ş c o a la d e -a ic i în ­
vă ţa u p u ţin i c o p ii; azi sîn t 750
d e elevi, ia r u rm a ş ii lu i b ă d iţa
V a s ile fo rm e a z ă u n c o le c tiv de
3 4 — 40 de p ro fe s o ri ş i în v ă ţă to ri,
tin e ri, e n tu z ia ş ti ş i în d ră g o s tiţi
d e m e n ire a lo r.
în c h ip u iţi-v ă 2 0 00 0 d e c ă rţi,
c ite aţe b ib lio te c a ş c o lii. în m îi-
m le c e lo r 7 5 0 d e tin e ri s tu d io ş i
a c tiv în d în c a b in e te le d e ş tiin ţe
s o c ia le , în la b o ra to a re d e fiz ic a
şi c h im ie d o ta te c u to a tă a p a ra ­
tu ra m o d e rn ă p e n tru în v â ţă m în t.
C a b in e tu l d e lim b a ş i lite ra tu ra
ro m â n ă e u n a d e v ă ra t te rito riu
al m in ţii, al în v ă ţă rii m o d e rn e a
lite ra tu rii. D a r la H u m u le ş ti, în
a ce st c a rtie r d e o ra ş n o u se fa c e
şi m u lt s p o rt. S ă lile s p o rtiv e ale
Ş c o lii nr. 3, te re n u l b itu m in a t,
sala d e g im n a s tic ă , p is ta a p lic a ­
tiv ă s în t a d e v ă ra te a re n e d e la n ­
sa re a t u t u r o r ta le n te lo r. Ş tia ţi
că în u rm ă c u p u ţin i an i e c h ip a
d e h a n d b a l a c o p iilo r d e la
această ş c o a lă e ra c a m p io a n a
re p u b lic a n ă ? Şi m a i ş tia ţi ca
p io n ie ra A n a M a ria P o p a d in
c la s a a V ill- a a o c u p a t lo c u l I pe
ţa ră , a n u l a c e s ta , la c o n c u rs u l
n a ţio n a l d e c h im ie ? T o t aşa c u m
g ru p u l a r tis tic „Ş e z ă to a re la H u ­
m u le ş ti" a o b ţ in u t lo c u i I la faza
re p u b lic a n ă a F e s tiv a lu lu i N a­
ţ i o n a l „ C î n t a r e a R o m â n ie i" .
„ C în te c u l O z a n e i" a fo s t un
s p e c ta c o l a p re c ia t n u n u m a i la
T îrg u N e a m ţ. Ceea c e re ţin e cu
d e o s e b ire a te n ţia azi, în o ra ş u l
H u m u le ş ti, este şi g r u p u l de p o ­
v e s tito ri „ A m in tir i d in c o p ilă ria
lu i C re a n g ă şi a n o a s tră "
■ H A ID E Ţ I LA M U Z E U !
C in e v a a r p u te a c re d e că un
o ra ş m o d e rn nu m ai a re tim p şi
de ... m u z e e ! la tă c ă la Ş coa la
n r. 3 d in H u m u le ş ti, m u z e u l este
u n ic în fe lu l său. Şi azi, a ic i p o t
fi î n tîln ite rîş n iţe d in s e c o lu l al
X V III-le a ; s u m a n u l şi iţa rii, p ro ­
s o a p e le , b u n d iţe le şi iile d e bo -
ra n g ic d e p rin 1 700 p a r fă c u te
a n u l a c e s ta . T o t a ic i p o t fi în tîl­
n ite fa im o a s e le ro ţi d e ră s u c it şi
n e lip s ita p iu ă , g lu g ile şi c h im i­
re le , p o lo n ic e le , c o f ă ie le le şi
s tu p ii, to a te p a ş tra te p e n tru v iz i­
ta to r ii d e azi. in ju ru l s ă lii m u ­
d o rin d să fie c it m a i a c tiv ă şi
z e is tic e s în t s ă lile d e cla să în
c a re la a c e a s tă o ră s u te le d e în ­
vă ţă ce i d in H u m u le ş ti se a flă la
s tu d ii. A fa ră , a le ile , g r ă d in ile
s în t în g rijite , ia r m a c a ra le le -tu rn
tra ve rse a ză s p a ţiile n o ilo r şa n ­
tie re d e c o n s tru c ţii a le b lo c u r i­
lo r. T r ă s u r ilo r şi c a re lo r d e a ltă ­
d a tă , de p e u liţe le s a tu lu i, le -a u
lu a t lo c u l a u to tu r is m e le , c a ­
m io a n e le , ta x iu rile , ia r g a ra d in
T îrg u N e a m ţ fa c e p a rte d in în ­
tre a g a fr u m u s e ţe a o r a ş u lu i;
casa lu i Io n C re a n g ă se în v e c i­
nează c u b lo c u r ile şi b u le v a r­
d e le s e c o lu lu i XX. H ă rn ic ia ,
m u n c a ro d n ic ă s în t la e le acasa
pe fie c a re m e tru p ă tra t, o a m e n ii
de azi ai H u m u le ş tiu lu i fiin d u n ii
ţa ra n i, a lţii in g in e ri, e le c tric ie n i,
ş o fe ri, z id a ri s a u .s tu d e n ţi în u n i­
v e rs ită ţile ţă rii. în ju r u l m u ze e ­
lo r, în ju r u l tim p u lu i d e a ltă d a tă
îşi s p u n e c u v în tu l p re z e n tu l în -
s u fle ţito r, h ă rn ic ia d e azi a h u -
m u le ş te n ilo r m o d e rn i.
■ C ÎT E V A F IŞ E O B IŞ N U I1 fc
F ie c a re c o p il d in H u m u le ş ti
b e n e fic ia z ă d e m in u n a te le c o n ­
d iţii de m u n c ă ş i în v ă ţă tu ră a s e ­
m e n i tu tu r o r tin e re lo r v lă s ta re
d in to a tă ţa ra . P io n ie rii c la s e lo r
a V lll- a s în t la u n pas d e tre a p ta
s u p e rio a ră . L o re d a n a P o p e scu
d e la Ş c o a la n r. 2 ne m ă rtu ri­
seşte c ă fre c v e n te a z ă z iln ic b i­
b lio te c a o ră ş e n e a s c ă , d a r şi pe
c e a d in ş c o a lă , c o n s u ltîn d d ic ­
ţio n a re , lu c ră ri d e lin g v is tic ă ,
m ai p re g ă tită p e n tru a c tiv ită ţile
d in c a d ru l c e rc u lu i de lim b a şi
lite ra tu ră ro m â n ă . C u le g e fo lc lo r
d e la b u n ic ii şi de la v e c in ii ei,
ia r în tim p u l lib e r se o c u p ă d e
g ră d in ă rit. La rîn d u l său , V la d
A n g h e lu ţă p re c iz e a z ă c a a h o tă -
rît să d e v in ă o p e ra to r d e c a lc u ­
la to a re . P e n tru a ce a sta se p re ­
g ă te ş te in te n s la m a te m a tic ă şi
la to a te ş tiin ţe le e x a c te . E h o tă -
rît c a la v iito ru l c o n c u rs pe
o b ie c te d e s tu d iu , la m a te m a tic ă
să o b ţin ă u n p re m iu va lo ro s .
C a lc u la to a re le ră m în însă p a s iu ­
nea lu i. C a m e lia A v ă d a n e i va
u rm a L ic e u l e c o n o m ic d e v e n in d
a p o i s tu d e n tă , ia r V a s ilic a M a fte i
va d e ve n i e le va L ic e u lu i in d u s ­
tria l. La Ş c o a la nr. 3 am s u rp rin s
o d is p u tă în tre V a s ile V a s iliu ,
d in c la s a a V lll- a , şi c o le g u l său
Iu lia n A p o s t o l. S în t a m în d o i
fo a rte b u n i la în v ă ţă tu ră , d a r şi
fo tb a liş ti ta le n ta ţi: fa c p a rte d in
e c h ip a lic e u lu i, lu lic ă în să îi re ­
p ro ş a lu i V.V. (aşa i se s p u n e
p re s c u rta t lu i V a s iliu ) c ă n u -i
p re a b in e să a ib ă 81 kg. La
în a in ta re , m e re u a re p ro b le m e ,
la ta ce n e s p u n e şi F lo rin M ita -
c h e : „S ă p tă m în a tre c u tă s-a d a t
în fo lo s in ţă n o u l m a g a z in c o ­
m e rc ia l — o p e rlă a rh ite c to n ic ă ,
in fie c a re z i tre c e a m pe lîn g ă
ş a n tie r şi u rm ă re a m , a d m ira m
c u m u rc ă n o u a c lă d ire . La d e s­
c h id e re am fo s t p rim u l c a re a
c u m p ă ra t c e v a . Ş t iţ i c e ? O
v io a ră la c a re a c u m ş tiu să c în t“ .
La H u m u le ş ti, ca în to a tă p a ­
tria , c o p iii m u n c e s c , în v a ţă şi
c re s c m în d ri d e id e e a că v o r fi
c e tă ţe n i h a rn ic i, c re a to ri ai m ile ­
n iu lu i d e m îin e .
M u lţi d in tr e ei se g în d e s c sa
s c rie a m in tir i d in c o p ilă ria de
azi. A u c e p o v e s ti.
ION CRiNGULEANU
ELEGIE LA ŢICĂU
Centenar
ION CREANGA
1837-1889
A fost odată ca niciodată...
Pentru ane afla de la început
inatmosfera celui mai marepo­
vestitor al literaturii române, să
pornimşi noi aceste şiruri la fel
cumar fi făcut-o el. Aşadar, a
fost odatăuncopil catoţi copiii,
iscodind cu mintea ascuţită lu­
mea dinjurul său, „acasa"lui fi­
ind ţinutul Humuleştilor, al Oza­
nei şi al Cetăţii Neamţului cea
aducătoare aminte de iubitorul
de neam Ştefan cel Mare. Cu
vremea, copilul s-a mărit, a de­
venit om în puterea cuvîntului,
înveşmîntînd bogăţia de băsniri
şi înţelepciune populară înpro­
pria lui simţire şi expresie:
„Amintiri din copilărie", „Capra
cu trei iezi", „Dănilă Prepeleac",
„Soacra cu trei nurori", „Poves­
tea unui om leneş", „Harap
Alb", „Moş Ion Roată şi Unirea"
şi atîtea alte basme, poveşti şi
snoave care, alături de operele
marelui său prieten Mihai Emi-
nescu, de ale altor scriitori con­
temporani cu el, ca Ion Slavici
sau I.L. Caragiale, sînt socotite
astăzi cele mai reprezentative
scrieri ale spiritualităţii româ­
neşti, intrate în patrimoniul lite­
raturii universale.
Fiudeţăranşi cuobîrşii îndă­
tinate întrecutul românesc, el a
sintetizat, ca şi înaintaşii lui,
aceeaşi înveşnicită dragoste de
pămînt şi de ţară, aceeaşi iubire
de om, acelaşi dor de mai bine,
de adevăr, dedreptateşi defru­
mos care străluminează întreaga
saoperă. Păstrător şi făuritor de
limbă naţională, de simţire şi fi-
losofie specific românească,
scrierile lui Ion Creangă repre­
zintă treaptasuperioară aexpre­
siei folclorului, stadiul cel mai
înalt al forţei lui de comunicare
în lumea moderna.
marelui povestitor IonCreangă
C ireşele se tin g u ie p e ram uri
c ă nu m ai sînt fu ra te d e copii —
noi te-aştep tăm cu m injii puşi
în ham u ri
să n e m ai porţi prin cărţi şi
nostalgii.
O za n a cu rg e iarăşi lim p ezită,
la scaldă cind m ai vii să ne
m ai duci?
Stă slo va-n tr-u n ceaslov
n elăm u rită
şi p arcă-n lem n u l casei cintă
cuci.
La Tîrgu N eam ţ au înflorit iar teii
şi pupezeie-ntreabă u nd e eşti —
tu eşti copilul care paşte m ieii
p e-o pajişte d e lingă
H um uleşti?
S-a revărsat peste Ţ icău O zana,
d o a r o p ărere-n ea este
firescu l —
m ih n it şi singur, se d eschiae
rana
purtin d un num e: d o r de
Em inescu...
EUGENIU NIST0R
Aidoma mărului din poveste,
opera lui esteofărîmădinaurul
culturii româneşti caresedezvă­
luie fascinant la parcurgerea
măiestrelor pagini.
Creangă ne face să fimpuru­
rea proaspeţi şi frumoşi ca şi
copilăria, să simţimîntotdeauna
fericirea fărăde margini aaces­
tei vîrste. Creangăestechiar co­
pilăria noastră.
A fost odată ca niciodată... Şi
precumpovestea, precumtoate
poveştile,'a rămas, rămîne prin
chiar acestepoveşti numelema­
relui scriitor şi povestitor popu­
lar Ion Creangă. Ca şi în cazul
lui Eminescu, iată, la trecerea
unui veacdenemurire, şi peIon
Creangă îl simţimla fel depre­
zent încultura românească, pre­
ţuit astăzi mai mult decît ori-
cînd, editat şi tradus în foarte
multe limbi ale Pămîntului.
A fost odată ca niciodată un
scriitor care va trăi veşnic, caşi
minunata sa operă.
VICTOR CRĂCIUN