Search

Tema Iubirii
Download now in !
Literatura Universala

Uploaded by Diana Todoran

' 0 ratings · 5K views · 9 pages

Document Information (
Tema Iubirii in Literatura Universala
Original Title
Tema Iubirii in Literatura Universala.doc

Copyright
Download now !
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)

Available Formats
DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
Iubirea

Share thisIubirea
document
este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei
se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii iubirea e un spatiu tematic de o
surprinzatoare complexitate, de la Cantarea cantarilor si Epopeea lui Ghilgames, la mari
creatii moderne ca Anna Karenina de Tolstoi sau Matei Iliescu de @adu !etrescu, in
literatura romana. "ricat de repetabila ar #i ea de$a lungul istoriei literaturii, tema iubirii
ramane vie si mereu #ascinanta. Ea reprezinta o obsesie nu doar a poetilor, prozatorilor si
dramaturgilor, ci si a celor care vor sa o evalueze teoretic si sa o #aca inteligibila logic%
&tendhal, !roust, "rtega ' Gasset, gEorges (ataille, Erich )romm, "ctavio !az si multi
Facebook Twitter
altii. "r, sentimentul iubirii, desi etren si repetabil, pare sa se sustraga incercarilor de
de#inire. In Antichitatea latina "vidiu a compus un mare poem intitulat Ars amandi, care
nu e atat o explorare a sentimentului iubirii cat un *cod de conduita+ al indragostitului si
in ultima instanta un tratat despre arta seductiei. Insa o stiinta a iubirii nu exista nici

%
astazi, pentru ca iubirea e un #enomen care nu poate #i observat din exterior. Iubirea e
direct legata de intimitatea umana pro#unda. Iubirile nu se repetaL orice iubire e un caz
particular, unic, absolut si ireductibil. Cati indivizi umani, tot atatea iubiri. -imeni nu
poate trai iubirea altuia, desi oamenii seamana unul cu altul.
Cum este insa iubirea ca mani#estareN /iata si literatura ne arata ca iubirea poate
Email
#i #ulgeratoare, nebuna, iresponsabila, sau dimpotriva ascunsa, platonica, grava,
meta#izica., razbunatoare. Iubirea poate #i vulgara, carnala, dar tot ea poate atinge nu o
data zonle cele mai inalte ale spiritualizarii #iintei. !utem urmari aceste trepte ale iubirii
in toata poezia lumii, de la vechea poezie lirica greaca si hai0u$ul 1aponez laun
postmodernism ameican ca )ran0 "23ara sau, la noi, in creatia lui Eminescu, George
Did you find4ucian
Cosbuc, this(laga,
document
Tudor Arghezi, useful?
-ichita &tanescu,. Mircea Cartarescu, si alti tineri
poeti contemporani. )ormele pe care le imbraca iubirea in literatura sunt de o mare
diversitate. Acest sentiment #undamental se asociaza cu bucuria, asteptarea, melancolia,
indoiala, disperarea, #rustrarea, gelozia, dorul de moarte, resemnarea si multe alte stari,
unele apropiate de ine#abil.
Iubirea are capacitatea de a schimba coordonatele lumii incon1uratoare, ea il
aduce pe om mai aproape de -atura si ii reveleaza propria$I conditie supusa trecerii
timpului si tainele mortii. Analizand poezia lui Eminescu, George Calinescu descoperea
la marele poet patru ipostaze di#erite ale iubirii% iubirea paradisica, iubirea demonica,
iubirea mortuara si iubirea elegiaca, toate asociate cu mani#estari speci#ice ale cadrului
natural. 5ar acestea sunt ipostaze pe care le intalnim, de #apt, in #orme incon#undabile, la
Is this toti
content inappropriate?
marii creatori ai lumii si cu precadereReport
la scriitorii this Document
romantici pentru care iubirea devine
un mi1loc de atingere a absolutului si de anulare a dualismului eu$ lume.
&a nu uitam insa ca, pe de alta parte, dragostea poarta in ea ceva imatur si
impudic. Iata de ce zeul Eros, cel din epoca elenistica, si zeul indian Kamadeva erau
reprezentati stauar ca niste superbi adolescenti, de o desavarsita nuditate. &a spunem deci
ca iubirea e direct legata de corpoliate si #rumusete. )rumusetea #iintei iubite
trans#igureaza lumea. !asiunea iubirii este supremul mi1loc de a aduce eterniatea pe
pamant. "rice iubire adevarata este absoluta si nepieritoare, chiar daca ea se cladeste pe
teritoriul celei mai #lagrante perisabilitati. )rumusetea e trecatoare, sensibilitatea se
toceste, corpul imbatraneste. Aceste adevaruri au #ost intelese de timpuriu si transpuse in

Advertisement

simboluri mitologice. -u intamplator, A#rodita, zeita iubirii la vechii greci, s$a nascut din
spuma marii, dintr$un element aproape imaterial ce$si reveleaza splendoarea intr$o clipa,
pentru ca apoi sa dispara. 5e cele mai multe ori iubirea moare o data cu tineretea. " zeita
a iubirii batrana este de neconceput. 5ar cu toate acestea, iubirea nu poate #i redusa la
conditia noastra #izica imediata.
Exista multe alte aspecte ale acestui mare 1oc existential. -u doar trupul si
simturile sunt liantul iubirii, ci si su#letul, spiritul. -oul Testament e o carte impreganta
de iubirea aproapelui si de imperativul slavirii bunatatii si intelepciunii lui 3ristos.
5escoperim aici principiul iubirii neconditionale #ata de miracolul dumnezeirii, iubirea
mistica. 6lterior lirica medievala, trubadururile ne vor pune in #ata unei paradoxale
metamor#oze% iubirea carnala si procreatoare pentru #emeie s$a preschimbat in adoratie
platonica, si asta #ara a$si pierde nimic din motivatie initiala. Identi#icata cu #ecioara
Maria, #emeia iubita devine un ideal ca si intangibil de puritate si #rumusete. Idealizarea
in iubire e insa o caracteristica de permanenta a literaturii. E su#icient sa deschidem
marile carti, incepand cu 5a#nis si 3loe de 4ongos, continuand cu @omeo si 7ulieta de
&ha0espeare si terminand cu un roman ca Maitre'i de Mircea Eliade, pentru a constata ca
lucrurile stau intr$adevar asa. Idealismul si idealitatea, dar si idilicul, pastoralul, #eericul
sunt elemente mereu asociate cu sentimentul iubirii. E adevarat ca uneori, iubirea poate #i
subiectul unor cari sentimentale, edulcorate, melodramatice, de o calitate artistica
indoielnica. E unul dintre riscurile implacabile ale marilor teme, un risc pe care o carte
simpla si directa, cum este 4ove stor' de Eric &egal, reuseste sa$l evite prin autenticitatea
tonului si adevarului ei imediat de viata.
4iteratura ne arata insa si altceva% #elul in care noi interpretam sentimentul erotic
se a#la limpede in cuvintele noastre. 4a o prima privire ar #i inutil sa di#erentiam cuvinte
precum *iubire+ sau *dragoste+. 5ca il citim pe Eminescu 8* Ce e amorulN 6n amic9+:,
cuvantul *amor+ pare pentru noi neserios, #rivol. In realitate, e vorba de cu totul altceva.
4imba s$a schimbat, a evoluatL mentalitatile noastre nu mai putin. Erosul este intotdeauna
un produs al di#erentei, el exista si se mani#esta prin nuante si mutatii 8pe care de multe
ori le gasim in sensurile schimbate ale cuvintelor:.
Continuand aceste distinctii, putem lesne descoperi ca dragostea e in#erioara
iubirii. 6na e o #iinta dragastoasa si alta o #iinta iubitoare. Erosul care a depasit simturile
si s$a instalat in su#let e sinonim cu iubirea iar nu cu dragostea. !e 5umnezeu il iubesti,
de o #iinta pamanteana te poti indragosti. Cuvantul *amor+ pare astazi potrivit pentru
surprinderea zonelor 1oase ale erosului. Amorul e pasager si comun. 4a vechii greci el e
un sentiment a#lat in gri1a zeitei A#rodita !andemos, protectoare a iubirii instinctuale.
Exista insa si o A#rodita 6rania, patroana a sentimentului erotic pro#und,
dramatic, chinuitor$ supremul amor spiritualis. 4iteratura e adanc marcata de acest
sentiment in marile romane ale lui &tedhal si Tolstoi, @ebreanu si Camil !etrescu. Abia
aceasta iubire #iltrata de spirit arata ca erosul e nu doar o dorinta de placere, ci si una de
putere, in sensul atingerii unei plinatati a eului. Iubirea e dictatoriala si tragica. Ea nu
poate schimba sau distruge un destin. Iubirea aceasta decoratoare vine adesea dintr$o
senzatie de incompletitudine, din dorinta de supunere a #iintei iubite., de contopire cu ea.
4a originile omenescului, !laton asaza mitul herma#roditului, acel *monstru+ inteles ca o
unitate a doi indivizi de sex opus. " data aceasta unitate rupta in doua, apare si drama
spetei umane. /iata, in alcatuirea ei de barbati si #emei, n$ar #i in acest sens decat o
chinuitoare cautare erotica a 1umatatii sacre, a identitatii pierdute. 5ragostea devine ast#el

un act de reparatie ontologica. 5aca )reud, marele parinte al psihanalizei, pune sub
semnul egaliatatii intre eros si instinctul vital, atunci nu mai incape nici o indoiala ca
experienta erotica cu cele trei trepte ale sale$ amor, dragoste, iubire$ nu este altceva decat
o experienta a descoperirii &inelui, un drum initiatic.
Iubirea este poate cea mai vasta tema a literaturii, dar si a celorlalte arte.
!rezenta chiar si in operele de cult, de exemplu in Cantarea Cantarilor din Vechiul
Testament sau in Noul Testament in Epistola intai catre corinteni dupa &#. Apostol !avel,
iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. !oezia ebraica are o
structura religioasa prin excelenta. Cantarea Cantarilor este un poem de dragoste din
care razbate *imnul iubirii lui 5umnezeu pentru poporul sau si a poporului pentru
5umnezeu+ 8)ernand Comte:. Insa, ca si poemle hinduse ori cele egiptene, Cantarea
Cantarilor uni#ica pana la nedi#erentiere sensul religios cu cel pro#an, erotismul din
imaginarul de supra#ata este trans#igurat$ potrivit cercetarii traditionale canonice$ in
sensul sacralitatii. Aparenta relatie interumana care este prezentata de textul poetic se
tran#orma intr$o legatura permanenta intre divinitate si popor, respectiv intre Iisus 3ristos
si (iserica.
Iubirea este abordata in literatura din diverse unghiuri, de$a lungul vremii existand
di#erite idei sau curente de idei re#eritoare la iubire. !rincipalele trei ipostaze ale iubirii,
atat in literatura romana cat si in cea universala sunt% ;. Iubirea ca initiere
<. Iubirea ca pasiune
=. Iubirea tragica.
In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare #orta si primul impact cu
aceasta s$ar datora unei #iinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere con#igurat
printr$un singur mit% mitul erotic al zburatorului. Mit #undamental al poporului roman,
mitul erotic e , dupa cum a#irma G. Calinescu "personificarea invaziei instinctului
puberal.> In conceptia criticilor, #olcloristilor, etnologilor, zburatorul este un spirit rau,
privit ca un zmeu sau demon, o naluca, el intra noaptea pe cos sau horn, avand in#atisarea
de balaur, sarpe, para de #lacara. ?buratorul apare in visul #etelor ca un tanar #rumos,
chinuindu$le somnul. !rintre cei care s$au ocupat cu studierea acestui mit se numara%
5imitrie Cantemir, George Calinescu, &imion )lorea Marian, Tudor !am#ile. Cat despre
prelucrarea mitului in literatura, Calinescu a#irma% "Poezia romana, prin Eminescu
indeosebi, a aratat inclinari de a socoti iubirea ca o forta implacabila, fara vreo
participare a constiintei." Ca marturie sta poemul Calin(file din poveste:, inspirat din
basmul popular Calin Nabunul. 5ar M. Eminescu nu a #ost singurul care a preluat mitul
zburatorului. !rintre cei inspirati de acest mit #undamental al poporului se numara si I.3.
@adulescu, cu poezia Zburatorul, considerata cea mai izbutita creatie poetica a acestuia.
Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in
literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole
in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care
traiesc cei doi. In cazul ei indragostitii traiesc o stare de exaltare permanenta, care duce la
un dezechilibru su#letesc. 5eseori ei sunt despartiti de impre1urari si aceasta departare se
impune pentru a veri#ica sentimentele si in acelas timp pentru a$I pastra intensitatea.
Iubirea$pasiune este insotita intotdeauna de su#erinta, de o anume doz@ de nebunie si de o
tentatie a mortii.
an mitologia greac@ pe lBng@ zeul iubirii, Eros, exist@ ci zeul morDii, Tanatos iar
psihologia modern@ consider@ c@ dragostea ci moartea sunt dou@ instincte dominante ale

Advertisement

psihicului uman. 5estinul marilor endr@gostiDi en operele literare st@ sub semnul iubirii ci
al morDii. Ast#el, iubirea-tragedie devine o iubire$simbol #iind imortalizat@ dup@ moartea
protagonictilor ca en operele literare @omeo ci 7ulieta de F. &ha0espeare ci Tristan ci
Isolda, veche legend@ medieval@.
!rintre scriitorii romani care s$au ocupat cu studierea, descrierea si analizarea
sentimentului de iubire se numara% Mihai Eminescu, George Calinescu, Tudor Arghezi,
4ucian (laga, /asile Alecsandri, Gala Galaction, Garabet Ibraileanu, Ioan &lavici, Ion
3eliade @adulescu, Mihail &adoveanu, Mircea Eliade, -ichita &tanescu, Mircea
Cartarescu, Camil !etrescu, @adu !etrescu si multi altii.
Mihai Eminescu este poetul nostru national si, dupa cum a#irma G. Calinescu "
opera literara a lui @. Eminescu creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si
este o e!ponenta deplina, cu toate aspectele romantice, a spiritului autohton." 5espre
iubirea in opera marelui scriitor spunea T. Arghezi% " Bra#ostea lui Eminescu e mai cu
seama senzuala, o dra#oste pribea#a, de pasiune. Ea e momentana si totala in momentul
ei, si se epuizeaza in intre#ime pe o sin#ura impre$urare reluata continuu, continuu
traita si continuu epuizata in intre#ime." "Bra#ostea lui Eminescu nu e amestecata cu
visul. Visul lui incepe cand dra#ostea s%a ispravit. Bra#ostea poetului n%a durat
niciodata, ramane instantanee, dra#oste de senzatii iuti. &emeia lui Eminescu nu e
niciodata sotie, ramanand e!clusiv amanta. 'arbatul e un trecator, un calator,H" In
poezia sa de dragoste Eminescu a #ost in#luentat de trairile sale su#letesti, de experientele
sale. Ast#el se remarca mai multe etape in evolutia poeziei de iubire eminesciana,
existenta unei curbe de la elan pasionat la in#rangere.
" vreme, aceea a iluziilor si idealurilor tineresti, Eminescu a dorit si a crezut cu
putere in implinirea iubirii desavarsite. !oetic, acest lucru s$a exprimat in tonalitati
ma1ore, in culori vii si lumini #ara pata, intr$o mare abundena vegetala si neincetate
sclipiri de ape. In opera publicata, rastimpul de exuberanta tine pana in 1urul anului ;gHi
si insuma )ara pe deal, &loare albastra, &at%frumos din tei, Craiasa din povesti, *acul,
Borinta, etc.
!este varietatea subtila a starilor su#letesti comunicate, ceea ce reuneste poeziile,
dandu$le un aspect comun, este in primul rand stenicitatea sentimentului, plentitudinea
clipei de dragoste, care trans#igureaza lumea . Apoi prezenta invariabila a codrului si a
apei in ipostaza lac sau izvor este iar caracteristica acstei perioade. Apa 1oaca acum un
dublu rol in imagine% acela coloristic, de lucire #ina si tremuratoare in intunericul padurii,
a1utand la 1ocul de valori plastice, si acela sonor, de acompaniament sugestiv al starilor
su#letesti.
4ucirile argintii ale apelor sunt completate de culori intense. )loarea de tei cu
sugestia caderii ei in ploaie #ace trecerea de la sclipirile argintii la vegetalul colorat. Ea e
o prezenta aproape permanenta in poezia eminesciana de tinerete, sugerand elemente
coloristice, dinamice 8 caderea si troienirea : si ol#actice. )loarea de tei, tranda#irii rosii,
nu#erii galbeni, #loarea albastra cea scumpa romanticilor, romanita, codrul de verdeata,
#lorile culuciri de piatra scumpa dau culoare si prospetime vegetala exceptionala
peisa1ului, intensi#icand bucuria dragostei ce se va implini. E atata explozie de #ericire in
poezia de dragoste tinereasca a lui Eminescu, incat chiar daca intalnirea de dragoste nu se
petrece, asteparea, #ie zadarnica, nu intristeaza, nu deprima. 5e #apt implinirea celor doi
cu implinirea dragostei se petrece doar in poezia de inspiratie #olclorica, in &at%frumos
din tei si in Calin(file din poveste+. In celelalte poetul isi proiecteaza doar in viitor

uriasele lui nade1di de iubire. 5e aceea nu intamplator, #inalul lui Calin, basmul liric, de
dragoste, constituie o sinteza a peisa1ului eminescian caracteristic primei perioade de
creatie erotica. Intunericul tainic si stralucitor al padurii de argint, lucirile apelor si lunii,
#lorile albastre, toate aceste elemente merg spre a creea cadrul vra1it al dragostei implinite
intre #ata de imparat si ?burator.
Toate aceste elemente se schimba treptat dupa anul ;gHH. Arar mai rasuna, din
inchipuire, cate un ecou al vechii increderi luminoase in dragoste. 5ar, in general, tot mai
obosit si mai dezamagit de loviturile vietii si neintelegerea societatii contemporane lui,
poetul da glas unor noi armonii poetice, de mari adincimi, din ce in ce mai triste si mai
pline de renuntare. !entru el, dragostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului
iubitei se insoteste de o nespusa su#erinta. 5in aceasta pricina se petrece o concentrare a
imaginii, o stilizare si o #ixare de contururi apasate. Cadrul nu mai are bogaDia, risipa de
culori, lumini si par#umuri din tinereDe, ci se reduce la dou@$trei elemente. 4uminile se
sting, culorile p@lesc. Be cate ori, iubito, cu simbolurile ei tragice, e o prim@ m@rturie a
intunec@rii. In locul peisa1ului edenic apare aici >oceanul cel de gheaDa>L >bolta alburie> a
alungat de pe ea orice vioiciune a culorii, iar >luna cea galben@ $ o pat@> s$a pierdut
eminesciana ei str@lucire.
C@ldura inimii l$a p@r@sit pe poet L "Bin ce in ce mai sin#ur m-%ntunec si m-%
n#het"H sauL " Nar timpul cre/te%n urma meaHm-%ntunec0" 8 Trecut%au anii :. !lopii #ara
soD scandeaza dureros un peisa1 #ara n@de1de pentru poet. ( Pe l1n#- plopii fara so2 : iar
meta#ora toamnei ca anotimp al s#arcitului e #recventa. 8 )onetul N, Te duci, Be ce nu%mi
vii+. )igura #emeii iubite, din cald@, luminoas@, sagalnic@ la inceput, se impietrecte,devine
solemn@ si rece, in aceasta perioad@ de creaDie, ea #iind scoas@ din entunericul amintirii.
5e aceea marmura slu1este ca termen #recvent utilizat pentru sugerarea #rumusetii
inghetate, ireale, #antomatice parc@ ( " Bin 3ncre2irea lun#ii rochii 4 5-sai ca marmura 3n
loc" en 6t1t de fra#eda sau ")i c1nd r-sai nainte%mi ca marmura de clara" en Nu m-
3n2ele#i+ iar gestul tragic al eroului liric, semni#icBnd renunDarea, zadarnicia n@de1dii, e
prezent en poeziile 6t1t de fra#eda si Bin valurile vremii.
5ecepDia l$a #@cut pe marele poet s@ primeasc@, ca mBng@iere, ca un calmant al
su#erinDei, concluzia necesit@Dii ensingurarii ci a renunD@rii, cu atBt mai tragic@ cu cBt era
mai nepotrivit@ cu datele #undamentale ale #iinDei lui. 5e aceea *uceaf-rul, reputat ca o
drama a renunD@rii la dragoste, e en acelaci timp o dram@ a cunoacterii. !oemul, concluzie
a vieDii ci gBndirii eminesciene, e cu atBt mai tragic cu cBt realizeaza r@sturnarea ierarhiei
valorilor din opera tinereDii. 4ucea#@rul, dup@ ce n@zuiecte la dragostea unei p@mBntene,
care$I pre#er@ un muritor cu soarta engem@nat@, e readus la realitatea abstract@ ci solitar@ a
existenDei lui de c@tre 5emiurg, care$I #ace o lecDie de cunoactere. 3'perion, in s#era lui,
ctie acum, dar cu cBt@ durere a renunD@rii, deosebirea dintre el ci cei doi p@mBnteni
endr@gostiDi ci cuvintele% 7 Tr-ind 3n cercul vostru str1mt4 Norocul v- petrece,4 Nemuritor
/i rece8 par rostite 7de o str-in- #ur-8.
ConctiinDa apartenenDei la o lume superioar@ prin cunoacterea rece a adev@rului
absolut e de data aceasta slaba compensaDie a renunDarii la patima #ierbinte ci ispititoare a
vieDii p@mBntecti, a en#rBngerii en dragoste.
Acest poem din urma, greu de simbolistic@ mitologic@, #ilozo#ic@, tinde la
explicarea sorDii ne#ericite a geniului en lumea contemporan@ poetului.
Eminescu a cBntat in acorduri sublime leg@turile de iubire dintre oameni, #armecul
comuniunilor su#letecti bazate pe stim@ ci entelegere reciproc@, pe devotament ci idealuri

Advertisement

curate. an poeziile sale, Eminescu a en@lDat un adev@rat imn sentimentelor de dragoste,

l@sBnd m@rturiile setei sale de viaD@, ale dorinDei sale de a tr@i en #ericire.
6n alt mare scriitor preocupat en operele sale de vasta tem@ a iubirii a #ost
Garabet Ibrăileanu. El a creat in romanul s@u " 6dela " o analiz@ a sentimentului de
dragoste, mani#estat aici nu printr$o iubire plina de pasiune, ci mai mult printr$o dragoste
neemplinita, o dragoste in#iripata intre doi oameni despartiti de varsta. Miezul spiritual al
operei #iind rezolvarea atitudinii #ata de #emeie, scrierea repezinta in #ond o continuare
logic@ a ideilor expuse de Ibr@ileanu anterior in opera sa Privind viata.
6dela nu este atBt romanul unei tinere #emei, cBt analiza crizei sentimentale a
unui cvadragenar de o luciditate extrem@. CBstigBnd dragostea unei #emei de douazeci de
ani, Emil Codrescu, eroul c@rtii, e m@cinat totuci de incertitudini, suspectand si analizand
orice gest al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. Cand I se pare ca a
sesizat un amanunt care anterior ii scapase, el are un #el de satis#actie, o adevarata bucurie
a durerii.
5esi eroina romanului I se releva eroului ca > un bloc de #rumuseti vii si calde >,
actionand sponan, #ara re#lexiune si calcul, ea ne#iind o > #ilozoa#a > ca Emil Codrescu,
acesta #ace din ea centrul unei lumi ideale. Izolata de viata reala, " 6dela este o iluzie
paradisiaca, si nu trebuie sa devie o realitateH" " 6dela va ramine pentru tine mereu
stanca pe care creste floarea%re#inei, atat de apropiata ca poti distin#e micile stelute
catifelate si totusi inabordabila ca o planeta, din cauza incantatoare ".
&e observa in#luenta marilor clasici rusi asupra autorului 6delei. Ceea ce
Ibraileanu admira la acestia este cunoasterea pro#unda a su#letului #eminin, in special.
4ev Tolstoi $ caruia ii consacra un exceptional studiu critic $ il impresioneaza puternic si
durabil prin arta magistrala cu care> Ana Karenina >trece de la psihologie la etica,
disecand necontenit su#letul s#asiat de remuscari al eroinei. Tolstoi isi iubeste eroina si
su#era pentru ea, asa cum G. Ibraileanu o va iubi pe 6dela.
!rozatorul isi priveste propria$i scriere ca o opera de obervare stiinti#ica, de aceea
reconstituie #apte vechi si interpreteaza mereu, #acand psihologie, incercand sa descopere
esentialul atat in lumea din a#ara, cat si introspectiv. 6dela e un roman concis de analiza
si introspectiune pe tema dragostei.
!ersonalitatea lui G. Ibraileanu $ teoretician social, critic si creator literar$e
armonioasa si unitara. &piritul si #inetea caracterizeaza toate domeniile de activitate in
care se mani#esta aceasta #igura luminoasa. @ealismul 6delei respira seninatate, opera
#acand elogiul puritatii unei prietenii. 4irismul, patruns si in paginile de critica, se
dezvaluie mai liber in creatia artistica. 5e aici notele romantice $ care uneori depasesc in
supra#ata pe cele realiste $ si alunecarea spre un intimism moderat. 5ar tot elanul liric,
revarsat si in stilul de obicei atat de retinut, ii datoreaza Ibraileanu$artistul dragostea de
viata si mentinerea proaspata a tineretii.
Ca arta, romanul Adela reprezinta o superioara opera de analiza. &obrietatea
contribuie ca o analiza atat de bogata in idei sa #ie condensata in pagini putine.
4iteratura lui G.Ibraileanu, cu indemnul dragostei de viata si apelul reinnoit la
umanism, a construit, prin insasi tinuta sa, un raspuns convingator dat naturalismului in
general. Mentinandu$si prospetimea artistica, romanul 6dela reprezinta o calauza in
interpretarea psihologica si in cunoasterea omului, una din cele mai pro#unde opere de
analiz@ asupra sentimentului iubirii din literatura romBn@.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125

million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

In tema iubirii neimplinite se incadreaza si nuvela *5e la noi la Cladova+ a

scriitorului Gala Galaction. -uvela trateaza tema iubirii si se realizeaza pe cateva motive
cum ar #i cel al pacatului si cel al chemarii inalte. &ubiectul se constituie din aspecte care
nu respecta o succesiune #ireasca si care urmaresc indeosebi #irul gandurilor si
sentimentelor persona1ului principal, pe baza monologului. Cititorul a#la despre
zbuciumul su#letesc al lui popa Tonea in care s$a cuibarit un sentiment mistuitor de care
cauta sa se elibereze prin #ierbinti rugaciuni. "m casatorit, avand cinci copii si mare
daruire #ata de cele s#inte, popa Tonea este cuprins de dragoste pentru sarboaica (orivo1e,
tanara sotie a 1upanului Troico, negustorul sarb din Cladova. 5ragostea se instaleaza in
su#letul preotului in mod #ulgetor, insa nu este dusa la indeplinire, ambele persona1e
su#erind nespus din aceasta cauza.
!reotul Tonea este preotul ideal, prins intr$o lupta intre sentiment si datorie,
asemenea persona1elor din tragedii. 4upta devine dramaticaL ea se trans#orma intr$o grava
problema de constiinta care se deruleaza pe parcursul catorva luni si se s#arseste cu
victoria ratiunii. !entru el, mai important e ce se va intampla cu el si (orivo1e in lumea de
dincolo decat pe pamant, si aceasta traire il inalta spre puritate% *-e vom revedeaJ -e
vom revedea negresitJ Acolo unde iubirea va #i intru imparatia sa, #ara restrangeri, #ara
obstacole si #ara lanturile acestui trup intunecat+.
(orivo1e, ca persona1, e idealizataL ea traieste o iubire #ara margini si moare din
dragoste. Mai mult decat ca e #rumoasa si ca se exprima cu greu in romaneste, cititorul nu
a#la despre ea. 5ragostea este rugul pe care ea arde complet, puri#icandu$se. Intre cele
doua persona1e autorul pune 5unarea, al carei aspect subliniaza sentimentele% *5unare,
5unareJ Cat de #rumoasa esti, cat de ispititoare si cat de racoare trebuie sa #ie in #undul
tau, cand in mine e atata arsita9+
-uvela este ilustrativa pentru stilul lui Galaction. " mare valoare capata
monologul interior in care se desting numeroase interogatii si exclamatii retorice, ele
lasandu$si amprenta asupra stilului. 6n alt element caracteristic este muzicalitatea care il
apropie pe autor de simbolisti.
!rintre operele cele mai insemnate scrise pe tema iubirii se numara si
nemuritoarea piesa de teatru a celui mai mare dramaturg si poet al @enasterii engleze,
Filliam &ha0espeare, *@omeo si 7ulieta+. Creatia literara a lui &ha0espeare izvoraste
dintr$o viziune pro#und dramatica asupra lumii, de aceea este si esentialmente dramatica.
&ha0espeare isi pune de#initiv pecetea geniului sau pe epoca teatrului elisabetan si pe
umanismul speci#ic @enasterii engleze. &ubiectul tragediei *@omeo si 7ulieta+,
imprumutat dintr$o nuvela a unui scriitor italian, isi are locul de actiune la /erona.
)amiliile Montague si Capulet se urasc de oarte, vra1ba dintre ele tulburand adesea
linistea veronezilor. 6ra lor neimpacata va #i, in cele din urma, pricina mortii celor doi
tineri indragostiti$ @omeo si 7ulieta$ care, s#idand vra1ba dintre parinti, vor ramane, si in
moarte legati prin iubire. 6rmarind canavaua subiectului, cititorul este izbit de replici si
microdiscursuri ce comunica adevaruri etern umane si o poezie a tragicului nemaiintalnite
la alti autori. 5esi inclusa in seria marilor tragedii, unii cercetatori inclina sa considere
aceasta piesa mai degraba un imn inchinat dragostei, tineretii si puritatii su#letesti, un imn
neegalat de nimeni in literatura universala.
4iteratura lui Mircea Eliade se inscrie in mai larga preocupare a prozatorilor
interbelici de problematizare a existentei si intelectualizare a creatiei artistice. *Maitre'i+
este cartea lui Eliade care producea la inceputul deceniului al patrulea sentimentul unei

Advertisement

izbanzi literare iesite din obisnuit. !re#igurandu$I o receptare promitatoare si peste timp,
critica literara n$a intarziat sa salute aparitia romanului *Maitre'i+8;k==:, asociindu$l
indraznet cu celebre romane de dragoste din literatura universala. In toate romanele lui
Mircea Eliade, mitul iubirii si motivul cuplului sunt prezente dominante, chiar daca nu
#ormeaza, ca in *Maitre'i+ sau in *-unta in cer+, tema unica. A#irmarea personalizata a
eului, iesirea din in#orm, implica in viziunea radical$anarhica, netimorare in #ata
adevarurilor admise si atacarea lor neslabita cu indi#erent ce mi1loace. A a1unge tu insuti
inseamna o involburare de energii care disloca si revolutioneaza.
In opera lui Eliade erosul reprezinta o dimensiune care anga1eaza experiente
omenesti esentiale, da impuls unor actiuni revelatoare pentru natura adanca a legaturilor
umane, pentru semni#icatia complexa a unor persona1e purtatoare de ideologii. @omanul
*Maitre'i+ se circumscrie asa numitului ciclu indian, alaturi de *Isabel si apele
diavolului+ si *&antier+, romane ce trans#igureaza artistic$ pe di#erite paliere$ experiente
erotice petrecute intr$un spatiu exotic, India. Eroul cartii, inginerul englez Allan, luvreaza
in India pe un santier de constructii in compania inginerului -arendra &en. Invitat sa
locuiasca in casa inginerului indian, Allan o cunoaste pe #iica acestuia, Maitre'i, o
adolescenta de ;i ani, de care, desi nu se simte atras la inceput, se va indragosti. Cucerit
de #armecul ei genuin, de sensibilitatea ei nemasurata si de straniul amestec de puritate si
senzualitate, Allan se hotaraste sa o ceara in casatorie. 5ar cei doi indragostiti sunt
nevoiti sa strabata cu teama vamile conventiilor sociale si pre1udecatile religioase ale unei
lumi ce se dovedeste nepermeabila la alte traditii. !arintii #etei se impotrivesc acestei
casatorii si, in consecinta, il alunga pe Allan din casa. A#lata in culmea disperarii,
Maitre'i$ spre a$si intalni iubitul$ se daruieste unui vanzator de #ructe pentru a #i alungata
din #amilie. 4ucrurile nu pot #i schimbate si dragostea lor este #ranta brutal pentru
totdeauna.
*Maitre'i+ urmeaza linia mai simpla, despovarata de orice in1onctiuni ideologice,
a unei pevesti de iubire. Este adevarat ca luam act si aici de o des#asurare ce poate #i
incadrata in conceptul cunoscut de experienta morala, ca razbat si aici elemente din
conduita stiuta a eroilor din celelalte romane%+Ma tem din ce in ce mai mult, dar situatia
ma pasioneaza+, noteaza Allan la inceputul *aventurii+ sale, dar ceea ce ni se in#atiseaza
aici nu este traire provocata in directia ilustrarii unui concept, a unei ideologii, ci traire
pur si simplu, viata. 5e aceea si sta romanul pe unele elemente de 1urnal, o materie din
timp in timp evocata ca un reper de autenti#icare cu ceea ce s$a petrecut ulterior, caci
autorul, ca narator, se asaza in perspectiva #aptelor de1a cunoscute, avand sub priviri toata
drama. &implu spus, in roman avem #azele aprinderii, instalarii, cresterii si apoteozarii
unei iubiri, naruite brutal si abrupt de #actori din a#ara cuplului.
In operele axate pe tema iubirii, perechile se constituie pe relatii de #orta sau, in
orice caz, pe indar1irea neconcesiva a uneia din parti de a impune celeilalte conceptia sa
si, chiar daca nu intotdeauna con#runtarea imbraca #ormele violentei, peste tot, in esenta,
este vorba de acelasi instinct al dominarii. In *-unta in cer+, eroina intalneste egolatria
masculina in doua versiuni succesive, ce s$ar spune ca stau in opozitie, pentru ca #iecare
din cei doi barbati pe care ii iubise dorise sa obtina de la ea exact ceea ce respinsese
celalalt. Aparent, opusele aspiratii se intalnesc totusi in acelasi suvoi de patima posesiva,
#ata de care eroina gaseste resurse de impotrivire, caci, de #iecare data, ea este aceea care
des#ace legatura, disparand neasteptat si inchizandu$se in enigma, cei doi barbati
ramanand sa se intrebe la nes#arsit asupra motivelor gestului ei. Artistic, romanul acesta

su#era de simetria prea subliniata a situatiilor, conducand la impresia ca tot ce autorul

expune ca momente de viata si atitudini umane scenarizeaza, de #apt, o idee. -u este, de
alt#el, singura carte a lui Mircea Eliade care pacatuieste prin insu#ivienta resorbire epica a
ideologicului. In ordinea artisticului absolut, *Maitre'i+ ramane totusi scrierea sa cea mai
buna din acea perioada, prin linia ei de simpliate expresiva, prin tensiunea inalta a
evocarii poetce si capacitatea de a #i impus in literatura romana un persona1 #eminin a
carui putere de seductie ramane aceeasi dupa decenii.
&e remarc@ ast#el c@ marii scriitori ai literaturii romBne au abordat tema iubirii din
di#erite unghiuri cu rezultate de o imens@ importanD@ pentru literatura autohton@. )aptul
c@ iubirea I$a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mic@ amploare este
natural, c@ci iubirea este poate cea mai vast@ surs@ de inspiraDie prin #aptul c@ este o
experienD@ unic@ pentru #iecare en parte ci poate #i privit@ sub nenum@rate aspecte. Li en
#olclor iubirea este o tem@ #undamental@ ci poporul a creat o categorie estetic@
caracteristic@ ei% doina. Boina, #ie de 1ale, #ie de dor, exprim@ pro#unzimea sentimentului
de dragoste, puritatea ci su#erinDa pe care acesta o poate provoca.
Iubirea este o tem@ inepuizabil@ ci oricBt s$ar scrie despre iubire, mai r@mBn enc@
multe de scris. 5e aceea noii scriitori, viitoarele nume sonore continu@ s@ scrie despre
dragoste, sub alte #orme, sub alte titluri, descriind noi tr@iri. Iubirea este ci va r@mBne
tema #undamental@ a literaturii tuturor prezentului, trecutului ci viitorului.

Share this document

" # $ % &

You might also like

Eseu dragoste
jigovali

Romantismul Si Mihai
Eminescu
trouble b

Iubirea Este o Tema

Inepuizabila
Mădălina Stavarache

Magazines Podcasts

Sheet music

Eseu tema iubirii

Medeea Pintilie

copilăria în literatură
onixrs

Grigore Vieru Si Dragostea

Freshnes_s

Iubirea Eminesciana
Ruxandra Chirita

Tema Iubirii in Poezia Lui

Mihai Eminescu
Cireasa Florin

Eminescu si Romantismul
pcdd_1

Oda (in metru antic) -

Mihai Eminescu
NadiaVesa

Valoarea Stilistica a
Semnelor de Punctuatie
Dima Vovc

Romantismul in Literatura
Universala
tutunarug

Show more

About Support

About Scribd Help / FAQ

Press Accessibility

Our blog Purchase help

Join our team! AdChoices

Contact us Publishers

Invite friends
Social
GiHs

Scribd for enterprise Instagram

Twitter
Legal Facebook

Terms Pinterest

Privacy

Copyright

Cookie Preferences

Do not sell or share my

personal information

Get our free apps

Books • Audiobooks • Magazines • Podcasts •

Sheet music • Documents • Snapshots

Language: English

Copyright © 2023 Scribd Inc.

Advertisement