Sunteți pe pagina 1din 5

O alergare de cai

si mai cauta aici ca mai sunt pasaje referitoare la structura etc


(http://www.romlit.ro/naterea_prozei)
Nuvela lui Negruzzi, O alergare de cai, rescrie, metatextual, acelasi model
melodramatic, optnd pentru procedeul contrapunct!rii "#$% a dou! istorii si a dou!
istorisiri spuse de doi naratori distincti. &el dinti, si el un 'autonarator( strategic, se
)nclin!, ironic, gustului pu*licului si d! textului necesarul aspect memorialistic
)ntruct, afirm! Nicolae +anolescu, 'ca s! fie credita*il! povestea de amor, e nevoie
de aceast! mise-en-scne extrem de minutioas!, )n care )si g!seste locul )nsusi
naratorul, introdus ct se poate de su*til(. ,cest prim narator prezint! lumea bun a
&hisin!ului si slujeste de naratar celui de-al doilea narator, doamna .. ,ceasta din
urm! relateaz! povestea nefericit! de dragoste a /lg!i 0 )ntesat! cu elemente ale
recuzitei sentimentale si melodramatice 0 asigurnd textului garantia de autenticitate
si )nc!rc!tura emotional! o*ligatorie. &!ci doamna .. a auzit povestea chiar de la
/lga, care i s-a confesat de mai multe ori, iar 'autonaratorul( )si poate permite, si de
aceast! dat!, s! pozeze )n simplu scriptor, lipsit de responsa*ilit!ti narative sau ...
morale. 1e altfel, pe tot parcursul relat!rii doamnei .., malitiosul 'autonarator(
)ntrerupe istorisirea contrapunctnd-o cu ironii *ine regizate, care rever*ereaz! )n
tes!tura de ansam*lu a acestei '*ijuterii de precizie tehnic!( "#2% negruzziene.
Istorisirea doamnei ., este )ncadrat!, la nivelui ansam*lului textual, )n
naratiunea cu aspect memorialistic a naratorului prim, ce se autoportretizeaz! cu fals!
candoare drept 'un june *runet care, dupe *ar*et! si musteti, se conostea c! era
str!in( "#3% si vizeaz!, malitios, cliseele literare ale ascunderii identit!tii
povestitorului. 4n acest mod, miezul melodramatic ')si creeaz! propriul context
situational( "#5% care, de aceast! dat!, )l invalideaz!, destructurndu-i mecanismele.
6enzatia de artificialitate pe care o antreneaz! stereotipiile temei iu*irii
(ne))mp!rt!site este eficient amendat! de asumarea parodic! a rolului )ndr!gostitului
nefericit (sau a seduc!torului f!r! scrupule, dar numai aluziv astfel, asa cum arat!
scrisoarea primit! de narator de la o tn!r! fat! care )l iu*este), completat cu
autoaprecierea aerului melodramatic ar*orat intentionat "#7% si cu trimiterea
intertextual! la .alzac. 4n acest mod, povestea /lg!i, sinucigasa )ndr!gostit!
iremedia*il de 8polit, femeia fascinant! si misterioas! ale c!rei lecturi duc 0 ca )ntr-un
alt intertext cele*ru 0 cuplul 9rancesca da :imini si ;aolo +alatesta din Divina
Commedia 0 la )ndr!gostire si la formarea cuplului tragic, este situat! )ntr-un 'model
interactiv de functionare a literaturii( "<=% care permite reactiile cele mai diverse: fi
acceptarea 'pactului de lectur!( cerut de conventia melodramaticului (lecturile /lg!i
au functie premonitorie si dezv!luie pasionalitatea ascuns! a femeii, h!r!zit! din start
unui final tragic), fie detasarea lucid! si ironic! de conventie si de cliseele literare )n
uz.
>xploatnd valoarea de document autentic a scrisorii, naratorul )si joac! mai
departe rolul melodramatic si, ca orice )nselat )n dragoste, mimeaz! actul retragerii
din lume sau al ... c!lug!ririi. 6i pentru ca ascutimea critic! a demersului parodic s!
fie si mai evident!, se insereaz! )n text, pe *aza procedeului miese en abme, un
rezumat al )ntmpl!rilor si al tipologiei literare a personajelor, ilustrate de nuvel!,
precum si al strategiilor deconstructive ale noului tip nuvelistic exersat de Negruzzi.
4n acest fragment se reg!sesc, concurential, mai multe registre stilistice, ')n care
fune*rul se com*in! cu *urlescul, patima /lg!i cu cochet!ria doamnei .., oile
pastoralei neoclasice cu vibratoul melodramei romantice( "<#% si, totodat!, variantele
'pozitive( ale frumusetii feminine, /lga si doamna .., cu imaginea ilar 0 grotesc! a
6asei, cea c!reia i s-a scurs un ochi, schioap! de un picior, dar care 'scrie, ceteste
groaznic( "<<%.
>pilogul (pseudo)istoriei de amor dintre narator si doamna .. d! ultima
lovitur! esafodajului melodramatic din centrul textului. 4ntors )n &hisin!u, dup!
dou!zeci si doi de ani, naratorul face o vizit! doamnei .. si relateaz! : '?!sii o *!*ut!
z*rcit!, )nconjurat! de c!tei si de motani, care, dup! ce cu politet! m! invit! lng!
dnsa, )mi prezent! o priz! de ta*ac@ "A%.
--&um, doamna mea, porti ochilari B
--&e B ,i plesuvit B
--Cragi ta*ac B
--C-au c!zut dintii B s. c. l., s. c. l. "<D%.
;e nedrept uitat!, eronat lecturat!, nuvela erxercitiu de stil a lui Negruzzi este
)nc! o dovad! a lucidit!tii critice a actului de scriitur!, luciditate care a )nsotit mersul
literaturii romne de la )nceputurile acesteia.
6cenariul din '/ alergare de caiE cuprinde, tot asa, intrigi complicate de amor, tradari,
sinucideri, iu*iri fulgeratoare si meditatii amare despre fiinta omeneasca. ;rozatorul
)ncepe, ca si )n 'FoeE, cu o prezentare panoramica a orasului (de data aceasta
&hisinaul@), cu o lume amestecata: un guvernator general, un am*asador, un
guvernator civil, apoi prostimea ('canaliaE), functionarii civili si militari 0 'toti
)nmundiratiE, )n fine, damele chisineence... Naratorul 0 numit aici 'un luator-aminteE
0 fixeaza *ine acest ta*lou de epoca pe care, cu cteva elemente )n plus, )l aflam mai
trziu )n primul tom din romanul-memorialistic al lui &onstantin 6tere ('4n preajma
revolutieiE). Negruzzi este )ntr-o oarecare masura deschizator de drumuri si )n acest
tip de proza de atmosfera sociala si de o*servatie a moravurilor locale. Numai ca el
lucreaza pe spatii mici si, aflat )ntr-o epoca )n care literatura romna )si cauta )nca
temele si mijloacele ()ncepnd cu lim*a literara), el tre*uie sa-si fa*rice singur
instrumentele epice. 'Guatorul-aminteE are o privire patrunzatoare si o capacitate
remarca*ila de sinteza:
'Cot orasul &hisinaului se adunase ca sa priveasca alergarea de cai, ce se prelungise
pan-)n luna lui septemvrie cu asteptarea d. conte Hororitov, guvernatorul general a
Nuorusiei si a .esara*ieiI dar trecerea lordului 1urham, am*asadorul +arei .ritanii
l)nga curtea ;eters*urgului, pe la /desa, )mpedecndu-l, alergarea ramase a se face
numai )n fiinta d. guvernator civil, generalul 9edorov. Gocul alergarii este zece minute
afara de oras, unde este gatita o galerie de scnduri )n felul chinezesc, pentru privitorii
no*ili. ;rostimea sau, )n lim*a aristocratica, canalia, sede )mprastiata pe cmp, sau
)nsirata pe marginea unui odgon )ntins ce n-o lasa sa se gramadeasca. 6la*a stavila,
daca n-ar fi sprijinita de jandarmii politiei@ ;iata se )ntinde ovala pe un neted ses )ntr-o
cercoferinta de trei verste, )nsemnata cu stlpusori de lemn de D-J stnjini departe
unul de altul, iar dinainte galeriii este *ariera de unde pleaca alergatorii, carii, )ntr-o
fuga, sunt datori a face giurul pietii de patru ori, adeca o cale de douasprezece verste
(ca jumatate posta)I si doi, care )ntrec pe ceilalti, ajungnd mai nainte tinta, priimesc,
cel )nti un vas de argint pretuit # $== ru*le asignatiiI cel al doile, $== ru*le, care *ani
)i da vistieria )mparateasca. ,lergari de cai se fac pe tot anul )n toate guverniile
:usiei. 6copul este ca prin aceasta )ncurajare sa se )m*unatateasca soiul hergheliilor si
e foarte nemerit, pentru ca acum toata calarimea se )ndestuleaza din tara, )n vreme ce
mai demult era nevoie a se cumpara cai din staturile vecine. ,m uitat sa spui ca numai
armasari si iepe sunt priimiti sa alergeI cai nu, si nu de alt soi dect de loc. 9iinta
functionarilor civili si militari, toti )mmundirati, da acestei privelisti o pompa solenela
ce aduce aminte de turnerile cavalerilor vrstei de mijloc, cu aceasta deose*ire ca
aceia se luptau ca sa capete o ochire de la dama inimei lor, si acestia alearga ca sa
cstige # $== de ru*le. ?aleria era ticsita de dame frumoase, frumusele si mai
slutisoare, toate cu deose*ite capele si mode de contra*anda, pentru ca /desa, fiind
port franc, se )nsarcineaza a )m*raca pe chisineenceI si e curios a le vedea pe toate cu
toalete racoroase si frumoase si stofele englezesti si franteze cum fosnesc trecnd cu
despret pe su* *ar*a vamisilor, care le privesc strm*ndu-se si strngnd din umeri.
Kn frumos landau de Hiena venea )nhamat de patru telegari roi*i. Hezeteul, )n vechi
costium rusesc, cu *ar*a lunga, )i mna cu haturi coperite cu tinte de argint, pazind un
aer grav, vrednic de un magistrat. Kn luator-aminte )ndata ar fi cunoscut ca acel
atelagiu, desi rusesc, avea o forma cu totul moldoveneascaI adeca era mai elegant si
covrsind masurile o*iceiului, caci caii de la roate era cel putin de trei stnjini
departati de naintasii pe care-i mna un frumos *aiet ca de #2 ani, strignd ne)ncetat:
padi@ padi@ cu un glas ce rasuna ca piculina )ntre instrumentele unui orhestru.E
Naratiunea are mai multe paliere si cel putin doua trasee: este, )nti, istoria unei femei
(/lga) povestita naratorului ('tnarul om smolitE) de 1oamna ., femeie de lume
atragatoare si )nselatoare. >a are, totusi, o calitate indiscuta*ila, aceea de *un narator.
1e ea este )ndragostit tnarul smolit care are inteligenta si stapnirea de sine pentru a
relata, la rndul lui, cu o*iectivitate drama pe care o asculta si drama prin care trece el
)nsusi. 6tilul, asadar, al prozei *alzaciene, la #5J= (povestirea a fost tiparita )n '1acia
literaraE, mai-iunie #5J=). 1e altfel, numele lui .alzac apare )n text, semn ca tnarul
moldav )l citise. > vor*a, dar, de 'istoria unei femei spusa de o femeieE copiata de
narator )n al*umul (LurnalulB) sau si reprodusa, apoi, )n naratiunea propriu-zisa. /
naratiune )n naratiune. Kn personaj (1oamna ..) povesteste istoria altui personaj
(/lga si, implicit, 8polit) naratorului care, la rndul lui, este eroul unei istorii
sentimentale. &om*inatie *ine articulata epic. /lga, o tnara poloneza, este o alta Foe
retrasa din motive necunoscute la &hisinau... >ste singuratica si sufera de 'urtul
monotonieiE, *oala predilect romantica. ;rozatorul )i face prin intermediul naratorului
martor (1oamna ..) un portret romantic: 'figura no*ila si melancolicaE, delicatete )n
gesturi, 'cautatura tnjitoareE, fata al*a, amprenta unei suferinte adnci. 1e ea se
)ndragosteste 8polit care, dupa o vreme, se satura de amorul ei exaltat si 'necajiciosE
si o paraseste. &nd afla ca nestatornicul 8polit se casatoreste cu colonela 1., /lga se
)nfurie ca legendara 1idona, apoi se omoara. Nici 8polit, seducatorul si tradatorul, n-o
duce mai *ine: dupa patru luni )ncepe sa or*easca si, acum, cnd istoria acestei iu*iri
nefericite este relatata, 8polit este de-a *inelea or*, purtat de tnara si nefericita lui
colonela...
6chema epica din 'FoeE este reprodusa )ntocmai. 8nedit este, aici, naratorul-martor
(1oamna ..) care, se va vedea de-ndata, reintra pe scena su* alta masca, mai putin
seducatoare. >ste )nceputul celei de-a doua istorii de amor )n acest fragment de roman
*alzacian. 8ntriga se repeta, aici, cu alte fete. Cnarul smolit este iu*it de o juna
ieseanca, )nsa el iu*este pe nestatornica, fugitiva si, cum se dovedeste mai trziu,
duplicitara 1oamna .. care-i fagaduieste totul si-l duce mereu cu vor*a. >roul se
simte 'prigonitE si pentru a scapa de fantasmele sale citeste din Cucidid si Menofan,
dupa ce )ncercase sa-si striveasca suferinta citind pe .alzac si Nalter 6cott, apoi pe
1oamna de 6OvignO. :etras o vreme la tara, eroul iremedia*il )ndragostit primeste o
scrisoare de la un prieten care )l pune la curent cu aventurile, deloc su*lime, ale
1oamnei .. ... Hoieste atunci sa intre )n sihastrie, se razgndeste si paraseste
.asara*ia. 1upa << de ani revine si face o vizita 1oamnei .. ,fla 'o *a*uta z*rcita,
)ncungiurata de catei si de motaniE care, )n plus, trage ta*ac... ,junsi la vrsta
canonica, eroii se consoleaza rememornd 'poznajele ispravi ale timpuluiE... &e se
retine din aceasta naratiune din care ironia nu lipseste (Nitz-ul vizi*il mai ales )n
eseurile din 'Negru pe al*EI ?. &alinescu remarca )nti aceasta dimensiune a stilului
negruzzian) este pictura sugestiva a unei lumi aflate la frontiera dintre doua culturi.
;rozatorul vede aceasta amestecatura de rase si o fixeaza pe o pnza redusa ca
dimensiune. ,re, totusi, materie pentru un roman. &teva personaje se retin, )n primul
rnd aceasta 1oamna .. care, atunci cnd este vor*a de morala *ar*atilor, se arata a fi
vehementa si justitiara: ',h@ oameni, oameni )nrautatiti@ Hedeti o *iata femeie
nevinovata, tnara, cu inima simpla si linistita. / urmariti, va tineti ca niste duhuri
necurate de ea, pna ce prin ademenirele voastre o faceti de-si calca datoriile sale de
femeie, uita virtutea, leapada cinstea ca sa s-arunce )n *ratele voastre si apoi, spre
rasplata tuturor acestor jertfe, o azvrliti cu despret, zicnd: atta e tot@
... cruzi, nesimtitori, infami, nelegiuiti@E... dar cnd )n joc sunt propriile sentimente
nu ezita sa uneasca seductia cu duplicitatea. 8polit intra )n categoria seducatorilor
nestatornici, un 1on Luan de provincie care nu ramne nepedepsit, iar /lga sporeste
numarul femeilor victime 0 personaje predilecte )n proza romantica. Negruzzi este la
curent cu aceasta tipologie si )ncearca sa-i dea o identitate locala, fara a reusi prea
mult din punct de vedere estetic.
'1e o frumusete fioroasaE, /lga reprezinta ca si Foe, imaginea pasiunii irationale,
distrugatoare, jertfa predestinata. , fost o data )nselata )n amor, iar acum dragostea
oar*a pentru 8polit o duce la moarte. 4i lipseste, pentru a se impune ca personaj, viata
interioara. :amne doar copia indistincta a unui model literar, ca si 8polit...
/ pro*a de vocatie epica si de modernitate a stilului (pentru epoca lui) este )n
naratiunea lui Negruzzi )ncercarea de a defini tipologia si situatiile de existenta prin
referiri la autori si personaje deja intrate )n literatura. G-am citat mai )nainte pe
.alzac. 4n alt rnd e luat )n rs 9lorian cu pastoralele sale.
;ot fi date si alte exemple. 'Ca*liteleE pe care le pierde /lga si le gaseste vicleanul
8polit contin citate din :ousseau, ;etrarca si 6chiller. 6uferinta naratorului este
comparata cu aceea a lui Nerther, iar 'sarlotaE lui, cum )i scrie un prieten din 8asi,
s-a resemnat )n *ratele unui tnar ofiter de lanceri. /lga este prezentata de prozator ca
o statuie de &anova si, furioasa, este comparata, s-a vazut, cu antica 1idona...
;ersonajele lui Negruzzi, )n frunte cu naratorul principal, fac apoi speculatii de ordin
moral, iar unul dintre ei (rautacioasa si nestatornica 1oamna ..) face speculatii despre
'za*avaE )n amor si, cum am semnalat deja, are pareri ct se poate de sceptice despre
morala virila. 4n rezumat, eroii din '/ alergare de caiE au un )nceput de viata
intelectuala si naratorul )nsusi are o complexitate intelectuala pe care o foloseste )n
chip iscusit )n aceste fragmente de roman de moravuri rasaritene. Kn )nceput de stil
epic pe care romanul romnesc le-a reluat, mai trziu, prin &amil ;etrescu si ?.
&alinescu. &ostache Negruzzi este 0 si su* acest aspect 0 un )ntemeietor.
'CodericaE este o traducere li*era dupa +OrimOe ('9OdOrcoE) fara ca autorul sa indice
sursa atunci cnd o pu*lica )n ';ropasireaE. ,cest fapt i-a adus mai trziu lui
Negruzzi acuzatia de plagiat (8. Nadejde)x). ,paritia povestirii a constituit si un
pretext pentru cenzura de a desfiinta revista si a-l surghiuni pe autor la mosia de la
Crifesti, ceea ce pare *izar pentru ca textul )n sine nu contine nimic su*versiv. +otivul
real este )nsa Pogalniceanu, autorul (traducatorul) lui 'CodericaE. Negruzzi 0
localizatorul 0 e doar tapul ispasitor. Naratiunea ca atare este localizarea unui *asm pe
care +OrimOe )nsusi )l luase din folclorul napolitan, dupa cum a dovedit >. Govinescu.
Ga Negruzzi e vor*a de 6tatu-;alma-.ar*a-&ot, de ,cademia din ;odul-8loaiei, de
tinutul Qertei, de molitfe, de >lenci si &atinci 0 frumuseti locale 0 evocate, toate, )n
stil desigur umoristic. 4n drum spre 8ad, Coderica ajunge la Crgu /cna si, acolo,
co*oara )n ocna parasita pentru a ajunge la 6caraotchi )n vederea unei partide de
carti... 6cenariul si verva naratorului (traducatorului, localizatorului) anunta din nou
pe &reanga, cel din '8van Cur*incaE. Coderica, *oiernasul desfrnat, dar cu inima
*una, pacaleste moartea asa cum face si 8van, personajul lui &reanga. /ricum,
culoarea locala este puternica )n traducere (adaptare).
',u mai patit-o si altiiE este o istorie pe o tema clasica de comedie de moravuri (un
punct de referinta poate fi 'GR>cole des femmesE de +oliSre, citat de altfel )n text).
;ostelnicul ,ndronache Fim*olici se casatoreste cu ,gapita, a*ia iesita din pension, si
lauda virtutile tinerei )n cercul de prieteni. Naratiunea este un fel de divan )n care se
discuta despre placerile ')nsuraciuniiE si se elogiaza calitatile femeii. Kna este
muzicanta si cnta capriturile lui ;aganini, alta este pagna ca Gord .Tron si are ca
autor favorit pe Hictor Qugo, ,gapita iu*este frumusetile naturii, citeste '>mileE de
:ousseau si se )ntrea*a daca nu cumva copiii se fac prin ureche. &a sa-si convinga
amicii mai sceptici, postelnicul Fim*olici )i cheama )ntr-o camera vecina pentru a
o*serva miscarile nestiutoarei, gingasei ,gapita. ,colo, stupoare, postelnicul si amicii
sai descopera pe incestuoasa ,gapita )n *ratele unui tnar frumos si, dupa ct se pare,
viguros. .oierii fug )ngroziti spre casele lor, iar postelnicul Fim*olici spune, )ntelept
si resemnat )n privinta moralei tinerelor inocente si a sotilor creduli: ',u mai patit-o
si altiiE. Naratiunea este *ine construita, )n stilul pe care Negruzzi )l utilizeaza si )n
scrisori: consideratii la )nceput despre starea moravurilor la 8asi si despre temele de
discutie )n adunarile semieuropenesti, cum le spune el, o caracterizare glo*ala, apoi, a
personajului central (,ndronache Fim*olici) trecut )n tagma 'adevaratilor cameleoni
ai societatiiE, adica aceia care se adapteaza )mprejurarilor si )si schim*a portul dupa
interes. 4si rade )nti *ar*a orientala, se )m*raca, apoi, europeneste, iar cnd e nevoie
revine la islic... Naratiunea este, )n fond, un scurt eseu epic )n care personajele si
situatiile de viata sunt scoase sau raportate mereu, serios sau comic, la literatura.
>seul epic )ncheie seria acestor 'amintiri de juneteE care reveleaza un posi*il mare
prozator )n linie *alzaciana: )ncercare de a crea o tipologie specifica grupata )n jurul
fiziologiei provincialului (modelul clasic), cteva um*re de tinere ro*ite de o pasiune
nimicitoare (modelul romantic), stil o*iectiv, uneori ironic, pictura moravurilor si
ta*loul de epoca, )n fine, faptul poate cel mai important: penetratia literaturii )n
interiorul naratiunii su* forma de mici eseuri morale si comentarii )n marginea
cartilor. &ostache Negruzzi intuieste la #5J= ca un personaj (un caracter) se poate
defini si prin ceea ce citeste. &hiar si atunci (cazul demoazelelor din povestirile sale)
cnd lectura este mai degra*a o mondenitate.