O alergare de cai

de Costache Negruzzi 1 - O ALERGARE DE CAI Tot orasul Chisinaului se adunase ca sa priveasca alergarea de cai, ce se prelungise pan-in luna lui septemvrie cu asteptarea d. conte Vorontov, guvernatorul general a Nuorusiei si a Besarabiei; dar trecerea lordului Durham, ambasadorul Marei Britanii langa curtea Petersburgului, pe la desa, impiedecandu-l, alergarea ramase a se !ace numai in !iinta d. guvernator civil, generalul "edorov. #ocul alergarii este $ece minute a!ara de oras, unde este gatita o galerie de scanduri in !elul chine$esc, pentru privitorii nobili. Prostimea sau, in limba aristocratica, canalia, sede imprastiata pe camp, sau insirata pe marginea unui odgon intins ce n-o lasa sa se gramadeasca. %laba stavila, daca n-ar !i spri&anita de &andarmii politiei' Piata se intinde ovala pe un neted ses, intr-o cerco!erinta de trei verste, insemnata cu stalpusori de lemn de (-) stan&ini departe unul de altul, iar dinainte galeriii este bariera de unde pleaca alergatorii, carii, intr-o !uga, sunt datori a !ace giurul pietii de patru ori, adeca o cale de douaspre$ece verste *ca &umatate posta+; si doi, care intrec pe ceilalti, a&ungand mai nainte tinta, priimesc, cel intai un vas de argint pretuit ,-.. ruble asignatii; cel al doile, -.. ruble, care bani ii da vistieria imparateasca. /lergari de cai se !ac pe tot anul in toate guverniile 0usiei. %copul este ca prin aceasta incura&are sa se imbunatateasca soiul hergheliilor si e !oarte nemerit, pentru ca acum toata calarimea se indestulea$a din tara, in vreme ce mai demult era nevoie a se cumpara cai din staturile vecine. /m uitat sa spui ca numai armasari si iepe sunt priimiti sa alerge; cai nu, si nu de alt soi decat de loc. "iinta !unctionarilor civili si militari, toti immundirati, da acestei privelisti o pompa solenela ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vrastei de mi&loc, cu aceasta deosebire ca aceia se luptau ca sa capete o ochire de la dama inimei lor, si acestia alearga ca sa castige ,-.. de ruble. 1aleria era ticsita de dame !rumoase, !rumusele si mai slutisoare, toate cu deosebite capele si mode de contrabanda, pentru ca desa, !iind port !ranc, se insarcinea$a a imbraca pe chisineence; si e curios a le vedea pe toate cu toalete racoroase si !rumoase si sto!ele engle$esti si !rante$e cum !osnesc trecand cu despret pe sub barba vamisilor, care le privesc strambandu-se si strangand din umeri. 2n !rumos landau de Viena venea inhamat de patru telegari roibi. Ve$eteul, in vechi costium rusesc cu barba lunga, ii mana cu haturi coperite cu tinte de argint, pa$ind un

aer grav, vrednic de un magistrat. 2n luator-aminte indata ar !i cunoscut ca acel atelagiu, desi rusesc, avea o !orma cu totul moldoveneasca; adeca era mai elegant si covarsind masurile obiceiului, caci caii de la roate era cel putin de trei stan&ini departati de naintasii pe care-i mana un !rumos baiet ca de ,3 ani, strigand neincetat4 padi' padi' cu un glas ce rasuna ca piculina intre instrumentele unui orhestru. in acel echipagiu, dinapoi era o tanara dama blonda, a caria !igura avea acea blandeta ce se vede invecinicita de penelul lui 0a!ael si un &une brunet care, de pe barbeta si musteti, se cunostea ca era strain. Dinainte era un om balan, ce putea sa aiba (- ani. Chipul sau era !rumos si interesant, dar o intristare desnade&duita se vedea pe !ata sa palida. 5l purta ochilari ver$i si tinea mainile tinerei dame stranse intru ale sale, cu o !amiliaritate neiertata altui decat unui barbat. Cat pentru strainul brunet, el parea ca nu baga seama ca e langa o !rumuseta si nu se uita la scena con&ugala, care urmare a lui dovedea sau ca acea &una !emeie ii era ruda, sau ca inima lui era prinsa, sau ca era un nesimtitor; pentru ca dama *precum am mai spus+ era atat de !rumoasa, incat va$andu-o cineva, trebuia, daca nu s-ar !i inamorat, cel putin sa o priveasca ca pe un cap d-opera a naturei. Tanarul om smolit eram eu; ceilalti, d. 6polit P. si sotia sa, d-na %., vara mea. %osind la galerie, ne-am dat &os. Vara mea lua bratul barbatului sau, iar eu, !acandumi loc pintre dame cam calareste *cavali7rement+, calcand pe bataturile mosnegilor carii ma da la toti dracii, cotind uni!orme in dreapta si in stanga cu $icerea pardon, talisman care inchide gura ghiontitilor si calcatilor, am alergat la celalalt capat a galeriei, unde $arisem o capela ro$a impanasata ca o pasere de paradis. %tapana acei capele era !analul care ma lumina, magnetul ce ma tragea... Nu voi intreprinde a descrie !rumusetele doamnei B., pentru ca simt ca acum, dupa trecere de cinci ani, oricat as voi sa !iu de nepartinitor, suvenirea ei ar sili imaginatia mea sa galope$e !ara voie si as calca hotararea ce am !acut de a spune adevarul in toata simplitatea sa. Nu voi vorbi deci nici de !armecul ochilor ei, nici de glasul ei ce semana cu suspinul amorului, nici de a ei talie mladioasa... Netagaduit este ca eu slavesc pe toate !emeile tinere si cinstesc pe batrane in amintirea trecutei lor !rumuseti; dar cu toata plecaciunea rog pe damele care nu vor avea o talie !rumoasa, sa ma ierte daca le pre!er pe cele nalte si subtiri. /sta este o gresala de care e vinovat gustul meu. Doamna B. ma priimi cu un $ambet incantator, si va$and negura de gelo$ie ce se raspandise pe !ata mea intru viderea unui tanar o!iter de lanceri ce vorbea cu dansa4 8 iti recomand pe d. /rsenie Timo!eevici 9., imi $ise. 8 ' noi ne cunoastem, am raspuns $ambind cu sila catra rus.8 Bon&ur, mon cher; te stiam la :otin. 8 6eri numai am venit, si maine ma duc. 8 Cum' asa digraba ne lasi; am adaos incretand !runtea si radicand sprincenele, ca

sa-mi dau un aer mahnit. 8 %lu&ba o cere. %lu&ba militareasca are mai multe neplaceri decat multamiri. 8 si mai vartos in vreme de ra$boi. Pururea in bu$a tunului, siliti a bivuaca sub un cort care nu va poate apara de nestatornicia va$duhului, meniti poate a muri departe de ai vostri, !ara alta petrecere decat ceaiul si stosul... 8 /' ra$boiul e cea mai mare placere a vite&ilor, urma el cu un aer !an!aronic, dar pacea, pacea e nesu!erita. / sedea !ara treaba intr-o cetate, in tovarasia unui batran comandant plin de reumatismuri si de decoratii... 8 V-ati a!undat in strategie, domnilor, $isa doamna B., si nu luati seama ca alergatorii au sa plece. !iterul ne lasa. 8 De mult venise lancerul acesta; am intrebat. 8 N-aibi nici o gri&a, imi raspunse doamna B., ra$and; imi vorbea de !orti!icatiile cetatii :otinului. Nu stii insa cat m-a multamit intalnirea voastra. "aceam o comparatie intre voi cand vorbeati; tu atat de negru, el atat de alb; era un contrast de minune. 8 Vad ca comparatia nu-mi era in !avor. 8 h' esti nesu!erit. Taci. 6ata domnul 0., unul din &udecatorii campului *&uges de camp+. Domnul 0. ne spuse ca se va da semnalul alergarii, indata ce se vor cantari concurentii. 8 Cum; am intrebat. 8 Toti se cantaresc cu acel ce se socoate a !i mai greu si celor mai usori li se pune plumb pe sea, pana ce sunt toti deopotriva grei. 8 /sta e nedrept. Daca natura m-a !acut usor, pentru ce sa ma ingreuie cat un grosoman, ce trage poate opt sute de litre; 8 /sa e regula. 8 Care socoti ca va lua premiul; intreba doamna B. pe &udecatorul de camp. 8 Precum gandesc, Meleli va castiga, caci e bun calaret. 8 Care e Meleli; am $is. 8 /cel mic, acolo, cu un strai unguresc larg, incat pare ca e de imprumut.

8 %laba nade&de, am urmat, caci n-are nicicum aer calaresc. 8 %a-l vedeti pe cal, veti &udeca alt!el; dar aud chemanduma. Ma iertati, ma rog. 9udecatorul alerga si, gasind toate !ormalitatile implinite, dete semnalul strigand4 alle$' /lergatorii plecara ca sageata. ................................... 8 Ma uit la vara d-tale, imi $ise doamna B., si simtesc o nespusa compatimire pentru soarta ei; atat de tanara si atat de nenorocita' /bia incepuse a gusta dulcetile unei casatorii potrivite, cu intaiul ei barbat, colonelul D., tanar, !rumos, vitea$, si moartea il secera sub $idurile %ilistrei. /cum, acest al doile... 8 ' ea il iubeste. 8 Nu ma indoiesc, caci d. 6polit merita a !i iubit, dar ce amar trebuie sa !ie in su!letul lui si cata &ale in inima sotiei sale, care seamana /ntigonei spri&inind pe 5dip. 8 Cu deosebire ca acel vestit rege a Tebei era batran si d. 6polit este inca in !loarea &unetei. 8 Vai de el' cu atata e mai de tanguit, pentru ca in vrasta in!ocata a tinerelor simtiri, viata i s-a !acut o povara dureroasa. 8 in adevar, am luat seama ca nu vede bine, dar asta poate !i o boala trecatoare. 8 Nicidecum. 5 desavarsit orb. in $adar s-au silit cei mai iscusiti doctori ai Petersburgului si ai desei, nu l-au putut !olosi, ci mai vartos, pe langa desnade&duirea de a se vedea vindecat, de care patimi moralul sau, !i$icul lui su!eri intr-atat incat pare ca e un batran trecut' , Dumne$eule' Blastemul lghii se implini'... <gomotul gloatei ne curma vorba. /lergatorii veneau. ................................... Doispre$ece concurenti purcesesera si numai cinci se inturnau. Curand si din acestia mai ramasera trei. Doi rivali era acum4 un armasar negru si o iapa sura. Calul era mic de trup, dar plin de !oc; picioarele-i era atat de delicate, incat pareau ca numaidecat or sa se !ranga. Pe dansul era Meleli. 5l sta in!ipt pe sea si atat de neclintit, incat omul si dobitocul semanau un trup, un centaur. Calul era numai spuma; muschii i se intinsesera ca coarda unui arc si aburi grosi ieseau din el. "runtea calaretului siroia de

sudoare; el legase !raiele de oblancul selei si se tinea de coama cursierului. 6apa sura, pe care o incaleca un &ochei a nu stiu carui domn, era mai mare decat armasarul; trupul ei lungaret o arata ca e !ugarita. intinsese capul inainte, urechile le lasase pe spate, si alergand alaturea cu dansul, suieratul largilor ei nari era ca boldul unui pinten pentru armasarul care atunci si mai tare se rape$ea la !uga, insa ea nu-i da pasul. /mandoi era acum ca la cinci sute pasi de tinta, cand Meleli in!ipse ambi pinteni in coastele armasarului. 2n sange purpuriu vapsi pielea lui lucie ca atla$ul si negru ca pana corbului. 0anche$and de durere, se rasu!la s!oraind strasnic, $burli unduioasa coama si, aruncandu-se in $ece copce, a&unse tinta, nobilul dobitoc' indata il urma si iapa. 8 :ura' striga gloata, batand in palme. Meleli priimi vasul de argint pe care era sapate armaturile Besarabiei. /rmaturile aceste sunt4 capul $imbrului moldav, tiind in coarnele sale pa&ura imparateasca cu aripele intinse. intovarasit de &andarmi si de toti privitorii, cu mu$ica inainte sunand mars, Meleli intra in oras. /sta intrare trium!ala se pomeneste si se va pomeni multa vreme in capitala Besarabiei, precum se pomeneau la 0oma trium!ele lui Cesar, /ugust s.c.l. ................................... 8 Ce lga, doamna mea, si ce blastem; am intrebat. 8 /sta e o lunga si trista istorie, pe care iti voi spune-o deseara, imi $ise doamna B., suindu-se in trasura. 0adicand storile, imi $ambi, !acandu-mi un semn de adio cu buchetul de !lori ce avea in mana. chii mei au urmat careta pana ce au pierdut-o din vedere. %eara am alergat la doamna B., pe care am gasit-o singura, asteptandu-ma. 6ata ce imi spusa4 P.%. 6storia unei !emei, spusa de o !emeie, are un !armec deosebit. Copie$ din albumul meu chiar spunerea doamnei B., incredintat !iind ca cetitorul imi va ramanea multamitor. 2 - OLGA =%unt acum cativa ani de cand traia in orasul nostru o tanara dama. Nime nu o stia de unde este si cine este. 2nii spuneau ca e vaduva unui nobil polon ce pierise la strolen>o; altii adevereau ca barbatul sau, pe care insa nu-l cunosteau, are protesuri ce il tin in Petersburg; altii ca e o vanturatoare ce cutriera lumea pentru placerile ei; in

s!arsit, acei mai re$onabili &udecau ca ea trebuie sa !ie vro nenorocita pacatoasa, care venise sa se spaseasca in uratul monotoniei Chisinaului. in scurt, aceea ce se a!lase mai sigur pentru dansa era ca se numea lga si era polone$a. lga vietuia !oarte retirata; rareori o putea vedea cineva la gradina imparateasca, cetind sub umbra unui tei. Mi s-a intamplat s-o vad odata, si n-o poci uita nici acum. inchipuieste-ti una din acele !emei ce slu&esc de indreptare naturei pentru toate slutele ce a !acut din gresala . "igura nobila si melancolica; niste sprincene pe care penelul nu le-ar !i incordat cu atata delicateta incoronau ochii ei negri ca mura, cu cautatura tan&itoare; albeata !etei si a gruma$ilor ei, pe care !luturau lungi repantiri, picioarele ei ce parea ca se &oaca in niste mici panto!i; talia sa care avea acea disinvoltura cu care natura in$estrea$a pe !emeile de mia$a$i. intr-un cuvant, oricare din aceste !rumuseti in parte ar !i !ost de a&uns ca sa destepte un simtiment de mirare sau un !ior de amor. 5a sa parea a nu avea mai mult de doua$eci ani; dar cate su!eriri au trebuit sa aiba acei !atali ani, de vreme ce stersesera ro$a de pe crin si innegurasera o asa ingereasca !runte' Va$andu-ne mergand spre ea, trecu in alta alee si se !acu neva$uta. 8 in adevar, am $is d. 6polit care imi da bratul, dama necunoscuta nu se pare a-ti !i compatriota; bruneta si polone$a' 8 Pintre garo!ele albe, de multe ori creste cate una de alt color, imi raspunse. 8 0aspunsul este poetic; dar asta sarmana garo!a se vede !oarte su!erinda, si, $au' eu de as !i in locul d-tale, as cauta s-o mangai macar pentru dragostea natiei. 8 D-tale iti e lesne a vorbi cu asa usor ton' D-ta n-ai iubit, nici ai sa iubesti vrodata, pentru ca te-ai deprins a socoti amorul o $abava, nimic mai mult. Cat pentru mine, ma cutremur la singura ideea de a iubi, pentru ca cunosc urmarile acestei gro$ave patimi' 8 /h' ma sparii, am strigat. si de vreme ce este asa, iata !agaduiesc a nu iubi niciodata.= 5?presie luata de doamna B. de la Bal$ac. 8 si ai putut lua o asemene sumeata hotarare; am curmat eu. 8 h' sa dai sama daca am calcat-o, raspunsa ea tin$andu-mi mana... 5ram !ericit' Dupa putin, doamna B. urma4 =/&ungand in capatul aleei, ne-am pus pe o canapea de bra$de. D. 6polit gasi niste tabliti ca$ute langa un copac; negresit ca lga le pierduse. 8 /' am $is, iata acea ce ne va lamuri asupra misterioasei dame. #uai tablitile, le deschisei si pintre multele versuri si note lesesti si rusesti, iata ce gasii4 = n s@Agare un seul instant de la vie... aussitBt une pente inAvitable nous entraine et

nous perd; on tombe en!in dans le gou!!re, et l@on se rAveille ApouvantA de se trouver couvert de crimes avec un coeur nA pour la vetru...= Pe alta !ata4 = cchi, piangete; accompagnate il core Che di vostro !allir morte sostiene=. Mai inainte4 =Vergessen sie nicht, dass $Cischen ihrem Braut>uss das 1espenst einer %elbstmDrderin stEr$en Cird=. 8 0ousseau, PAtrarFue, %chiller, ce mo$aic de poeti' am $is. Precum vad, doamna lga e o poliglota; si nu s!atuiesc pe cine n-a !i cetit pe acesti autori sa-i !aca curte. Daca asta gingasa #ui$a cauta vrun "erdinand, negresit ca nu-l va gasi in Chisinau. 6polit nu m-asculta, dedat !iind cu totul a ceti cele scrise in tabliti. /mandoi pa$eam tacere gandind, el la lga, eu... la toaleta pentru balul de la club. 8 are va veni la bal; am intrebat dupa putin. 8 Nu stiu. 8 D-ta insa vei !i. 8 Poate. 8 ' Tablitile aste ti-au luat mintile. 2itasem si lga si tabliti, cand, dupa vro doua luni, am intalnit pe 6polit la primblare. Trebuie insa sa stii ca, sau indemnul meu, de care ma voi cai toata viata, sau acele !atale tabliti au !ost nascut un prietesug intre lga si 6polit, prietesug ce se schimbase in cel mai in!lacarat amor. Toata lumea $icea ca el o iubeste si ca este hotarat a o lua, mai ales ca acum si locuiau impreuna; insa ea parea ca inca mai mult se retrasese din lume. 8 iti cer o mie de iertari, imi $ise el, apropiindu-se; este o multime de vreme de cand n-am venit la d-ta. Pricina... 8 Pricina e !rumoasa polone$a, am curmat ra$and, si vreu s-o iert caci mi-a rapit un prietin, de vreme ce a i$butit a domoli o inima salbatica. 8 /devarat, imi raspunse; nu tagaduiesc ca lga ma iubeste cu toata !rene$ia amorului; asemenea o iubeam si eu la inceput, dar acum iti marturisesc ca nu mai simt acel !oc, acea betie. /morul meu se pre!acu in compatimire. lga e minunata, e un inger, dar pururea trista, pururea plansa, ma teme, ma chinuieste, imi scoate su!letul cu atata dragoste. 5u o iubesc acum mai mult de mila... 8 /, esti o !iara, domnule' 8 Tanguieste-ma, doamna mea, si nu ma osandi. %imt, cunosc, vad ca sunt un

vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei; su!erintile ce am tras de la se?ul dvoastre mi-au stricat inima, au departat-o din cararea acea in!lorita pe care o visea$a o inima de doua$eci ani. 5u am acum trei$eci si doi ani si am cercat prea multe chinuri. Pururea vandut de !emeile care imi &urau un tanar si vecinic amor si apoi ma paraseau lepadandu-ma ca pe o moda veche, !ara macar a cugeta ca prin aceasta omoara o !iinta omeneasca, am s!arsit prin a le cunoaste si a le pretui pentru aceea ce sunt4 niste draci !rumosi lasati pentru a ne chinui. 8 Multamesc de compliment, am $is. 8 6arta-ma, doamna mea, si iti re$ic, &aleste-ma si nu ma osandi. 8 Dar daca ai o inima asa stricata, am adaos, daca nu esti in stare s-o iubesti pre cat te iubeste, pentru ce nu te destainuiesti ei; pentru ce o imbrancesti, &ucandu-te, in rapa pierirei; 8 /m cercat, doamna mea, dar, ce pot !ace, cand singura idee e in stare sa o omoare. /morul ei e e?altat, nobil, plin de !oc, dar neca&icios. Nade&dea mi-e la vremea care vindeca toate. %!arsind, ma lasa ca sa alerge inaintea unei tinere dame ce venea spre noi.= 8 Vara mea, colonela D.; am $is eu. 8 5a insasi, imi raspunse doamna B. 6polit acum o iubea pe dansa si uitase pe lga... /h' oameni, oameni inrautatiti' Vedeti o biata !emeie nevinovata, tanara, cu inima simpla si linistita. urmariti, va tineti ca niste duhuri necurate de ea, pana ce prin ademenirile voastre o !aceti de-si calca datoriile sale de !emeie, uita virtutea, leapada cinstea ca sa s-arunce in bratele voastre si apoi, spre rasplata tuturor acestor &ert!e, o a$varliti cu despret, $icand4 atata e tot'... cru$i, nesimtitori, in!ami, nelegiuiti'... Toata aceasta !rumoasa chiriela de epitete se adresa la mine. /m vrut sa ma apar. 8 in adevar, am $is ra$and, cum de nu cade trasnetul sa arda pe niste asemenea necredinciosi; 8 0a$i, domnule, dar eu nu rad... h' ai un aer nestatornic care ma ingro$este' 8 /h' am strigat, luand un aer cat am putut mai melodramatic, poti a ma &udeca acest !el; %ocoteste ca eu n-am inca trei$eci ani si prin urmare sunt cinstit. De nu vrei sa ma cre$i, ve$i ce $ice Bal$ac in Papa 1obse>... Bal$ac era autorul !avorit al doamnei B. care, multamindu-se de acest bun martur, imi $ambi sorbind in!u$ia copacelului de China din ceasca de vermeil, si dupa putin urma4 =6polit iubea pe colonela D. si uitase de lga... lga nu mai era acum pentru dansul decat o suparare de care cauta vrun mi&loc a scapa' Nu doara ca tagaduiesc caracterul lui cinstit si nobil; din impotriva, stiind cata delicateta are in su!let, nu-l osandeam, ci

il &aleam si plangeam pe acea nenorocita !emeie care abia o cunosteam si care, &ert!a unei crude !atalitati, era silita a bea un nou pahar de durere' Toata lumea vorbea ca 6polit a sa ia pe colonela D. Pe mine insa inima nu ma lasa a crede la atata necredinta. imi parea gro$av a-mi inchipui amorul atat de nedrept, incat sa voiasca a-si strica el insul lucrarile lui. intr-o $i, a!landu-ma singura acasa, imi vestira pe doamna lga. /sta vi$ita imi pricinui mirare, caci, precum am $is, noi abia ne cunosteam. Desi eram negata, am luat un sal si am priimit-o. Pare c-o vad' nu era acum lga acea pe care cu cinci luni in urma o va$usam atat de !rumoasa, desi palida, la gradina; !ata ei era atat de slaba... atat de schimbata. Pelita ei samana cu batista subtire, !ara pic de viata; o moarte sa vestea in ochii ei scanteitori. /r !i $is cineva o statuie de marmura, iesita din mainile lui Canova. /m alergat inainte-i, am luat-o de mana 8 mana ei ardea 8 si am pus-o langa mine. 8 /h, doamna mea' imi $ise, si glasul ei era inecat de suspine, iarta cute$area mea; oh' sunt !oarte nenorocita' #acrimile ii implura ochii. 8 #inisteste-te, doamna, i-am raspuns. h' intaleg' in adevar, esti !oarte nenorocita' 8 /sa e ca se insoara; striga ea cu glas spariat, sculandu-se; asa e ca ma lasa; , Dumne$eul meu, indura-te' 8 De d.6polit vorbesti, doamna; <ic c-a sa se insoare, dar nu cred ca poate !i intratata de crud. si in s!arsit, !iind aceasta, pentru ce sa te mahnesti; %a vede ca e nevrednic de amorul d-tale. 2n nestatornic se despretuieste si se uita... 8 %a-l uit' eu sa uit pe 6polit; Pesemne d-ta nu stii, doamna, ca el mi-a !agaduit un amor !ara s!arsit; Pesemne d-ta n-ai iubit, doamna; Nu stii ce venin este acesta; h' te !ericesc daca esti nesimtitoare' Vai mie' eu am cunoscut amorul; inca o data am iubit si acel intai amor m-a nenorocit, acesta ma omoara. Voi muri negresit... 5l era bucuria mea, su!letul meu, si sa ma lase; Caci in adevar voieste a ma lasa... h' il voi omori si pe el si pe sotia lui'... in!urierea ei m-a ingro$it. 5ra de o !rumuseta !ioroasa. /st!el trebuie sa !i !ost Didona cand hotari a se ingropa subt ruinele Cartagei. M-am sculat. 8 Te spariu, doamna mea, imi $ise dupa putina tacere, 8 iartama' Cand ai sti cat !oc este in asta ticaloasa inima' 5 un vulcan pe care numai moartea il va stinge'... stiu ca d-ta ii esti prietena, pentru aceea, dupa Dumne$eu, la d-ta mi-e nade&dea. /&uta-ma, doamna' %capa un su!let de la osanda' <i, !a, mi&loceste sa nu ma lase' 8 si ce pot s!aturile mele, cand lacrimile d-tale nu !olosesc; am $is. 8 /h' cand gandesc ca ieri, nu mai departe, lua crucea si se &ura pe sanatatea lui, pe

viata lui, pe ochii lui, ca ma iubeste si ca va !i al meu'... are Dumne$eu va su!eri sa se calce ast !el &uramintele !acute in numele sau; are trasnitele ceriului s-au stins;... Pentru ca si s-a &urat, doamna, in mii de randuri. 5u insa ma temeam de amorul lui' De cate ori imi spunea ca ma iubeste, vorba asta ma implea de !iori. presimtire amara imi $icea ca omul acesta, care-l vedeam &urandu-se pe ochii lui dinaintea icoanei si luand martura dumne$eirea cu atata usuratate, este un tradator. #acrimile ce varsa la genunchii mei ma spariau; inima imi spunea ca sunt minciunoase. si insa, !iinta ticaloasa ce sunt' adormeam pe nade&dea !agaduintelor lui; visam !ericirea in bratele ce erau sa ma vanda'.../h' caci nu mi-a curmat moartea $ilele in ceasurile acele' /s !i murit norocita si n-as !i silita acum a-l blastema si a plange' siroaie de lacrimi curgeau din !rumosii ei ochi. 2n tanar om, de ar !i va$ut-o atunci, negresit ca nu s-ar !i stan&init cat de putin a in&unghia pe nelegiuitul ce o adusese in starea aceasta. Cat pentru mine, nestiind cum s-o mangai, am inceput si eu a plange. 5a urma4 8 :otarasem sa ma duc la rivala mea, sa-i spun nelegiuirea omului carui va sa-si incredinte$e soarta. Nu o cunosc, dar aud ca e o !emeie tanara, buna, simtitoare; poate ca s-ar !i indurat de nenorocirea mea. h' i-as !i spalat picioarele cu lacrimi si ar !i trebuit sa calce peste trupul meu ca sa se duca a se cununa cu el; dar in minuta cand voiam a ma duce, puterile m-au lasat. Nestiind ce sa mai !ac, am hotarat sa viu la d-ta. stiu ca el te stima, stiu ca ti-e prieten; d-tale ti-e mila de mine, d-ta esti buna, plangi... "ie-ti mila de o nenorocita' %capa-ma, doamna mea, mantuieste-ma'... si biata !emeie ingenunchease dinaintea mea si imi saruta mainile !ara sa poata articula un singur cuvant de greutatea suspinelor. 5u plangeam ca si ea si cine ne-ar !i va$ut in momentul acela n-ar !i putut deosebi care e mai nenorocita, lga sau eu. M-am pus la scriitoriul meu si am scris lui 6polit ca indata sa vie la mine. /m sunat; o sluga intra cu un bilet in mana. 8 Du acest ravas la d.6polit P., i-am $is; sa-l gasesti numaidecat. 8 D. 6polit e la doamna colonela D., imi raspunse. bilet. 8 /da, am $is; dar lga il luase mai inainte. tipand strasnic, scapa biletul si iesi rapede. in bilet scria4 =Doamna B. este rugata sa binevoiasca a veni la - ceasuri diseara la biserica catedrala spre a asista la cununia d. 6polit P. cu d-na colonela D.= Ceasornicul arata patru. /bia aveam vreme a-mi !ace toaleta. Toata nobilimea era la biserica cand am intrat. M-am pus la un loc de unde puteam privi pe miri. 1albineala !ireasca a lui 6polit se !acuse mai gro$ava la lumina !acliilor de ceara si sudoarea roura melancolica lui !runte. %e cunostea ca se lupta in sine mustrarea cugetului si presimtirea. Din impotriva, cata senineta pe !ata tinerei lui sotii, cata bucurie, cate sluga de acolo a adus acest

va$ui tremurand cand cetea. Deodata,

nade&di de !ericire' Ceremonia se s!arsise. Toti !ericitau pe tinerii soti, gatinduse a-i intovarasi acasa. in momentul acela, va$ui pe politmaistru ca veni de a!ara cu graba si vorbi cu doctorul %., care sedea langa mine. 8 Ce este; l-am intrebat. 8 Nimic, imi raspunse cu o barbara !legma, o !emeie s-a otravit. si iesi indata cu doctorul. Cuvintele lui %chiller ce le cetisem in tablitele lgai imi venira in minte. =Nu uitati ca intre sarutul insotirei voastre se va pune !antomul acelei ce s-a ucis din pricina voastra.= greutate imi apasa inima; un nor ametitor veni si se puse pe ochii mei. Mi se parea ca biserica se invarteste cu mine si niste luciri scanteioase imblau impregiurul meu. %imtind picioarele-mi slabind, am inchis ochii si m-am tinut de strana ca sa nu cad. Nu stiu cat tinu asta !antasmagorie, caci, cand m-am desteptat, eram singura in biserica. Tremurand si cuprinsa de spaima, am iesit. %osind acasa, slugile imi spusera ca politmaistrul si cu doctorul %. ma cautasera si ca ei veneau de la lga pe care, cand a&unsasera, au !ost gasit-o moarta. ................................... /bia trecusera patru luni de la insurarea lui 6polit si de la moartea lgai si el se bolnavi de ochi. Curand i-au lipsit viderile si blastemul lgai se implini. /cum e de tot orb. %imtirea nenorocirei lui, mustrarea cugetului, pomenirea pacatului sau i-au atacat sanatatea si, in varsta de trei$eci si cinci ani, asteapta si doreste moartea ca o !ericire. 6ata ispravile d-voastre, domnule. /h' !erice cine nu iubeste si nu simte'= Doamna B. o!ta; eu nu mai radeam. 3 - TRISTETEA Viind la birtul unde ga$duiam, am gasit un mare pachet cu scrisori de la 6asi. Toate imi vesteau cate o suparare. 2na un protes, alta niscaiva vesti politice mahnicioase. in s!arsit, una mai mica imi spunea ca ma asteapta, ca ma iubeste, ca ma doreste. /sta era o !rumoasa !ata care credea c-o iubesc. Nu, nu te iubesc, sarmana copila' De ti-am si spus-o, am mintit, am vrut poate sa te insal ca un ticalos. Nu, nu sunt eu vrednic de amorul tau' De te-as !i iubit, n-as sadea !erecat in lantele doamnei B., !emeia asta neinteleasa, care-mi spune ca ma iubeste ca si cum m-ar intreba ce mai !ac; vesala, $burdateca, &udecand amorul o trecere de vreme, !agaduindu-mi o vecinica dragoste si intrebandu-ma cand ma intorc la 6asi. Nu; eu nu voi sa !iu iubit ast!el. Voi o !emeie cu ochii plansi, cu !ata mahnita, care sa

ma teama, sa ma iubeasca si sa moara cum a murit lga. si insa merit eu oare un asamenea amor, eu, care tot !ocul amorului tanar, tot delirul &unetei cei mai in!lorite le-am cheltuit in adimenirele unei cochete... in adevar, numai un amor poate avea cineva si acela numai nu se uita. /ceasta este o loterie a inimei. Daca un tanar intalneste o inima simpla si nevinovata, el este !erice; inima lui !rageda si curata ia o opinie incantatoare pentru amor; iar de se !ace partea unui su!let !atarnic si tradator, atunci pierde toata ilu$ia si, in locul !ericirei, capata pi$ma si impietrire. h' cand ar voi !emeile sa stie ce inalta solie au priimit de la cer; cand ar voi sa stie ca sunt lasate ca sa ne pa$easca de rau, sa ne indure inima, sa !aca !ericirea vietii noastre, !ara-ndoiala ca iubirea lor n-ar tinea numai pana ce se usuca sarutul nostru de pe bu$ile lor' 5u totdauna am gandit ca ingerul pa$itor pe care provedinta l-a dat !iecarui om nu este decat !emeia caria el a &art!it amorul sau; si insa, pentru ce lasa ele a intra intr-o inima plina de iubire indoiala si ura;... ' nu sunt eu vinovat, sarmana copila, daca nu te iubesc precum meriti; dea seama gro$avele !iinti ce mi-au stricat inima... Voiesti a !i iubita; gaseste vrun inger, precum esti tu' %luga mea intra cu un bilet. /ceasta era o po!tire la pran$ pe a doua $i de la d. 6polit. 0avasul era scris de sotia lui. Dedesubt scria4 Vom !i numai noi. Ma invita la masa' si ce !igura eram sa !ac eu privindu-i starea, dupa cele ce-mi spusese doamna B.; %a vad un om lipsit de simtul cel mai scump; care este intr-o vecinica noapte; pentru care soarele n-are ra$e, nici campul !lori. 2n om care iubeste cu tinereta pe gingasa lui sotie si insa nu o poate vedea. si ea, oborata sub apasarea soartei, privind pe acest barbat !ara sa poata a!la un cuvant cu care sa-l poata mangaia si gandind la cel mai intai pre care moartea i l-a luat; vaduva de doi barbati *6polit se putea socoti ca mort+ la G, ani, in cea mai in!lorita !rumuseta' 8 /m raspuns cerandu-mi iertare si prete?tand o pricina insamnatoare. Ma simteam !oarte trist. Voiam sa plang si nu puteam. /m deschis !ereastra. Ceriul era turburat; nori grosi se primblau ca niste munti pe el, lasand in urma lor o ceata cenusie; luna se ascunsese; cateva stele pribage se iveau unde si unde pintre nori. Vedeam orasul adormit des!asurandu-se sub mine ca o mare umbra. #inistea domnea pretutindeni, numai inima mea era turburata. Curand, un vis destept imi in!atosa toate intamplarile vietii mele, de la ,H ani cand am pierdut pre tatal meu, cand am ramas singur in lume si pana la GI. 1andeam la maica-mea pe care abia o cunoscusem, gandeam la valurile ce ma cuprinsesera in lume, gandeam la toate acele !iinti pe care le iubisem, de la cocheta pe care o iubisem intai, pana la copila care-mi scria, pana la doamna B., pre care o iubeam acum. Mi se parea ca le vad pe toate trecand pe dinainte-mi, !rumoase, vesele, triste, planse, ra$ande... Tunetul vuia in departare; cerul acum se invalea cu o haina posomorata; stelele piereau pe rand. De as !i !ost poet, as !i privit cu placere aceasta scena mareata a naturei, dar timperatura avu pururea o deosebita in!luenta asupra !i$icului meu. 2n soare !rumos, o noapte senina ma inveseleste; din impotriva, o vreme urata ma

intristea$a; in adevar, gandeam, daca engle$ii au tot asemenea vreme, au dreptate sa se sinucida. Ce vi!or se gateste' %telele stralucesc de o mai vie lumina' %pun ca de cate ori moare un om, su!letul lui merge de-si ia loc intre stele; oare care va !i steaua lgai; poate ca acea care e acolo in capat. Ma uitam la 2rsa mica. 8 Domnule, imi $ise sluga, tragandu-ma de haina, ga$da intreaba de nu vrei a cina. 8 Nu vreu, am raspuns. 8 Domnule, sa inchid !ereastra; vremea e turbure, curand a sa tune. 8 s-apoi; 8 stiu ca d-tale nu-ti place tunetul. 8 /sa este, cand e aproape si cand trasneste; dar cand vuieste in departare imi place. 8 , cum !ulgera de strasnic, adaoga blastematul, groa$nice tunete o sa avem' trebui sa trasneasca undeva. /cest din urma argument ma !acu sa ma trag de la !ereastra. inturnandu-ma, va$ui pe ga$da cu servetul pe mana. 8 Daca domnul va sa cine$e, imi $ise el, i-am gatit un holod- noi minunat, blinee cu icre !ierte in unt si... %ingur numele bucatelor era de a&uns ca sa-mi taie apetitul. 1a$da mea era un mosneag ca la 3- ani, scurt si gros. in &unia sa se vede ca !usese balan, caci ochii lui avea inca o usure vapsea de alb-albastru. "ata lui rosie ca morcovul si !runtea !ara nici o $barcitura arata ca pentru el viata n-avusese $ile negre. 8 De mult esti insurat, mosule; l-am intrebat. 8 De patru$eci de ani. 8 /i copii; 8 Trei baieti si o !ata. 8 si unde sunt; 8 Doi slu&esc in oaste; cel mai mic e pisar si !ata mea traieste la Tulcin. ' %asa mea... 8 %asa; ce va sa $ica %asa; 6van, sluga mea, imi spuse ca e diminutivul din /le?andra.

8 %asa mea, urma mosneagul, e dama mare; am maritat-o dupa un cinovnic de la Tulcin. Barbatul sau este gubers>ii-secretar. %a o ve$i, domnule, aceea e !emeie; mai nalta cu doua palme decat mine. %eamana bunului sau care a !ost grenadir, si groasa cat mine. s-apoi, !rumoasa, rosie ca un bu&or; numai cand era mica a ca$ut din scrinciob si de atunci e cam schioapa; varsatul a stricat-o putin si i s-a scurs un ochi. 8 si invatata, domnule, ca un diac. %crie, ceteste gro$nic. Cand a !ost asta-primavara la mine, mi-a lasat niste carti !oarte !rumoase; pacat ca nu stiu a ceti. 8 Trimiti-mi-le sa le vad, am $is. /cesta era "lorian tradus ruseste. 8 Ceteste tu si eu voi asculta, am $is lui 6van. 5l incepu4 =Dupa ce alerga de la o turma la alta, ca sa se gudure la 5licio si la 1alatea, cainele incepe a alerga prin magura; si se ia dupa un ied salbatec. 6edul !uge si trece langa pastorite...= 8 Deschide in alt loc. =5stela se rosi uitandu-se la maica-sa. Margareta ii da voie sa priimeasca pre$entul si pastorita sta inca nehotarata. #a urma, c-o mana tremuranda, apuca cordela verde, care era in gruma$ii berbecului...= 8 5' da-mi pace cu pastoritele si cu berbecii cu cordele ver$i. Va$and ca pastoralele d. "lorian nu-mi pot imprastia melancolia, m-am culcat, insa de abia apucasem a adormi, si un vis !antastic veni si-si puse asupra-mi negrele sale aripi. Parea ca ma a!lam intr-un mare salon imbracat in doliu, unde ardeau doua mari policandele cu luminari de ceara galbena. lga dormea culcata pe o canapea. 6polit o privea stand la capul ei. Doamna B. se gatea la oglinda !redonand aria din vodevilul rusesc Jo$aca stihotvoreta . Prin salon se primblau oi cu cordele ver$i la gat si %asa sarea, schiopatand si strambandu-ma. Nu stiu cat tinu acest popuri de vedenii, caci, cand am deschis ochii, era $iua mare. 4 - CATEVA RAVASE 5ra cateva luni de cand ma inturnasem la 6asi. Varte&ul sotietatii, protesuri, intrigile politice ma cuprinsesera intr-atat, incat, nea!land minuta de raga$, am !ugit la tara4 insa acolo singuratatea, aerul curat, privirea naturei desteptara in inima mea suvenirea doamnei B. in $adar cautam a scapa de prigonirea acestui amor atat de in!lorit. 5l se tinea de mine si ma !acea a cerca toate chinurile despartirei. De ma duceam la vanat, mi se parea ca rasunetul puscii mele trece Prutul si merge de moare la usa doamnei B. De voiam sa cetesc, doi ochi !rumosi se puneau dinaintea literelor si in orice !ras gaseam o espresie a doamnei B. Nemaiputandu-ma lupta, am scris sa-mi vie pasportul. /m lepadat toate romantele si m-am apucat de cetit pre Tucidid si pre

Keno!on. Dumne$eu sa ma ierte si pre mine si pre acesti vestiti si limbuti autori' Neideat in strategie, n-am putut pretui nici !rumoasa retirada a celor $ece mii, nici ra$boaiele peloponisiace. /runcam cartile si ma duceam de priveam Prutul cum curge si !ericeam pe ca$acul cu barba lunga de la pichetul din cea parte. imi era drag ca$acul. /u nu era si el de acolo de unde era doamna B.; /!lam multa poe$ie in nasul lui turtit si ochii mici si multa armonie in strigatul lui monoton4 >to idiot; Keno!on si Tucidid se dusesera pe urma lui Bal$ac si a lui Lalter %cott. imi marginisem cetirea numai in amoroasele ravase a doamnei B. "ara indoiala, $iceam, acesta e limba&ul adevaratului amor' #aconic si in!ocat. Doamna de %AvignA si Ninon de #enclos niciodata n-au putut scrie ast!el. /h, cat m-a iubit de strasnic' si eu care socoteam ca e o cocheta si... 6van imi curma monologul. 5l imi aducea pasportul si doua scrisori cu timbrul Chisinaului. Cunoscui pe adresa unuia slova doamnei B. Tremurind de !ericire, am deschis-o. 6ata ce-mi scria4 =Prietenul meu' %unt !oarte nenorocita' /ud ca te gatesti sa vii iara in Basarabia si nu stii cat m-a suparat vestea aceasta...= inceputul era original. =Te-ai !ost dus; gandeam ca ma vei !i uitat. /h' cand ai sti cat te-am iubit, dar acum nu te mai iubesc. 6arta sinceritatea mea, dar cand ai sti cat sunt de nenorocita' De cand te-ai dus, toate ne!ericirile m-au impresurat; am pierdut pre Bibi' inchipuiesteti ca se vede ca-i dasa supa !ierbinte sau cine stie ce' Pe la mie$ul noptii aud un gro$av harcait pe canapeluta unde el dormea. %ar din asternut. Ce sa vad; bietul Bibi era in spasmele agoniei. h' nu-ti poti !ace o idee de ce am cercat' h' sa-l !i va$ut cum ma privea cu ochi lacrimatori' Cum se varcolea in bratele mele' /m sculat toata casa; am trimis dupa doctor; dar saracul era in cele de pe urma minute. Nemaistiind ce sa !ac, iam turnat pe gat cateva linguriti de apa de Colonia. %armanul' %armanul' trebuia sa-l ve$i cum urla, cum se $buciuma' h, gro$ave minute pe care in veci nu le voi uita' Cand a venit doctorul, il gasi mort si pre mine lesinata... #acrimile ma opresc de a-ti mai scrie, dar te rog inca o data, de vei veni in Basarabia, sa te !aci ca nici nu ma cunosti. Cand ai sti cat sunt de nenorocita' P.%. 0upe scrisoarea aceasta.= /m scapat scrisoarea din mana si am deschis pre ceealalta. =Prietenul meu' Tu ma intrebi atate lucruri deodata incat nu stiu la care sa raspund mai intai. Vad insa ca incepi cu doamna B. si s!arsesti cu doamna B. /sadar de dansa iti voi vorbi, caci pentru celelalte interese nu-ti prea bati capul si ai dreptate, pentru ca stii ca m-ai lasat in locul tau si nu te indoiesti de sarguinta mea, de vreme ce multamirea mea o cunosti ca e sa ma tavalesc prin presudstvii *tribunaluri+; si cu venirea ta *care cred ca va !i in curand+ te vei incredinta ca prietenul tau a !acut pentru tine mai mult decat tine, pentru ca pre dansul amorul nu-l taraie de nas dupa doamna B.

Tu imi scrii sa te instiinte$ ce !ace; cum su!ere departarea ta si daca durerea-i s-a mai alinat. %armane prietene' mi-e &ale de tine, caci tu esti !acut a !i cat vei trai inselat de !emei. Mangaie-te, simtitoriule Verter, sarlota ta nici a murit, nici s-a in&unghiat, nici si-a !acut seama, nici s-a bolnavit *decat numai cand i-a murit catelusul+, ci din impotriva, a doua $i s-a aruncat in bratele unui tanar o!iter de lanceri...= 8 "ecior' da-mi sipul cu o de Colon. 8 N-avem aici la tara o de Colon. 8 Da-mi ceva' da-mi un pahar de apa cu gheata... =... s-a aruncat in bratele unui tanar o!iter de lanceri. Tu il cunosti; leitenantul /rsenie Timo!eevici 9. iti aduci aminte cum radeam de dansul ca sede ca o !ata mare cu ochii plecati, si cand vorbeste cu !emeile, tremura. /devarat, nu e nici o asemanare intre voi amandoi; capul tau e de poet si al lui de ostean si el te numea ucionaia golova; tu de cand esti nu te-ai ingri&it de toaleta, in vreme ce /rsenie Timo!eevici, balan mai mult decat toti balanii, e !rumos in !eliul lui si e in stare a se bolnavi daca ar videa ca un !ir de par dintr-un !avorit e mai lung decat celalalt. /ceea insa in care te intrece, prietenul meu, si cu care te-a gatit, este dantul. inchipuieste-ti ca el este cel intai ma$urist din toata noua 0usie si tu cunosti slabiciunea doamnei B. intru aceasta. Tu, sarmane !iloso!, nu poti !ace o singura antresa; stangacia ta e nespusa. /sculta dar cum s-a legat acest amor. stii ca ne gateam sa dam un bal bunului nostru guvernator. Balul a !ost a doua $i dupa purcederea ta. Desi n-am multamire in adunarile $gomotoase unde domneste eticheta, aveam curio$itatea sa vad pre doamna B. si sa studie$ soarta ta in ochii ei, pre care tu ii asemanai cu viorele inrourate si 8 cu cate alte acele. Nu tagaduiesc ca in seara aceea, ea era de minune; avea un aer asa de dulce, asa de incantator, asa non so che; un aer care $icea4 iubiti-ma, nu ma lasati sa ma prapadesc. Damele isi sopteau si se ghionteau; tinerii o priveau cu amor si in!ocare, $icandu-si intre ei4 cat e de !rumoasa' %e incepu ma$urca. Doamna B. incepea cu lancerul. Ce sa-ti mai spun; 5ra in elementul ei si, !iindca stiu ca-ti place stilul poetic, o voi asemana cu /talanta alergand pe luciul valurilor. insul guvernatorul se scula de la carti si veni s-o priveasca. 0usii striga4 prevoshodno ' Moldovenii4 minunat' Pe langa ea, toate celelalte !emei era slute. /sta nu e putin cand o $ice o gura indi!erenta, mai ales cand 8 stii 8 ca la noi sunt multe !rumusele. Toata seara n-a vorbit decat cu /rsenie Timo!eevici, n-a va$ut decat pre /rsenie Timo!eevici, n-a dantat decat cu /rsenie Timo!eevici, numai eu unul am !acut un tur de valt cu dansa, eu care n-am dantat de patru ani. in invartirea valtului, am pomenit numele tau. 1aceste ce mi-a raspuns; =Nu-l vad la bal. /' 2itasem ca s-a dus'...= Cum iti pare, prietene, raspunsul e de minune. in scurt, ce sa-ti mai prelungesc; Tu esti uitat, uitat ca cum n-ai !i mai !ost. #ancerul sede toata $iua la ea; dar baiatul nu e asa de prost cat seamana. Mi-a aratat ieri un ravas de la dansa; iata ce-i scria4=Ma invinovatesti nedrept. Nu, nu l-am iubit pre el *acel el esti tu+, gandul meu era tot la tine de cand te-am va$ut la alergarea de cai... h' te iubesc, dusinca' Ma &ur pre ochii acesti care $ici ca iti plac=s.c.l., s.c.l= 8 Ticaloasa' se &ura pre ochi, nu gandea la 6polit' =0usul insa n-o iubeste si cocheta !ace pe nevinovata. %-o ve$i cat s-a !acut de

bisericoasa; sede toata $iua inchisa, merge numai la biserica si la parada. /dio, s.c.l.= Trebuie sa aiba cineva G3 ani si sa iubeasca cum iubeam eu, ca sa simta aceea ce am simtit' in scrisoare mai era un postscriptum4 =Dupa o indelungata su!erire, in s!arsit, 6polit a murit...= :Mrtia Nmi cO$u din mMini Pi ochii mi se NmplurO de lacrimi, aducMndu-mi aminte de nenorocita mea rudO. /poi, Nn ciuda Pi neca$ul ce aveam asupra doamnei B., mi-am adus aminte cO babele la noi gonesc pre necuratul a!umMnd pene prin casO. /m cerut o cOQuie Pi !oar!eci; am tOiat !OrOmele scrisoarea Pi rOvOPelele viclenei Pi leam pus pe &Oratecul din cOQuie. Privind !umul ce se ridica Pi apoi pierea cum pierise amorul ei, am $is slugii mele sO se ducO Pi s-a!ume odaia cu hMrtiile aceste. 5l mO privea cu ochii holbaQi. 8 /i au$it; 8 Bine; apoi; 8 /poi sO $ici sO-mi NnPale NndatO calul Pi sO te gOtePti sO mergi cu mine. 8 2nde; 8 #a cOlugOrie. 6van se depOrtO clOtinMnd din cap. NegrePit cO mO socotea nebun. /PteptMnd calul, m-am dus la malul Prutului. Ca$acul, cunoscMndu-mO, mO salutO. ' cMt mi-a pOrut el de slut' 5u m-am pus pe QOrm Pi s!MPiind pasportul, aruncam bucOQelele Nn apO, $icMnd4 ce viclenie' sO mO uite pentru cO nu mai sunt !aQO, pentru cO nu Ptiu ma$urca, pentru cO nu port epolete, pentru cO nu-s balan. %O-mi $icO !OrO pic de mustrare a cugetului cO nu mO mai iubePte, pre mine care o iubeam ca su!letul' %O-mi spuie cO pre Bibi nu-l va uita Nn toatO viaQa' VasO$icO, cO mai mult iubea pre cOQel; Bine $ice prietenul meu cO sunt oameni meniQi a !i cMt vor trOi NnPOlaQi de !emei. Rn vremea aceasta, calul era gata. RndatO purcesei ca un duh de spaimO Nmboldit de !ierbinQeala !rigurilor, Pi cMnd mO dePteptai din ameQeala mea, vO$ui calul numai spumO Pi coastele lui sMngerate de pinteni. 8 6vane, unde suntem; 8 6ntrOm Nn 6aPi. 6atO se Nntorc de la Copou. Plecasem sO mO duc la vro sehOstrie, sO !ug de lume Pi mO tre$ii Nn 6aPi. Rnsera. /bia avui vreme a-mi schimba hainele ca sO nu scap repre$entaQia de la teatru. %e da4 5st-ce un rSve; ,I(3, august

N.B. TrecuserO GG ani, de cMnd nu !usesem Nn Besarabia, cMnd Nn iarna trecutO, guvernul nostru mO NnsOrcinO cu o misie la ChiinOu. Rn s!MrPit, eram sO vOd locuri dorite, rude, prieteni ce nu-i revO$usem de GG ani' o viaQO de om' Rn cOlOtorie, toate amintirile &uniei se grOmOdeau Nn Nnchipuirea mea, Pi mi se pOrea sO privesc pe Meleli calare Pi pe doamna B. vOlsMnd cu o!iQerul de lOnceri. 5ra dimineaQO cMnd am intrat Nn oraP. M-am dus la vechea mea ga$dO, unde mO aPtepta cea NntOi decepQie. Rn locul moPneagului de la ,I(-, atMt de roP Pi de vesel, mO NntMmpinO un neamQ sarbOd Pi !legmatic, care cMrmuia birtul. #uOi un !iacru Pi vi$itOi oraPul pre care Nl gOsii sporit Nn mOrime, de nu Pi Nn !rumuseQO. #a urmO, mO hotOrMi sO mO duc la doamna B. Nu Ptiu pentru ce, cum pusei acest gMnd, inima Nncepu a mi se bate, Pi simQii o neliniPte oarecare. 5ra aceasta oare o aducere aminte a vremii trecute; Nu cred. %e strecurase atMta timp, se petrecuserO atMte NntMmplOri, NncMt nu putea !i altO decMt acea impresie a tinereQei, care rOmMne pururea Nn su!letul omului. slugO mO anunQO. 6ntrOi Nndestul de uimit Nntr-un salon unde mO aPtepta o nouO decepQie. 1Osii o bObuQO $bMrcitO, NncungiuratO de cOQei Pi de motani, care, dupO ce cu politeQO mO invitO lMngO dMnsa, Nmi pre$entO o pri$O de tabac' NiciodatO n-aP !i gMcit cO bOtrMna asta ce purta ochilari Pi pri$a tabac era !rumoasa doamna B., odinioarO !ala ChiPinOului' 8 Cum, doamna mea, porQi ochilari; 8 Ce; ai plePuvit; 8 Tragi tabac; 8 Ti-au cO$ut dinQii; P.c.l., P.c.l. DupO o convorbire atMt de pro$aicO, Nn care vreme ne uitam unul la altul, am s!MrPit prin a rMde noi NnsuPi de noi, Pi a ne mMngOia de po$naPele isprOvi a timpului. /m petrecut douO sOptOmMni vesele Nn capitala Besarabiei, unde am gOsit cea mai bunO priimire Pi cea mai cordialO ospeQie. 1857, mai