Sunteți pe pagina 1din 4

P

ovestea de dragoste dintre Dafnis i Chloe


Longos

Despre Longos se tiu puine lucruri. Numele poate indica originea italian a scriitorului care a scris n greac. Dafnis i Chloe e o poveste de dragoste care impresioneaz profund. e cunosc ns puine informaii despre perioada n care te!tul a fost scris sau apartenena literar a scriitorului ei. "#ordnd tema erosului $termenul grecesc eros se refer la iu#irea romantic din cadrul unui cuplu%& romanul lui Longus se nscrie n grupul de romane 'rotici (reci. )a#lonul acestor romane cuprinde oracole& profeii& vise& ndrgostii desprii de diverse evenimente neateptate& regsiri spectaculoase i familii reunite ntr*un final fericit. +nc de la nceput& s*a dorit o scriere diferit a romanului& ncercndu*se astfel umanizarea mitului i chiar introducerea unui alt tip de erou cu un comportament diferit fa de cel al eroului epopeic. Longos este considerat a fi creatorul romanului grec pastoral& opera sa numindu*se Dafnis i ,loe. e tiu foarte puine lucruri despre viaa sa& totui se presupune c ar fi trit n insula Les#os $unde are loc i aciunea romanului su%& la sfritul secolului al --*lea e.n. .omanul lui Longos este una dintre cele mai desvrite opere artistice din literatura greac& prezentnd idila a doi copii gsii de doi pstori& care snt hrzii unul altuia prin voina lui 'ros i a nimfelor. De*a lungul romanului ei vor fi nevoii s depeasc multe o#stacole pentru ca n capitolul final s i regseasc prinii i s triasc fericii. /entru aceast oper Longos s*a inspirat din scrierile lui 0eocrit i al altor poei ale!andrini. -nfluena marelui preot se face simit n felul n care Longos descrie anotimpurile& viaa rneasc& modul n care prezint conversaiile pstorilor& cntecele despre eroii folclorului pastoral. La #aza romanului grec e!ista doi factori fundamentali care au influenat n mod pozitiv direcia pe care urma s o ai# romanul grec1 elementul erotic i elementul aventuros& oferind astfel ideea de roman de dragoste.+n urma acestor factori& n diferite zone ale lumii precum 2rient& (reacia antic& 3izan i chiar i 'uropa occidental& au luat natere povestiri de dragoste& asimilate la un moment dat de ceea ce se numete romanul erotic grec. +n fiecare dintre povestirile de dragoste& tema este asemntoare& avnd la #aza iu#irea dintre doi tineri ndrgostii. pre deose#ire de 2rient& mai e!act /ovestea de dragoste dintre Nala i Dama4anti& n romanul grec povestea de dragoste se succede pur& idilic& ntr*un cadru natural& eroii lsnd c poveste s curg asemeni unui 5ru& destinul fiind cel care ii conduce.

Dup cum am spus si mai sus& povestea de dragoste dintre Dafnia si Chloe& are loc ntr*un peisa6 natural& rustic& de unde reiese simplitatea& dar si puritatea iu#irii ce va lua natere intre cei doi ndrgostii& am#i fiind cluzii de destin. Destinul va face ca cei doi sa a6ung sa creasc ntr*un mediu natural si tot destinul va face ca cei doi sa se ntlneasc. +nceputul romanului prezint -nsula Leios& o insula din 7area 'gee& unde un cio#an pe nume Lamon gsete un #ieel& care dup aspect arata proveniena lui dintr*o familie #ogata& urmnd ca un an mai trziu& un alt cio#an pe numa Dr4as sa gseasc o feti. "m#ii copii vor creste in condiii asemntoare& fapt ce demonstreaz ca ncet*ncet destinul ncepe sa cluzeasc drumul celor doi. Crescnd& cei doi& contieni ca au fost a#andonat& se resemneaz cu viaa pe care o duc si ncep sa nvee arta pstoritului. -n mod sim#olic 'ros intervine in destinul tinerilor& ce au un vis1 5se facea ca nimfele din petera cu izvorul& unde Dr4as gsise copila& ddeau pe Dafnis si Chloe unui #iea foarte neastmprat si frumos& care avea aripi la umeri si un arc mic cu sgei. 3ieelul& atingndu*i pe amndoi cu o sgeat& le porunci ca& de acum ncolo& sa pasca Dafnia caprele& iar Chloe oile. 0ot 'ros va fi cel care va interveni direct& printr*o ntmplare care ii are in centrul aciunii pe cei doi tineri. Dafnis& cazand ntr*o capcana pentru lupi& va fi nevoit sa i arate trupul sau tinerei fete. "cest lucru& va nate in sufletul tinerei dorina de aspiraie spre necunoscut& dorina de a descoperii diferena dintre cei doi& despre fascinaia ce o poate crea trupul uman. +ntreaga lor poveste este prezentat su# forma ciclului pe care l are natura& primvara& vara& toamna& iarna& primvara& dar pe lng asta sunt prezentate si anumite episoade dramatice& care in opinia mea& vor ntrii dragostea dintre cei doi si dorin pe care o au in final de a rmne sa triasc in natura& refuznd traiul citadin. -n final& este prezentata ntlnirea celor doi tineri cu tatii lor adevrat& acetia recunoscndu*i copiii cndva a#andonai. "semeni tuturor romanelor de dragoste& are loc o nunta finala& urmata de o decizie a tinerilor& de a rmne s*i triasc viaa ntr*un cadru idilic& ntr*o atmosfera #ucolica& refuznd confortul citadin si traiul decent pe care tatii adevrat al celor doi tineri l*ar fi oferit. Cei doi vor avea doi copii un #iat si o fata& care in mod sim#olic o#iceiurile pstoreti& si inca de la nceput i*au integrat cursul pastoral al romanului& prin faptul ca& la naterea #iatului& acesta a fost pus sa sug la o capra& iar cnd se nscu fata& o ddur sa sug la ugerul unei oi. 5/e #iat l numir /hilopoimen $iu#itor de pastori%& iar pe fata& "gele $turma%. Dafnis i Chloe nu e doar o carte despre prima iu#ire. Longus surprinde& printre poveti despre pirai& zei& vise& transformrile pe care le produce dragostea i manifestarea ei n forma cea mai pur& n relaia sincer i inocent a acestor doi tineri. e!ualitatea e descris cu ironie i umor& cci inocena lor e aproape incredi#il azi. Departe de lume& dar totui n lume& departe de adevrata lor e!isten& Dafnis i Chloe se $re% gsesc ntr*un cadru paradisiac. Nu conteaz averile& nu conteaz impresiile celorlali& conteaz doar sentimentele ce*i leag i*i desv8resc. Despre Dafnis i Chloe

/e lng prezentarea propriu zisa a romanului pastoral& am ales sa adaug si anumite citate care in opinia mea sunt reprezentative1 9...: am alctuit patru cri& pe care le nchin lui 'ros& nimfelor i lui /an. )i pentru toi oamenii va f i i c o m o a r p l i n d e f a r m e c 1 # o l n a v u l i v a g s i v i n d e c a r e & c e l n t r i s t a t m 8 n g 8 i e r e & c i n e a fost ndrgostit odat i va aminti iari& iar cel care n*a iu#it nc& va nva. $rolul de ;hatarsis% 'ra pe la nceputul primverii& c8nd florile toate m#o#oceau< i cele de prin pduri& i cele din livezi& i c8te cresc la munte. /este tot era zumzet de al#ine& ciripit de psri c8nttoare i 6ocul mieilor de cur8nd nscui< turmele de miei sreau prin muni& al#inele #8z8iau prin livezi& i psrile fceau s rsune tufiurile. $spaiu rustic& moment propice dragostei% "vea un pr negru i #ogat i un trup p8rlit de soare1 i*ar fi nchipuit cineva c* l ntunec um#ra prului. $descriere direct a lui Dafnis& momentul n care Chloe se ndrgostete de el% 'ra acum toamna n toi i se apropia culesul viilor. 0oi aveau de lucru la c8mp1 unul pregtea teascuri& altul cura chiupuri& cellalt mpletea couri. Care i ascuea custura pentru tiat struguri& care pregtea piatra de strivit #o#iele& care lozie uscat& fr coa6& pentru tore& ca& noaptea& s care mustul pe lumin. $peisa6 rustic& pregtirile pentru tradiia culesului viilor i fcutul vinului% Dragostea n*are leac nici n #utur& nici n m8ncare& nici n desc8ntec& ci numai srutul& str8nsul n #rae i culcatul mpreun goi o potolesc. $=iletas i nva despre dragoste i despre felul n care poate fi potolit > iniierea celor doi%

Citate e!trase din cartea lui 'ugen Cize;* 'voluia romanului antic * 5"m relevat de6a c referinele la drahmele gsite de Dafnis zdrnicesc orice ncercri de datare tardiv a operei. .omanul tre#uia s fi fost scris de un scriitor originar din insula Les#os& ale crei moravuri& natur& tradiii snt profund cunoscute de autor. Numele -ui este latin& astfel nct el ar fi putut aparine familiei /ompeilor Longii& menionai aci n secolul al ---*lea e.n. * * 5... n Dafnis i Chloe se remarc raporturile dintre sclavii epocii i stpnii lor. 5-mpresia de artificial este conferit i de frecvena coincidenelor mai numeroase dect n romanele secolelor -. 7ai prudent construit n aceast privin& intriga din Dafnis i Chloe este mai veridic& n ciuda atmosferei idilice oare nvluie raporturile dintre persona6e. De asemenea& Longos atest o cunoatere desvr*it a naturii& a vieii i micrii animalelor. nt surprinse pe viu micrile i o#iceiurile caprelor& apilor& oilor& #oilor ? inclusiv felul lor de a

nota ? dar i ale cinilor& lupilor n acest mediu natural& seductor schiat& se desfoar muncile oamenilor& pertinent i miglos ilustrate. * 5... Longos modereaz& simplific energic scenografia. +n locul peisa6elor e!otice& aventurilor multiplicate& peregrinrilor pe arii geografice vaste& Longos prefer decorul simplu al unui spaiu limitat& completat doar de frumuseile st8ncilor& animalelor o#inuite& intrigii voit naive& n acest chip& autorul aventurilor lui Dafnis i Chloe tinde nu spre o inflaie a dramei interioare& ci spre deflaia cadrului o#iectiv al tri#ulaiilor. +n fapt su#zist rivalii prime6dioi ii presiunile forelor e!terne& necunoscute n preala#il eroilor& ca piraii& dumanii cetii natale. Dar incidentele generate de interveniile lor se sting iute& crizele astfel prile6uite se rezolv #lnd. * 5La Longos palierele nu se despart aproape de loc& cci eroii acioneaz reunii& ns ei& si mai ales Dafnis& povestesc adesea mici legende i naraii de alt tip& ndeo#te autonome& funcion8nd ca mici digresiuni< astfel Dafnis spune povetile gugutiucului& nimfei 'cho , Lamon nareaz #asmul naiului. * 5@enirea primverii poteneaz sentimentele lui Dafnis1 -- apuca tremurul dup srutri& avea dorina ptima dup m#riri i era& n toate& mai iscoditor i mai ndrzne * 'ugen Cize; 5 implitatea& densitatea& simetriile compoziionale din Dafnis i Chloe nu se vor mai recunoate& te n romanele ulterioare. Etiopicele sau Eihiopica& romanul n zece cri al lui ,eliodor& ne apare ca mult mai comple! structurat& dominat de poncifurile genului.

Bibliografie
* * 'ugen Cize;* 'volutia romanului antic& 3ucuresti ABCD& 'ditura EN-@'. Constantin Dram * .omanul ca e!presie deplina a imaginarului epic1 inceputuri& consolidri& direcii modern& editura EN-@'. -0" FF-