'I U s e Ii» .

mută aca

Biblioteca Poporului

P E R IP E Ţ IIL E S A L E
 peripeţiile M itului Fierea
Episoade din viaţa Ini haiducească

Dealul Balaurului, valea Crăcăoa-

nilor, a Bălţăteştilor şi frum<5sa vale
înflorită a Filiorieî respira iar! D e a-
semenea drumurile spre schiturile S i­
hlei şi Sehastrieî, al Mon. Neamţului
şi drumul Fălticenilor îşî reiau obici­
nuita fizionomie de vară. Clopoţei! de
la trăsurile ce duc lumea la mînăs-
tirî resună iar în voie pe şeselele
N^mţuluî şi Suceveî. Florea nu maî
este! El d6rme somnul de vecî la p6-
lele frumosului deal ee face intrarea
 ------- % -------

în vechia Mon. a Neamţului, între

bravii înalţi ce stau de strajă pe lo­
cul unde a că<Jut scăldat în sânge
sub p!6ia de glonţe. S a sfîrşit cu
viaţa banditului Florea— dar nu s’ a
sfîrşit şi nu se va sfîrşi aşa curând
povestirea isprăvilor sa le !
La faţa locului, din gura multor
poteraşî cari au dat ochii în ultimele
luni cu vestitul bandit, s*au cules pe­
ripeţiile de mai jo s :
La Timeşeştl,
La începutul luî IVUiu a. c. Florea
îşî face apariţia în Timişeştî, la podul
peste M o’dova, jumătatea drumului
între Paşcani şi T. -Neamţ.
Florea intră în cârciumă, şi se pu­
ne înaintea unui pahar cu vin. După
puţin, soseşte potera din partea lo­
cului, în cap cu notarul.
 — Cunoşti pe omul ăsta ? întrebă
notarul pe cârciumar, arătînd spre
Florea.
— Apoi eu îs de 7— 8 ani pe a-
icî dar nu-1 cunosc.
— Luaţi-1, se adresa notarul către
poteraşî.
Poteraşiî dau să-l umfle. Florea se
ridică încet, face doui paşi spre uşă,
şi adresându se odată cu glas tare,
dar liniştit către ţăranii adnaţî îna­
intea circiumei, <Jice cu un ton de
rep roş:
— Ia aucjl, măi Gheorghe, ci-că
nu me cun6şte !
N’apucă să isprăvească vorba asta
şi repede ca o săgeta, îşî face vînt,
pe când notarul şi potera căsca gura
în uşa circiumei!...
La Pipirig.
La jumătatea luî Maiu a. c., Flo~
 rea se întâlneşte cu potera la Pipirig
între Sehastria şi Secui. In capul po-
terel compusă din 8 strejâri era im
ajutor de primar.
— Cine eşti? întrebă ajutorul de
primar.
Florea privi o clipă Ia streăjărî şi
apoi, cu ton poruncitor, sprijinindu-
se în puşcă şi descoperidu şî capul,
<jlise sacramenta lui parolă:
— La pămînt cu toţii ! Eu sunt
Florea ! Jos armele !
Intr’o cîipă poteraşiî erau cu burta
la pămînt, iar Florea continuă:
-----Ce sunteţi voî? Ce ve dă vouă
stăpânirea să ucideţî un om ca mine?
Să nu ve atingeţi de mine, că ve
trăsneşte Cel de sus!
Poteraşiî fagaduiră că nu-1 ating.
Ajutorul de primar păstră o pruden­
tă tăcere.
 — Daţi-mî cartuşele, mai porunci
odată Fiorea. Poteraşiî se supuseră.
Florea le cercă la puşca luî şi ve­
xând că se potrivesc, cjlise:
— ■Uite că se potrivesce numai
bine! A m căutat şi n’am găsit de-as-
tea la T.-N eam ţ.
A p oi Florea p;ăti poteraşilor câte
15 bani de cartuş, zicându le :
— Cum peraţi-ve altele, ca să nu
ve pedepsească sub prefectul pentru
lipsă de cartuşe şi apoi, salutând a-
dăogă.-
— Să ne ved em cu bine! şi p o r
ni.
P otera se uita după el şi ajutorul
d e prim ar scrîşnea, îngânînd sudălm î
la adresa poteraşilor!,..

Păcăleala de la stîna Secului

Pe la începutul lui Iunie> Florea
urmărit d e poteră, se opri la stîna
de pe lângă Mon. Secul,
Mirosind aproprierea eî Florea p o­
runceşte moşneagului din stînă.
— Dă-mî iute haina ta şi să nu
sufli că te împuşc! Eu sunt Florea
Intr o clipă îşî puse hainele moşn^gu
iul şi suflec6ndu-şî mînecile, începu să
mestece în casanul în care fierbea
laptele.
Potera soseşte din spre Sehastria
şi intră în stînă.
— Bună (Jiua !
— Buna (Jiua, respunde Florea, me­
stecând liniştit laptele.
— N a fost pe-aicî Fiorea; un om
aşa şi aşa?...
— A poi nu-1 trimete D pe-aicî
să vedeţi, cum vi l-aş da legat! Da,
eu cred că pe aici e pînă diseară
p6te să pice şi dacă ve înt6rceţî di-
seară...
— Ne înt6rcem (Jiseră poteraşii şi
plecară.
Diseară se întoarseră şi găsiră pe
m oşneag:
— Moşule, na fost Florea pe aici ?
— Ba bine că nra fost! N ’aţî vor­
bit a(Jî de dimineaţă cu el?
— Cum? El era ? respunseră po
teraşiî uimiţi. Şi n’aî putut să ne spu
— Apo% de, nu’mi pun eu bătrâ
neţele in gura puştii!..
Florea poteraş.
După ce Florea mai intră prin
Fălticeni, la jumătatea lui Iunie se în-
tîlni cu potera din T g . Neamţ pe dru­
mul Fălticenilor. Florea era de astă-
dată cu ceî trei tovarăşi aî lui.
- Eî, l’aţî găsit? se adresă Flo­
rea poteraşilor de la T g . Neamţ.
 -— Aşî! respunde un poteraş. Dar
dv. de unde sunteţi ?
— N oi?— potera de Ia Fălticeni,
răspunseră Florea. Auleu, de l ’aşî prin­
de! Un cartuş în inimă şi-l spânzur
de o răchită! urmă Florea.
Acum amîndoue «poterele» c o b o ­
rau pe vale. Poteraşiî din Tg.-N£m ţ
cerură tutun, Florea le dădu. A poi
odată îî întrebă :
— De-aţî vedea acum pe Florea,
ce i-aţî face ?
— Cum suntem mulţi, punem nu­
mai de cât mâna pe el— răspunse u-
nul din poteraşiî din Tg.-Neamţ.
— Flore * se ridică, puse mâna pe
armă şi cu glasul lui tare, care eser-
cita o stranie sugestie asupra ţera-
nilor, strigă;
—- La pămînt cu toţiî! Eu sunt F lo­
rea! Jos armele!-~-şi-şî întinse puşca.
 9

Intrb cîipă armeîe poteraşilor erau

t6te la pământ şi e! îşi ce?ură ier­
tare de insultele ce-î aduseseră. Florea
le luă cartuşele şi plecă în spaima şi
tăcerea tuturor.
Prădarea de la Saşca.
Peste vre-o <Jece (jlile, Florea veni
în satul Saşea, lângă Fălticeni, şi in­
tră singur în cârciumă. După ce stă­
tu puţin, se ridică odată şi, sprijinit
pe puşcă, se descoperi pronunţând
fior6sele î cuvinte ;
— La, pământ cu toţii! Eu sunt
Florea !
Toţi ţeraniî se puseră la pământ,
numaî câţi va din ei declară că ei
sunt străjerii şi ca «autoritate» ei nu
se pot supune ! L.
Florea îî lăsă în pace, dar le po­
runci să sc6tă o vadră de rachiu şi
 — 10 —

să împartă tuturor celor de faţă «în

sănătatea lui Florea».
Ţăranii luară rachiul pe când Flo-
rea ,intra în altă odaie la cârciumar
şi, spunându-î că e «necăjit», îî ceru
500 lei — «dar maî mult nu, că eşti
om nevoiaş».
Cârciumarul îî dădu 500 le îş iF lo -
rea porni, $fci;£nd remas bun» 6me-
nilor !...

Popularitatea banditului
Faptul acesta al supunere! ţăra­
nilor la ordinul luî Florea va părea
exagerat şi inexp icabil ce^or ce nu
ştiu că banditul îşi făcuse numeroşi
prieteni între ţărani, prin faptul că pe
dânşii nu-î prăda; ba fiind vecinic
urmărit şi expus ast fel foamei, îşi
cheltuia toţi baniT, dându-l ţeranilor
pentru a-î aduce de ale mâncăreî. O
 — 11 —

pâine îl costa adesea pe Florea

80— 40 lei!
Când se vedea aproape ajuns de
potere, tăia ştreangul de la căruţa
vre-unuT ţăran, î! lua calul şi, încăle-
când, îi spunea: «Să vii în poiana
cutare că-1 găseşti legat de un c o ­
pac». Ţăranul venea şi-şi găsea ca­
lul. Florea avea numer6se gasde şi
era repede înştiinţat de mişcările po-
terelor.
Aşa îi mersese pomina între ţeranî
că aceştia începură să spună că î pă-
<Jit de D-<Jeu şi că gl6nţele nu-î pă­
trund în trup— nici chiar în călcăiu,
cât anticului erou Achit!
Florea între donfe potere
piua fatală se apropie însuşi pen­
tru Florea. După prădarea delaS aş-
ca, Florea se stabili în pădurea de
pe pîrâul Neamţului.
 — 12 —

Potera din Fălticeni porni spre a-

cea pădure, potera de la M. Neam ­
ţului, com pusă din jandarmi rurali şi
strejărî se porni tot într’acolo. F lo­
rea era acum între doue potere.
El mânca în pădure, când prinse
de veste de la tovarăşii lui că pote­
ra din Fălticeni e apr6pe să-l ajungă.
Lăsă masa, lăsă şi o sumă de arn*e
şi, luând numai o puşcă cu el porni
cu cei trei tovarăşi al lui spre Mo*
nastirea Neamţului.
întâlnirea de lă M.-iVeamţuluI
L a polele dealului mănăstire!, dis­
tanţă numai de vre-o 30 metri de
intrare, Florea şi aî lui se găsiră în
faţa potereî.
Cei trei tovarăşi, o luară la fugă
urmăriţi de gl6nţele poteraşilor; unul
din ele răni la picior de unul din hoţi
dar acesta îşi continuă fuga şi tus­
trei scăpară.
 18

Omorârea lui Florea.

Singur Florea remase locului, îşi
privi puşca şi din nou strigă:
— La pământ, cu toţii! Eu sunt
Florea! Jos arm ele!
De astă dată însă glasul luî îşî pier­
duse magica-î putere. Poteraşiî, în
frunte cu jandarmii rurali, întinseră
puştile spre el, somându-1 să se predea.
Florea respunse cu un foc. Un
glonte porni din poteră şi-l atinse sub
ţîţa stângă, strâns de durere, Florea
mai îndreaptă odată arma şi trase al
doilea foc, dar © pl6e de gl6nţe por­
ni din poteră şi Florea căcju scăldat
în sîngele ce ţişnea din 4— 5 ranî.
Doi jandarmi sau distins în cura­
jul lor.
Eî au primit premiul de 1000 le!
pus pe capul luî Florea de judeţele
Neamţ fi Suceava.
 Parchetele de Neamţ şi Suceava
precum şi ministerul de interne au
fost imediat avizate de omorârea lui
Florea şi s'a primit ordinul ca sâ nu
se urnească din loc cadavrul, ci
Florea să fie înmormântat chiar pe
locul unde a că(jlut sub gl6nţele po-
tereî.
Lume multă a venit să vadă ca­
davrul aceluia care a înfiorat doue
judeţe şi a neliniştit întreaga ţară cu
isprăvile sale, dar şi a$î ţăranii nul
cred că Florea e cel care a fost ucis
căci.... «de se prindeau gonţele
el, Tar fi împuşcat maî de mult!»
Iată acum şi istorisirea făcută de
jandarmul care la omorât.
In (Jiua de 3 Iulie, pe la amiază,
pe când stăteau la masă în mâsti-
rea Neamţului, un preot a venit la
el şi i-au spus că, pe deal, să aud
focuri de arme.
 — 15 —

Imediat jandarmul a luat trei sol­

daţi din regimentul 15 Resboeni şi a
plecat în direcţia în care preotul spu­
nea că s'au auqlit focuri.
Ajuns în pădure, jandarmul a în­
tâlnit pe un alt jandarm, şi au format
doue mici potere cu alţî trei 6menî
şi au luat direcţiuni opuse. După p o­
tera jandarmului s’a luat, însă, un
câine al primarului din comuna Va
nătoriî.
Mergând pe o cărare ca 2 chilo-
metri, jandarmul observă că câinele
se opreşte la o distanţă ca de 80
metri, având aerul d’a fi mirosit ceva.
Potera, apropiindu se puţin, observă
în adever că, de după un pom răs­
turnat, sare un om, la distanţă ca de
50 metri. Acest om întrebă imediat
dacă e vre-un jandarm (jandarmul,
fiind îmbrăcat ţărăneşte, nu a fost
 — 16 —

recunoscut de bandit). Jandarmul la

somat să predea arma, banditul însă,
trecând în dreptul trunchiului şi luând
posiţie în genunchi, le respunde :
«Eu sunt Florea. Ori eu, ori voî,»
şi începu a trage focuri de puşcă a-
supra potereî.
Jandarmul dete ordin soldaţilor să
tragă şi, la primul rând de focuri,
banditul a căcjtut. Tovarăşii cari, după
toate probalităţile, sau găsit atunci
cu Florea, au putut iugi.
La locul unde banditul a căqlut, sa
găsit şi o mămăligă.
Cadavrul banditului Florea a fost
lotografiat în cosciug.

F I N E
 ■gM M aBnW

• i , ;■ !-,•• ■ •■■

yjfe^htfSR
Mn

'fejrvj

PREŢUL 50 BANI