'

A. TVARDOVSKI

VASILI TIORKIN
In romineVe de
CICERONE THEODORESCU

www.dacoromanica.ro
CARTEA RUSA
Eustratta de pe topert i portretul
autorului de JULES PERAHIM

A. TBARE1OBCKIVI
BACHJIMPI TEPKI4H
Knnra npo 6oftoa .
Conemoici rnicarenb
Mocrom 1953

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 A TVARDOVSKI

VAS I LI
TIORKIN
CARTE DESPRE OSTAS
In rornMeVe de
CICERONE THEODORESCU
Editia a IIa revAzuti

'..ert,Neie,

CARTEA RUS A
1957

www.dacoromanica.ro
 .4. TVARDOVSKI

Alexandr Trof,movici Tvardovski, fial unui fierar, s-a

nascut la 21 iunie 1910, in &did Zagorie, regiunea Sine-
lensk.
Piniiin anal 1928, a trait la lard, unde a absobil
scoala primara ,si apoi a lucrat la fierarie. 0 bucata de
ureme a fost secretarul organizatiei de Comsomol din
satul natal.
In 1928, A. Tvardovski lucra la un ziar regional din
Smolensk, publicind in acelasi limp versuri in revistele
locale.
Intih area cu M. V. Isakovski recunoscut inca de pe
atunci ca mare poet, 1-a influenfat in dezvoltarea ar-
tistica de mai arziu.
In 1930 a zcazut lumina tiparului poenzul sau in care
vorbeste despre colhozul Ca lea spre socialism".
Intre anii 1934-36, A. Tuardoaski a scris poemul
Tara Muravia".

5
www.dacoromanica.ro
 In 1938, intrat in rindurile P. C. (b) al
poet ul a
U.R.S.S. si duper an an a terminat Institutul de (do-
rie si filozof ie din Moscova.
I n anii urnuitori ( 1939-40), a lost corespondent de
rdzboi pe frontal din Finlanda.
In tim pill Marelui Rdzboi pentru Apdrarea Patriei, a
I ucrat la ziare de f ront si a scris poemul Vasili T ior-
kin" - Carte despre ostas cea mal de seama opera
a lui ,. pentru care i s-a decernat Premiul Stalin de
gradul 1 ( 1946).
Dupd cm an a lost din nou distins cu Premiul Stalin
pentru poemul Casa de litiga drum".
Au urniat apoi operele Cartea liricei" ( 1949 ) si vo-
1 tonal de V ersuri st poeme" din 1951.
A. T vardovski es?e deputal in Sovietul Suprem al
R.S.F .S.R., decorat cu ordinele Lenin", ,,Rdzboiul pen-
tnt A pararea Patricia si Steaua Rosie" .

EDITURA

www.dacoromanica.ro
 PA RTEA
iN T II A

www.dacoromanica.ro
DIN PARTEA AUTORULUI

La ràzboi, prin pr5farip,

Pe-ar§ità sau iarn5 grea,
Ce-ar putea mai bun s5 fie
Din uluc sau din cimea,
Dintr-o urmA de copit5
Sau din iazul de cole5,
Sau cu gheat5-acoperit5
La pfriul din vilcea
Decit apa, rece, vie ?...
Apa, da, apa sadea !

La r5zboaie, e urgie.
Viata-i asprä, lupta-i grea.
...Pe z5pezi, sub cetini fie,
Sau in cimp pe undeva,
Buna, straviica-i acuma
Hrana frontului, v5 spun --
Totul e sd fie nurna
BucAtarul, bAiat bun ;
9

www.dacoromanica.ro
Ca ostas intreg se stie
Noaptea chiar, g5tind, s5 stea
Grasä hrana s5 ne fie
-
$i-aburind gustos, sà-ti vie
Apà-n gurä dup5 ea ;
Iar cind pleci la batalie
Plin de v1ag5, cot la cot,
Bine-i, ce-ai mincat, s5-ti tie...
Totusi
ciorba nu e tot.
Zile-ntregi, o duci, stii cum e
FArà hrana... Dar acu,
La fazboi, vezi f5r5 glume
Nu e de trait pe lume,
Nu e chip altminteri nu !
Cum nu poti fära mahoarca
Intre bombe ce te-nceara
Nu e de trait, e greu
F5r5 znoave, MCA saga,
Fara tine, Tiorkin draga,
Vasia, tu, eroul meu.
Dar mai sus de-orice, fireste,
E-acel miez de adevar
Adev5r care tisneste
Inima de-ti. racoreste,
Chiar amar chiar si-n räspAr...
$i-altceva ? Nu-i totul oare ?
Cartea-i despre un ostas.
Inceput ?... Sfirsit ?... Imi pare
C-as famine pagubas :
- 10
www.dacoromanica.ro
N-am sa stau la orice zgaib5,
N-am s-o iau iavas-iavas...
Dar sfl-rsit de ce sá n-aibA ?
Ca-i pAcat de-asa ostas.
Chiar din zilele de geamat,
Chiar de-atunci, de cind lAtu
Ceasul greu la catararná
Mi-esti prieten, Tiorkin, tu.
N-am s-acopar cu uitare
Ce dator shit slavei tale
i ce mutt mi-ai ajutat.
Muncii noastre viata-n1reag5 !
Znoavelor un ceas le-am dat...
In rAzboi, cind nu-i de sag5,
Scump esti, Tiorkin, si-asteptat !
Ia-ti, prietenie, partea...
Sä te las cum as putea ?
Am sä-ncep la mijloc cartea,
Si-apoi... o s'a mearg5 ea.

www.dacoromanica.ro
 LA POPAS

Orn de treabä, ce s5 spui,

Fu bAtrinul care,
Chiar pe roate cel dintii
A fAcut mincare.
Ciorb5 si pisat apol
Mina ochi, gamela,
...Ce s'a spui, un om de soi
Fu bAtrinu-acela.
Inc-o 1ingur5 coleA
Pune-mi, r5u nu-ti parà I
La r5zboi, in viata mea,
Sint a doua oarà.
Ap5i, nu ? Mai pune, z5u.
L-a privit in sil5
ffucAtarul : ,,Ce flAc5u I
Asta-i flàminzil5".
Inc-o lingurä-i Ida si
II cam ia la vale :
12
www.dacoromanica.ro
 La marina, frate-ar fi
Locul dumitale...
Cellalt : Placu-mi altceva
Nu marina, mie...
Eu, m-as vrea ca dumneata
La budthrie !
Sub un brad, mil-wind pisat
Ii indreaptä pasii.
E de-ai nostri. Bun Vaiat"
Spun, din ochi, ostasii.
Regimen.tul adormi...
Doarme ca-n cojoace.
Da'n plutonu-ntil, aci,
Nu li-i somn si pace.
Tiorkin, rgzimat de brad,
Zdravän dulAneste.
La razboi, neapArat,
De fazboi vorbeste.

Voi Incepeti, mAi bAiete,

De la mijloc oarecum.
Eu tot rup la biete ghete...
Nu mai sint la-ntiiul drum !
Ati venit la bgt'alie.
Fiecare arma lui.
Dar, citi sinteti, cine stie
Ce e aia sabantui ?

Sabantui ?... Vreo s'arbMoare,

Nunth, chef... Ce poate fi ?
- 13 -
www.dacoromanica.ro
 Nunti slut fel de fel sub soare.
Nu vorbi dac5 nu stii.
Cind, de pi1d5, ca vinatul
Stai sub tirul inamic,
Mai pitit, mai de-a-ndaratul
Asta-i sabantuiul mic.
-
S5 nu fii pe nemincate,
Nici la inim5 s5 pui :
Brandurile and bat toate
S5 vezi, 51a, sabantui !
Scurt, te-apuca, fara veste,
Pupi pamintul, cit esti viu
Si-5sta, frate, Inca este
Sabantuiul mijlociu.

Orice sabantui e-2) scoala,;

C-un dusman tocmeala nu-i !
Dar e-o altä socoteala
and e-un mare sabantui...
Tiorkin a tacut o clipa
Curatind la tigaret
Parc-ar zice, fail pripa :
Tin'te, ma..." elipind siret.
Iesi asa, in zori, fratie
and... te trec sudori fierbinti :
Nemtii I Tancuri 1 Vin vre-o mie...
Chiar o mie ? M5, da-minti !...
Eu, sa mint ?... Ce judecata !
Ce crezi, c-am sa fiu mai gras ?
- II
www.dacoromanica.ro
 PA o mie-n cap, de-odath ?
Bine. La cinci sute las...
Nu sintem muieri, ma... Noua
Sa ne dai cinstit raspuns.
Mde... Nu sute, trei sau doua,
Unul singur vi-i de-ajuns !
As 1 Lozinca noastrA cere
Sä nu fugi in ierbi sau Ian.
Tancu-i groaznic la vedere,
Dar, de f apt, e orb bustean.
Tocmai 6' e orb... Se face
Inima un purec mic :
Vine orb spre tine-ncoace,
Buzna, nevazind nimic-
D-aia zic, cind vad ca-n ciorba
Vira nasul dumnealui :
Sabantuiul nu-i o vorba !
Nu stiti voi ce-i sabantui...
Poa'sa-ti faca teasta tura
Cind te-atinge la dovleac...
Eu stiu unul... (Tu, ascultä,
0 tigara da-mi sä fac.,.)
...Ce stau guri cascate, toti ?
Vorba lui se-nghite :
Sint brasoave, ce socoti,
Bine ticluite !
Prin paduri cind vintu-i rail
i-i urit afara,
- 15 -
www.dacoromanica.ro
In companie-un f15c5u
D-Asta, e-o comoará !
Cu sfia15-1 vor ruga
La apusul zilii :
Tiorkin, ia mai zi ceva...
Ia mai zi, Vasili...
BeznA. Tot pgmintul ud.
Fum. Si focul moare.
-- Nu bAieti, nici nu v-aud,
Vremea-i de culcare.
Fata-n minecä \grind,
La cgldurà parä-si
Tiorkin doarme. Dorm, curind,
Frati, osteni, tovarasi.
Umed5-i mantaua grea.
Fu o ploaie deasa.
Cerul 11 acoperea,
Bradu-i era cash'.

Poalele de la manta
Peste cap le-asterne,
Pomenind de soacra-sa
Si de niste perne.
Poate-acele radacini
Ti apasa coasta...
Somnul lui e-adinc, senin,
Nici nu-i pas5 d.-asta.

Doarme tun. La somnul greu,

Prna-i 1ipicioas5 :
16
www.dacoromanica.ro
 Cetluit, eroul meu
Doarme... Ca acasa.

C5-1 satul sau cal lihnit,

Singur sau cu altii,
la din somnul nedormit
at mai multe ratii.

N-are aerul sa geama,

Nici ca ar visa cumplit,
Cum din granita-apuseana
S-a retras spre rasarit,
Si nici curn, prin tara toa'a,
and mai vesel, chid mai trist,
Trece-n bluza-i asudata,
Ca un simplu rezervist.

Tarii, el ii §tie rostul...

Iar pätnIntul cIt vedea
Nu-i era strain... E-al nostru,
Nu-i parnIntul altcuiva.
Sforaie eroul, doarme.
Asta-i. Cum se vede. Punct.
E pamintul plin de arme,
E rdzboi. Aicea sint!...

Uita ar§iti. Ufa ceata.

Doarme stra§nic dumnealui.
Poate miine dimineata
Vine Inc-un sabantui.
17
2 c. 6340
www.dacoromanica.ro
I-a prins somnul unde-au lost.
Dorm, unde se poate.
Sentinele stau la post
Singure, murate.

Bezna neagrà. Nu-i o stea.

Doru-i se treze§te...
Dar isi aminti ceva.
$i-aminti. Zimbete.
Somnul piere... Ris, §uvoi.
Toti, uitArn eascatul.

Bine s-a brodit la noi

Tiorkin, de§uchiatul !

...Tiorkin 1 Cine-i el ? Nu, au!

Arn sä-i spun pe nume :
...Tiorkin ästa-i un f1ac5u
Cum sint multi pe lume.
Un fracAu de felul lui
Strapic, cind e-n toane.
Prin companii, sint destui...
Sint ei §i-n plutoane.

Forta lui in ce sta, dar ?

Chestia e clara' :
Vezi ca nici frumos maear
Nu-i din cale-afara.
Nici prea-nalt, nici prea-ndesat
Da'i erou, acesta !
In Karelia-a luptat
Peste riul Sestra.
- 18 -
www.dacoromanica.ro
N-am sa mai intreb de ce,
Am sa tac din gura
Nicio decoratie
tiu ca nu-i dadura.

Nu-i tin subiect e clar

Nici nu se insista :
0 gresealä de tipar
0 fi fost pe lista.

...Numai ce-i pe piept conteaza ?

Fii atent la ce urmeaza.
Itinie la unitate.
Iulie-n razboi era.

Tiorkin : N-au facut ei, Irate,

Glont, s-aduca moartea mea !...
Ca o data ma ranira ?
Mi-a trecut... Un glont timpit.
De trei ori ma-ncercuira.
De trei ori am si iesit."
A iesit din valinaseala
Neatins si neinfrInt
Tot sub tir si sub rafala
Din vazduh si pe Warrant,

i-uite ata nu se rupe,

Cit spre moarte s-a tot dus,
Tot pe drum, in colb de trupe,
Vesnic partial distrus",
19

www.dacoromanica.ro
Uite c5 tr5i soldatul...
Lupt5 bine si la fel,
D5-n buc5t5rie-asa1tu1,
Cu b5utu1, cu mincatul
Nu se pltrige. Ca-n rezbel.
Greu e. R5u o fi. Ma rog...
Tine-ti drept privirea treaz5 !
Asta, insa, fu prolog".
Povestirea mea, urraeazà.

www.dacoromanica.ro
 1NAINTE DE BATALIE

Spune-v-a§ eu spune... Las' &à

0 s-aflati ce greu §i cum
Dinspre partea a nemteascä
Noi, spre front veneam acum.
Spune-ti-oi, ea p-asta n-o §tii,
Cum din cellalt mal destui
Dinspre nemti, veneau ai no§tri !
Pe din urma frontului...
Tot mergind, f15minzi coloane
RAtácite se tot duc,
In comp5nii, in plutoane,
Cete, sau cind la aman e
Cite unul singur cuc...
El mergea, tot pe ferite
$i pe-ocol, cu ochiul treaz,
RAs5rind din nesfir§ite
Nopti, prin sate urgisite...
Traista, masca lui de gaz 1
.-" 21 -
www.dacoromanica.ro
Alb de prafaria deas5,
Ostenit, b5rbos, stingaci,
Nimerea la cile-o casa,
Cerea voie dacA-1 lasá...
Cu sfialä. Ce sà-i faci ?
Greu, drumetului, sA-nceap5 !
...Dar ca din batrini la noi,
El cerea oleac' de apg !
Lua si-o-mbudturg-apoi...
Pentru buna m5tusid
Esti de-ai nostri, cum ai fi,
N-ar putea nimic sä zid
Doar, cu drag, de-o zmiordi,
Bliguind, colo-n fereastrg :
Sangtosi si pe curind !
Mare fu tristetea noastrà
C5tre Was5rit mergind !
Nu mai cunosteam cimpia.
Slabi, desculti, mergeam rnereu.
Unde mai e ea, Rusia ?
Greu mai stiu hotarul, greu...
Mergem insa... Toti. $i eu.
Drumul cel amarnic trece
Strecurat sub glont si brand.
Noi, cu toti, erarn vreo zece.
Si aveam si comandant,
Din ostasi. 13Arbat o data !
Loctirile cunostea.
- 22 -
www.dacoromanica.ro
tar persoana subsemnatg
Politrucul lor era.
Agitatie, stii, strung
Eu faceam printre soldati.
Pgrgsind, In lungi siraguri,
Cotropitele meleaguri,
Eu stiam una si bung :
Fratilor, nu vg 15sati.
N-om cgdea venim acaa
N-om muri halal de noi.
Vine timpul nostru, lasg.
Tot ce-am dat, vom lua-napoi.
Nu stiam, asta-i dr5cia,
Nu stiam mai mutt nici eu.
Unde mai e ea, Rusia ?
Greu s5-i stii hotarul, greu...
Comandantu-n multe rinduri
M5 uitai la el_ Nimic !
Il munceau la ginduri, gInduri...
Lass gindurile, zic,
Zic cu vorbg .caldg, moale
lar el zice-aprins : Va duc
Catre satul meu!.., E-n cale.
Ce parere-ai, politruc ?
Ce sg-i spun eu ? Ce parere ?
Caput, cu musfati cu tot
I-atIrna fgra putere...
Vinovat sg-1 vgd, nu pot
Ca e-n drumul nostru satul,
Satul ltd...
- 23 -
www.dacoromanica.ro
 II chinuiai
Daca incepeai cu sfatul.
Zic, atunci : EL bine, hai.
Ager, ca un soim, tresare.
Ginduri negre ? Nici defel.
Cinta. I-ar plkea s zboare.
Nici nu te mai tii de el...
Am ajuns ttrziu, pe seara
Si-ocolind pe cararui
Printr-o cinepiste med.,
El, miscat din cale-afara",
Ne ducea spre casa lui.
Asta-i partea caraghioas5
Cind acasa nimerisi :
Intri-n propria ta cas5
Pe din spate, pe furis,
Si-ai aflat Ca vreo scofala
Nu-i s-ajungi In satul tau,
C5 razboiul sterge, span'
Totul, ca un fluviu rau.
C5 nici tie nu-ti prieste
Nici nevestei, asadar :
Vii fugind, dormi iepureste,
Fugi sa prinzi razboiul iar.
...El e-acasa-acum. E searä.
Trage cizma de carimb.
Parca vine de la moara.
ParCa vine de la cimp.
24
www.dacoromanica.ro
Pard... da-i pa'rere doar5 1
Ia fa' foel. nevasth h5i,
$i-nealzeste, dac5-i vorba,
Hrang pentru-acesti frac5i...
Dorm copiii. Fierbe ciorba.
Tristh, scurth särbAtoare
Noaptea asta,
Cäci nevasta
Prea putin dintr-Insa are.
Iute face de mincare
Ce dibace, ia ttitati...
Da' la musafiri stergare :
Ce mai cocosei brodati !
5i-o mincare... CasA mare I
Am Mut, ne-a asternut
Mai pe urnA, de culcare,
Bund si ocrotitoare
Suflet cald, blajin, thcut.
Parea-n alte vremi, se vede,
Poposisem, nu-n rAzboi.
$i eroi parcä ne crede...
Ba ce probA de eroi !
Gazda Ins5si, comandantul,
Sta-ntre musafiri... $i nu-i
Multumit ca d'insuf altul I
Mindru-i, de femeia lui.
$i prin casä si la massa
Ea, cum se purta acu,
- 25 -
www.dacoromanica.ro
Mai iubita, mai frumoasg,
Niciodata nu-i pgru.

Griji de casa 11 apas5

De, pgrinte sa nu fii...
CA-n necunoscut Isi lash
5i nevasta si copii.

Toti sint gata de boding.

Dorm... Doar ea pasi màruntei -
Trece vreme pin's6 vinA
Colo, lIng5 omul ei.
Z5ngSnea incet, la vase.
Se misca pe 1Ing5 foc...
El, In coltul lui. Ea coase.
Eu, stingher, nu-mi aflu loc.

Dorm tovarasii... De Mine

Somnul fuge. Ce s5 fac ?
Ia sA motai eu mai bine
Sand de caraula-n prag.

Cu mantaua buna pace

Mester asternut mi-oi face !
Perna, plapoma, salteaua,
Vorba ceea, tot mantaua...

...Manta cazong, militara

Hei, tu, mantaua mea
Pirlith-n jaruri lungi de sear'a,
Minune, nu manta,
- 26 -
www.dacoromanica.ro
 Manta de gloante strabatuta
Pe care o cusu
0 mina grea, nepriceputa,
Cui nu--i esti scumpa tu!
Ostase draga, dac-odata
Cadea-vei fulgerat,
Tot pe mantaua ta uzata
Te-or duce la San-bat". ')
Iar daca-n sir cu altii zece
Tu mortii-ai s te
Tot o manta, pe trupul rece
Ti-or pune...
Dormi, ostas !
Dormi. E scurta viata asta.
Nici acasa, nici pe drum,
Singur nu, nici cu nevasta...
Dormi, soldat, barem acurn.
Dar, in prag, poftim... E gazda.
(Noaptea-aceea n-o uitai !)
Zice : Atipi nevasta.
Niste lemne vreau sd-i tai.
Pleoapa-n pleoapa nu aduna,
Parc-ar fi tot la rázbel.
Si e-o noapte... Si e-o lust...
Taie, niste lemne, el.
Ping-n zori. Nu-i treaba proasla.
1) ,San-bat" batalion sanitar (prescurtat). (N. had )

27

www.dacoromanica.ro
Tale vreascuri si-i clA zor.
\Tad : i-e mild de nevastä.
Vrea sa-i fie de-ajutor.
Lemne-ar mai thia el, numa'
Ca se face ziug... Gata.
Se trezesc copiii-acurna.
Gind se uith : Tata 1 Tata !"
Cind se uità : vad straine
Chipuri... Arme... Ce-i ? Dar ce-i?
...Vad, copiii, ca nu-i bine !
Intelesera si ei.
Piing copiii... Te strabate
Gindul negru. Clipa grea :
Casa asta, astazi poate,
Nemtii, nemtii-o vor calca...
...Vine la urechi sa-mi geama,
Plinsu-acela mi-amintesc,
Plinsu-acela si-azi ma chearna
De pe cellalt mal, nemtesc.
Nu la glorie mi-e &dui
Pentru clipa ce-o Wept
Ca, luptind, sa-mi vina rindul
Sa tree viu pe malul drept.
E alt end si-adInc in mine-i
Viu de-oi fi, v-o spun curat,
Eu la usa gospodinei
M-a§ opri din drum, sä bat.
AO o sa-mi dea femeia
Dar la masa' n-am sd-i yin.
- 28 -
www.dacoromanica.ro
Vreau doar, la femeia-aceea
Bung, simp15, sg m5-nchin.
Lui bArbat'su-i duce dorul :
Vine ?
Vine. Teamg n-ai.
Si-am s'd iau apoi toporul
Niste lemne ca sg-i tai.
Cum s5 fac s5-i spun cuvintul
Asteptat, despre bArbat ?
Poate-ngrasg, azi, pamIntul
Pentru care a luptat...
Haide 1 Nu-i timp de-ntristare.
Nu-i 15sa pe nemti nici mort !
...Ce-are Tiorkin asta are
S5 va spunk la raport.

g9

www.dacoromanica.ro
 POD DE VASE

Pod de vase, pod de vase !

...Prm acolo, trirm aci.
Tiv de gheat5. Gheturi, mii...

Amintirea mai r5rnine,

Poate gloria de mIine,
Dar pe unde fuse podul
Apa-i neagr a. ca un codru...
Cin'se duse, nu-1 mai stii !

Noapte. Capul de co1oan5

Rupe gheata la ponton.
Se imbarca, -n noaptea-avan5,
Cel dintil pluton.

S-a-mbarcat. Ne-ntirziat
Trece-acum cel urmalor
Si ferindu-se-aplecat,
Cel de-al treilea da zor.
30

www.dacoromanica.ro
far pontoanele degrabh
In izbiri neintrerupte,
Scot scrisniri de fier si tablh
Ca de-acoperisuri rupte.
Baionete-ascunse... Iata
Tree, plutind sub norii grei.
far bhietii nostri-arath
Parch n-ar mai fi tot ei.
Sint baietii nostri bravi.
Dar prin aste reci coclauri
Parch-s mai uniti, mai gravi...
Ti-s mai scumpi ca adineauri.

Cu tuleie-abia la gura,
Dar te uiti : bhrbati ajunsi.
Cam de-o virsth, de-o masura,
Un popor de oameni tunsi...
$i ei pleach si tu pleci
Chtre luptele fierbinti,
Cum plecau si-n douazeci
Multi tovarhsi, multi phrinti.

Au trecut pe-aiei, pe bacuri

Vechi, de cind se tine minte,
Osti rusesti din alte veacurir
Din norod, ostasi cu flinte.
Fruntea-n care ginduri tes,
Ochii-n care ride gluma,
Moartea suierind ades
II va ocoli si-acuma ?
31

www.dacoromanica.ro
Tuti cu visla, cu pr5jina
Ei impung al undei vaer
Care urra prin ruina
Podului zvIrlit in aer.
Pe la mijloc, apa sare
S5-i abatä, sä-i atie...
Si rotindu-i in viltoare,
SfarmA gheata timpurie.
Dau sä smulg6 valul, vintut,
Grinzile de la ponton ?
A atins demult p5mintul
Cel dintli pluton.
El e dincolo, departe.
Valuri. Noapte. Tarmi t5cuti.
E departe. Nu se poate
Nici s5-1 strigi, nici s5-1 ajuti.
Linii, hinte, virfuri dure
Dincolo pAdure-ntreag.
Apa neagr5 : tot p5dure...
Si pádurea-n mal : tot neagr5...
Pod de vase, pod de vase...
TArmul drept e ca un zid.
...De-ale noptii singeroase
Urme, valul se-ngrosase :
Greu, spre mare, le-a pornit...
Greu a fost... Si prin z5porul
Noptii, foc azvirle malul
Raze repezi : reflectorul
Sfisia, piezis, canalul.
32
www.dacoromanica.ro
 Rup obuze din taluze.
Sare apa-n sus suvoi.
Tunsi chilug, figuri ursuze,
Pe pontoane eram noi.
Stind cu moartea tatà-n fatl.,
N-ai s-o uiti asa curind 1
Oameni calzi, setosi de viat5,
Cad la fund, la fund, la fund...
Care, unde-1 ?... Tunul bate,
Valm'aseag. Nu-si dau de rost.
Cade-9 liniste de moarte...
Trecerea pr5p5d a fost !
Deocamdatà nu vezi poate
Cine e erou sau nu,
Cine-i om si jumgtate...
D-Astia Insg, sint acu!
Pod de vase, pod de vase...
An fu noaptea. Niciun zvon.
Dar pe malul drept rämase
Cel dintii pluton.
Despre el, nimic. TAcere :
Par, a15turi cind se string,
Socotealä c5 si-ar cere
Cei de-aici, din malul sting.
Nesfirsità, noaptea sumbrà
A-mpietrit ca o gfamadä
De noroi, pe care umblà
Talpi de gheatá si zgpad5.
33
3 c. 6340
www.dacoromanica.ro
Sta cu palmele in mineci
Infanteria, dar vie,
Zgribulità, adormitä,
JumAtate pe trezie.
Zgribu1it5-n besne groase,
Stà-n p5dure ca-n zabun
Unde-a cetinä miroase
Si-a sudoare, si-a tutun.
C5tre cellalt mal, de-aci,
Toti trimit bAtaie scurtg
Telegraful inimii
C5tre cei ce-asteapta, vii,
Cu pAmIntul cald sub burt5.
...Ei curajul n-or sa-si piard5 !
Or s-astepte zorii noi...

Inainte, nici o poarta.

Nici o cale, inapoi.

Ei asteapta ajutor,
Dar acolo, pinA-n zori,
Poate c5 pe ochii lor,
Nu se mai topesc usor
Fulgii... Nu. Z5pad5 deasa
Troieni pe-orbite seci
Si pe fetele lor reci.
...Lor, nu le mai pasa !

Frig, pustiu,
Jelanie,
Nu simt, dincolo de moarte...
Totusi, la companie,
31
www.dacoromanica.ro
Plutonierul grijuliu
Ratia le-a pus de-o parte,
Ratia ce eri le-o dete.
...Iar cu posta prin ninsori
Nici mai iuti, nici mai incete
Umbra vechile scrisori
Scrise de baieti, cindva
Popositi la focuri poate,
Prin pAdure... cind scria
Unul la cellalt pe spate.
Din Riazan sint, din Kazan,
Moscova sau din Sibir
Nu, ei n-au cAzut in van
Somnul lor e fArà an
Si-or sa. doarmä ani in sir.
Si ca piatra, ba mai tare,
A-nghetat si urma lor...
...Chiar asa-i ? Sau ni se pare ?
Nici un semn de-acolo, oare ?
Ne-ar fi, sigur, mai usor.
Noapte lunga, greu mai treci !
Iarná. Ger. Noiembrie. Pasi.
Colo-n tarmul apei reci
Patruleaza doi ostasi.
E-o naluc5 din troiene,
ArAtare-i, vis curat ?
35
www.dacoromanica.ro
Ori e bruma de pe gene,
Ori ceva cu-adev5rat ?
V5d departe amindoi
Ca un punct privirii scap5
Vreun butean, sau vreun butoi
Singur, plutitor pe ap5.
Ochiu-n zare, obosea :
Ce s5 fie ? Ce socoti ?
Poate-noatä cineva...
Asta-i apg ca sA-noti ?
Brrr I Doar s-o desgheti cu tunul 1
Pe§ti la gheat5, stau pe prund...
0 fi, dintr-ai no§tri, vr-unul
Ce s-a ridicat din fund ?
Taci!... Si vocea lor ingheat5.
Dar s5 tac5 iar nu pot :
Mortii ies la supraiatà
Cu echipament cu tot...
Degerau... P5i ce, te joci ?
AmIndoi erau boboci.
Stra§nic, neuitat momentul !
Cu binoclul, lung privea
Ung5 din§ii-acum, sergentul:
Care mort ? E viu sadea...
Viu e, fAr5 b1uz5... Drace I
Poate-un frit cuteaz5-ncoa' ?
D-astea numai Tiorkin face...
Zise-n g1um5 cineva.
Stati oleacA ! Fárà grab5 I
Bacul, ma' l5sati nitel,
- 86 -
www.dacoromanica.ro
SA-i dau drumul ?...
Cine-ntreab5 ?
Vezi de treab5...
El e, el 1

Dintre gheturi grele

Se desprinde in curind
Da, Vasili Tiorkin... El e.
Viu ajunge, l'notInd.
Gol parc-ar iesi din bale
ClAtinIndu-se greoi,
Teapän, vIn5t, chiar asa e
Ca un sloi.
Toti il freacA, toti 1-ajut5...
Cu pislari, cu cerga-n spate,
Ordinul se executä :
Poti nu poti, a1earg5 frate I
La comandament, devale,
Il cu1car5 intr-un pat.
Nu-1 lAsarà sd se scoale.
S-apoi, cu alcool curat
Zdrav5n 1-au mai frictionat.
Freac5-1, trage-1... Ond de-odatá
El, ca-n somn, sopti cu jele :
Dac5 vreti sd m5-ncA1zeascA
Dati-mi-1 pe din5untru I
Nu-1 mai prApáditi pe piele I

Trage-o dusc5 bunA omul...

S-a s51tat putin din pat,
Si e gata-acum sä-nceap5 :
- 37 -
www.dacoromanica.ro
 Raportez... Dusmanul crap5,
Iar pe malul drept plutonul
Tearar e. Nevàt5mat.
Nitel tir, atita doark
Vrea locotenentul... Iar
Dup5 tir, cind focul zboar5,
Noi Ii vom izbi amar...
Terci Ii facem. Orice-o IL
Trecerea va izbuti.
Gata parch s5 se-ntoarca
Dihcolo, degrabk el
Dä raportul, ostAseste.
5i-auzim pe colonel :
Bravo, frate...-i multumeste.

Curajos" i-a spus. i frate"...

Esti un om i jum5tate..."
Pune-ostasul ochii-n jos :
5i-mi mai dati o dused, poate ?
Dacg tot shit curajos...
Colonelul, cam sever e,
Chiondoris se uit5-acu :
Douà vrei ?... Nu se prea cere I
P5i, shit dou5 curse,
nu ?

Pod de vase, pod de vase...

Tunuri, ceata, noapte, Vint.
Dreapt5 luptä singeroasa" I
Nu de glorie ne pasà,
Ci de viatA, pe pamint.
- 38
www.dacoromanica.ro
 DESPRE RAZBOI

Raportez, atita deci

Douà vorbe basta :
SA &Mese ani noukeci
Vreau, pe lumea asta.
Uiti de toate la rAzboi.
LasA, nu conteaz5...
Viatà lungA vreai, apoi ?
Ordin : se-anuleaza !
Vine ceasul, ne d'a zor,
Vine... Si-om rAspunde
Pentru Rusia, popor,
Pentru tot, de-oriunde.
De la Stan la cApitan
Mortii ca si viii,
Astia sintem, an de an,
Inima Rusiei.
Mergem farä gres, vg spun,
Nu ca-n papainoage.
Crunt e iuresul nebun !
Chiulul nu poti trage.
39

www.dacoromanica.ro
Poti sà zici : nu-i treaba mea ?
Poti sa zici : nu-mi pasä ?
Demonstreaza cineva
Ca el sta acasa ?"
Nu-i o socotealk nu-i
Grija doar de tine.
Bomba-i vine ori §i cui.
Si la tine vine..
Uitä tot, precum e drept :
Nu uita de-onoare I

Lupta-i luptd ia-o-n piept

Si cu-nflacarare.
N-am nimica sa-ti ascund,
Stiu ca n-ai sa tremuri.
Bei paharul pina-n fund,
Nu e ca pe vremuri.
Nu-i o trInta aadar,
Nici cu pumnii numa',
Este, da, ti-oi spune clar,
Mult mai rail acuma.
Ce sa discutam atit...
Vorbe de risipa r
Neamtul trebuie batut.
Nu-1 lasa o clipt.
...Uiti de toate la razboi 1
Lask nu conteaza...
Viata lunga vreai, apoi ?
Ordin : se-anuleazä !
Aleluia, mintena§"...
Pe trecut poti scrie !
40
www.dacoromanica.ro
Tu acum e0 un osta
Bun de bgtglie.
$i intrind in orice foc
Cu-orice misiune,
Mai trgieti nu mori deloc
Mu lte zile bune I

Ceasul ca te prinde-va ?
Eti la loterie...
Dupg noi, de noi, ceva
Poate se va scrie.
Spun, poetii, mosi pe gro§i...
Ne-asteptam la asla.
Vorba ceea, sanAt4
S5 firn noi... Si basla I

www.dacoromanica.ro
 TIORK1N E RANIT

Peste santuri reci, geroase,

Peste shme si carcase
Si pe dealurile arse
Si pe empul bortelit
Si pe tufe scorburoase
Si-n pAduri a troenit.

Spulber alb si des intinse

Vintul, peste toate-acum.
Viscolu-n hogeacuri, prinse
A vui, pe tinga drum.
Greu sa tread vreo fiinta
Prin dpezi, spre vreun catun.
Sub a iernii grea velintk
Nici un fum de locuinta
Nu simteai doar fum de tun.
Linga tancuri inghetara,
Prin pgduri, sub arbori gol,
42
www.dacoromanica.ro
8au pe 11110 caii ski :
Oamenii tot num5rarà
Lung5 socotea15-amar5
Zile, nopti, cit fu räzboi...
Zile, nopti, cit de geroase,
Bun e-al gerului temei :
Neamtului, sä-i intre-n oase !
Nici nu le pgsa de ei...
Las5 neamtul s5 invete,
Prea-i de tot boier eta sjc :
Nu prea e deprins sà-nghete...
Rusu rabd5 ca-i mujic.
La razboi, de dimineata,
Cum scoti nasul din culcus,
Cizme bocane pe gheatA,
Vesele pocnesc m'anusi.
Focu-abia de prinde viata,
$i-n cazanul afumat
Apa cu bucAti de gheat5
Zuruie Inversunat.
Vin ostasi, isi spalà chipul
Dupà noaptea de popas
Cu zapada ca nisipul
-
$i-obositi mai rau, de mas.
Apoi respectindu-si rindul,
Pe potecile pustii
Cu gamele si cu linguri
Merg catre buc5t5rii.
- 43 -
www.dacoromanica.ro
Supfi, ceai, cu linguroiul...
Trai färà habar.
i-apoi munca iar, fazboiul,
Adunarea 1" iar...
...Cgtre marginea p5durii,
Tiorkin, pe dupä pluton,
Duce cablul legAturii
Celei noi, de telefon.
Capetele-n piept... Tot cerul
S-a-nnegrit de tir acu.
Tiorkin, invirtea mInerul :
M-auzi, Tula, m-auzi tu ?

Face semn cu ochiul : Strung 1

S-a racut... L-am aranjat.
Suflà-n receptor si lurià
Comandantului 1-a dat.

Comandantul e deprins :
El vorbeste-n pumn, de pard
Tine un chibrit aprins.
St a. culcat pe receptor.
Spulber de zApadà-i vine.
Tula 1 Tula !
Aici, bine,
Trageti InsA 1 Dati-i zor.

Ce mai trai, ce bolt5-albasträ,

Cind prin tirul inamic
Artilerie, de-a noastra,
Para desluse§ti un plc...
- 44 -
www.dacoromanica.ro
Neamful va-1nghifi g51usca !
Haide, tu. Acu-i acu.
Vese15-i artiieriusca :
Bu-bu-bu ! $i bu-bu-bu I
De departe, ca ursoaica
Morm5ie1i prelung ne-ajung
A bAtrInA,-arti1eroaica,
Tine isonul prelung.
Trage-i, d5 pe cinste, arde,
Suf15-i jar ca din cuptor,
Creste suieru1 de moarte
Cepeleag si-asurzitor.
Rade totu-n cale, tunul :
Dac5-i un catun atunul I
Cas5-a fost ? Si casa-i gala
Cazematà ? Cazemat a.
Nu rezisti I Gogosi, povesti...
Neamtule, ai s-o tuiesti.
Care-o r5mInea, regret5 !
Tot nu iesi de-acolo, nu ?
Te va scoate-n baionet5
Infanteria, stai tu!

Tiorkin isi Intinde firul

Mai departe dup5 siru1
De infanteristi, sub foc.
Si din nou, urmInd plutonul,
Bine-ascunde telefonul.
Tiorkin, neatins. Deloc.

CInd, de dup5 niste tufe

Cu pamint intors si stuf,
Tiorkin n-apued sa' sufle
- 45 -
www.dacoromanica.ro
Si-un obuz 11 cade buf !
Un obuz, din cele grele,
In zApadg-a sfirilt,
Ca-n spinarea lui, pe piele !
...Mai e viu ? 0 fi murit ?
Ca o coada, stiti ? de owe,
lnima-i bgtea... Mai slab.
Hai odatg, da-i lAtaie,
Explodeaz5 ! Nu mai rabd...

Chiondorts, saltind oleacg,

Il privi : obuz grozav !
Tirnp, rotund, bont abia dacg
Da un fumulet jilav...
Si pe citi putea s-omoare
Un orbete d-asta chel,
Lustruit nevoie mare
Si grgsan ca tin purcel !
Se mai uita, -i vine glasul...
Ce-i pe-acolo rizi si plingi :
Toti flAc6ii stau cu nasul
In zApada... Stau, nätingi ?
A sarit in sus si, mindru :
Mäi baieti ! se-nfoaie el
Ce tot mirositi pAmintul ?
-
Mai sculati-va nitel !

Le-o trinti, ca sa le placg,

Tuturora in auz
- 46 -
www.dacoromanica.ro
$i se-ntoarse-apoi, sa" fad"
Treabg mic5, pe obuz...

De-unde trag ?
Mai colo, vede
Un girlici, un mu§uroi.
Io-ntr-acolo m-a§ repede.
Mergeti inainte voi.

...Sparge c-o grenada u§a.

Sare, dispArind prin ea.
MA, de-acolo, -n rind acu§a
Ia-n faceti-vA incoa' !

Liniste. Un bob, lumina.

Ce-o s5 fie om vedea.
Cum se pare, n-ar fi nimeni.
Singur shit. Nu-i nimenea.

Vuiet de explozii vine.

Sun5-aici ca-ntr-un hirdau.
Trag din nou acum. In mine.
E cam prost. E cam de r5u.
Trag pe cinste ; pareg tun5.
Uite, s-ar cklea-n sfir§it
SA le spun o vorb5 bung' :
Au f5cut un beci solid...
Chiar un beci solid, Vaiete.
Poti sa bei §i ceai si poti
$i-o gazet5 de perete,
Mqre fratilor, sg scoti !
- 47 -
www.dacoromanica.ro
Cind te uiti e§fi ca-ntr-o cas5
Soba-i cald5, colo-n fund...
E §i-o 1avit5 frumoas5.
Sticle sint... Borcane sint !
Locuintä-i sau vre-o tain5 ?
Simti §i nu te dumire§ti
Miros de tutun, de haine
.Si de rufe omene§ti.
Or s5 se mai vire ? Poate
Dar in defensivä-s eu...
Am §i citeva grenade.
Am s5-i tiu sub focul meu !
Tace tunul. Nu mai bate.
Ei, se-ntorc. Cu pasul greu.
Tin'te Tiorkin, tin'te bine.
Tiorkin, lasà-i mai incoa'.
Trage Tiorkin ; yin spre tine
Tiorkin, iute-i inima !
Spune-v-a§, nu vreo minune...
D-astea, dragii mei, nu §tiu.
Cum vAzui pe neamt, v-a§ spune
La doi pasi de mine, viu.
Cu gind r5u venea spre mine
Camuflat in alb de nea
Si pgrea-ndoit pe vine,
C5 nevoile-§i facea...
A-nceput sà se coboare
Chiar in §5ntu1et, aci...
Tiorkin frate, grija mare -
- 48 -
www.dacoromanica.ro
 Ca te-ai dus pe copc5, stil...
Dar cind explod5 grenada
Neatins de foc si fier,
Dind exemplu-si vir5 coada
Un broscoi de ofiter.
Dup5 use e. La pinda.
St5. Respirá. La un pas.
Tiorkin baioneta-mplinta.
Ofiterd scurt, a tras.
Tiorkin, jos, dd s5 se scoale.
Ca un frig il taie, crud.
Um5ru1 li cade, moale.
Ud. Rana. Fierbinte. Ud.

Pipgie podeaua. Singe.

...E al Aluilalt ? E-al meu ?

Beciu-ntreg parca se fringe

De-un obuz, pe-aproape, greu.
Cad obuzele si-ncepe
Parc-o bezn5, parc-un vis.
Sint ai nostri el pricepe
Trag ai nostri-acu! S-a zis..."

5i nimic, vreodata, nu 1-a

Intristat asa de rau ;
Tula, Tula. Ce faci Tula ?
E-un ostas, aici, de-al tAu I
Mineca e toat5 leoarca.
Singe. Zace-acolo... Dar
Tula, Tula, vrei tu parc5
Eu sä mor ve gratis chiar ?
Chiar pe gratis nu-i o moarte
49
4 c. 6340 www.dacoromanica.ro
Intr-o pivnità, pe jos,
Cu picioarele-nghetate
Singur si c-un umgr scos.
Cit ar vrea sä mai traiascg !
Nu mai mull, numai asa
Cit ar sta s5 se-ndlzeasc5
Si obiala s-ar usca...

Cocirjat de grea mihnire

Tula I cheama. Draga mea...
Eu skit, Tula ! Ce-i cu tine ?
Tula-i, doamne...
Aiura.

Intre timp, din depArtare,

Vuiet ca de sub p5mint
Uniform, greoi, mai tare...
Tancurile. Ele slut.
Greu de propria-i povara,
Pieptul jos si fundul plat
Unde vii, in drum ti-e iar5
Tancul cel ne-nfricosat.

lar ai nostri-n zarva deasà,

Tancul zing5nind si-I duc,
Parca stau la ei in cas5,
Nu le p1ou5, nu le pasa
Tinereii tunsi chilug...
Sint la prima batAlie
Dar, la orice-i pui au spor.
...0 fisie de cimpie
Prind in viziera lor.
- 50 -
www.dacoromanica.ro
Ce se vede-acolo oare ?
Cazemata-i musuroi...
Stiu c-au tras ai nostri, tare.
...Or mai fi ceva nemtoi ?
Gura tunului nu-i proasth.
Tace ? Iar se va porni.
Nu cumva, surprins din coasta,
Tancul ni 1-or sfredeli ?
Nu ies ei, asa ca prostii...
Stau. Pindesc. Cu ochii vii.
Stau si urm5resc pe-ai nostri
Sa-i vineze... De, mai stii I
Doi ostasi in pumn, grenada --
Dupg comandant, p5trund
In thcerea de mormint.
$1-1 o beznA-n cazemath...

Locuinta-i ocupath
Mäi, MeV !... aud, din fund.
Viclesug ? Dusmane soapte ?
E-un ostas. Vorbeste greu :
Haide, !nal ! De-o zi si-o noapte
Acest punct de foc, e-al mew..

Intr-un colt ostasul zace.

Plin de singe, greu fanit.
Cine-o fi ?... Dar Tiorkin tace.
Zi-i cum vrei. A amutit.
Ochii, stinsi, i se ho1bar5.
Nu clipeste... Chiar la tanc
Au sosit I Il ridicar5.
...Si 1-au dus, cu ei, pe tanc.
- 51 -
www.dacoromanica.ro
Spulber de zgpezi, cu zorul,
Peste cimpuri i-a purtat ;
La tureth, trgOtorul,
Il tinea imbralisat.
II tinea, sub haina lath,
Incglzindu-1, el si ea.
Nu-i nimic ca niciodath
Poate, nu-1 va mai vedea...

...Colindati p5mintu1 voi I

Nu ggsiti si nu se-ntimpla
Mai prietenie sfinta,
Cum se leagA in rAzboi.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DECORATIE

Nu, baieti, eu nu. stilt mindru...

Drept VA spun : nu sit-It fudul.
La un ordin nu mi-e &dui 1
$i-o medalie-i destul.
$i-o medalie... Ce-i graba ?
A, de-am fi dupg razbol 1
$i-n concediu alta treaba
De-a veni acas' la noi...
Oi mai fi in viata ? Poate.
Griji, ce-mi trebuie ? Nu-i bai.
Dar medalia-aia, irate
Hei, atuncea sa mi-o dai.
SA mi-o dai, cal vine timpul...
Veti pricepe doar §i voi,
E un lucru foarte simplu
and te-ntorci de la razboi.

Pic, sa zicem de la haltä

Uite-acum, la noi in sat.
Pic -- §i hop la o serata...
- 53 -
www.dacoromanica.ro
Nu e ? Nu rn-am sup5rat.
Bat colhozurile toate
De prin preajma, ping' cind
Nimeresc eu una, frate,
In vreun sat... Le iau pe rind.
Hei si-aici la sezatoare
Nu ca-s mindru sau ceva,
Lucru mare e-o tigara...
Eu, mahoarca, n-as fuma !
Si m-as aseza, mai tata,
Mai baiatule, m-asculti ?
Chiar pe locul unde-alt'data
Stam, sub lavita, descult.
Si-as mai trage din tigara
I-as trata pe toti, de bane -
$i la nici o intrebare
N-as raspunde chiar la tam.
Ai? Cunl? Ce?"... Au fost, de icate...
Ti-era greu ?"... Asa al-aaa...
La atacuri, ai luat parte ?"
Se mai intimpla, ei da...
Fetele, numai la mine
S-ar uita, pricepeti voi !
M-ar minca... Eu, tin'te bine,
Pirii, de curele noi.
As glumi, ma stii, cu toate.
Dar cu una, si mai si...
Ah, atunci, atunci pe roate
Cu medalia sa-mi vii !
54
www.dacoromanica.ro
Fata, poti s-o chinui ? Ia zi-i...
Trebuie-un cuvint sa'-i spun...

Dar, in astfel de ocazii,

Ordinul e si mai bun !
Uite, esti la sezMoare.
Va sta bine: ea si tu.
Fata-i un boboc de floare...
Nu! ofteaza Tiorkin... Nu !
Prea departe-ar merge gindul.
Nu. V-am spus. Eu nu-s fudul.
Ordinul mai astepandu-1,
Si-o medalie-i destul...

Tiorkin, Tiorkin, mai baiete

RIzi (cu tine), plingi, pe rind !
E, tn gindul tau, o sete...
Si-i departe ce-ai tu-n gind.

Frunze, muguri, iaras Frunze...

Ele zboara. Tu nu zbori.
Posta la ai tai n-ajunge.
La Smolensk, nu vin scrisori.

Spui de-o fata ? De-o serata ?

Spui de satul tau ?... De vis...
Intr-acolo, Tiorkin tata
Singur tii e drumu-nchis.
55
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Pups
07.5, r
-fted
Pseo
;77
0,1 )(1
ills.
a
PRa 'Ne
ai,roky
a, /feleP
/174117 0°P
./crV VpAp.10
 ARMO N I CA

CAtre front, pe calea luna

Ferche§ si-n curele-ncins,
Cu mantaua nou5-n dung5
Regimentul sä-§i ajungd
Un osta§ mergea intins.

Voinice§te 0 se-ndreaptà
CAtre front, pas viu Wind.
Mina sting5, mina dreaptä
$i le kgäna pe rind.
Din spital, ca nou te scoate I
El simtea ca uneori
Vintu-1 ridica din spate
$i-1 ducea de subtiori...

Pe chid merge, nu se-ncurcd

0 ma§ina... Un §ofer :
Mdi infanterist, ia urea.
Ai invinetit de ger.
Incotro ?
- 57 -
www.dacoromanica.ro
 Pin' la front nurna'.
Bratul 51a-i bun ? E bun.
Esti erou ? Nu pin-acuma
Scoate punga de tutun.
Ei funteaz5. Drumul urc5
Prin tuneluri de n5meti.
Dai pe laturi ? Ai de furca.
Pin-aici ti-a fost. Ingheti !
Bine e s5 ai lopatà.
Bine-i. Altfel o p5testi.
Cu de-ai nostri, citeodaiii,
Bine e s5 te-ntilnesti.
Inaintea lor apare
0 coloana... Mare bai :
Treci pedestru, treci ealare.
Ins5 cu masina stai.

Bun popasul, at taifasul...

Dar soferul, la volan,
Nici nu i se-aude glasul.
Adormi,
Bustean.
Nopti si zile nedormite,
Kilometri grei, destui,
Pe c5rgri InzApezite,
Are-n urma lui...

De la marginea pustie
A pàdurii, pin'la flu,
Tancuri, o buc5tArie,
- 58 -
www.dacoromanica.ro
Tunuri, camioane brill,
1nOrate, rasfirate,
Inainte, inapoi,
Pe zäpadá infrinate
Roti, *enile, vechi §i noi.

VIntul, la rascruci, te taie

Fierul mu§ca fAu, pe ger :
Arde, ustura, vapaie...
Nu, s5 nu te-atingi de fier.
Ce p5cat, poftim, cä nu e
0 armonic5,acu!...
Toti, pe frig, st5m ca pe cuie.
Ba (se-aude-o voce §uie)
Parc5 este una, nu ?
Doi tanchiti, s5 se-nc51zeasd,
(Dans o fi, ori n-o fi dans)
Pe zApada zgrunturoas6
Calca ritmic si-n balans.
E armonicA ?... Si uncle ?
E pe-aici, neapArat.,.
Lung tanchistul il patrunde
Cu privirea, pe firtat.

Bun5-ar fi o melodie...
N-ar strica. Prea bine-ai spus
Dar armonica, a cui e ?
Cel a cui -a fost, s-a dus.
- 59 -
www.dacoromanica.ro
Scurt si simplu-i este rostul
Cestuia, ca un oftat :
Era comandantul nostru.
Numa eri 1-am ingropat.
Cu un zImbet de sfialà
Zice-ostasul : A, asa...
Si-i pAru c5, din gresalä,
A jignit pe cineva.
Vorba ca sá si-o sfirseasc5
El, soptind, a explicat :
La ce poate s5 s1ujeasc5,
(Ma gindeam...) Doar la cintat.
Cellalt zise : Ieri... socoate...
Sta-n tureld-aici... Un zmeu.
Un prieten. $i un frate.
Inteleg clt vi-i de greu.
Nu-s in lupta-nttia oar5.
$tiu. Am lost si eu fanit.
Am gustat durere-amar5.
Wani cumplite am primit.
Da... dar miine (tot el zice)
Judecati v5 rog si-asa :
Mai trái-vom, toti de-aice ?
Iar tanchistul spuse : SW ce ?
Cintä I Naiba sa te ia.
$i din prima zvIrliturá
Peste clape, simt destui
- 60 -
www.dacoromanica.ro
Ce-i cu 5sta bun de gur5
Si ce poate mina lui.
Incepu incet, mai tare,
Un vechi cintec t5rAnesc
Cintec lin de fatà mare
Cintec trist de prin Smolensk.
Ce armonic5-avintat5 !
Ca-i orfang, s-a uitat.
Pe-acel drum de front, deodat5
Pared s-a f5cut mai cald.
Vin cu totii, prind de veste,
Dau gr5rnad5, ca la foc
Iar armonica-a cui este
Nimeni nu-ntreba de loc 1
Numai cestia doi, se pare,
Si-5sta si cellalt tanchist,
Cu atentie mai mare
Se uitau la armonist.
Ei II NIàd in altä parte
Undeva, in urm5, hAt,
Cum il duc era pe moarte
Prin virtejuri de omAt...
-
El, parc5-nadins, cu falä-si
In 5Ita armonica :
Cintec despre trei tovargsi,
Despre trei tanchisti, cinta I
Cum ? Cuvintele acele,
Oare despre dinsii sint ?
ft
www.dacoromanica.ro
...Cei cu castile de piele
Tristi tin ochii In p5mint.

Cintecul departe-i chearn5

Peste dealuri, peste vAi.
Tineri sinteti, toti de-o seam5,
Mgi prieteni, mi f15cAi !

Cite-as scoate eu din mine,

Dar mai bine nu mai scot.
V-as cinta eu si mai bine
Räu imi pare ca nu pot...
M-am lgsat tirit o clip5
De-amintiri, de cintul meu,
Dar ridicA-te, arip5 !
Veselie vrem, mereu.

Stau cu totii, nu mai pleac5.

Pe-armonist Incercuiesc.
Fratilor, rabdati o1eac5
Miini le s5-mi indlzesc !

Degetele-ti degerarà ?
Chita% te-nealzesti lanai.
Lasá valsul, cint5 iar5
Aia, stii tu care, hai...
El din nou si-a scos mänusa
$i din nou armonica,
(Stai nitel, s5 vezi acusa)
Ca pe-o ruf5 o sucea. ,

www.dacoromanica.ro
Nu, nu s-a uitat nimica.
Dar nici ginduri n-o sä-ti faci
Azi, ca zbori ca rindunica
Mtine, d-ntr-o groapá zaci,
C-o sa treci si iarna asta,
Iarba c-o vei mai dlca,
Sau c-o sa-ti mai vezi nevasta,
Dac-o mai trAi si ea !
Dansatorii se invita.
Dansurile iar se cer.
Aburi calzi fkind, palpita
Respiratiile-n ger.
Doamnelor ! Uitarati rostul ?
Bafatura, aoleu !
...Fuga si soferul nostru
Cela, stiti, cu somnul greu.
Unde cintg, uncle joacg ?
Mäi, ce zburda, ce popor !
Stati sa joc si eu olead.
Stati sa joc si eu, ca mor...
Ca un vifor intra-n lume
Duduind, amenintind,
Giumbuslucuri fArà nume
NAscocind... nu-ti da prin gind !
Chita', joac5, se framinta",
Zice, are zece guri.
El cu el se ia la trinfa,
$1 se-ndeamn6-n strigMuri...

www.dacoromanica.ro
DA-I, cu znoave,
Da-i brasoave :
Tot pe loc, pe loc, pe loc,
Am pislari, potcoave ioc 1
Mal, potcoave de-as avea,
Si-o podea
De-ar fi colea,
Toca-toca, poca-poc,
Hei podeaua, vai de ea,
Ar lua foc
De la mijloc,
N-ar mai rgminea
Deloc,
N-ar mai famInea nici toc !
Toca-toca, poca-poc...

Cintecul ce mult le spune 1

Cintä, asta,-n nabadal.
Ce popor sInteti minune
Mai prieteni, mai flacal.

Nu-i nimic sa' va-nspainfinte.

Gata sinteti, noapte, zi,
Doar armonica sa cinte...
Fie-n fume orice-o fi I

CH de limpede razbate
Ea-n adIncul inimii...
Si, spre armonist : Mai frate,
Spun cei doi tanchisti... Tu stii ?
Ne cunoastem... Da, asa e,
Chiar asa, neapkat.
De pe cImpul de bätaie
- 64 -
www.dacoromanica.ro
 Noi, rAnit te-am ridicat.
Erai singur, plin de singe.
Ap5, apg, cereai tu.

Lin armonica se strInge :

Mai tin minte... Cum sä nu!
Noi, acum plecAm, vezi bine.
Tu, ai alt itinerar.
Ia armonica la tine.
Ia-o. Ti-o l5s5m in dar.

Mester esti la melodie.

Bine stii s5 ne r5sfeti.
...Infanteria sa"-ti fie
Vesel5 ! Cum, mgi b5ieti ?

Uite-asa... C5 tu-i stii rostul.

Cine-ar mai cinta la fel ?
Hei, doar comandantul nostru...
Da... Sà-ti aminte,sti de el.

LicArea departe-o gean5

De pAdure, cu lumini...
Peste-ntreaga lor coloanä
Se-auzi : Toti, la masini !"

Si z5pada ii desparte.
$i bradetul e mai des.
Merge, Tiorkin, mai departe...

El era, bine-nteles.
65
5- c. 6340 www.dacoromanica.ro
 DOI OSTASI

Cimp... 5i viscol cu-anasina 1

La trei verste e bairam.
5ade pe cuptor bAtrIna.
Mosul-gazdä st5 la geam.
Mine le and explodeazg
Trece, pe spingri, un sloi.
Tiorkin, deci, e iar acasA :
Tiorkin iar e la rAzboi.

Mosul nu se sinchiseste.
$tie rostul ; mi ca-i surd.
Socoteste, ostgseste :
Prea lung trasà...
Sau :
prea scurt...
Baba, pe cuptor, spaImoasä
Sta' privind, mirat5 ce-i
Cu o tearnA respectuoas5
- 66 -
www.dacoromanica.ro
Cum se poartà mosul ei,
Cel pe care-1 ceartà-ntruna
Si tot parcg nu-ndeajuns,
Cel de care totdeauna
Tine cheile-ntr-ascuns...
El, in subg, sg nu-ngh*,
Buzele-si tuguie räu :
Suge mere p5durete ?...
Nu. Ascute-un fergsträu.

Fir'ar el sä fie-odath !
Tot nu taie. M-a spetit.
Tiorkin se scul5 : M5i tata',
Poate nu-i ceapräzuit ?

Ia dg-ncoa'... zice fl5dul

Si apucA unduind
Ca o stiud fergstr5ul
Cu spinarea numai dirrti.

Tiorkin, alipind obrazul,

Face ochii mici : Poftirn...
Ia vezi, unde-ai pus ceaprazul.
Musai sä-1 ceapfazuim !

Fefastrgu, de dat pe girla...

Mina lui, ca nou 1-a scos.
Asta-i scula, nu se-azvirla.
Ce frumos e. Ce Mos.
la-1, tituca, si-1 incuie...
(Ce mai, e ca nou acum).
- 67 -
www.dacoromanica.ro
Nu-I mai oc5rI, c5 nu e
Scula s-o arunci In drum.

Mosul ia, tirsindu-si pasii,

Fer5strAul ascutit :
Ca s'a vezi ! Tot noi, ostash...
Si-1 aseaza-n loc ferit.

Iar bAtrina : Nu mai vede I

Mosu-a ruginit si el.
Ca si ceasul din perete :
Sth, din celälalt r5zbel...
Mesterul ia ceasul. Pare
CA-i o moar5. Prpful, vraf.
Fiecare arc II doare
De paianjeni si de praf.
Baba noastra era fata
Ceasul cind 1-au agat :
Alba, a ramas o path
Pe peretele de brad.
Cercetind cu luare-aminte
Ceasul nu-i un 1er5str5u !
Mesterul, fara cuvinte
-
FluierA, ca e de rku...
Dar c-un ac dereticindu-1,
Pip5ind ceva-nsfirsit,
Sufla-odata inauntru
Scuipa-n el si... a pornit.
Schimba limbile si pasii
Orelor... Din nou sta ? As !
G8
www.dacoromanica.ro
 Ca sa vezi ! Tot noi, ostasii...
LAcrimg bAtrinu-ostas.
CHO fgr5 de pereche !
Ea, cu mina la ureche,
Asculta de pe cuptor :
Merge !...
Phii, ce mai fecior.
$i pe and ea se cruceste
El facea s5-1 fi vgzut
Zice ca o mai serveste :
Pe-aici, slana, se prajeste ?
Si la asta pot s-ajut...
Baba srniorcaie avang :
Slana, slang ! De-unde slana ?
Tiorkin :
MAtusicA, stai,
N-a fost neamtul... Las'cA ai !
$i stAtu in asteptare
Cu privirile-n podea :
Unde-o tii, bre mamg-mare ?
Ia ghici ghicitoarea mea...
Greu ofteazg mAtusica
Pe cuptor, sus... $i-nginind :
Un's-o tiu?... CA n-am nimica.
Taci din gurg. Ce-ti thi-n gind ?
Nasii toti isi Oil nasii.
Rizi, Mud... Ai de ce :
Ca sa vezi ! Tot noi ostasii...
Slana e sub cheie... Mde !
- 69 -
www.dacoromanica.ro
Baba, ce mai colo-ncoace,
Pune slanA la präjit
Ba i dou5 ochiuri face,
Indurind pirela sfir§it...

Ou5, ochiuri ! Nu-i pe lume

Mai de sat, mai dulce fel...
Dar la ru§i e-o lege-anume
S5 se bea §i-un pilh5re1.

Haide, gazd5, bea §i 1as5.

Ca-n rAzboi. Cite putin.
Doctorul mi-a spus de-acas5
S5n5tatea sä mi-o tin.
Bea, t5tuc5, bea o1eac5.,.
(Scoase dopul la bidon.)
Dar b5trinu-osta se-neac5 ;
Face drepti ; gräbit sà-i treac5 :
S5 tr5iti... scuzati pardon !

Mestecä o coala §i
Mestecind se lini0.
Iar bidonul scuturindu-1
La ureche, Tiorkin gindul
Si-1 destäinuie : Pal nu ?
Doar cu-o pic5turA-acu
N-o s5 pr5p5desc p5mintu1 !
S5nAtate...
Bea §i tu.
- 70
www.dacoromanica.ro
Cot la cot, asa fr5teste,
Stau araturi, nu-i clintesti...
$i, fireste, se vorbeste
Despre treburi ostäsesti.
Mosul sore :
Nu, d5-mi voie !
De ptslari eu n-am nevoie...
Dacà-t ud ? Dau de bocluc.
Cum s'int buni ? Un' s5-i usuc ?
Nu, chiar Dumnezeu sa. vie
Zice mosul foarte gray
Cizme, asta s5-mi dai mie
$i obiele de postav...
Un obuz, pe IMO cas5,
D5-n p5mintu1 inghetat.
Nici lui Tiorkin nu-i prea pas5,
Nici b5trinului soldat.
Chestiile-astea, -n viata noastr5,
Fleacuri... Mosul se-nfoi :
S-a-ntimplat s5-mi nimereasc5
Schije, si-n pisat... Ei, §i ?

De te-atinge, te usuc5.
DA-n pisat ? Päi, o arunci.
Dar bombardament fatuc5,
$tii ? Sa-ti povestesc atunci...
E stiint5 L.. cellalt face :
Poti s5 sudui si s5 stuchi...
Dar ia spune-mi, fd-te-ncoace,
- 71 -
www.dacoromanica.ro
Ave li voi... stii...
Ce ?
Paduchi.

Tiorkirl moaie plinea-n slana,

El continua-a minca,
$i zimbeste, pe sub geana :
Pai, se mai Intimpla, da...

Da ?... Ei, bun. Esti un ostean.

Eu... ti-o spun ca veteran :
Doar cine-a avut, soldat e I
Eu... ti-o spun ca unui frate,
Iar acuma, fratioare,
Fara gluma, scurt si clar,
Sa-mi raspunzi la o-ntrebare
$tii, te-ntreb ca rnilitar...
Sa-mi raspunzi': pe neamt, 1-om bate ?
Poate nu 1-om bate, hai ?

De ! Ma-ntrebi pe nemincate.
SA marline_ 5i-ti spun, eu, stai.

Mult mind, nu-n lacomie,

Ci gustarii cinste dind,
Poftà ca-ti Ikea si tie
Parca n-ai mincat nicicind 1

Ce mai om, flacaul ista...

Parc-a mai crescut nitel.
S-a-rialtat. $i-a scos batista
Paturita frumusel,
- 72 -
www.dacoromanica.ro
$i-nchinindu-se bAtrinei
$i bMrinului soldat
$i cinstindu-i, ca-s sthpinii,
Musafir adevarat
Se incinse... Pe Ocute.
N-a uitat nimic ? Nimic.
Le intinse mina iute ;
Mai privi la ceas un pic ;
$i din prag, gata de ducg,
.Inghitind un nod din git,
Spuse : Ii batem, tatuc5...
Spuse si ofth. AM.
Cimp... $i viscol cu-anasina I
La trei verste e bairarn.
$ade pe cuptor batrina
Mosu1-gazd5, sta la geam ;
Da, peste z5pezi, spre-adincul
Scurnpei Rusii-n adevAr
Se tot duce Vasia Tiorkin
Ca pe neamt sa-1 bath m5r...

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PIERDERE

Un'mi-e punga cu tutunul ?

Unde-o fi ?... se plinge unul.
Zice omul :
Nu-i §i nu-i...
Alt bocluc. Ce cap tehui.
Dup5 ce mi-au ras cAtunul,
Pierd *i punga cu tutunul !
Tot colaci, ce s6 mai spui,
Peste pup5z5 avui...
Casa, curtea §i bgtrinul
Toate, toate le pierdui.
-
Dar §i punga cu tutunul ?
Mi-e mai greu ca ori i cui.
...Jalnic catà-n jurul lui :
Nu-i §i nu-i...
S5 tragi cu tunul.
Asta-1, vezi, Intli si-ntli :
and n-ai punga cu tutunul
FArà miini parcä rgniii I
- 74 -
www.dacoromanica.ro
...E-un local pustiu de scoalä,
Dar s'int coscogea barbati
Care nu din band se scoala,
Ci in paie stau culcati.

Dorm ostasii, dorm... $i iar

Asta se tot vaità-amar :
N-are gust, nu vrea sa arda,
Nici mahoarca... Spune-apai,
Tiorkine, vezi tu ce soarta ?
Tiorkin :
Care soarta, mai ?
Tu te vaicari, barba-lata ?
Mie nu e nici-un drac
Mi s-a "intimplat odata
Una si mai si... Dar tac.
Si tacu... Ce suparat e !
Unii-n cot s-au ridicat.
El, din ranita-acum scoate
0 caciula... Strasnic leat.
Sora buna-acea caciula
Pare, cu frumoasa scula
Care stA pe capul lui...
Da, dar a lui Tiorkin nu-i I

M-aduceau c-un tanc, pe seara...

(Tiorkin incepu direct)
Si-n primire cind ma dark
Nix, caciula ! Cam suspect...

Sufeream, taCind din gura,

Nu de frig, ca grit deprins,
- 75 -
www.dacoromanica.ro
Dar osta* f5r5 cAciulk,
E ostas ? Para-i descins !
M5-ngrijea o fetiscan5.
Delicat umbla la rang.
Priceput5 si nu prea...
Dar bungvointd-avea !
Unde mi-e c5ciula, unde ?
Dati ckiula, s5 m5 duc !
...Oricit rana m5 p5trunde
Strig, m5 supar : balamuc.
Fetiscana-aceea, pa'rc5
Nani-nani ! mi-ar cInta,
Zice : S-a pierdut. Ia-ncearc5,
Uite-ti dau cAciula mea...

Ea, de-asupra-mi aplecata

Ckiulita mi-aseza
Iar minuta-i delicat5
Si-a-ntepat de barba mea.
Hei, avui ckiuli frumoase !
FACA num5r... Ins5, de,
Asta, vezi, si-acum miroase
Nu stiu cum, a nu stiu ce...
Ia te uit5 ce le zice !
MA, o-ntorci ca-n poezii...
$i de ce p5strezi, amice,
C5ciulita ?
Drag5 mi-i.
- 76 -
www.dacoromanica.ro
Amintire fa'rà nume 1
As putea sä spun apol,
C-o pgstrez c-un gind anume...
Dar famine intre noi.
S-ar putea, -ntr-o searà-albastfa
Eu asa sa. conversez :
aciulita... dumneavoastr5 !
Dati-mi voie, v-o-nminez...
$i Vasili-aici se scoalà
Risu-n hohot se-ntindea
Singur ca pe-o scena goara,
Gray, yorbeste atre ea"
Care multora le dase
Un indemn la fel, la fel,
Care-atiti baieti pansase.
...Poate-un regiment ca el !

Ia mai zi... Zi, nu te teme.

D-astea, un's-or invala ?
V-o-nrninez"... Nu ? Vezi, probleme !
Iar tu, vii cu punga ta !
Viu, pai sigur. $tiu eu, las'c5 :
El, holtei, usor i-o fi...
Dorul n-o sa"-1 chirmiasca
De nevasth, de copii...

Sint holtei. Exact. Chiar asta.

N-ei gresit-o nici c-un gam.
Nu rn-am insurat... si basta.
Eu, bart)osule, stiam !
- 77 -
www.dacoromanica.ro
 Ce stiai ?... S-o spui lui tac-tu!
Cin's5 stie greul ceas
Cind de-acas' pleca soldatul
Si-i venea razboiu-acas' ?
Cin' sa stie cit de-aproape
Moartea-si poart5 pasul ei,
Ca transee-or s5 se sape
Chiar in preajma Moscovei ?
Ce stiai !...
Ia stai, mai frate.
Ce-am sa pierd ? Eu nu ma cert.
Nu stiu toate. Nici jumate.
Ce jumate ? Nici pe sfert...
Nu la Moscova, vezi bine,
Ci-n colhoz fu scoala mea !
N-am armonica la mine :
Maica, maicd, ce ti-as tine
0 prelegere, cu ea...
De citi ani traiesti pe lurne ?
Eu am doua's'cinci. Pai da.
Ce ma birii, ce faci spume
Si-mi tot vii cu punga ta ?

As L. Barbosul ride unul,

Ride altul el cu-a lui :
Cind n-ai punga cu tutunul
Fara mlini parca rärnii L.
Fara punga, se-ntelege,
(Obiect, de, militar...)
Nici nu esti ostas in lege !
...Na, ia punga mea in dar
- 78 -
www.dacoromanica.ro
Hai si ia-o, vhd ch-ti place,
N-o sh mor eu fhrà ea.
Pinola anul, n-are-aface,
Inch cinci voi chphta.
Ia, cellalt, punga uzath
Lung o soarbe, cu-ochii vii,
Iar Vasili Tiorkin iath
Parch-0 aminti :
Sh stii,
C-ai pierdut tot, nu-i rusine.
Doar n-a fost din vina ta.
E rázboi pentru oricine...
Sh-ti pierzi capul, e-altceva 1
Sh-ti pierzi punga cu mahoarch
Si pe nimenea sh n-ai
Ca sh-ti coase alta, parch
Greu e 1 Dar trhiesti, nu-i bai.
Pierzi, mai uiti, nu-i vreo nhpast5,
Multe pierzi din ce dezmierzi...
Doar Rusia, maica noastrh,
Doar pe ea nu poti s-o pierzi.
Asta-ti cer strhmosii-anume.
Si nepotii !... Si-i asculti I
De citi ani sintem pe lume ?
Sint o mie ?... Ba mai multi.
Oricit am tr5it noi frate,
Ani sau veacuri, nu uita ;
Tu faspunzi, tu, eu de toate !
...Ce-mi mai vii, cu punga ta ?
- 79 -
www.dacoromanica.ro
 CORP LA CORP

Galigan cum altul nu e,

Un morman de $unci nemtesti,
Parca sta Mut In cuie
Nici de-1 sperii, nu-1 urnesti.

Odihnit, satul de crapa,

Ras-frezat, cu matul plin...
(Dintr-al altuia se-ndoapA
$1 de pe pamint strain).

D5 in plin, sA te zobeasd 1
Parc-ar da cu tin ciocan :
In manu$a cea ruseasd,
Laba lui e un ciocan.

Dar cu moartea, Tiorkin stie,

Nu te joci de-a v-ati ascuns...
Da si tu, ce-o fi sa' fie,
Chit d n-ai mincat de-ajuns.
80
www.dacoromanica.ro
 Cg-n rhboi, ma'ranci (e lege !)
In retragere cit zece.
Cind te aperi cam asa,...
Si-n atac tii post sadea.
...Neamtul poc cind 11 pocneste
Falca i-a mutat din loc.
Tiorkin, cit ai zice peste,
Drept la mir ii trage : poc !
N-apud s'a-si scuipe-amarul
Singelui din gura", jos...
Neamtul, parcA-i d'a cu parul :
Tot la locul dureros !
Se-nclestarà-atita, iata,
CA nu armele, aci,
Nu pistol si-automata
Ci cutit, le-ar trebui...
Crunt se bat, se prind ca-n cleste,
Aburi ies din ei, fierbinti.
Tiorkin dintii si-i fereste
Nu mai vrea sa"-i dea la dinti !
Dar pe cind el falca-ncearc5
Sa-si fereasea, de istov,
Neamtul II plesni, s'a-i sparga"
Furca pieptului la of...
Tiorkin geme : bine nu sta' !
Ce noroc cg-i usurel.
A zburat, ca o lacust.g.
Altlel, s-ar fi zis cu el...
81
6 c. 6340 www.dacoromanica.ro
Dar, proptit acu-n picioare,
Una, neamtului, i-a tras
De-a simtit cd parch--i s,are
Bratul.., Ciung parc-a ramas.
ativa dinti, de-acum, ce-i dreptul,
I-or fi lipsä la apel.
Dar si neamtul, nu ? cti dreptul
$unca n-o mai vede el...
Ce bdtaie-n draci 1 E rosu.
Capu-i arde. Jar curat.
Neamtului i-a dat si borsul...
Zici ca-i ou Ineondetat.
Nas in nas e cu dusmanul
$i nici n-ai un'te misca :
Gura neamtului, golanul,
Rdu miroase, zdu asa !
Ce duhoare L.,. Te trazneste.
Tiorkin scuipd furios :
Da, dihorule, haleste
Usturoi, ca-i sanatos...
Te gräbeai dupa hazaicd ?"
OA mated ? Lapte, mated ?"
I-auzi ce onoare ! Nu ?
Dd-mi si da-mi"... Da'ce esti tu ?
Cum vii pe nepusd masa
La o bdtfinica-n prag ?
Sterge cizma, piele groasd,
Pus pe japed si hartag.
- 82 -
www.dacoromanica.ro
Cu-o batting, te simti tare ?
Da-mi si dd-mi 1"... Da' ce-ai crezut,
Ca Rusia ti-e datoare
De mIncare si baut ?
Vr-un om bun sa fii, adica ?
Un drumet pierdut, ma rog
Adapost ne cere, cica
E olog
Sau e milog?
Nu 1 tu esti asupritorul.
Oamenii nu te-or uita.
Unde vii
Calci cu piciorul.
Unde vii
Pui legea ta.
Cine esti ?... Nu ma priyeste
Al cui tan, fiul cui...
Om ? Esti doar la chip, fireste.
Strop de om in tine nu-i I
Bat cei doi, in cerc, pamintul.
Parc-ar dantui de ani...
Ochi in ochi, an-3c se-nfrunta.
Ochi de fiara. Doi dusmani.
Ca-n yechime, lupta-asuma-i
Piept la piept ; ca scut la scut ;
Pentru mii de-ostasi, doi numai
C-or inyinge, c-au pierdut...
E pe-aproape-aici catunul.
Zorii yin. S-ar lumina...
- 83
www.dacoromanica.ro
Avionul, tancul, tunul,
Sint in spate, undeva.
Ce stiu ei ce-o fi in spate !
Nici tipenie, e drept.
Tine frontul si se bate
Tiorkin... Singur tine piept.
Pe-un maidan in parasire
Dupd curtile pustii,
Curgd-ti singele-n nestire,
Frontul, frontul insd, -1 tii !
E-n plutire ne-ntreruptd
Peste ei, un abur nou.
Tara-ntreagg, pe cind luptd
Pared 1-ar striga :
Erou !
Tara-ntreagd ? Da'de uncle !
Nici compania n-o sti,
Nici la ea nu va pdtrunde
Zvonu-acestei
Moartea nu-i ca o paradd...
Poate-ai vrea asa, un pic,
Cineva ca sd te vadd...
Nu te vede ? Nu-i nimic.
Nu pe viatd, ci pe moarte,
Uite-asa e la räzbel.
...Iar aCum, pe mina dreaptd
Nu mai e stdpin defel.
Vechea rand iar e vie :
Lung Ii zuruie prin os...
- 84
www.dacoromanica.ro
 Ah, stingaci acum sA fie,
Ce i-ar mai cAra ; din gros 1

Tare
La IncAerare,
Sterge-ntruna singe cald...
Tiorkin mai slAbi, se pare.
Dar intreg. nu-i nici Allalt !
Multe nu-i mai poate pielea...
Pare altul bAtut mAr,
Ca un mAr dintre acelea
Flescäite, -n adevAr.
...Singe nou, in turturi noi.
Lupta InsA-abia e-n toi.
Neamtul hot.
Tiorkin cu mot !
DacA tu o javrA esti,
Eu mi-s d-alea ciobAnesti !
Tu esti dracu-mpelitat ?
Eu mi-s dracu'pe uscat !

N-ai stiut peste ce dai...

FainA poamA, nu ? Taman.
Taie-mA-n bucAti incai,
Poti si-n zece sA ma tai,
N-am sA zic : Aman, aman !
Unii tremura de-o moarte.
Altii -nfruntA zece morti.
Fii tu drac, dacA ai parte,
Drac intreg, chiar dracu-n carne,
MA, ai nostri au si coarne
85
www.dacoromanica.ro
$i-s mai draci, ca dracii toti !
Da, ell poti. Ma till eu bine.
Chiar de ma omori de tot
Eu, ca o capu§a-n tine,
Drumul nu-ti voi da, nici mort.
Dormi pe mine, nici nu-mi pasa.
Dar doboara-ma-ntii, hai 1
...Dai cu casca ?... Stai tu, lasa,
Ma, saminta pacatoasa
Soi netrebnic L..
D-apai, stai
$i-Indirjit fara-ndoiala,
Scurt, cu sete i cu foc,
Tiorkin, cu-o grenada goala
Il pocni cu stinga poc 1

Neamtul hit I icni cu jale,

$i muiat din balamale,
Se lasa gramada-n loc...
Tiorkin gu1eru-0 desface ;
$ade jos ; privire grea ;
Gusta din zapada, -i place.
...Buna trebu§oara, da l
Treaba-i buna
$i placut e
De-ai gatat cu lucrul tau...
Recunoa§terea-a mers strung !
Du-te-acum acasa, du-te
La batalion... Nu-i rau,
Sa p4e§ti, gindind de toate,
86
www.dacoromanica.ro
Pe pAmintul pärintesc
$i-n curea sä duci, pe spate,
Un automat nemtesc ;
Tu cu neamtul, alle beide,
Peste cimp, e bine-a§a :
SA-1 dud prins ca pasArea,
SA-i dai zor, c-un haide-haide",
La trei pa§i-naintea ta...
Bine-i cA-nti1ne0 de-ai notri
$i ca toti shit de la noi
$i li-e drag de-un om al o0i
Cind e teafar, inapoi.
SA predai captura-n fine
Raportind... Ce bine-i, §tii ?
$1 sà ospatezi, e bine,
Dupä pofta inimii.
Scormonind sergentu-n Ian
0 sa-ti dea un paharel...
Trage-apoi, la soba calda,
Un somn bun I... Mai e razbel.
Stinga, dreapta, front... E-o groasa
PiclA de februare. Vint.
...CruntA lupta singeroasA !
Nu de glorie ne pask
Ci de viata pe pämint

www.dacoromanica.ro
 PARTEA
A DOUA

www.dacoromanica.ro
 DIN PARTEA AUTORULUI

Am mai scris ceva din carte...

Dar al povestirii fir
Se asterne mai departe.
Stati oleac.a. Sa. respir.

Eu, ca eu... Dar mi-e de voi :

Vr-un cascat sa. nu v-ajunga !
Poa'sä fie cit de soi,
Greu s-asculti poveste 1ung5
Cu fazboi si iar räzboi
Cu obiele si belele,
Cu belele si obiele,
Cu za.padä, tancuri, fier,
Cu mahoarta, tir si ger...
Ce mai obicei ciudat
Astki s-a-nra'dácinat :
Pesti s5 vinzi pescarului,
Lemne pAdurarului
- 91 -
www.dacoromanica.ro
Si pAmint sobarului
Sau maià brutarului ;
SA vinzi paie la gegjdar,
Castraveti la gr5dinar ;
Iar s5rac ostasului
Tocmai de r5zboi s5-i spui I
E rAzboi. Noi nu stim parc5 ?
Lasà-1, insà, bietul ins,
Din räzboi sa se intoarca,
Pe dusman cind 1-a invins...
Las'sã vin5 omu-acasA
Din isbaiuri ost5sesti,
$i pe urrnA ai timp, las5
Numai d-asta s5-i vorbesti.
S5-,i spui multe si mArunte,
0 s'a-i plac5 s5 te-asculte
Despre tot si despre toate
Cite le-a Carat in spate,
Si cu ochii le-a vAzut,
Cu piciorul le-a bAtut,
$i prin minA i-au trecut...
$i din care, eu socot
Dragi prieteni, nu se poate 1
CR ai spune, nu spui tot...
Tanc, strivesti ; te spargi, grenada ;
Sapi, cazma, pAmintul sloi.
$tim Ca bombele-or s5 calk
Dar o povestire cald5,
Pasnica si minunat5
Vrea ostasul, in razboi.
- 92 -
www.dacoromanica.ro
Frate cetitor, pgi oare
Ce spun alta eu ? Ce strig ?
Dar rgzboiu-i ca o mare
Furioasa, intr-un dig...

Da, razboiu1 il vom stinge

Ca sg nu mai ving iar !
Digul gsta 1-om impinge
Toti, departe de hotar...
Dar cit luptg tara-ntreagg
Si dusmanu-i peste noi,
Fie-mi pacea cit de dragg
In rgzboi, cint de razboi !

Asta-i tot. Scriu pgtimas

Cartea mea despre ostas...
Fara inceput e ea ?
Nici sfirsit nu va avea !
...Dar cu subiectul, cum e ?
N-are subject anume.
Adevarfflui nu-i stria,
Mirg-se cin's-o mira :
La rgzboi, sa-ti spun direct,
Nu existg subiect...
Nu exista ? Cum adicg ?
Nu existg. Uite-asa.

Lupta, munca ta, chemarea

Slujbg e, cum multe nu-s.
Sari in sus... e desteptarea.
Sung stingerea... dormi dus.
- 93 -
www.dacoromanica.ro
Cu razboiul nu-i de joaca.
Crunt, dusmanul ? $i tu crunt !
Ordin de atac ?... Ataca I
Ordin e sa mori ? Mori I Punet.
Nimeni nu se pomeneste !
Fara ordin, nu trAieste.
De cind lumea, si la toate,
Fara ordin nu se poate.
Nu se schimba nici saltele
Nici curele, nici obiele,
Fara ordinul semnat
Personal de comandant.

Uiti, baiete, si de fete

Daca ordin n-ai... S-a zis.
Nu pleci conte fara ghete !
Dupg-amoruri, la Paris...
E-o poetica minciuna
Ca eroul meu ar sta
Linga-o fan', mina-n mina,
La vreo poarta sau fintina,
$i ca-i furA inima.
SA va spun, de-i duceti grije :
Teafär e, nevatamat.
Da'mpotriva unei schije
Nici el nu e ferrnecat...
Or pe-o noapte, or pe ziug,
DA vreun glonte pricajit
Peste el... Si-atunci, adio !
Daca-n cale i-a iesit.
- 94 -
www.dacoromanica.ro
Cine-ar sti, acurn si-aci,
IntimplArile acestea
Eu, de vi le-oi povesti
Pin' la cap ? Iar voi, povestea
ToatA de-o veti auzi ?
Ceasu-acela dada vine,
SA am timp macar, as vrea,
De eroul meu, vezi bine,
SA mai spun cite ceva,
0 fisie dintr-o mie,
$i pe dos chiar, uneori :
Tunurile-n Wane
Mem de-a-ndoaselea, se stie...
Asta-au spus alti autori.

www.dacoromanica.ro
 CINE A TRAS

A trecut, si-a dat m5sura

Fumul luptelor de ieri.
-E-un miros ca-n aratura
Reav5n5 a bunei veri.

In tufise, inamicii...
Pasi de pInd5. Ochii vii.
Front. Rgzboi... Iar seara-aici-i
Ca un vis, peste cimpii.

Pe-unde-i ciugulit pamintul

De gropi noi, de pilnii noi,
Pirjolite pe de-a-rindul
De clogoarea mortii,-n toi...

Cine-ncearc5 prin cimpie

Acest vechi si cald arcus
Ce te-mbie lin si-nvie
Seri le ?... Un argbus !
- 96 -
www.dacoromanica.ro
 Cita mingiiere-amara
Tulbura flacAii 4ti
Din tran§ei, cind 1-ascu1targ
Sub inrourate c5§ti 1

51 cit dor le-a prins deodatg,

-Ce puternic, inima.
Front. RAzboi... Dar pard, iatä
Eti cu caii-ntr-o livadA,
Sau petreci pe undeva.
Trage-i dansuri §i hirjoan5
Si-apoi, prin mestecAni§
Petrecind vreo fet*arià,
Ce stai : pup-o, pe furi§...
E, la cap5t de c5rare,
Mama, gasa voastra...
Cind

Se-nAlt5, in departare,
Biziind incet, mai tare,
Sunet lung, neclar, sub care
Sare inima-ti, batind.
Sunet vestitor de moarte
Ce-alunga, pina mai ieri,
De §osea cit mai departe
Peste cimpuri, pe ,oferi.
Doar o notii, p1icticoas5,
Ca un vuiet in hogeac.
Ai fugi... N-ai voie. Lasg,
Stai pe loc. E tot un drac.
97
7 - c. 6340 www.dacoromanica.ro
Ce sa-ti faci inima proasta !
Intra-n groapa, ca un cui.
Dupa cum stii vorba noastra,
Asta-i micul sabantui...

Tace, leatul, ca un peste.

Stringe dintii,-n tremurici :
$i, precum se-obisnuieste,
Hai si-un orator pe-aici.

Grijuliu a luat cuvintul

$i le suf15 la flacai :
Mama 1 CInd si-o lua avintul...
Chid o-ncepe... trage-i, da-i
$i iar trage-i...
Avionul
D5, urlind, peste soldati.
Fiara,-acum, vineaza omul...
$i-i acum, in tot plutonul,
0 comanda doar :
Culcati !...

Moartea-i moarte. Citu-i lume,

0 asteapta toti. Toti mor.
Dar, in ce-anotirnp anume
La ra7boi, pieri mai usor ?

Vara e frumos, e soare.

Totu-n floare e acu.
Dupà viata rau iti pare...
E pacat, zau. Vara nu !
98
www.dacoromanica.ro
Toamna e cu moartea, rudh.
Toath firea cade-n somn.
Dar intr-o transee udh
S-o mierlesti ?... A, nu, pardon !

larna, de, phmintu-i piatra.

La doi metri cind hi fi,
Bulgärii parch te latrà...
Iarna ! ia mai dd-o, stii...
Sh-ti mai spui de primavarh ?
Dinainte am sá-ti spui :
Moartea-n varà de-i amarg,
$i nici toamna dulce nu-i,
Iarna de te prind fiori
Dar e mirshvie clard
Primavara ca sh mori !
Cu fiinta ta intreaga
La pamint, lipit, vei sta
Aparat de moartea neagra
Numai cu spinarea ta.
De pamint lipit cu fats
Dougzeci de ani ai tu
Uite-acu s-a zis cu viata.,
Uite nu mai esti, acu.
Ti-mplele ti-apesi cu palma
$i-ai uitat, uitat, uitat
larba, cai si nopti deavalma
$i phsune si-adapat...
Moartea-ti bubuie-n timpane...
I-ai pierdut, departe sint

www.dacoromanica.ro
Ochii-acelei fetiscane
Care ti-au rAmas in gind.
Cas5, rudele vecine
$i pgrinti departe sint.
...SA te rogi, ostas, nu-i bine
Stibd cu burta la pAmint.
Cu niinie, cu mindrie,
Cum e legea-n ostA§ie,
LuptA-te cu moartea-amar !
DacA e de hac sà-ti vie
Scuipà-n mutra ei, mAcar.
Ei, dar se-nteteste larma !
Cre§te, viu, al luptei zvon.
Din genunchi, la ochi cu arma,
Unul, trage-n avion
Cu o armä oarecare.
Cinepà-n loc de curea.
Dar cartu§ cu vhful tare :
Prin otele strAbAtea !

Are cruce, dar nu scapA

Avionul cel strein.
Ca o bared ce-a luat apA
S-a-nclinat, lovit in plin.
Se porni-n spiral fierbinte,
Se porni pe tumbe-n Ant...
Ce-ai cu frina zi-i-nainte,
IntrA-n vrie in pAmint !
- 109 -
www.dacoromanica.ro
TrAghtorul Insusi, plin de
Spaimh, n-a scos un cuvint.
...Avion douà motoare
Dintre cele militare,
Cu carcash de otel,
Astfel a izbit phmIntul
Parch, globul strhpunendu-1,
Luase-America drept lel !

N-a brodit, in glob, ghiventul...

si-a ales un loc gresit...
Telefon. Comandamentul.
Cine-a tras ? Un' 1-a lovit ?
Generalul... Sh 1-1 scoath !
Receptorul prinde glas :
Vreau sh mi-1 ghsiti indath.
Cine-a tras ?...
Dar cine-a tras ?
Cine-i hsta, poti sh-mi spui,
Care n-a stat in transee,
Om la fel cu toti ai lui ?
Cine-i ? Nu-i artilerist,
Nici pilot si nici tanchist
Dar erou, la fel ca ei e !

Uite-1, e chiar el cu aPma,

L-au felicitat. Phi, de 1
Umblä stingheriti, deavalma,
Nu se stie pentru ce.
- 101 -
www.dacoromanica.ro
Iar curn nu-si mai aflä locul,
Un sergent le-a demonstrat :
Ca sa' vezi cind &à norocul !
Gata-acum. L-au decorat.
Trág5toru1, nu-nttrzie
Cu Caspunsul, trage-n plin :
Las'c5 ti-am Iasat si tie !
Avioane, doar, mai yin...
Tot batalionul, gluma
0 repetá. N-a fost rea.
Tiorkin un erou e-acuma !
(...EI, fireste, el era.)

www.dacoromanica.ro
 DESPRE EROU

C-am vorbit, m5i frati, acuma

Despre decoratii iar,
Uite, las de-o parte gluma,
Si v5 spun precis si dal. :

Asta s-a-ntimplat cu mine

La spital. Z5ceam, din nou...
Imi sta-n ceaf5 o privire.
Cind m5 uit, v5d : un erou.

Un pustan e m5surIndu-1
B5ietandru e. Minzoc.
Si m5 chinuieste &dui :
El erou si eu deloc...

Am intrat In vorbg-agale,
Si-1 intreb indat' apoi :
Din ce loc sinteti matale ?
Nu cumva de pe la noi ?
- 103 -
www.dacoromanica.ro
El : Da' dumneata,
de unde ?
Eu ii spun c-asa... si-asa...
Din Smolensk...
Ce mi-o r5spunde ?
Nu sintem judeti, cumva ?

Dar eroul meu t5mile :

la fugi !...
Dd din cap, ca nu ;
Decoratia-si mingtie :
Din TambOv sInt, ce stii tu...

$i Om, vrind s5-mi arate

CA atunci cInd esti ca el,
Nici nu-i vorb5 nu se poate
Din Smolensk s'a fii de fel ;
Ca la ei, ferit-a sfintul,
Nu exist5... Vrei, nu vrei,
Riuri, fluvii, chiar p5mintul
Toate basca sInt la ei ;
Dealuri si poene, basca
GIze chiar, tot ce vedeti...
Ce vrei Tiorkin, ce vrei Vaska,
Ce te bagi sa"-i fii judet ?

CInd porni s5 mA str5bat5

GIndul gsta, gind tiran,
Tot tinutul meu de-odata
Imi p5ru a$a orfan.
Un orfan pe care nu d'a
Nimeni, nici cit dai pe-un cui
- 104 -
www.dacoromanica.ro
Si de-odatà mi-a fost ciud5...
Nici nu pot sa vg mai spui.
Drept e, nu mg-nfoi la nimeni
Dar vreodata de-o sa"-mi pui
Decoratia ei bine
Minti !"... i-oi spune dumnealui.
Nu ma bag judet cu tine.
De-unde sintem, vrem sa' fim...
Din Tambbv esti ? Foarte bine.
Din Smolensk sint eu, poftim.
Nu-s om Fara nici o vaz5,
Nu-s un ciot de pe lams.
...Ridä unii, nu conteazA :
Din Smolensk s'int ! Trimbitas.
Ca la noi, oricil ai bate
Largul globului imens,
Cine-n corn sa-ti ante poate
Ca bättinul din Smolensk ?
...Un corn, o barba ea de nea
Si-un antec cc patrunde :
Unde te duci, frumoasa mea,
Unde te duci tu, unde ?
Un Cintee spune-n dep5rthri,
Desi f6r6 cuvinte,
De bucurii, de-n1Acrim5ri
De dragoste fierbinte.
De dragu-acestui corn batrin
Ce stie s'a m-ajung5
- 105 -
www.dacoromanica.ro
De zeci de ori, tinut str5bun,
Ti-a bate cale 1ung6 !

Sravi, decoratii c-or sà-mi dea

Sau nu tot una-mi vine.
De tine mi-e, o tara mea,
Tinut strnun, de tine...

www.dacoromanica.ro
 GENERALUL

Lumea e-n rAzboi si freamAt.

DouA veri de and e geamAt,
Tara e-ntr-un briu de foc.
Geme LAdoga si cheam5...
Donu-i, si el, sub obroc.
Dintii, turturi sint in gura
Cailor, prin munti, prin nea.
...Infloresc meri, undeva 1
Iar pn marinar, prin step5
Trage dupA el, de-a dura,
0 mitra1ier5 grea.
Nave pier pe mAri, trufase.
Muntii numai tancuri vAd.
Cala bombele, orase...
$i pe Volga e präpAd.
Undeva, o curte mare,
Defensivá. Räu-nergu,
- 107 -
www.dacoromanica.ro
Tiorkin se pràjea la soare
Singur in sectorul ski..
Riuletul de pgdure
Prin rkboi curgea-nspumat.
...DupA-o buna sparaturä
Pantalonii, bluza, furà
Puse la uscat.
El, a luat pgmintu-n brate :
Zace lat, cu fata-n jos.
ZdravAn somn. $i farä sat e I
Paguba tot nu si-a scos.
Undele bAtind la vale
Wasturnindu-se de zor,
Lingg tälpile lui goale
MiscA iarba-ncetisor.

Clipocind... Nu stii ce este,

Prundu-i ca un ochi deschis
Mu-i lin ca o poveste,
Ca un cintec, ca un vis.
...Pe sub linistea podetului
TaApile as vrea s6-mi moi.
Unde mergi tu, ap.4-a rfuletului ?
Poate-al sa cotesti si pe la noi.
Strecutindu-ti serpuirile
Tu vei trece ca si-n alte d'ati.
V5d cu undele sclipind prin sirele
Strrnelor ghimpate, cum te-arAti.
- 108 -
www.dacoromanica.ro
Sint, pe-aici, nemtesti transeele.
Sentinele, tot dusmane sint.
Ce vezi, s1rAb5tind tufisurile ?
Guri de tun, iesite din p5rnint.
Tu mereu pe vechea-ti albie
Curgi F,;i-acolo ca si-aici, acum.
i nici puscä si nici sabie
Nu te vor opri din drum.

Te-as mina, sA curgi, tinindu-mi palmele,

Pinä-n sat la noi... Acolo, vezi,
Stau pe pod soldati cu armele.
Tu, pe dedesubt te furisezi.

Ca friu liber s'a dea lacrimilor

$i durerii, din c5tusa grea,
Sfinta maicä a ostasului
Poate-acolo va veni, deasupra ta.

Ea va sta deasupra riului

Ascultindu-i glasul clilAtor
Semne, vesti s5-i sune-auzului,
C5 e teafAr fiul lupt5tor...

Vesti n-a mai trimis cu lunile

Se-odihneste-acum, pAtruns la os,
Ard, pe trupul lui, contuziunile...
Dar incolo-i viu si s5n5tos.

Cu obrazu-n iarb5, oare

Mot5ise mult pe mat ?
- 109 -
www.dacoromanica.ro
 Tiorkin 1...
auzi-n arare
Fuga-mars la general.
Face-o mutra, el, mofluza,
Catre curier :
Valeu!
Fa'rã pantaloni si bluzg
Merg la general ? Cam greu...
VorbA, gluma, dind pe fuga,
Ud si zmiordind pe nas,
Hainele se mai usucg
Si pe el ce-a mai famas...
Bluza-i, e ca gheata-n spate.
Tiorkin, hai !... primi un ghiont.
Ce ? Mg dà afara poate
De pe glob ? Sau de pe front ?
Dichisit e-acum, mindrete !
Pentruce 1-0 fi chemat ?
Nu e-ar face fete-fete,
Nici se stie vinovat.
Totusi 11 prinsese frigul
Cind la general intra :
...S-ar ruga in gind, desigur,
Dumnezeu de-ar exista !
Cind te cheamg Mil veste
Generalul tau, nu-i bal.
Generalul fau doar este !
Si, pe patruzeci de verste,
Singur el e general.
11(1
www.dacoromanica.ro
Nu e deci, nici o mirare
Ca te pierzi in fata lui.
Cite decoratii are !
Cite grade, hei... Mai mare
(Si ca virsta) altul nu-i.
Tu erai un prunc de tita
Plingaret, un tine, un fleac,
Te jucai poate-n tarita
Pe cind el mergea, draguta,
Cu plutonul la atac.
In transee si pe creste,
In razboi, el singur este
Comitetul tau Central.
El ti-e,-n partile aceste,
Tata. Sef. Si tribunal.
Ia-o drept o cinste-anurne
Drept un merit cucerit,
De-auzi-vei al tau nume
Chiar de gura lui rostit.
.Cind ti-o stringe mina dreapta
E pe-un merit, e pe-o fapta
Dintre cele vitejesti.

Stii tu, frate, cine esti ?

Esti un soim (chiar el ti-o spune),
Un adevarat soldat !
...Chiar de n-ai fi vreo minune
Nici in umeri nu prea lat,
111
www.dacoromanica.ro
$i nici imbracat prea bine
(Nu-i parada, e razboi !)
5oim de-ti spune se cuvine
oim sa fii si tu, apoi !
Clipa asta prea-i frumoasa.
Intelege-o bine tu :
Parca de pe pieptu-i scoasa,
Decoratia-ti dadu!
Ti-o fixa chiar el pe bluza,
Te batu pe epoleti :
Iata, frate Tiorkin...
spuse
Trecind mina prin musteti.
Intre noi vorbind, se pare
Ca mustetile-astea chiar
Chid un general le are
Nu-s de frumusete doar.
SA fii-n lupta, sa-ti dai viata
Nu-i un fleac, stii dumneata,
Cind si-a mingiiat mustata,
Cind ti-a spus atita :
Mda...
Sint traditii militare
Ceasuri rare sint, vecleti...
Nu degeaba si Ceapaev
Pe mustata-i punea pret.
Generalul insa-1 vede
Pe ostas cam otarit :
- 112 -
www.dacoromanica.ro
 Decoratia ce-1 dete
Nu-1 prea bucurà atit...
E leat vechi... Ce-i faci acus'ch
Se främinth-n el un zvon ?
Doar nu-n orice zi c-o pusch
Se doboarh-un avion...
Cu rhsplata nu se-aminä
Un viteaz adevärat :
Mergi acas' pe-o shpthmink
Tiorkine... Mergi... decorat !

E norocul, care-1 mirä ?

Tiorkine, ce mai astepti ?
Palmele Ii treshrirä
In pozitia de drepti.
Greu ofteazh, parch genie
Tiorkin, strasnicul flAchu :
De, e prea putinä vreme...
Ce-i o shpthminh, z4u ?

Generalul sth, se-ncrunth :

Prea putinh ? Cum asa ?
D-aphi greu sh se phtrundh
Asthzi, pin' la casa mea...
N-ar fi chiar la cap de lume
Drept de-as lua-o...
Phi atunci ?
Nu-s o aph Fara' nume
Ca sa merg numai pe brinci,
II:I
- c. 6340 www.dacoromanica.ro
S5 merg ziva, riu-mi d5 mina.
Noaptea, doar, voi fi pe drum.
$i-uite, gata-i sapthmina...
Noptile sint scurte-acum.
Generalul, treaba-i proasta,
Da din cap si zice : Mda...
(Cu concediul, e albastra.)
5i-napoi ?
Vin tot asa.
Ia incearca de ma prinde :
Prin p5durea mea, nu treci 1
Nicio tufa nu ma vinde,
S-apoi stiu niste poteci...
Brazda mi-e prietenoasa.
Cimpul rud5 si vecin.
La Smolênsk eu sint acasa.
Neamtu-acolo, e strain.
Bine e s5 ai moralul
Ridicat k Dar eu... as vrea...
Se vazu ca generalul
Parch' si-aminti ceva.
$i, trecind catre perete
Spuse, cald, catre flacau :
Ia, pe harta-aici, baiete
S5-mi arati tu satul tau.
Tiorkin isi tinu, desigur
Cit putu, suflarea grea.
Cum sa nu ? Aici e Nipru.
Iar aici, e casa mea.
- - 114
www.dacoromanica.ro
Generalul, st5... 5i-n fine :
Poate, Tiorkine, nu-i bine
Singur sä te duci acum.
Hai, mai rabzi nitel ? Cu tine,
Noi avem acela§ drum...
Iar concediul, §tii... RAmine
Neatins...
Clipe§te, des,
Tiorkin. Dar atita spune :
SA trAith Am inteles.

S-a intors din prag, cu fata,

Pentru-o clipà doar, din drum.
Cellalt, minglind mustata,
Se-nAltA, o clipà :
Cum ?...

Ce probleme mari rezo1v5

El, pé harta lui, §i-ades
Pe citi oameni, doar c-o vorbA
CAtre moarte i-a trimes !

Ce sA-i faci... La fiecare,

SA te-opre§ti mai mult, nu poti
SA-i intimpini, la plecare,
SA-i Imbrgti§ezi, pe toti.

Mina sä le-o stringi anume

Cu cA1dur5-n ochi si-n glas
SA le spui la toti pe nume
5i noroc §i bun rAmas.
- 115 -
www.dacoromanica.ro
 S5 le dal o-mb5rbatare
Si in glumd s5 le spui :
Lucru prea usor nu-ti pare,
Dar nici lucru mare nu-i".
Nu, la toti nu poti ajunge
Cit al fi de general.
Dar o mind tot vei stringe...
Ca ld, e-n inima, un val.
S-au irnbrAtisat fierbinte.
Simplu, barbdteste, viu...
Tiorkin ca pe-un drag pdrinte
Generalul ca pe-un fiu.

...Dincolo de prag, o 1ung5

Cale, da ostasului
Ghes mai aprig, sa ajungd
Prin razboi spre casa lui.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MINE

Chid plecai atunci de-acas5,

Drum departe ma chema...
Paguba fu dureroasa.
Una, intristarea mea.
Prin atitea angarale
Las, tristetii, pasul lin.
Eu, ungherele natale
Calde-n inima le tin.
Prin padurea noastrA, spune,
Ili aduci aminte ?... Zi,
Cind mergeai dup5 alune
Tu, cu droaia de copii ?

0 p5dure, f5r5 rana

Nici de gloat, nici de obuz,
Nici de furia duman5
VraWe rasturnata-n sus ;
Nici trecuta prin cenu§e
- 117 -
www.dacoromanica.ro
5i prin moarte si prin munci
Tinichele, cAsti, cartuse,
N-o inconjurau atunci
Nu-ngropat5 in blindaje
(Noi in ele-aci iernind)
Nici ai nostri stind de straje
Nici streinii, sub p5mint.

Mic, atunci, cu cas la gur5,

Adgpost din crengi faceani.
Frint, atunci, de-a1ergAtur5,
Un vitel pierdut atm.
Pomii-i lumina amiaza...
Era iunie abia.
FrunzA tin5rd. Si raza
0-nalzea, o-nfrggezea.
FrunzA numai, frunzd deasa,
Bund numai s-o mingli,
C-o spAlase,-o numArase
Pia-tura ploii-ntii.
Räsinoasã, timpurie,
Poleind prin ramuri mici,
0 dogoare-adincä, vie,
Ddinuia-n pAdure-aici.
Se-nalta din furnicare
Un miros acid, cumva,
Care te-mbdta si-n care
Zapuseala se topea.
ToropealA. Ca ld. Luming.
Ochii, pasArea si-a-nchis.
Si din brad curgea fasin'a
Ca o lacrimd in vis...
- 1 18 r--
www.dacoromanica.ro
Colt de tihna si-ncintare
Mai esti tu, pe lume oare ?
SI)une, parintesc meleag,
Loc impadurit si drag 1
Cintec al copilariei,
Visul inimii cel sfint,
Pin' acum un an, urgiei
Nu cAzuse-acest pamint.
Si deodata-ti vine-n minte
Casa ce voiai s-o cruti,
Curtea cu nisip fierbinte
Si poteca pin' la put,
Biciul ce-1 purtai cu fala,
Cartea ce-ai citit-o-n cimp
Si profesorul la scoald
Si-ntr-o clask globul strimb...
Si nimic nu-ti sta in cale
Un bilet de tren sa-ti iei
Spre meleagurile tale
Sa mai vezi, pe-acasd ce-i...
Mama ca sa-ti vezi o data,
Printre nemti nu trebuia
Pe sub sirma lor ghimpata
SA te furisezi, spre ea ;
-
Cu melancolii domoale
Ochiul omului matur
Prin padurile natale
Nu privea cu teama-n jur.
Alor tai sa dai binete,
Nu era nevoie-atunci
- 119 -
www.dacoromanica.ro
 Pe sub ziduri si ostrete
Ca un fur sa te ascunzi...
Colt de tihn5 si-ncIntare !
Tu,-n robie de razboi,
Parintesc meleag, ma doare...
Nu stiu 'Inca ziva-n care
Voi veni, te-oi lua-napoi.
Nu pe-o noapte Fara lung,
Ca un lup... Nu !... Voi veni
Cu victoria-mpreuna
Si cu toti ai tai copii !
Ceasul 5sta nu-i departe...
...Iar aici, un cititor
Ochii va-nalta din carte :
De erou vorbeste, frate ?
Sau de el, de autor ?
Despre mine ? E-o mustrare
Care-ar fi s-atirne greu.
Dar as pune o-ntrebare :
Nu sint oare
Om si eu ?
Loc de cearta nu-i, vezi bine.
Trebuie, in schimb, s-admit
Ca si eu sint tot ca tine
Jefuit si umilit.
De miniecn orice or5,
Ard, amar, si eu ce vrei ?
...Toti sint : mama, tata, sofa,
Sub calcii dusman, ai mei 1
E-o durere lara nume.
- 120 -
www.dacoromanica.ro
$i e-ndreptatit5, nu ?
Tot ce-aveam mai scump pe lume
Sub calcti du§man e-acu.
Da, prietene, §i-n mine
Bate-acela§ uragan.
Tot ce pe p5mint m5 tine,
Totu-i, sub c5lcii du§man.
Briu de foc pe-ntreaga tar5
String sAlbaticii &Alai.
In explozii, iarn5, var5,
Arde tara in v5p5i.
...Iti voi spune mai departe,
N-am ascuns-o nirrignui :
Da, pe-alocurea, in carte,
Eu vorbesc in locul lui.
Bune, rele, pentru toate
Voi raspunde pe dreptate.
Tiorkin, e eroul meu...
Tiorkin, uneori, sint eu.
Astea nu-s pAreri de§arte :
El, cu mine, g de-un fel.
Nu-i poet, dar nu mA-n§el.
Tiorkin pleac5 mai departe...
Autorul dup5 el.

www.dacoromanica.ro
 BATAL1E IN MLASTINA

Lupta asprä si fierbinte

Despre care vom vorbi,
Cine va mai tine minte
Ca s-a dat, cltdva, aci ?
Mlastinä, pAduri, tufisuri
Rgscolite de r5zboi
Pin' la piept infanteristii
Inotarg in noroi ;
Greu, ostasul fiecare
Mohortt inainta,
Se impotmoleau tractoare.
Artileria si ea.
Lupta-n mlastina flgmindà
0 duceau atiti ostasi
Nu pentr-o cetate mindrà
Nu pentr-un maret oras.
Nu era orasul paznic
Unor mindre maluri, ci
Un cgtun la dracu-n praznic...
Cum ii zice ?... Borki zi-i !
- 122 -
www.dacoromanica.ro
Borki... Dincolo de WO,
La un capAt de poteci.
Si dintr-Insul nici o altA
UrmA : doar trei hornuri reci.

Camuflatä in viroage
Trage artileria.
Parc-o mai aud cum trage.
Dar In ce, nu mai avea.

TAndäri fiecare btrng.

Totu-i pulbere §i gol.
Borki... Fumegind atIrnA
Petec negru de Virjol.

Dep Artat tinut de baltà

at e preajmA, stuf, noroi
A halt, de partea-ailaltä
Cineva, pe-aici... Si-apoi
Merse, §i el, la rAzboi.

Unde, unde e0i, copile,

CiobAnasule din sat
Care-n zorii altor zile
Roua ierbii-ai scuturat ?

Unde ? Caucazul oare,

Stalingradu-ai apArat ?
Leal., judete, frAtioare
Neclintit in lupta mare,
Muncitorule-soldat L..
- 123 -
www.dacoromanica.ro
Sau priu hornuri darimate
Co lo-n Borki, nu cumva
Vezi strAbune locuri poate
Si vezi poate casa ta ?
Mari vars5 ochii, gura,
Spre pAmintul care fu
Bun cu tine iar acu
Strigi, prelung si-n geamat : ura-a"
LingA toti ai thi, si tu.
...Hei, dar cind se-ngroasa gluma
Si cind treaba s-a-ncurcat
Ia inceard, vezi acuma.
Oare cine-i vinovat...

Artileria explicA :
Mi-a iesit dreptatea, vezi ?
(Tancurile-omoarA, cid,
Prin pAdure, lemne verzi...)

Lucrurile se incurd
Pe tanchist dad-1 asculti :
La pAmint ce se tot culd
Infanteria, Astia multi ?

Infanteria, sgraca
FAr'a se misca de jos,
Face-un semn cu mina : Fleacuri...
Tancurile-s cu ponos !
Toti au cite-o vorbg dulce
Despre cellalt... Un record !
- 124 -
www.dacoromanica.ro
$i-aviatia s-o spurce
Toti grit de perfect acord.
Ca &à vezi ce frumusete !
Nu e nimeni vinovat.
Toti, pe ceilalti vor s5-nvete...
Satul ins a. tot nu-i luat.
Mine, din aruncajoare...
Turba bAltii sfIrtecInd
Trag dusmanii tot mai tare...
Poti sA faci ceva ? Nici gind.
Cad la proiectile, ploaie...
Iar din lutul mocirlos
Tu, Intins acolo jos,
Stai in dos de musuroaie,
Stai... Ce-astepti ? Vre-o
minA-n dos !
Infanteria murath
Blestema cu foc si-amar :
Mlastina de-ar fi uscath
Totu-ar merge, moartea chiar.
Nu ni-s dragi acei de-nsira
La povesti... Ce chilipir ?
Ghiort ghiogIrt ne chiorgirä
Matele, trei zile-n sir...
Uzi de ploaie, ciuciulete.
Tuse rea si chinuind.
De-o tigara ti-ar fi sete,
De mahoarc6 ti-ar fi jind.
- 125 --..,
www.dacoromanica.ro
 $1-un chibrit incerci degeaba...
Zi, Vasili Tiorkin, tu :
(Terci le face, toate, apa)
E vre-un chin mai mare ? Nu !...
Stind intins linga baltoace
Tiorkin a zimbit :
Ba au
Se intimpla (n-ai ce face)
$i de tece ori mai rau.
Cum, mai rau ?
D'apai se-ntreabd ?
Nu va mai tocmiti, flacaik
Nu ma credeti ? Alta treaba.
Eu, zic : parc-am fi la M...
$ugubatul, mai de-o parte,
Tuturor vorbea pe sleau.
...Frigul ? Afinele poate ?
Buze vinete aveau.
Zice, scurt, nu schimba tonul :
E-a ta balta, nu uita.
$i compania ! Plutonul 1
Esti cu unitatea ta.
Ce te plingi atunci, plevusca ?
Nu fii caraghios, incai.
Ai in mina ta o pusca
$i grenade bune ai.
Ai in spate si pe flancuri
Ce puternic esti acu'!
Anticare, tunuri, tancuri...
- 126 -
www.dacoromanica.ro
Un batalion e§ti tu I
Regimente e*ti... Divizii.
Frontul qti. Rusia chiar,
N-ai nimic cu mersu-omizii,
E§ti osta. Ce vrei I E clan
Frontu-I tineti voi : tu, fratii.
Dac-ai §ti, acum un an,
Ce-au gustat pe-aicea altii...
Las' sA fie la duman I

Greu ai fi-ndurat urgia

Heal tai, in greul ceas :
Unde-i frontul ? Dar Rusia ?
Plna unde ne-a ramas ?

Intr-D noapte grea, buimacA,

Linga satul ocupat
Intr-un fin colhoznic dacA
Te-ascundeai, §tii, IMO sat...

...Vorba-aici, i-a fost Math.

Moartea fulgera amar.
0 explozie, deodata I
Jos, razanta, 'calculatä,
Alta I
Inca una. Iar...
Ne gasira I... La napasta I
Nici s-asculti nu te-ar rasa...
Imi placea povestea asta.
Uite-ap se-ntimpla, da...
- 127
www.dacoromanica.ro
$i de fiecare data
Peste oameni scurt fior
Zboara-o frunza sfisiata,
Mici bucati de creanga zbor'.
Parc-ar spune,-n graiul lor :
Moartea poate sa va pascal...
Ia luati seam... la vedeti...
Numai Tiorkin :
Haide, las'ca
Nu ne nimeresc, baieti !
SCA ca-ntr-un fotoliu mare
$i-i asigura de foc :
Eu platesc asigurarea
Dac-o fi... Eu nu ma joc !
Zi-i cu finu-acela, desca...
Chiar asa... Acolo-n fin
Te-ascundeai pe cinste, vez'ca,
Finul neavind stapin...
Parca te lasau in pace.
Liniste. $i neamtul, neam.
Cind... Doi nemti yin glont incoace
Dupa fin !... Netam nesam.
Fin aduna... Claia-i deasa.
(Tu, arici cu ochii trezi...)
Cu genunchii il indeasà.
Cinta. $i ce cinta., crezi ?
Nu vä torn aici cu sacul,
Nici o noima n-ar avea,
12 8 -
www.dacoromanica.ro
 Ei cintau, lua-i-ar dracul,
Auzi tu : Moscova mea"!
Tiorkin face-aici o mutrA...
Si-ncepu a arata
Cu-o asemuire hitra.
Neamtul lust'si cum cinta.
Trage o ctntare strimb5
Si, privind sasiu, de sus
Melancolic se scaltmba...
Sa te tavalesti de rts !
Rizi acuma, cg-ti convine,
Rtzi de neamt acuma, hai ?
De tristete, de rusine,
Poate-atuncea, de, plingeai !
Daca risul te-nfierbinta
Mai ostas, mAi 115c5oan,
E ca neamtul nu mai cInta
Ctntecul de-acum un an...
Nu-i mai merge ca pe ata.
Nu mai cintA pe-orice drum...
Satul Asta chiar, din fata,
Nu-1 predam 11 1u5m, acum.
...Vechi tristeti, ascunse, crude,
Zac in inimi ca-n sertar.
Cineva ofteazA rar :
Hei, mai fiule"... se-aude
Ca din foale de fierar.
Tiorkin il rnaimuta'reste :
Hei, mai, ce oftat mai scoti...
129
9 .- c. 6340 www.dacoromanica.ro
Hohote, copiläreste,
Ii cuprind din nou pe toti.
Ai, tu Tiorkine, o guse...
Spune, z5u, cui semeni tu ?
M-am nAscut dintr-o m'atuse...
Mama... numai ma crescu.
Tiorkin-lotrin pui de lotri,
Zi cu neamtul, pui de drac !
Las' c-am spus destule sotii.
La bombardament, ce fac ?
Numai snoave-atuncea, las'ca
Eu din tolbg am s.a" scot.
Multumesc
Sa-ti creasca
Mari, urechile, d-un cot...
Dar acuma, bungoara,
0 s'a' credeti cum sä zic
Ca' bgietii nostri luarà
Sätuletul, ca nimic ?
Poate-o fapta" vitejeasca
A lui Tiorkin, vreti s'à stiti
Cum, c-o lingurà ruseasca,
Singur a culcat opt friti ?
Nu, tovarasi... Lungi mizerii
Ne-amarau... Ne-a niers si prost.
Batalia-n toiul verii
Pentru Borki, grea a fost.
N-au fost multe zile bune
Au fost pierderi si nu midi.
- 130
www.dacoromanica.ro
 Dar atunci, din nou yeti spune :
Despre ce e vorba-aici ?
Despre m1astin5 o lungg
Luptä din razboiul drept
Cincinoroiul da s-ajunga
Infanteriei la piept.
Cind prin rosu mil si fleasca
F5r5 pAs, cu-obrazul supt,
Noi tiram mers de r5dascA
Zi si noapte, ne-ntrerupt.
$i cind darul fàrà nume
Dupà zile de istov,
Borki fu uitat de lume
Nu fu Harkov, nici Rostov...
Luptä grea-ntr-un colt departe,
Tufe umede si brazi,
Unde de-o frumoas5 moarte
Ling5-ai t5i, puteai sA cazi...
Cartea gloriei de aur
De-asta nu va pomeni ?
Va-mpleti cununi de laur
Amintirea celor vii.
Intr-o carte fara" moarte
Toti vor fi egali apoi...
Cel cAzut pentr-o cetate
Mult sl5vità pe la noi,
Cel ce-orase cu renume
Sus pe Volga-a ap5rat,
131
www.dacoromanica.ro
Cel azut pentr-un anunie
Borki, nestiutul sat.
Patria da cinste yang
Voi viteji, voi patrioti.
Vrerne noua... Luptà noua...
Viata, rnoartea-i pentru toti.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DRAGOSTE

Pe soldat de-1 cheama iar

La rAzboi ssa plece,
0 femeie-atunci, macar,
Vine si-1 petrece.
Rufe-aduce-ntr-o boccea,
Vre-o n5framA-i leaga.
Timpul trece Fara ea,
Ea, i-e tot mai draga.
Ceasu-acela scump, coral,
Neuitat ramine.
Ochii care-au lacrimat
Cum s5-1 uiti, ia spune !
Cind, la drumul lung, iti da
Bun ramas femeia
Cum sa te lipsesti de ea,
De privirea-aceea ?
Tainic bun si-ndemn m5ret,
Si-undelemn pe rana,
Ochii-aceia-s fara pret,
Fara de prihana.
133

www.dacoromanica.ro
Iar privirea care-ti fu
Viu si scump adio,
Nici tovarAsului nu
Vei ImpArtàsi-o !
ToatA, ea e doar a fa.
Sfintà si fierbinte
$i sfioas6... N-o uita.
Adu-ti-o aminte.
Pe soldat de-I cheama iar
La rAzboi sA piece,
0 femeie-atunci, mAcar,
Vine si-I petrece.

Intre-aceste dragi femei

Da, de bunAseamA
0 cam uiti, de obicei,
Pe iubita-ti mamA.
Nu se cade drag de ea
SA se thiguiascA !
Era-n dreptu-i altandva
$i destul se tInguia
Cit era nevastA.

Dragostea nevestei... Noi

$tim, care-avem parte:
Ea invinge, in rAzboi,
$i rAzboi, si moarte.
SA ti-o aperi... Ea-ti da semn,
Ea-ti trimite, blinda
Ocrotire, scump indemn,
SlavA sau osind5.
134

www.dacoromanica.ro
Scoate iar scrisoarea ei
Reciteste rindul
Iar de-i besnd in bordei
Unde-i ?... zici. Cu dinsa ce-i ?...
*i la ea ti-e gindul.

Cind a scris, un' se-aciui

Ea ? Sub ce lumina' ?
...Voi dormeati frumos, copii ?
Sau plingeati, sa viná ?
Poate capul o durea ?
...N-ar fi-ntiia oara,
Pentru ea, din soba rea,
Dd tot fumu-afard...
Trage singurd la car...
Cum le duce toate ?
Dar nevasta nici macar
Un cuvint nu scoate.
Nespunind in slove-aci
De vre-un pas, nici boaba,
Slova-i crede te-o gdsi
Tealdr, mai tlegrabd.

Astdzi nu mai sint muieri,

Sint sotii si rnaice
S-alea care, pind ieri,
Furd zgripturoaice.
Rideti frate, rideti voi,
Eu vdzui neveste
Care-asa sint, ca-n razboi
Mult mai bine-ti este !
- 135 -
www.dacoromanica.ro
C-un asemenea boboc,
Treci ni*te momente
Ch mai bine ti-e sub foc,
Sub bombardamente.

$i ti-e mai tior sh dai

Cinci atachri, ase...
Lash astea. Sint (nu-i bai)
Glume mincinoase !

Dragostea nevestei... Noi

Slim, care-avem parte :
Ea invinge, in rhiboi,
$), rhzboi §i moarte.

E-o-ntrebare poate-n voi

$ovaie ca proasta :
Ce-i mai lung?... Acest razboi ?
Sau e dragostea-asta ?
Bine-ntrebi... Curaju-i bun.
Dar i-o minte treazh !
Ce dureazh ? Eu vh spun :
Dragostea dureazh.
5-apoi ce-i pe fume, ce-i,
Ca o scrisorich
Ce-a trimis-o mina ei,
Mina-acelei dragi femei
Ostenith, mica...
Vreau sa sune glasul meu
Cald, femeii-aceste :
Voi, scrieti-ne mereu,
Scrieti, dragi neveste.
136
www.dacoromanica.ro
General, ce-o fi, soldat,
Bucuria-i mare
Umbla, parca-i decorat :
A primit scrisoare !
Nu uitati, tovar4i, voi,
Chiar printre rafale :
Cale scurth-i un rgzboi,
Dragostea e cale...
Si sorocul dragostei
Azi e mai aproape.
Ce v-am spus iubitii mei,
Vreau s'a nu vA scape.
Pe soldat de-1 cheama iar
La rAzboi s'a piece,
0 femeie-atunci, macar,
Vine §i-1 petrece.
Mi-i necaz doar, de-un soldat...
Drag mi-i, totdeauna :
Tiorkin... El cind a plecat,
N-a venit nici una !
Nimeni n-a ie§it in prag
Sa-1 petreaca-n cale.
Ce-ar fi, zau, sA-ti cada drag
Fafa, dumitale ?
Cei ce zboarA, au iubiri...
Cei c5lAri, puzderii...
Dati *i cileva priviri
Maicei infanterii !
- 137
www.dacoromanica.ro
Vezi aviatori zburind,
Vezi cavaleristii.
Da'n r5zboi, in primul rind,
Sint infanteristii.
Mindru esti de tancul au,
Dar te lupti mai bine
Infanteria mereu
Dac54 linti tine.
Artileria cea grea
Cite-ar sti si-ar bate
Infanteria, tot ea,
Le descurca toate.
Un infanterist, e-otel !
Face si cit sase...
Fetelor, cAtati spre el
Cu priviri duioase.
Inima de-i d5ruiti,
El n-o sd se lase !
Va invinge... Doar s5-i fiti
Iffimi credincioase.

www.dacoromanica.ro
 ODIHNA LUI T1ORKIN

Fie-ntr-un vagon marfar,

Fie-ntr-o coliba-ngusta,
Un girlici sau cazemata,
La razboi grozav se gusta
Pe cit §tiu, grozav se cata,
Fara grijä, lucru rar,
C1aie-a§a, peste gramada,
lin' se-ntimp1a, pe zkute,
Sase sute de minute
Sa te odihne§ti mkar...
Chiar mai multel... Cui
sa-i strice ?
Dar ostw.t1 cind e-n foc
Poate doar in vis, 1§i zice.
SA ma bata-a*a noroc".
Ei, inchipuie-ti... Deodata
Frontu-1 parase§ti §i, hai,
0 ma§ina-n drum aflata
Scurt te lasa chiar in rai.
139
www.dacoromanica.ro
N-am clod* cit de mica
SA fac glume-aici, cu spini,
Cum cA ma-ntelegi adicA
Raiul, frontul, s'int vecini...
Rai. Cerdac de casa-nalta.
Ce-ti pofte*te inima...
0 odaie. Soba calda,
Nu e Asta, rai sadea ?
*i-ntr-o carte te trecura !
...Las6 jos mantaua. Treci
LingA sobA-aici... Caldura
DA-le, umerilor reci.

Cata-n jur cu binison11:

Paturi, paturi, 'in sfir*it !
Vezi dar, Asta-i dormitorul
Asta-i locul anumit
Special pentru dormit...
Zile, nopti pe c'ite§i apte
Sa le dormi... Ai patul tau.
Ai camaa ta de noapte
$i-aternuturi albe-lapte...
Nu mai dormi pe imbracate
Zau e bine-n rai, nu-i rau!
Dar aci ajuns o data,
Ordinele-s stricte-aci:
Toata lumea-i obligata
Ca de patru ori pe zi
Sa manince... 0 sa poata?
- 140
www.dacoromanica.ro
0 schimbare asa de-adinca,
Grea-i de tot la inceput!
Pe genunchi nu se maninc5
Doar la masa.... Ai vazut ?
Nu da busna dai de dracul
Bucataru-ti face hai...
-
$i de-ti hacui cu tesacul
Piinea tot de dracul dai...
$i mai e un ordin, tare
Aspru, vezi de nu-1 uita :
LInga tine, la picioare
Arma n-are ce ata.
Esti la masa ? Nu mai merge
Dupa obiceiul tau...
De manusä nu te sterge !
Nici cu mineca ! E rau.
Ispravesti acum mincatul ?
Mai urmeaza o belea :
Nu se cade-n rai, soldatul
Lingura-n carImb s-o ia...
Numai frine, cum s-ar zice...
Ei, Vasili Tiorkin, greu!
Sta el, sta : Ei bine, stii ce 2
N-o sa mor, din asta, at_
Trece prinzul, vine cina.
Cum vA pare ?... El : Nu, zau.
0 sa mearg5. Toata vina
E ca nul putin mai fau...
- 141
www.dacoromanica.ro
Mai oftatul, mai tutunul,
Perna-1 supArg... E-n pat.
Cu cearceaf... Si nu-ti dA unul,
Dou4-ti da" ! DesmAt curat.

De curat -- fiori te-ncearc5.

Te simti prost cä, om voinic,
Esti cu toate astea parcg
La spital, din nou, un pic...
Umarul ca sa nu-1 doarä,
Nu mai miscg, stà culcat,
Cind la vizita de searä
Vine-o lath 'in halat.
Cinci fládi o inconjoarA
Trei la stinga, dreapta doi :
AM si plutind usoarà
Ca o z'hia-i printre noi...
Tiorkin vede printre gene
Despre ce-si dau unii ghiont :
FrumusicA mai e, nene!"
(Cam asa spun loti pe front.)
FrumusicA nu-n luminA.
Scumpá chiar and alta nu-i.
Asti Wadi spre ea suspinA ?
Se-ntremark ce s'a spui...
Somnul e pe-aci... SA vie !
Pieptul respira domol.
Ah, ce frig e pe-o cimpie
Cu lungi drumuri de tcol.
142 -
www.dacoromanica.ro
Cit de aspru vint acum e...
tuna-i rece ca un sloi,
Greu iti pare totu-n lume :
Slujba", viat5, ger, rgzboi...
Si ostasul, eft tihjeste
La fazboi, dupà un pat...
...Somnu-i fuge, iepureste.
Capu-n pAturA-a bAgat.

Trece-o or5 si mai bine.

Nu e chip s-adormi, nu poti.
apiezi c5, 1ing5 tine,
Trag la aghioase, toti.
Frig ti-o fi, caldura poate,
Nu stii... Somnul tot nu vrea.
Pune-n cap cAciula, frate...
Il invata cineva.
Nu esti primul ii exp1ic5
Ce te chinui... Nervi firesti.
Somn fArà cAciula, cia,
La-nceput n-ai sA gasesti !
Peste cap soldatu-si trase
Scumpul acoper5mint
(Ce si-acum a fum miroase,
A cimpie, a pAmint)
Cel purtat mereu si-n zloate
Si sub ploi si-n foc purtat
Si de shmele ghimpate
Ici si colo sfisiat,
143
www.dacoromanica.ro
Cel de care nu-§i desparte
Nimeni teasta §i nu-1 scoti
Nici atunci dud mergi la moarte
Nici cInd mergi la somn cu toti,
$i-a vazut ; a fost bun sfatul.
Totul se pierdu-n adinc,
Moale-afund §i cald fu patul.
Cu cAciula-rt cap soldatul
Doarme-acuma, ca un tine.
Zorii nu bateau fereastra
Cind trezindu-se, simtea
Ca §i cum in noaptea asta
Fu departe undeva,
Unde-ar vre,a sa se intoarca
Si-unde-acolo, inapoi,
Nu e iarnà, varg-i parc5
si-i doar viata, nu razboi.
Dup5 douäVpatru ore
Ce te faci ? 0 iei d-a cap ?
...Inealtat la tin picior e,
Dar c6ciula tot in cap.-
Nu-mi stric limba de poman5 :
A.5 mai sta aid la voi...
Gaza' buna. Burià hrana.
Dar, MeV, mai e razboi !
Mutt ni-am minunat : ce fapte I
Ce inventatori dibaci :
Ca sä dormi, alit, o noapte,
Te descalti ! $i te dezbraci !...
144
www.dacoromanica.ro
 Dar oricit 4e bine-aici e,
Repede o stergi din rai.
E-un popas. Oricum i-ai zice,
Vremea trece... Vreme n-ai.
Ranita... ImbucA iute.
Gata e. D5-i drumul, da"-i !
Vine-un camion.
Se-aude !
Ia-ma si pe mine, mai !

la, in graba, camionul

0 incdreatura-n plus :
El a si sgrit oblonul.,.
Gata", strigA. Si s-a dus.
Ce s5 batem apa-n piva...
Dincolo-i de orizont.
Bun rAmas, rai scurt, adio !...
Si e-n linia de front.
Sare, la o cotiturd.
E-ntre-ai lui. Linga un foc.
Spuneti, ce tketi din gura,
Eu nu v-am lipsit deloc ?
Povesteste tu... Oricine
Vrea sä afle mai din plin
Cum e-n rai si cit de bine...
Bine e... Ce rm-ti convine,
E a nu-i mai prost putin.
Am dormit... pe s5turate.
Ce-as avea de zis ? Nimic.
145
10 -, c. 6340 www.dacoromanica.ro
Numai cd rdzboi, m41 frate,
Parcd ar mai fi un plc...
Stai s-ajungem la hotare
Pe-a Var§oviei *osea
Si pe urmä, fiecare,
Ne-odihnim citi om scdpa.
pin-atunci, intr-un mgrfar,
Sau intr-o colibd-ngustä
Un erlici, sau cazematd,
Un' se-ntismpld, mult se gusth
Build e, grozav se catd
Hei, odihna-i lucru rar :
Claie-a§a, peste grdmadd
Strh* cu totii ca-ntr-o ladd.
$i-apoi inainte, iar !

www.dacoromanica.ro
 IN OFENSIVA

De cind sthm in apArare,

Caii parc-am fi In sat
Nici nu stiu de front, se pare :
Singuri merg la ad5pat.

...Front, gospodärie, ce e
N-ai fi deslusit curInd :
S-auzeau, IMO bordeie
Ca-n ogran clini 15trind.

Dimineata bun5oarà
Cocoselul cel berbant
Ca pe-un gospodar, la tara,
Il trezea pe comandant.

IarnA fie, zile grele,

Aburul la baie-i bun.
Toti cu mgturi de nuiele
Singele-n miscare-si pun.
147 -
www.dacoromanica.ro
Fac provizfi insemnate
De odibna dorm din plin,
Stau, citesc pe Tiorkin" poate,
Chid...
Un ordin, din senin !
Din senin, un ordin ; gata.
Si-n uitare, Fara glas,
Undeva departe-ograda
Si bordeiele-au ramas.
Trece anul §i ce daca ?
A trecut nu simti defel
Las' cà toate or sa treaca
Si razboiul, da, i el.
Daca-n viata va rarnine,
Caruntit, osta§ul meu :
Hei, ce greu a fost va spune
Linga Moscova, ce greu"...
Povesti-va c-o tristete
Mindra,-ncet, din vremea grea,
Nepotime, tinerete
Ascultindu-1 dac-o vrea...
Nu se §tie. Citeodáta
Cu batrinii sinfem rai.
Qm vedea...
Dar deocarndata
Vom mai bate multe cai.
...Lupta-n toi, in faptul zilei.
Fum. Zapada. Nori u§ori.
148
www.dacoromanica.ro
$i, sub foc, spre sat Vasili
Merge-n lant de trag5tori.
Dincolo ide-acea rascruce,
E chiar pragul casei lui.
Chiar prin satu-acela, duce
Drumul luptei altul nu-i.

...Sint ostasi ce pin-acasa

Au un drum mai de ocol
Ba prin vreo padure deasa,
Ba ocol prin cimpul gol...
Moartea-ncearca timpla treaz5 :
Aplecind-o, uiera...
Si-aplecati inainteaz5,
Parc-ar cauta ceva.
Cei ce sint in ofensiva
Prima oar5 tinerei
Nu simt teama ?... Dimpotriv5
Simt pe Tiorkin printre ei.
Subtirei fiori de gheata
Te cuprind, cind e*ti sub foe.
Dar cind Tiorkin e de fatg
Om te simti, nu mormoloc.

citeodata
Ce-are-af ace,
Cind obuzu-a uierat,
Ca §i Tiorkin in zapada
Ca o piaträ cade, lat.
149
www.dacoromanica.ro
Ce-are-aface ea, in lupt5,
gel ce n-a clintit defel
Din vointa-i ne-ntrerupth L--
Se va teme, tocmai el ;
Sau cu toatä-acea putere
Care-n el a clocotit,
Care dreptul ei Isi cere
Ce-are-aface, In sfirsit,
Ce-are-aface, cd pe burth,
La p5mInt culcat, aici,
Sth , cu r5suflarea scurth
Ca-ntr-o piele de arici.
Undeva si nu departe
Sth de veghe cineva
Dup-al cArui ceas merg toate
Ceasurile-n lupta grea.
El, sthpIn al luptei, vede
Toatà tragerea de-acum
si-n explozii,-n volburi bete,
HothrAste ce si cum.

Intr-un adgpost, sub malul

Putred de bombardament,
Lingà hart5, generalul
S-a uitat la ceas, atent ;
Fruntea-i umezea, fierbinte.
Scurt, capacul a pocnit.
Pentru patrie,-nainte !.,.
Tiorkin auzi-n sfirsit.
- -
150
www.dacoromanica.ro
$i cu toate ca spre moarte
Vorbele-astea au hotat,
Si-I s'int cunoscute foarte,
Le-a citit i prin ziar,
Inima vrea sa le-nvete
Iar i iar, mai pline shit
De-adevar i, de tristete ;
Au ceva amar §i sfint.
Forta care-i poarta printre
Mari, oamenii socot
Ca le da raspunderi sfinte,
Toate ca-i privesc i tot :
Pentru patrie,-nainte !...
Ofiterul sä porneasca
Da dar calu-i mort cazu...
Cu mustata-i §trengareasca,
El cazac e, nu se lasä,
Sare, iar e-n frunte-acu.
$arja catre sat, prin spate,
Cu plutonul prin omat...
El §i-a-ntins ping departe
Urma prin zapada, hat,
Mai departe decit toate.
A ajuns. E lIngd §ura.
Palma pilnie la gura :
Inainte, voi copii !
$1 viteaz peste masura,
Chiar Ceapaev parc-ar li,
- 151 -
www.dacoromanica.ro
Dar deodata-n el se fringe,
Brusc se trage indgrAt
Si-i o urmg-acum de singe
Pe om5t...

L-a cuprins virtejul rece

Al zapezii... S-a sfirsit.
Vestea-n tot plutonul trece :
Comandantul ! E rAnit...

Fuga, yin... Vor tine minte

Cum s-a ridicat, ca-n vis,
5i strigase : Inainte !
Nu-s rAnit, nu...
Sint ucis".
Satul judece-orice minte
La doi pasi e, peste drum..
Sa'-i conducà, Tiorkin simte
Cg e rindul lui acum ;
Pentru patrie,-nainte !

Toti 1-aud pe-acest tovar5s..

Patruzeci de insi. Tresar.
Toti sint ca un singur palos,
Ca un singur suflet, iar...
La sfirsit de-o fi izbindA
Isi vor spune toti, pe rind,
Cu recunostintA mindrà
Cite-o vorbA, cite-un gind :
152
www.dacoromanica.ro
 Tancurile-au fost marete...
Pionierii no§tri, lei.
Artileria, mindrete !
Ce sa spui pe seama ei ?
Infanteria... pe strune l
Nici n-a mers vreodata prost.
Si-aviatia ? Ti-oi spune :
Chiar la Inaltime-a fost !
Dar prea mult succes §i fala
Te orbesc neapa"rat.
Multi eroi ies la iveala.
Numai unu-a fost uitat.
Generalul Insa vine
Cu un ordin : Tot s'a-i spui !
Vrea sa afle-anume : eine
A intrat In sat 'MM.
Ia raportu-n trei cuvinte :
Ca-i cutare ; ea-n sfirW
N-a putut sa se prezinte
Perknal ; ea e ranit...
Toti atunci, din toate-acele
Nume cite-or exista,
Zic : Vasili Tiorkin el e !"
Da, fire*te... El era.

www.dacoromanica.ro
 OSTAWL 1 MOARTEA

Dup5-naltele movile
Focul luptei a-ncetat.
Nu mai are Tiorkin zile !
...E-n zApezi, neridicat.

Singele n-o sá mai treac5

Prin za'padà... Sidi e-acum.
Moartea-ncetisor s-aplead :
Hai, ostasule, la drum.

Ti-s prieten4 acuma,

Hai. Departe nu-i, de-aci.
Viscolele albe, urma
Alba' ti-o vor troeni.
Pe zApada ce se-ngroask
Tiorkin geme-ntr-un tirziu :
Nu, eu nu te chem, Cosasä,
Sint ostas. Sint inc5 viu.
- 154 -
www.dacoromanica.ro
Hohotind s-apleaca Moartea :
,Hai, voinice, lasä ; hai,
Pin-aicea ti-a fost partea.
Viu-neviu,. mult nu mai pi !

Daca te-a atins ca-n gluma

Umbra mortii de pe vai,
Nu simti tu a mortii brum:a"
Cetluind obrajii tai ?
$i in bezna mea e bine !
Noapte, zi, e-acelas bal...
Scuza ! Ai ceva cu mine ?
Ai cu mine personal ?
Moartea, stind sä se socoata,
Parca se codi un pic :
Apai... E-o nimica toati.
Ce sa am ? Ia, mai nimic.

Vreau &à te-nvoiesti, voinice,

Ca tu singur m-ai ales.
Ca ma rogi...

Vrei, cum s-ar zice,

Sa-mi scriu actul de_deces ?
Ei, si ce-i ?...
Ea-i da" ripostä,
Scrii... si lialstit vei fi !
Nu-mi convine. Prea ma costa.
Crezi &AA pe tocmeala-aci ?
- 155 -
www.dacoromanica.ro
Linga umar i s-apleaca
Moartea : Tot te pierzi, acu...
Gura ti-e zercitk iac5...
Dintii, turf uri...
Nu vreau, nu.
Mai, ne-apuca noaptea-ndat5.
Ros amurg !... D5 ger curInd,
Eu pierzIndu-mi vremea loath,
Tu, degeaba degerind.
Am s5 rabd.
SA rabzi, sarace ?
Zaci cu mgdulare reci.
Eu te-a inveli-n cojoace,
Eu ti-a face cald, pe veci.
De m5 crezi, ti-as fi chiar draga.
V5d c5 lacrimile-ti yin.
Spui gogosi. N-am chef de §aga,
Pling de ger cA e hain.
Saga-o fi, durere fie,
Aprig ger ! Si nici un drum.
Ur15 viforu-n empie.
Cin'te-ar mai gasi acum...
Si de-or fi sd te gaseasca,
Ce-ai nevoie ? Spune, zAu.
Dup-o rnoarte 4a fireasca,
0 sà-ti park sigur, räu.
Nu m'a prinzi ! Le co§i cu at5...
(Umgru-i s-a strins, frigust)
Ba ce poftà am de viatà !
Nici n-am apucat s-o gust.
- 156 -
www.dacoromanica.ro
 Ce sa gusti ? Nu-i vreo scofala,
Zice Moartea... Nu stim noi ?
Gusti din nou, farA-ndoiath :
SpairnA, trudA, frig, noroi.
Ce sA-ti placa ? Spune, desca,
JudecA, vreau sA-mi arAti...
D-apai nici fazboiul, vez'ca,
N-o sá-1 trag in judecAti 1

S-apoi dorul tau de-acasä :

Ce-i la noi ?" Ce fac ai mei ?"
Misiunea-ntii !... Da' las5 :
Bat pe neamt si plec la ei.
Bine. SA te cred. Dar unde
5i la ce bun sa mai pleci ?
Pustiirile-au fost crunte.
Jaf. Ruini. Morminte reci.
Totu-i praf...
N-o sA mai fie.
Le ridic eu toate, iar.
Casa-i zob,
$tiu zidArie.
Soba n-ai...
Sint si sobar.
La nevoie, omu-nvata.
Voi trAi mai cu nesat...

Sa ti-o spun atunci pe fata :

...Dar de-ajungi schilod pe viata ?
Dar de vii c-un singur brat ?
157 -
www.dacoromanica.ro
Toate ti-or parea desarte.
Toate, fail de folos...
...$i-atunci Omul catre Moarte
Nici o vorba n-a mai scos.
Singe le-a simtit ca-i plead.
Se-noptase,-ntepenea.
Fie, Moarte ! Numai dad...
Uite cum... A§ spune da...
(El, ca da-mi, ea nu, ca nu da,
Singur, slab, imputinat,
Incepu tocmeala cruda
Si mustrare si oftat :)
Nu mi-e c-o sa-mi piara soiul,
Dar imi vei ingadui
CInd s-o termina razboiul,
0 permisie, de-o zi ?
Vei ingadui tu oare
CInd vor bate lung §i viu
Pentru glorii de popoare,
Salvele biruitoare,
Eu la Moscova sa fiu ?
Printre vii atunci, prin lume,
SA ma plimb in lung si-n lat...
SI la o fereastra-anume,
Vei Ingadui sA bat ?
Spune,-ngddui-vei, Moarte,
Un cuvint spre-ai mei, cei vii ?
SA le spun cit dor ma arde ?
Moartea :
Asta nu se poate.
- 158 -
www.dacoromanica.ro
Nu. Nu voi ing5dui...
Pe zApada ce se-ngroasa
Tiorkin genie : Vezi ? Te stiu...
Hai te carà-atunci, Cosas5 !
Sint ostas. Sint Ina viu.
F5rà urm5, pe cimpie
Pot s5 pier, gemind, urlind,
Dar de bunAvoie, ie
N-o sà m predau nicicind.
Tot ai s m5 chemi, stiu bine,
Las'ed te-oi convinge eu.

Taci 1... I-aud. Vin dupd mine

Cei de la San-bat"...
Nu z5u!
Fac potec5. Sint aproape,
Moartea ride :
Hi, hi, hi,
Sint gropari. Vin sá te-ngroape.
Dar sint oameni. Oameni vii.
Ranga, de lopati, sunä.
Scirtie z5pezi. Sint doi :
lack altul... Asta-i bun5.
0 s5-i stringem si pe lung_
Mai avem de furc5, noi 1.

Ia s stam. C-a sfat i unu1!

Tare-as trage o lulea.
Scoate punga, d tutunul...
- 159
www.dacoromanica.ro
 Un'sà stam ?
Pe mort, colea.
De-am avea, tii, o liertura
In gamela... Ce zici ?
Dar
Votca-asa, o-nghititur5 ?
Ba, de-or fiz si dou6 chiar !
...Nu-i chip sa-si ridice teasta,
Dar s-aude-ntr-un tirziu :
Alungati muierea asta !
Sint ostas. Sint Inca viu...
Se privesc : minunatie !
Va'd : e viu, e-adevarat.
Ce p5rere ai, fratie ?
Phi,
Sa-1 ducem la San-bat."
Ei comedie a naibei !
Stau la sfat Incetinel.
Mortu-i mort ce sa mai aibe ?
Cind colo e viata-n el !
Viata,-n el, abia se tine...
E-nghetat de tot. P6mint.
11 crezusem mort de-a bine.
II vedeam ingr5s6mint.
..

Taie-i, mai, mantaua prinsa...

Ciheata-i ? Lespede ? Sau ce-i ?
Saltä-1...
Moartea zise insa :
la sa ma mai tin de' ei.
160
www.dacoromanica.ro
 Sint gropari. Stiu doar sa sape.
De-o s5-1 zdruncine mereu,
(S5 ma tin de ei aproape...)
0 sa fie tot al meu!
Din lopeti si din curele
Fac o targa pentru el
Frati osiasi, ranile rnele !
Am pornit. Mai rabzi nitel...
Clatinare cit de mica
Mersul lor nu mai facea.
Il feresc, parca-i de sticla :
Moartea-alaturi, scai si ea.
Greu e drurnul, greu s5 treaca
Prin troene fara cai.
Odihniti-va oleaca,
Mai flacai...
Ia 1as5, mai !
(Unul dintre dinsii spune)
Lasa, nu ne caina.
Tu esti viu... 0 mortaciune
E de doua ori mai grea.
far cellalt :
Asa-i, fireste.
Omul viu, de, ce sa spui,
Vezi ca, si el, se grabeste...
1VIortului, ce-i pasa lui !
Chestie de meserie...
Incheie cel ce vorbea :
161
11 - c, 6310
www.dacoromanica.ro
 Ia-ti mamisile-astea tie !
Calde-s, de pe mina mea.
Moartea-atunci intiia oar5,
Se gindi, in urma lor :
S-au legat. Nu vrea s5 moar5...
Ce uniti sint ! Nu-i t*:or...
Unul singur si-n nestire
Cit se 1upt5 ! Vrind nevrind,
Ii mai dai o p5suire..."
...Si se-ndepart5, oftind.

www.dacoromanica.ro
 TIORKIN SCRIE

De pe patul unde zac,

Iac5 Va scriu carte,
C5 de viata fiindu-mi drag
Nici n-am gind de moarte.
De-un atit de lung zacut
Coastele-s tocite
Dar piciorul s-a fäcut
Mai bun, pas5-mi-te.
Am de gind, cit de curind,
1.gfasi pe picioare
farba sä ma vad calcind,
Fara ajutoare.
Numai inima mi-e grea...
Ce sa-i pot r5spimde ?
Vreau la unitatea mea.
Nicaieri altunde !
Cite stiu, in ea-nvatai...
Cum sa uit vreodata
163 -
www.dacoromanica.ro
Si retrageri si izbai
Si ca-n ofensive luai
'In pislari, zapada ?...
Pentru mine, ca soldat,
Tot ce-i mai de seama
Ea e, tot, neaparat :
Tara, casa, mama.
Sa ma prind la loc, mi-e-n gind
Iar, in unitate,
Zile bune ajungind
Catre granita, curind,
Prin Smolensk chiar, poate...
Dar si pe-alt drum, spune-o-voi,
Pe-unde vom patrunde
Mergem, cit va fi razboi,
Tot cu unitatea, noi,
Pin' la cap, oriunde !

De-o sa muste mai hain

Glontu-a treia oara.
Fratilor, da' cel putin
Linga voi sa" fiu si-amin !
Moartea-i mai usoara...

Nu, prosteste nu ma bag.

Voi lupta fierbinte,
Dar de viata fiindu-mi drag
Pie lea scump mi-oi vinde.
Vreau sa nu mai stau aci.
Vreau sa vad iar oastea...
164

www.dacoromanica.ro
Generalului i-oi seri
Tot cti vorbele-astea.

Cred ca o sA tina cont :

Du-te, mai bAiete !...
Decoratia pe front
-
Doar ca" el mi-o dete.

Lasa ca mA-ntorc eu iar.

Nu-s bgtut In tinte.
Nu-1 uitati pe bucAtar.
Il salut... fierbinte !

S5 gAteasca... peste plan

Pentru ostAsime :
Polonicul, in cazan,
Drepti" sa stea-n grasime !
$i c-un singur lucru-aci
Vreau sa-nchei scrisoarea :
Simt ca yin mari báthlii.
Vremii-i simt schimbarea.
Tot asa, cu ochiul viu,
Calul simte-o nunta...
Hei, dar ziva aia, stiu,
Nu i'n cfrji se-nfrunta !

Dati-mi ve.%i. Astept, beteag,

Zorii mari ai zilii...
Diavolilor ! $i cu drag
VA sArut
Vasili.
- 165 -
www.dacoromanica.ro
TIORKIN $1 ALT TIORK1N

Uite-o sob5, uite-o cas5,

Din cosar, nu mai e ciot...
Celui rebegit nu-i pas5 :
Cald s5-i fie; asta-i tot.
Care de-unde e, s5 vie I
Ia-ncg1ziti-v5, copii...
Lucru sfint cine-1 mai stie
Pe-61 care-o fi stat aci ?
Paie dac5 ai o1eac5,
Te-ai Intins si atipesti.
Nu-i acas5, nu-i la soacr5,
Nu-i in rai, dar tot tr5iesti.
Unu-si dezgoli-n lumin5
Un picior... Se mirà, sui :
Poa' s5 creadä ? Greu s5-i via :
Oare-i chiar piciorul lui ?
- 166 -
www.dacoromanica.ro
Altul, lepädInd mantaua,
Intra-n soba-n sens opus :
Sta cu dosul mangafaua
Sumecind camasa-n sus...
Ce faci, ma ? E pe-noptate.
Faci ca neamtul, \rad, si tu...,

Ca-ti arata dosul ? Poate,

Dar te-atinge el si-acu.
Da virtos, nu se zgirceste....
Aide 1 Oricit de neamt e el,
Azi o-ntinde... englezeste !
Nu mai e ce-a fost, defel.
Ia te uità caraghiosul...
E razboi. N-am terminat.
Ceaiul ti-nfierbInta osul...
Ca alcoolul e...
Curat !
Eu nu pot primi sudalma
Sa ma Incalzesc cu ceai !
Ia, de lInga soba, arma...
5i pisatu-i bun, ca-1 ai.
Tiorkin, motae, pe spate.
Rupt de oboseala. Frint.
Sta. Nu scoate un cuvInt.
Ca-i asa sau altcum poate
E-ntre-ai lui. E la razboi.
and ai rani pe vindecate
Si la matca vii-napoi,
Altfel stilt acuma toate
5i-s atlia oameni noi.
- 167 -
www.dacoromanica.ro
Bune-s daca le tii rostul
Glume i zicale vii...
Tiorkin, mai, Vasili-al nostru
Unde-o fi ?... se auzi.

Tiorkin se-nalta In coate

Trage cu urechea-n sus
Il cunoWe vr-unul poate ?
Para despre el s-a spus.
Mai zvIrlira-o gluma, doua...
Soba duduia, in toi.
Cind... se-aude-o voce nouà :
Ce-ati zis despre mine, voi ?
Ceilalti :
Ce te bagi in zeama ?
Despre tine ! !...
El : Pai dar !
Cum asa ?
C-asa ma cheama.
Asta-aude Tiorkin iar,
Si-nlemnit : ce-o fi i asta ?
I-oite, mai... 'it ia cu cald.
TO intorc indata teasta
In tacere, spre cellalt.

Oamenii se tulburara :
Tiorkin in persoarta, zici ?
Eu shit, frate.
Glasuri, iara :
Tiorkin... mai baieti... e-aici !
- 168 -
www.dacoromanica.ro
 Un tutun, da ?... Foarte bun e...
Punga cu tutun i-au dat.
Nu fumez mahoarea, spune
Tiorkin (nu al meu ; cellalt I)
Tiorkin biet al meu, baiatul,
Nu mai poate,-i la liman.
Isi priveste duplicatul :
Tiorkin cela,-i roscovan.

Dac-.ar fi fumat mahoarca

Fara mofturi Tiorkin doi,
Cine ce-avea cu el parca ?
Totul raminea-ntre noi.
Dar atitea fitaraie !...
Uite astea nu se trec.
Tiorkin, 11 dadu-n turloaie :
Dumneavoastrà-aveti Kazbek" ?')
Cintárind raspunsul bine
Cellalt, se facu niznai.
Zise :
Am... tigari strAine...
0 captura buna luai.
Tiorkin vede, cum se spune,
C-a izbit alaturea.
N-are vre-o amarAciune.
Nici nu-1 stringe la curea,
Dar, privind pe sub sprincene
Pe-ngirnfati nu-i suferea...
I) Kazbek marca de tigari sovietice cu carton (N. trad.).
169
www.dacoromanica.ro
El a zis, oftind alene
Tiorkin ? Tiorkin eu stilt, na...
Riset. Zarv5. Larm5 lung5.
Un nou Tiorkin !
Doi sint ?
Doi...
Spuneti, cinci cind or s-ajung5
S5 ne scoale si pe noi.
Cellalt, cearc5 sà se tie :
Eu stilt Tiorkin, cum am zis.
...InsA cine
poa' sä-i stie ?
C5 pe frunte nu li-i scris.
Scoate un carnet de pInz5
ArAtind, cel roscovan :
Uite : Tiorkin...
Tiorkin 1 InsA
Nu Vasili, ci Ivan.
Tiorkin, tot al meu fireste,
Auzi : Poftim acu
Pal asa, cä se loveste,
Poti sg-i spui si Toma, nu ?
As... Ai festelit iacaua.
Tiorkin ? Noi erou 11 stim.
...Cellalt si-a deschis mantaua :
Decoratii vreti ? I3Oftim.
- 170 -
www.dacoromanica.ro
Tiorkin slut I Ce vi-i a ride ?
Ochitorul anti-car 1
Nu un tanc, ci tancuri multe,
Le-am tot ciuruit amar...
Parch fisticit de-odat5,
Tiorkin, trist, se uità-n,foc :
0 armonic5, mAi frAte,
$i te-as controla pe loc...

Toti in jur : P5i, se g5seste.

Unde ?
La sergent.
Ei, da,
Doarme ins5-mp5r5teste...
Ia-i-o...
Nu-i nimic...
Asa...

De la prima zvirliturá
Peste clape, simt destui
Ce-i cu 5sta bun de gurA
$1 ce poate mina lui.

$i-a lipit, neras, obrazul

De burduf... 5i-un cintec greu,
Lin, adinc, lua tot necazul...
Iti venea s-asculti mereu.

...Tiorkin misc5 mina-n sus :

Bine. $tii...
Mit a spus.
,- 171 -
www.dacoromanica.ro
 Dar un roscovan, rna crede,
Nu e Tiorkin nici in vis !
Roscovanii, plac la fete
Mu lt mai mutt_ cellalt i-a zis.
Ride Tiorkin de-astaclath
$i din toata inima.
E-o problema demonstrata,
Nu mai ai ce demonstra.
Dar sa-ti semene in totul
Altul parca ti-e n6caz.
Nu. Flacaii-si dau cu cotul :
Tocmai asta are haz.
Zice-al meu :
Nu poti mai bine
Sa fii Tiorkin tu, de tot,
Eu fiind.., din sat eu tine ?
Cell alt :
Dar de ce sa pot ?
Hohotea-ntreg regimentul...
Tiorkin cine e atunci ?
Liniste !...
striga sergentul
Gata, treaz, sa dea porunci.
N-o sà va certati cu anii...
DupA reglement, baieti,
La oricare din companii
Cite-un Tiorkin o s-aveti !
Ei, s-aude ? S-o spun iarasi ?
lese vr-unul la raport ?
Atunci... Liberi I
172
www.dacoromanica.ro
 Sp Pe
,
.07ueti

rie
insa, -erg-en/id
eacet pluto;!1°Pk1:1),

dS/eQ silit
oar,10 /se de.
et,
poate acord

www.dacoromanica.ro
°varag
7-4
PARTEA
A TREIA

www.dacoromanica.ro
 DIN PARTEA AUTORULUI

Pe f5gasu-n care curgi,

Faima-aceluia o duci...
Chiar din zilele de geamAt,
Chiar de-atunci, de chid b5tu
Ceasul greu la cataram5
Mi-esti prieten, Tiorkin, tu.

N-am stiut ca vei pMrunde

Din coloana de tipar
C5tre toti, pe plac oriunde,
Si-n
,
adInc de inimi chiar.
Pin5 la r5zboi, de treaba
Om dar cin'te cunostea ?
Ast5zi ins5, ia Intreab5
Cine-i Tiorkin... S'a' vezi, ia !

Tiorkin, de ! Asta-i acu...

Il cunoastem,
177
12 - c. 6340
www.dacoromanica.ro
Cum s5 nu.
Tiorkin ? E cu mine, leat...
Tiorkin ? Nu zic vorb5 mare,
E-un soldat adev5rat...
La petrecdri cel mai tare
5i-gl mai prima chid muncea.
De ce tace Tiorkin oare ?
Poate are
Vreo-ntristare ?
E mai r5u chiar ?... Nu cumva ?...
la fugiti... Goo* curate !
Nu e-n genul lui. E clan
Fleacuri. Mofturi. Nu se poate.
Ba se poate... Din pgcate,
E §i-un martor ocular !
Cicä stau culcati al5turi...
Tiorkin, s-ar fi ridicat
$i-a c5zut, intre om5turi,
De-o rafalà secerat.
Eu §tiu de la comandant,
C-a murit lovit de brand.
Ba de-o mink eu socot...
Ba de-un glonte idiot,
$tie regimentul tot.
Glonte, minA, bomba... Lash !
E un gmnd care m-apas5 :
Ce cuvInt o fi rostit
Inainte de-a murit ?
- 178 -
www.dacoromanica.ro
 Cu, -nainte"... asa tin minte :
R5u Imi pare, cid-a zis,
Ca mi-e foame si-nainte
Chiar de masa, rn-au ucis !
Cid-a zis : Gind oi fi moaste
(E-o-ntrebare ce-mi d5 ghies :)
Colo sus rn-or recunoaste
F5r5 actul de deces ?
Mäi 1 Nu-i loc sa-ntindem gluma...
Tiorkin cic5-ar fi soptit :
Mi-a venit sfIrsitu-acuma...
Si razboiul s-a sfirsit !
Da ?... Pgi juded-omeneste.
Intelege, cap de miel :
...Cum razboiul nu sfirseste,
Tiorkin n-a murit nici el !
...Zvonuri, glume, cite-n lume
Eu le stiu din fir-a-par :
Zvonuri au ramas si glume...
Adevaru-i adevar.
Pe-un erou nu-s vorbe goale
Eu, tovaräsi, nu subscriu
Ca sà-1 stergem din controale...
Tiorkin, ma iertati : e viu I
El, sa moar5 ? Nici gIndeste.
E bun teafär. $i-o mai fi...
Ba, v5 spun, am o nadejde
Ca-mi va supravietui !
- 179
www.dacoromanica.ro
 Nu i-au mers chiar toate strung.
Si-a pierdut tinut si frati.
Dar stia una si bunA :
Fratilor, nu v5 lgsati !"
Greu ne-a bibtuit furtuna.
Multe-am spus, din prima zi...
Doar Vasili Tiorkin, una :
Las' c-om trece. Om rázbi !"
Chid amarurile toate
Le-a r5pus, le-a luat In piept,
Cine decit Tiorkin poate
Si-azi sg judece mai drept ?
Mai tovargse, mai frate,
Vezi tu singur cd pe-alt drum
Fierbi pisat ; cg-n alte sate
Ront5i morcovi, tu, acum !

Din ce rturi, apg rece-

Cailor dai iargsi tu!
Si caruta, pe-unde-ti trece !...
Cizma ta, pe-unde batu !...

Spre trecut privirea-ti scurmg

Frint, 'in zori, chid te ridici :
N-ai fost, doug veri in urma,
Si-acum doug ierni, pe-aici ?

De sub Moscova la vale

Si-unde Volga-ti iese-n cale
$i pe Nipru numai jale,
180
www.dacoromanica.ro
Numai singe si zabale...
Singe rus,
Dar nu rApus,
Cit vedeai c5tre Apus...

Scump tinut, cu singe dat,

Inapoi prin singe luat !

...Iar le stiu la toate rostul :

Unde-i o lumina' mica',
Unde fumul
Se ridicä,
Unde boca'ne toporul,
Unde p5cgrie motorul,
Unde-i drumul
$i-adApostul,
E al nostru
E al nostru!
De te-ai face luntre-punte,
Cit ai merge, mai ai unde...
Tiorkin insà-n lung si lat,
$esurile-adinci si multe,
El, cu talpa, le-a umblat !

E-un voinic... c-un stinjen peste

Uriasii din poveste ;
Om si-ostas cu-adev5rat,
Care bate mii de verste
Tot de luptà echipat,
$i-uneori si teamä-i este
De nu-i beat.. $i nu e beat.
- 181 -
www.dacoromanica.ro
 Nu-i bAtu si nu va mire
Ceasul mortii cel pustiu!
DIrz la greu, mindru-n mihnire,
Tiorkin, diavolul, e viu...
Ia te uità colo-n zare
Maic5 Rusie,-n Apus :
Iti aduce sdrbAtoare
Tiorkin, el, ostasul rus.
Un soak i'n multe cele,
Dar Ili trece §1 prin iad
$i prin vremuri cit de grele
$i cu bune si cu rele
Rus intreg, om minunat.
Tiorkin ! Lumea nu se-nsealà
eind prieteni vechi i-apar :
Hai, iesi iarAsi la ivealá...
Haide, ai cuvIniul iar...

www.dacoromanica.ro
 MOSUL $1 BABA

Gr Iti de toamn5. Toamna-a treia.

Prinfavara asteptind,
$i bgtrinii si femeia
Toti ai nostri, ni-s 'in gind.
Ne &dim la citi gustar5
A retragerii amarA
Piine,-n anii de nevot,
Citi cgzur5, cIti luptarg,
Citi ne mai Intimpinar5,
Citi, va'zuti intiia oar5,
Ne-au dat apà intr-o searA
$i-azi, se roag5 pentru noi.
De-acel viscol cu-anasina,
Ne-amintim, de-un scurt popas
Cind la mosul, la Mena,
-
Tiorkin repara un ceas.
Poate mai bätea-n perete
$i la 'inca un razboi...
- 183 -
www.dacoromanica.ro
Dar de ce si cine-1 dete
Jos ?... Pai dine ? Un nerntoi.
L-o fi socotit, se pare
Drept vr-un lucru valoros
Sau din pricini militare
Vr-un metal, stii, neferos...
lama, primavara, vara,
Neamtul se sborsea la noi
5i pe unde ochiul zboara,
Numai moarte si razboi.
Dincolo de front, agale
Intra-neamtu-n gisrla ta...
Neamtu-n prispa casei tale,
Sth acolo si-ar tot sta.
Prin Smolensk, la tine-n lark
Peste cimp, tu te feresti :
Inverzind de primavara
Vezi laptucile nemtesti...
Mai cu grije te strecoara !
Ti-a mers bine rIn-aci,
Dar, trecind pe ulicioarä,
Sa rasufli nu-ndrazni !
Au ramas demult, balete,
Mosul, baba, Vara ceas,
Iar din pata din perete
Mai nimica n-a ramas.

Mosu-i zice, ostaseste,

Despre front si ce-i si cum...
184
www.dacoromanica.ro
Ca un general vorbeste,
Scos la pensie acum.
...Ce atacuri, sugub5tul,
Pe potec5, in nisip,
Ce Inväluiri cu b5tul
Deseneazg-n fel si chip !
Ce-astept5m ? Nu-i buba coapt5 ?
Mult5 lume-1 intreba.
El misterios :
Se-asteapta"
Regruparea !...
Si tusea.

Oamenii, c-atit le spune,

Strimb adesea 1-au privit
ParcA mosul, vesti mai bune
Nu le da, fiindca-i zercit...
Greu le scoate din cutie ;
Parc-ar vinde nu stiu re !
Mosule, cind or sa. vie ?
Mosule, cum o s5 fie ?
Dar Budionnll ? Unde-ti e ?
RAsAritu-n depArtare
Clocotea-ntr-un foc sc5zut.
Mosul TrisA, ora mare
Anunta ea a Mut.
Bubuit tusesc de tunuri
Deslusirtd, striga cu foc :
- 185 -
www.dacoromanica.ro
 Trage-i ! Tir, numkti unu !
Arde-i ! Nu-i l'asa deloc !

Incetase canonada.
Focul fulgerelor sta.
Ce-a fost, moule ? E gata ?
Da' ce credeti ? Merge-a*a ?
$i Ca nemtii opt cu-a bfinzii,
$i-nvirtindu-se,-or fugi,
El, faspunderea izbinzii,
El pArea c-o poartä-aci !

CU de greu era momentul

Ori i ce s-ar fi-ntimplat,
Avea gata argumentul...
Da r5spunsul imediat.

Numai cind sosi sorocul

Cel pe care-I aotepta,
Mo§ul, nuli mai gAsea locul...
Un cuvint nu mai spunea.
Griji, nelini§ti... $i din toate,
Una-n toti s-a adunat :
C-or muri, nu-n libertate,
Ci 'in prizonierat.

Noaptea, mo§ul cu nevasta,

CAtre ad5post dau zor,
$1-i rkboi, fn noaptea asta,
Peste capetele lor...
- 186 -
www.dacoromanica.ro
Iatà-i, au ajuns incalte
Nici in cas5, nici pe drum...
Pragul lumii celeilalte
Pare ca-i primeste-acum.
Ad5postul cu pricina,
Beciul lor, ce-adgpostea ?
In papornit5, g5ina...
Niste boarfe,-ntr-o boccea.
DouA lungi r5zboaie, duse
Mosul nostru... Nu-i drept, nu-i,
Voi sä-1 omoriti, obuze,
Chiar aici pe cimpul lui 1
Prea ati fi obuze proaste
S5 loviti b5trinul, prea...
Chiar de sinteti ale noastre
Asta nu, nu s-ar c5dea.
Ea-ndesa la cruci m5runte
El lupta c-un tremurici...
Poti sA fii ostas de frunte,
Poti s5 fii si cit un munte,
Moartea-i moarte, ce s5 zici.
Miezul noptii. Tace tunul.
Fosnete... I-auzi ? Amin...
...Pasi, prin cimp ; pasi, cite unul.
Vin ca mutii... Nemtii I Vin.
Prin chrtofi isi fac ei cale.
Drept la beci, printre poteci ;
- 187 -
www.dacoromanica.ro
 Ei, batrinule, e jale !
...Ai sA mori aicea-n beci.

ScuipA-n palme, pune mina

Mosul nostru, pe topor
Ca sA-si apere bAtrina
Si ca sA le-arate bor...

Nici nu-i vorbA, o sA piarA.

Dar in el e-un singur gind :
Clipa-aceea, cit de-amarA,
Vrea s-o-ntimpine luptind.
Amindoi, peste cojoace,
Simt tArina... Curge, grea,
La pAmint bAtrina zace
Fara' inim5 in ea.
A-nghetat. Abia sopteste :
StAm aicea pinA-n zori...
Cind, s-aude sus, ruseste :
Ia stati... Sint locuitori !
Cin'sä lupte ?... Ce topoare ?...
Dragii mei... Copiii mei...
Noi sintem in cercetare,
Dar pe-aici, tAtuck ce-i ?

...Nu gAsesti, ca ei, o sutA.

Zdraveni. Ce hultani in zbor !
Si-o figurA cunoscut5...
E superiorul bor.
- 188 -
www.dacoromanica.ro
 Ia, tAtucä, o tigarg...
Mosul zice spre flAcAu :
Ati avut, mAi, noroc mare
C-ati dat gur5... Altfel, z5u!...
Iar superiorul ride :
Mosule, nu-i greu sA mori...
Cite nu se-ntimp15, cite !
51-n ai t5i dai, uneori.
Trage mosul din tigare.
Ce-ar lungi acest popas...
Dup-atita asteptare,
Ce-ar mai sta la un tans !
Dar ei se graesc de ducá :
Tu, macar... Nu mai r5mii ?
Mai asteapt5-un 'pic t5tuc5...
175 eliber5m intii !

Ei !... La vorbele-astea-n fine

Mosul ii recunoscu.
Il priveste-acum mai bine
5i s'a creadà nici nu-i vine :
Tu esti vra s5 zia ? Tu ?
El e ! Mesterul, voinicul...
La o mash' colo-au stat.
Uite, babo, el e... Sigur 1
Mesterul la reparat...
A r5mas bAbuta stana :
/0
www.dacoromanica.ro
 Oaspe drag ! Copil iubit !
Poate vrei oleac' de slang ?
Ai luptat, esti obosit...
El zImbi : Phi da, nu stricg.
Dar parch stiam... poftim ?
Cg nu-i slang, matusicg I
N-o fi ea, dar tot ggsim...
Mosul : Stau, ma uit la tine.,.
Teafgr esti, voinic esti, fier !
Teafgr doar ? Mi-ar fi rusine.
Ei Mud, ia vezi bine.
Parcg sInt i ofiter.
Hot, Wind pe curiosul,
Ofiter ?... mosu-a-ntrebat
Dar, cumva, dac-5 dai dosul,
Ai sa fii din nou soldat ?
S-a dus vremea aia trWa
Mai tgtucg, mhi bunic...
SA' dai dosul, nu existg 1
Nici grad mare, nici grad mic !
Dac-asa ar fi sh fie,
Nici in ochi sa nu ma vezi !
Nici Vasili Tiorkin, mie
Sa nu-mi spui !... Sau nu mg crezi ?
Ba te cred 1 Cum nu te-as crede...
Numa', un raspuns Ifi cer :
Cum sa-ti spun ? Locotenente ?
Domn ? Tovaras ofiter ?
190

www.dacoromanica.ro
 Mo§ule, sint eu cu graba
Dar ti-o spun, poftim, curat :
A§ti doi ani, se vede treaba,
Doar cu domni te-ai "inv54at !
Mo§ul scuipà... Iar bgtrIna
S-ar uita, s-ar tot uita :
Cotul §I-a cuprins cu mina,
Cu cealaltä-n fald sta.
Mama I Intr-un colt sta, mica,
Parc-ar li chiar fiul ei :
Hai, mai ia o gustarica.
Hai, mai ia... De ce nu iei ?
Graba, grabk dar gustarea
E grozavä, nu mai spun.
...Toarna, mo§ului tutun,
Le mai zice limas bun
Si comand5 :
Adunarea !

Tiorkin plead tnainte...

Doar o clipà-a mai rámas
Ling5 prag... i-aduse-aminte :
Merge ?...
intrebä de ceas.
Cum nu L.. alma, lingd u§à,
Varsä lacrimi marl, din plin.
Dousd-am sa-ti aduc, matu*e,
Noi-noute din Berlin !..,
191

www.dacoromanica.ro
 PE NIPRU

La. Ugrà, la riu, pe malul

Ce-a ra'mas in urmA-acum,
Ti spusese generalul :
Noi, avem acelas drum...
Ce noroc !... Nu vezi ? Deci las5,
Mergi-nainte, mAi flAcAu :
Pe ra'zboi cAlare-acasä,
Vii, cu regimentul tgu !
...Duse, Tiorkin, multe-n spete.
Nu cred c5-1 ardea-n ealcii
S5 fumeze printre fete,
0 tigar5 clasa-ntii.

Dar cu cit mergea-nainte

Si cu cit. se-apropia
De asuta lui cuminte,
Dor mai mull i-era de ea !
in
www.dacoromanica.ro
 Si-n popas, i-n toiul kiptei,
E, spre scumpul lui tinut
E-n adInc, pe dedesubt e,
Ca Id, in el, un cintec sfInt.
Colt de tihna §i-ncIntare
Mai eti tu pe lume, oare ?
Spune, parintesc meleag,
Loc ImpAdurit §i drag !
Toamna, iti aud tilinca !
Plop de-argint, mai am putin.
Vin spre tine Elnia, Glinka,
Pfule Lucesa, yin...
Colt de tihnsa §i-ncintare
Am gustat puterea ta.
Inima-mi, din depar"tare,
Catre tine nazuia.
Am infrint atria stinca
Si-atit drum *i-ocoluri mii,
Si-o tristete-atit de-adinca,
Suferinte-atit de vii !
Scump pamint, meleaguri sfinte
PrMuit drum stramo§esc,
Tot ce spun, nu sint cuvinte
Sa ma laud... Mi-amintesc.
Dinspre rasärit, itt vine
Fiul, mlada ta din trunchi.
Neschimbat ma vezi... E bine !
Hai §i-ofteaza din rgrunchi.
193
13 - c. 6340 www.dacoromanica.ro
Colt de lihna si-ncintare,
Bucuria greu mi-o tiu.
Lasà-m5 sA-ti cer iertare...
Pentru ce, nici eu nu stiu!
Si-n popas si-n toiul luptei
i-n cumplitul Valm'asag,
E-n adinc, pe dedesubt e,
Ca ld, in el, un cintec drag.
Dar razboia-si duce tolba...
Lui nu-i face vreun necaz
Ca-i de Ucraina vorba,
De Smolensk sau Caucaz...
Peste poduri, peste fluvii
Sau inot prin unde reci,
Cu divizia si tu vii !
Dar, pe-araturi treci...
5i-ntre timp (sd vezi ce-nseamni..)
Un cu totu-alt general,
Ocupa-ntr-o zi de toamn5,
Satul tAu natal.
Frontul se umfla spre Nipru
Ca un fluviu-n revarsAri,
Caii frematind, in friguri,
Simt : e casa-n departari.
De sudoare se tot sterge
Cite unul... Haz fac toti.
Infanteria !... Cum merge !
A-ntrecut tot ce-i pe roti...
- 194
www.dacoromanica.ro
Multi, in drum spre fluviul mare,
Cad de somn... $i li-e un chin
PlinA chiar si la mincare
Lingura in miini c-o tin.
Mai puternici, inainte,
Ei s-avintà-n drumul lor.
R5suf1area li-i fierbinte
De-ncordare si de dor.
Pot, acum, s-o lase balta ?
Vin, ai nostri, duduind...
0 bucaTarie. Cala.
Neamtul uitä tot, fugind.
D5-1 de-a berbeleacu-n ap5.
$i-a luat valea... A zburat.
Zice-se ca-n mare grabä
$i Berlinu-a ocupat !

...Nu-ncepuse Inca frigul.

Vara babelor era.
Zarea-n hind, se-nflacara :
Batalia de la Nipru
Catre noi venea, venea...
Cine stie, poate-odata
Albia de-o curAti
Omul iar5si o s5 vada
Tot ce e pe fund, aci.
$i-astfel poate cä va scoate
Din n5molu1 somnoros
www.dacoromanica.ro
195
Paturi vechi de arm5, toate
Putrezind acolo jos.
Brate-n brate dou'a. tancuri
Rus, nemtesc facute zob
Cauciuc, otel, plumb teancuri
Strinse de pe-ntregul glob,
Funduri de ponton, un cablu,
Resturi, Hare si rugini
$i toporul numai capul
Ce-1 tinu genistu-n miini...
Poate chiar sa pomeneasca
Cineva de-acest topor,
Intr-o doina voiniceasca,
Intr-un cintec viitor,
Despre singe, foc, suspine,
Despre neuitata zi...
Dar desigur fara mine,
Tot ce-a fost el nu va sti.
Cintecu-asta, n-o sä-mi fie
Dat A-1 duc la capAt eu ?
Mu lt mai mult mi-a fost dat mie :
Eu traii acea urgie.
0 traii din plin. Din greu.
...Ce-ncarcate camioane !
Cit intirzie, nu stn.
Nu §tii podul de pontoane
Cind la fluviu va sosi.
- 196
www.dacoromanica.ro
Infanteria lAsase
Regulile din statut :
Bacuri mici din usi de case,
BArci din trunchiuri si-a facut.

Noaptea asta, mii de brate

Malul cellalt 1-au si prins :
Din tufisuri, s'a se-agate,
Malul bratele le-a-ntins.
S5ri pe mal... Te tii de-o tufa'
Ca de-o coatnA de cal bun.
Stai o c1ip5 si ra'suf15
Sub bätaia grea, de tun.
Nu-i nimic ca-n faptul zilii
Leoarc5 esti si fgrà hal...
Uite chiar asa, Vasili
A pAsit pe cellalt mal.
Ceata zorilor, mitoasa,
and se-nattä ce tablou :
Ling, pesie fluviu, groas5,
Trece ca un fluviu nou...
Ca dintr-o poveste pare
Malul patriei cel scump...
Parc5-1 trist, pared ne doare.
Trist, ciudat, parch de plumb.
SA-mplintAm aicea steagul !
Zdrav5n am Inaintat.
- 197 -
www.dacoromanica.ro
Niprul e in urma, dragul.
Nu, tovaras' comandant ?
Nu e vorba, doar cu gindul
Comandantul a raspuns :
...Steagul ? Las-ca-i vine rindul
N-am inaintat de-ajuns.
In chiar toiul luptei, poate
Azi, ba poate-acuma chiar,
Mal, pluton, s-or duce toate
Azvirlite-n apa iar !
Hei, razboiul, mare scoalà...
Multe-nveti, cit e de crunt !
Cite fluvii nu te spala...
Pin-aici, din capitaid,
Doar atitea fluvii sunt !
Catarindu-se pe-ncetul
Iata ultimul soldat.
...Stai sa-nfulece pe.smetul
Fiindca, de, tot s-a udat !
Pantalonii uzi desigur
Ii fosnesc... Dar e pe mal.
Biruim. E-al nostru, Nipru!
Nu, tovaras' caporal ?
Lupta bubuie adinca
Iar la vale mai spre sud,
Vezi de-acolo nem-0 ce Inca
Fluviul tot nu 1-au trecut.
- 198 -
www.dacoromanica.ro
Greu, acum, sa se mai bath !
Tiorkin zice : Ce-ar mai vrea ?
Li-i retragerea thiath.
Musai e sa se predea.

Vor sh scape ? Nu mai scaph.

Vin ai nostri cu alai
$i-i imping in aph, -n apa...
Apa curge, n-are bai,

Iar in albie, degrabh,

Improscind cu stropi si glod
Bombele fac gropi sub aph
Ca sh punem stilpi de pod.

De prin adaposturi proaste,

De sub casele in scrum
Scumpe inimi de-ale noastre
Ies la margine de drum.

Rtsete... Sontic, zhnatic,

Printre-atitia oameni dragi,
0 nandrete de ostatic
Hai si-un neamt fhrh nhdragi !

Chiar din aph ?

Chiar din aph :
Uite-a luat citeva guri...
A-notat ?
Se mai Intreabh ?
L-apucase cu chlduri !
199
www.dacoromanica.ro
 Vrea prizonierat, anume...
Rasa' pura. 1 Drac sadea,
Dar in vorba lor si-n glume,
Tiorkin nu se mai lAga.
El, fumind, privea la toate,
Adincit in gindul lui.
Larg se deschidea, in spate,
NesfIrsirea drumului.
Nu. Nimic nu-1 supArase.
Nimenea. $i-n nici un fel.
Dar pierduse si pastrase
$i vedea, mai multe, el...
Loc de tihna si-ncintare,
Drag Smolènsk de-apururi viii,
Lasa-ma sa-ti cer iertare...
Pentru ce, nici eu nu stiu !
Nu-ntr-o zare neguroas5,
Nu-n captivitatea grea...
Tiorkin, aparat te lasa' !
i te lasa-n tam ta.
Anu-amarurilor toate
A trecut, copii iubiti !...
Ce-i cu tine, Tiorkin Irate ?
Plingi ?
Se-ntImpla, sa traiti...

www.dacoromanica.ro
DESPRE OSTASUL ORFAN

Azi Berlinu-i ca-ntr-un cleste...

Haide ! Cu Berlinul zi-i !
Nu glumi, nu se vorbeste
De-or5se1ul Klin. aci !

Nici de Borki... Ce fierbinte

Am luptat... Juma' de an !
Cine sa mai tin6 minte
Azi, pe Oder la liman ?
Se intoarce rbanivela...
Totusi, Borki, sa" vedeti,
Nici eu, nici soldatu'-acela
N-o s5-1 mai uitAm, trei vieti !
Amindoi rasasem saiul
In aceeasi zi. La fel.
*i mi-era judet soldatul.
Ce sonic era si el !
- 201 -
www.dacoromanica.ro
$i-n retrageri, plin de viat5,
Tot zicea flkäul rus
Stind cu RäsAritu-n fatá :
Inainte, spre Apus !"

Cind, luptind, predam orase,

In retragerile lungi,
El cu vorba lui poznase
Ce mai faimA-avea atunci !

Si-apoi asta, treacg-meargà,

Dar stimat era-ntr-un fel
Ca si generalii parc6
Nu contau, pe IMO el.

Trec popasuri, zile statii...

Asta-i lumea, zi-i pe sleau :
Pierd orasele soldatii...
Generalii ei, le iau!

Prins In patru's'unu-n cleste

$i rgnit si fàfa. hal,
Se tIra, din greu fireste,
Pe pamintul lui natal.

Nu mai cunostea cimpia.

Se-ntreba, la orice pas :
Uncle mai e ea, Rusia ?
Ping unde ne-a famas ?"
- 202 -
www.dacoromanica.ro
Cind familiali lksase,
Cu rkboiul and s-a dus,
Ce-1 duruse, ce visase,
Nu tiu ghicitoare nu-s.

Drumul inapoi minciunä

Tuturor ni se 'Area.
Ne mai retr5geam o lurfa,
Noi §tiam una §i bunA :
Nu va famInea a*a !..."

...Dinspre capitalà-acuma
Te privim tinut stingher !
S-a-ntrecut prea mult cu gluma
Ne-nduratul zid de fier.

Am luat partea cea captiv5,

Cl-nd pornirAm iarä§i noi,
Cine sA ne stea-mpotriv5 ?
Am luat totul, inapoi.

Ca sd-ndepgrram urgia
Forta noastr5 fu de-ajuns.
$i-unde-i ea, acum, Rusia !...
La ce granite-a ajuns !

Toti du§manii, multi la numAr,

Crunt bdtuti, au §ters-o trap.
La pa'nfint, umgr la umAr,
COcAnati cgzurd-n cap...
- 203 -
www.dacoromanica.ro
Steagul tau, patrie-muma,
Pe-alt5 capita15-a lor !
Salve de salut, o suma,
Lung vor spune-o tuturor.
Zile trec. Trec foi de carte...
...Da, e-adev5rat, e greu.
Dar s5 spunem mai departe
Despre-acel judet al meu.
Vezi, tu ai o-ntreaga gloata.
Ai nevast5, ai copii,
Frate, sor5, mama, tata...
Ai, acas5, cui sa scrii.
Dar, drept ruda, lumea-nireaga
Are-acest al meu judet.
Radio cutia draga
Asta-1 ruda lui, baieti...
Tot ce-i mai de pret pe lume
$i nimica alta-n schimb
E, la o fereastrA-anume,
Sà poti bate, intr-un limp...
Cineva dac5 te-adasta,
De departe stii si-1 vezi :
Jindul dup5-acea fereastra
Cu ce grija ti-1 pastrezi !
Dar ostasul zile-amare !
Chiar acum and se sfirsea
Tot r5zboiul, nu mai are
- 204
www.dacoromanica.ro
Nici fereastra,
Nici nevasth,
Nici pe fiu-sau, cel care
Case, co§uri, clesena...

...La Smolênsk. Inaintare.

Un popas. Judetul meu
Zice catre cel mai mare :
V-a§ ruga, dacg nu-i greu,
Ca-i ocazie, ca-am parte
Greu mai ma-ntilnesc cu ea
Dati-mi vote... Nu-i departe
-
Pina la ograda rnea !
E-nvoit... Pe-aici, el §tie
Si tufi§u-61 mai marunt.
...Dar acuma drum, cimpie,
Altfel locurile sint.
Riu', apoi colina mica...
...Buruieni. Pustiu. De ce ?
Iar pe-un stilp, o scindurica :
Podul Ro§u"... Asta e.
De pe drum i-au dat de veste.
I-au §i spus-o, napristan,
Cum ca. el, acuma este
Un adev5rat orfan.
Mut acolo la fascruce,
Paru-i fluturind In \Tint,
Parc-ar sta, parca s-ar duce...
Singur... Ca la un mormint.
- 205 -
www.dacoromanica.ro
Cind, din locul de osind5
Cu r5zboiu1 iar s-a dus,
Ce gindea si ce-1 fr5mintà
Nu stiu, ghicitoare nu-s...

Dar intors la unitate

Noaptea se 15sase grea
El sorbea, strein la toate,
Supa rece... Si plingea.
Linga sant, cu gura punga,
Scuturat de-un plins avan,
Sta, cu piinea-n mina sting5
Chiar ca un copil orfpn.
-
Poate ca dupa sotie,
Dup5 fiu poate plingea,
Dup5 el ca n-o s5 fie,
Ca sà-1 pling5, nimenea...

L-am vAzut, treapta cu treapt5,

Si-odihnindu-se, mincind,
C5-i soldat. Si c5-1 asteapt5
Cale lunga, in curind.
Tot pamintul sovietic
Era cale de ràzboi.
Fara Os, petic cu petic,
Am luat totul inapoi.
Vremea parca ni-i partase,
Nu mai e pe ani si luni :
206 -
www.dacoromanica.ro
Intr-o zi cadeau orase !
Iar in doug regiuni !
Ràfuiala grea, deplin5.
Bate-i zdravAn si-ndesat !
Belorusie-n lumina',
Aurie Ucrainä,
V5 salut" spui si-am plecat".
Lupta-i iures, vijelie
Nu cunoaste st5vilar.
$i-am trecut, in baTalie,
Rturile de hotar.
$i de-a lungul si de-a latul
Socoteala s-a-ncheiat.
...Dar cu-orfanul meu, soldatul.
Ce-o mai fi cu-acel soldat ?
A cAzut In lupta cruntä ?
Mai räspunde la apel ?
Vreo inscriptie märunt5
*i apad5 e, pe el ?
Poate Insa-i viu, tovargsi...
Vindecat de râni, apoi,
Poate-n b5tg1ie iardsi
Fu a15turea de noi.
Paràsind Rusia scumpa
$i gr5bind cgtre Apus,
Ce endeste, unde umblä
Nu stiu ghicitoare nu-s.
- 207 -
www.dacoromanica.ro
E pe-aici strein si-1 doare
Si mai tare inirna ?
Orice-o fi, greu mi se pare
Sa-i uitam noi, lacrima.
Tare-i piatra cea nemteasca
Dar din Rusia-aducind
Lacrima-asta ostaseasca
Ar strabate-o, pina-n fund !

Azi, la mare rafuiala,

Cind infringem pe dusman,
N-om uita, fara-ndoiala
Pune-vom la socoteala
Si pe-acel ostas orfan.
Stiflete si trupuri, toate
Milioane, ne-ndurat
Sa platesti, iti striga ! Scoate !...
SA platesli, dupa dreptate,
Tot... Si pentru-acel soldat.
N-are-aface cit e pina
La Berlin ! Mai e putin.
Ca-i o zi sau saptamina,
Totul este ce te mina
De la Moscova si Klin.
Traga linie ! sa tie
Baionetele-n elan...
Dar pastra-vom marturie
Amintirea, pururi vie,
A ostasului orfan.
208
www.dacoromanica.ro
 PE DRUMUL SPRE BERLIN

Spre Berlin... $i peste tot e

Cenusiu puf de pilote.

Cablurile-ncep sa. tad.

Iar de tei s-ar tot lipi
Puful ca o promoroacä,
Puf si pe caroserii,
Peste toate, peste toti :
Glod, zapada, tunuri, roti...

Fulgi de puf si fulgi de nea

Ti se-astern si pe manta...
Tiglà rosie, pe-orice casa.
Clima, rea si plicticoasà.
Dar rAzboi mai e de dus...
Sub bombardamente, sare
Tigla-n cioburi scasnitoare,
De pe-acoperisuri, sus.
209
14 -. c. 6340 www.dacoromanica.ro
Colindind, maicA-Rusie,
Cale fArà de sfirsit,
N-am uitat ce-ti cIntA tie
Largul apei plescAit...
Albul de mesteacAn, multg,
Mu ltà vreme ne-a urmat
Prin strAini, sub zarea scurtg,
Albul, sters pe drum, treptat...
Tu, si Moscova, si Volga,
Ce departe mi-ati famas !
Intre noi e alta bolta,
Alte limbi aud, alt glas.
Chiar si ziva ce rAsare
Nu ruseste-a rAsArit.
Tigla, cioburi scrIsnitoare,
Zace-n baltà, ling-un zid.
Peste tot, sAgeti pe-ostrete,
Firme mici, firme d-un cot,
Sirme, garduri si cotete
SA te-apuce o tristete !
Si marcaje, peste tot...
Loc de tihnA si-nantare !
Si-n izbinzi, si-n vreme grea,
Zare mai strAlucitoare
Nu cunosc, ca tara mea.
Ca soldati, ce ne-o aduce
Ziva de-azi, nu stim, flAcai !
210
www.dacoromanica.ro
Dar si moartea ca-i mai duke
Stim, acolo, ling-ai FM.
Pentru-ostas, tot ce-i mai bine,
Ce-ar dori §i tot ce-ar vrea,
E s-ajung5 viu la tine
S5-ti sopteasc5 : Tara mea !..."
Ca ostas, cu cinste dreapth
Slujitor poporului,
Dupà patru ani, asteapta
Dup5 lupta, dupä faptà
S5-§i tràiascA viata lui.
Steagurile-n batalie
Spre victorii ti le-a dus.,.
La o dragoste-asa vie,
Multi sa aibä dreptul, nu-s
Zile, nopti luptind, nu saga !
$apca-n cap si-o lun5-o tin...
Fiii tAi i oastea-ntreagA
Tot spre tine merg ei, dragA,
Chiar pe cirumul spre Berlin...
Plin Vamintul, cerul, tot e
Puf, In volburi, din pilote
$i a puf pirlit miroase,
Prin ruini de-orase arse.
In ecou de canonade,
Ca din ocna grea dind zor,
www.dacoromanica.ro
211
Pe soselele-ntesate
Se scurgea, mereu, popor.

Felurite neamuri toate,

Tot poporul pirjolit,
Cu calabalicu-n spate,
TO, un drum : spre Rdsärit !
Ca din funduri -de-nchisoare
Europa se-ntorcea...
Puful din pilote pare
Ca un viscol, peste ea.
Cald privea frantuzul-frate,
Sau englez sau polonez
La soldatul rus si poate
Vinovat privea ades...
La rascruci, trecind degraba,
Cfnd pe-ostas 11 Intilnesc,
Fetele nu stiu o boab5
Numai pAru-si potrivesc...

E ostas el, dar rose* i

Europa, asadar !...
...Toti, oricit nu stiu ruseste,
Spun spasibo" foarte clar.
Eliberatoru-si trage
MIndrã, sapca lui cu stea
Oamenii s-ajut 1mi place...
Para zice. Chiar asa.
- 212 -
www.dacoromanica.ro
Nu a§a c-a§a m-apuca...
Asta e chiar rostul meu.
Ei, dar tu-ncotro, mamucä ?
Fiule, la ca§i §i eu...
Cald la inimA Ili pica
Prin streini, cuvIntul drag.
Cin'l-a spus ?... E-o batrinica
In cojoc §i cu toiag.
Batrinica, dar voinica
Sub desagi, cu pasul drept,
Cu broboada ca nu stria
Innodatà speste piept.
-
Da binete, stA-n picioare
El, pe l'ingA ea, e-nalt...
Maica noastrA truditoare,
Om de Ora, simplu, cald,
Maid sfintA, pururi tare
Din acelea ce mereu
Duc la munci istovitoare
La nevoie §i la greu,
Netiind sa oboseasca,
Ingrijindu-se de noi,
De soldati ca sa ne creasca,
Si ca sA ne piarda-apoi,
Si trAiesc, oricit indura
Fara tihna-n ochii lor,
218
www.dacoromanica.ro
Iar cind fiii se pierdur5,
De folos nepotilor...
Greu, m5icutâ, prin zApad5,
Pin5 la tograd5, greu !
Eu, ogradà ? N-am ograd5.
Sint de peste Nipru, eu.
0 mAicut5-asa de dragä,
Nai b5ieti, dar nu-i frumos
De peste hotar s5 meargh
MaicA de ostas pe jos.

VreasAzica, stai oleac5 :

Un cAlut intii si-ntii...
Ia c5lutu1, o s5-ti placA.
Ia-1 cu hamurile lui.
Ia echipament, m5icut5,
Ia, s5 te-nvelesti, si-un pled.
Ia si-o oaie. Si-o v5cut5.
Zestre ti le fac... Te cred !
$i gàleata-i bunisoar5.
Iar pilota-i chiar de soi.
Neamtului de-i sint povar5,
Tocmai bune-s pentru noi.

Ce sd fac cu astea, maica !

Dar ei n-ascultau la ea,
Ba si-o bicicletä (stai cä
Si-o pendula) vor sà-i dea !
- 214 -
www.dacoromanica.ro
 Ei, drum bun acum, mamuca.
...Nu e chip sa zica pis !
Pe mamuca, o apuca
Tusea, de atita ris.

Cum asa, baieti ? Dar bine,

Toti ma vor opri... Halal !
N-am nici un bilet la mine,
Nici un zapis pentru cal...

N-avea tearna, du-te-n pace.

Nici sa-ti pese, vezi de drum.
Toti cei mari, au ei ce face...
Alte griji au ei acum.

Iar daca-n calatorie

Te vor intreba cumva,
E de-ajuns ca ei sa stie
Ca Vasili Tiorkin tie
Zestre ti le-a dat si-asa
Drumul peste tot ti-or da !

Poate-o data ne-om abate

Peste Nipru... la placinti...
SA-0 dea domnul sanatate.
Vezi... de glont sa va feriti !

Maica se calatoreste...
E departe-acum, fireste.
Ea strabate valea, dealul,
terge ochii, mina calul
- 215 -
www.dacoromanica.ro
Nu e tam Inc.a, dar
Albi, mestecenii apar...
Cu ce drag, cu ce durere
Vezi mesteacAnul natal...
Las-o, las-o grAnicere,
Las's6 treacA si cu cal 1

www.dacoromanica.ro
 LA BAI E

Cind, la margini de rázboi,

Funduri de Germanie
Dai de-o baie intre bgi,
Ce mai petrecanie !

Doar la baie-aici, ei da !,
(Lucrul bun se cautA)
Ca acasä-i... Ce-ai mai vrea ?
MeritA o 1aud5.

Vr-un castel cumva, ce-o fi,

Nu stii dar e-n regul5
Aburii pe gearn aci
Pun un Val de negurg.
Jilturi... Neamuri de-mp5rat
Isi umflarA penele...
...Calm, soldatul a fumat
i si-a scos izmenele.

- 217 -
www.dacoromanica.ro
Apoi si camasa... leap !
Cu-amindoud mtinile,
El si-a tras-o peste cap...
lata-1 gol de-a-binele.
Nu-i Malt... Da'n umeri, lat.
Si cu osul tare.
Alb... Cad numai imbracat
S-a prajit la soare.
Fara uniforma chiar
Se cunoaste-ndata
Ca prin foc n-a trecut rar
Semnele ca-i poarta.
E-o minune, negresit,
Cum ramase teafar.
Viu, pe piele tiparit,
Are un luceafar.
Pare-o stea in plina zi
Rosie si, poate,
Decoratie ar fi
Dar pe omoplat e...
Un atlet, n-ai ce sä zici,
Sa-1 privim ca face :
Inc-o cicatrice-aici
Si-allele, dincoace.
Parca-s litere : mari, mici.
File neuitate!
Elnia, Desna stilt aici
- 218 -
www.dacoromanica.ro
$i tinuturi cu bunici
$i streinatate.
Verste, lupte, gloante, fum
Sa le tinem minte.
...0mu-i dezbracat acum.
Aburu-i fierbinte.
Hai la baie... Dar pazea !
Vezi ? Picioru-i scapà...
Merge strimb, parc-ar avea
Lunecus sub talpg.
Greu mai face inc-un pas.
Mäi, sä fii..." icneste.
Gata e sa cadd-ri nas.
Viu, din -ochi, clipeste.
Chiot, larma, plescait.
Apa, ca din jgheaburi,
Curge-n picuri, nesfIrsit...
El inoata-n aburi.
Aburii tisnesc in sus.
Glont la banca el s-a dus.
Poti avea oricare soarta,
Pe-orice granite sau cal
Sufletul i trupul poarta
Multumire unei bAi.

Nu-i nimica, ba e bine,

Ca desi esti rus sadea
tei din apele streine
Apã pentru baia ta.
- 219 - 1

www.dacoromanica.ro
Prost era and soare, ploaie,
lama, primavara noi
Ne spalam l'n du, la baie,
Una Moscova,-n razboi...
Gine vrea sa ma serveasca ?
Mai judet, hai nitelus,
Zvi-rle-mi apa, d-a nemteasca,
Pe spinare, tin cau§...
Hai, mai da de-un fenig... Las-ca
Asta-i baie, nu-i lighean.
Dati §i-o matura ruseasca
Din mesteacan lituan.
Aprovizionarea treacd-n
Nemurire ! Toate-i §terg,
Sovieticul mesteacan
C-a adus la Konigsberg !
Ocupati pe Indelete
Voi din Don, Irt4, Kuban,
Ale bail parapete...
Pe pozitii ! Dupa plan !
Mai prieteni, minunat e
Fara graba sa te lai
Jegul din streinatate
Jos, cu matura, sä-1 dai.
Scindura-i fierbinte, toata.
Nu-i rau aburul nemtesc.
Hai de toarna Inc-odata
Mai, tu ala din Eletk !
- 220 -
www.dacoromanica.ro
Toarn6 zdravAn peste mine,
Dusu1 5sta, merge uns...
Hai si sá traIesti. E bine.
Odihneste-te. De-ajuns.
Gine stie meseria
Ala doar, pe band va sta.
Pe-altül nu-1 sut cu frInghia,
Poate cu vreo macara.
Gine vrea s5-ncerce, uite,
Oridt de zelos de tel
Nu rezista trei minute.
Fript de aburul prea iute,
Arde j samInta-n el.

Nimeni, Rirneni, nu-i de joacg

Nicidecum, deloc, deloc,
C-un goldat sa se 11-areacg :
Nu sint aburi, nu! E foe...
Nu c-ar fi joc de fetite,
Dar cel mai voinic bärbat,
Nici chiar el, de ger, de-arsite
N-a fost ars ca un soldat !
Omul cit,de mult rezistà,
CH de greu 1-ai incerca,
Chit a dracul nu existà
Dar, aici, If poate-afla !

...Stau pe banca 1ntesata,

Ei maestrii de razboi :
221
www.dacoromanica.ro
Matura oricil sa-i bath'
Raba, d-aia shit eroi.
Unul cInta. Voce groasä.
Cere : Da-i in nàbadai..."
Geme-apoi dar nu se lasa.
I:M.4" icneste, da-i, dd-i, da-i !"
Vrea, murat, pe saturate,
Aburii sa-i fiarba-n trup.
...Ca pe neamt : tot il vei bate !
Trebuie sa-1 bati, sa-1 rupi !
Da-i la apa pina crapa
Daca-n mare 1-ai bagat.
Poti sa-1 fierbi si Fara apa
Daca-i trupà de uscat.

Vezi, acum, mai mult epave :

Pic de neamt ! Pic de razboi !
...Dupa Moscova in salve,
Bubui-vor salve noi.

Bubui-vor glorioase
Mari de glasuri, oameni, tot...
Toate s-or intoarce-acasd :
Oameni, tevi de tunuri, roll.

Iata-le, antind, coloane...

Nu-i razboiul la sfirsit ?
i vezi lacrimi de catane
Pe obrazul pi-Muff.
- 222 -
www.dacoromanica.ro
Unul chiuie-altul cintà.
Nici fazboiul, ce-o mai fi,
Nu mai e aceeasi trintà
Cind victoria-i aci.
Cite-au fost, nu se repetà.
Munca ni-i cu alt temei :
Unde vezi o baionetà,
Avioane-s cite trei.
Toate-au altà-nratisare.
Noi pthmezi acum se coc.
Tancuri sint in numAr mare.
Tunuri, nici nu mai e loc.
Nu, puterea n-are geamAn.
Nu-s egali nici om, nici tun...
E si-un alt foc. FArà seamgh.
E si-un alt metal. Mai bun.
La Berlin a inceput
Ceasul Moscovei sa bafa...
Ceasul cel de judecath.
Pin-atunci, soldatul nostru
SO la cald, nu-si stria rostul,
Transpirind, satisfãcut.
Haide, noule n5scut,
DA-te jos, nu fg pe prostul...
Jos asteapta pe soldat
Inca o pracere :
Dusurile... La-mbgiat,
Dusul se cam cere.
"-- 223 -
www.dacoromanica.ro
Opgrit, pe-acela-nalt
Moleseala-1 prinde.
Ca o mfg., cestglalt,
La masaj se-ntinde.
La electricg, ceva,
Unul lua milsurg...
Altul pgru-si sgpunea,
Altu-o bgtgturg...

Unul, supgrare nu-i

Apa fiind spumoasg,
Isi spgla batista lui :
0 capturg-a1easg !

Racorit ostasul e :
C5 in ris si bancuri
Isi frecg, sg-i tie, de,
Frontul tot si spatele
Frontului... si flancuri.
N-a rgmas pic de clgbuc.
Gata. Bung treabg.
$i, in urma lui, se due
Toti acum, degrabg.

Nu c-ar fi mai mare-n grad.

Nicidecum. Dar leatul
Le-a spus glume ne-ncetat
Clt tinu-mbgiatul.

Orice-ntrecere grozav
Rusului ii place
224 -
www.dacoromanica.ro
 D-aia-i si glumel si bray
La fazboi sau pace.
Si e-n obiceiul lui,
Nu numai de-acuma,
S'a dea cinste ori si cui
Dupà fapte numa'.
Toti de-aceea, cu respect
V5d, strIngindu-si genele,
Pe soldatu-nalt si drept,
Cum si-a tras izmenele.
Pantaloni si cizrne, tot,
FreacA-le, strgluce-le.
.Noi-noute"... le socot
Cei de la conducere.
Dar and bluza si-a-mbfacat !
...Stele ca rubinul
Ce mai luciu infocat
Scot, pe pieptu-i de soldat,
Decorat, medaliat...
Spune, frate-ai cumparat
Chiar, tot rnagazinul ?
Rid cu totii. Risu-i bun.
El, sclipi-n lumin'a,
Räsucind nitel tutun :
Si-altele-or sä-mi vina !
De-unde, mai, sa vina iar
Altele, la tine ?

15 - c, 6 310
- -225

www.dacoromanica.ro
 De-unde ultimul hotar
Neamtul si-1 mai tine !
...Incintati slut toti aici
De-o asa cAtang :
Mda, e tare...
Parc-ar fi
Tiorkin... In persoana !

www.dacoromanica.ro
 DIN PARTEA AIJTORULUI

Lurl5. Noapte de destar.

E Mut, acest pahar...
Tiorkin, este ceasul, iat !
Tiorkin, nu mai e razboi...
Ne-am trezit, asa deodat5
Girbovi, parch, amindoi.
Grea e, parc5 m-asurzeste
Linistea de -pe p5mInt,
In r5zboi cintam, fireste !
Stingherit, azi nu mai ant...
Nu-i nimic... Nu strig : vai mie !
antecu-i sfirsit sä fie.
Pe-altul, nou, o s mi-1 schimb.
0 sg vinA. Dati-mi timp.
Cetitor, prieten, frate !
Am vrut, poate, altceva..,
Ma simt iarAsi pentru toate
Vinovat tn fata ta.
227
www.dacoromanica.ro
Vrui mai mult, dar mi-era grab5...
Verzi si-uscate de-nsiram
Dar si gluma e o treabg
De mintit, eu nu minteam...
Nu stiu din ce scochine,
Inima-mi adInc ofta
Citeodat5...
Tiorkine,
Curn spuneai tu ?... Vorba ta :
As mai scoate eu din mine
Dar mai bine nu mai scot
As Chita eu -si mai bine
R5u iMi pare Ca nu pot"...
Am sa scriu si-n ani de pace.
N-am sa" fiu printre codasi.
...Voi simli c5 nu-mi mai place
Cartea mea despre ostas ?
Niciodata I Niciodata !
PIri'la lacrimi o iubesc.
Nu-i copil crescut in vatà
Ci-ntr-un an neomenesc.
Chiar din zilele de geamAt
Chiar de-atunci, de cilid b5tu
Ceasul greu la cataram5
Mi-esti prieten, Tiorkin, tu.
N-am s-acopar cu uitare
Ce dator sint slavei tale,
- 228 -
www.dacoromanica.ro
Ca-n rkboi, mi-erai firtat,
$i ce, mult mi-ai ajutat.
De la Moscova-aurie
Pin'la Stalingrad, mereu
Intristare, bucurie,
Tihna, tu, si-avIntul meu !
Zile, verste, socotealã
Luna multe-ar fi de spus...
De la granita-apusean5,
A dusmanula nAvalä !...
$i-apoi noi, din capitalà
Pirela granita natalá,
Iar din granita de-apus
Phfla ei in capitalà,
Ce campanie am dus I
Vetre mici, cenusg-amarg 1
Ne-ndlzeam, in ani uriti,
Unii pentru-naia oarà,
Pentru ultima, atiti I
Ce prietenii la toart5
LIngl foc, In ad5post...
Multi, in gindul lor, te poart5
Dac5 de folos le-ai fost.

...Te-au cetit atIfi, poete,

Incit vezi cà nu-n zadar
Paginile-acestei biete
CM-0, asa batrine-ti par !
- 229 -
www.dacoromanica.ro
Ca Id nici 'cum nu-i face cartii
Gloria posteritatii...
Iar de critic ce-o priveste
De mintoaul cel miop,
Amara cind nu gaseste
Petele, la microscop !

Nu la d-astea mi-a fost gindul

In razboi, cind nopti de-a rindul
Drumul luptelor batIndu-I
Ploaia imi cinta si vintul,
Cind sub foi de cort, drag*,
Ma tineam dup-o caruta
Sau, in dinti tinind manusa,
M-acompania Icatiusa -

Chid notam, pe-un ger curnplit,

In carnetul ponosit...

Dintr-un bob de fantezie,

Era visul meu inalt
OameniIor sä le fie
In razboi, un pic mai cald.
Vream sa ma asculte, plin de
Dragoste,-orice luptator,
Cum armonica 1-aprinde
Cind rasuna-ntImplator.

Chit c-armonica mea poate

Nici n-o sti, din timp In timp,
Decit doug glansuri toate,
Veselia-i mare-n schimb I
230
www.dacoromanica.ro
 Azi, cind tunul atipi,
Mh gindesc, la nimerea15,
C5-ntr-o berarie-o fi
Un soldat mineca-i goalà...
Ce de noi si-o aminti
Ca pe-o prispa intr-o cas5,
Pentru vorbele-i hazlii,
De-un ostas vor zice : Lasa,
Asta-f Tiorkin, ce, nu-1 stii ?...

C5 si-un general, ne-arata

Mindru-acum, neaparat,
Cum pe Tiorkin, el, odat5,
Personal 1-a decorat ;

$i ca spune, fiecare,
Dumidnd al cartii miez :
Uite, versuri, insa dare !
Totu-i spus pe fnteles...
Multumire si rasplata
Mai curata, cred cà nu-i.
Eu n-as da-o niciodata,
Pentru gloria nicicui !
Carte-a vremii neuitate,
Cartea mea despre ostas,
0-ncepui la jumatate
5i-n final, sint pagubas.
Gindu-mi insa, viu s-aprinde
Pentru-aducerea aminte
- 281 -
www.dacoromanica.ro
A atitor scumpi eroi,
Pentru-acele chipuri sfinte

Sau prieteni din razboi,

Pentru-a inimii fierbinte
Judecat5 ce nu minte,
Pentru oameni, pentru voi.

www.dacoromanica.ro
 CUM AM SCRIS POEMUL
VASILI TIORKIN" 9
(Rdsputts cititorilor)

Prime le capitole ale poemulni Vasili Tiorkin' au fost

publicate In anul 1942, cu toate cA numele erpului cArtii
era destul de bine cunoscut In presa militark Inca de
mai inainte. Dar eu, autorul Cartii despre ostar, am
inceput sà primesc scrisori de la cititori de-abia din Inul
1942 ; alaturi de aprecieri generale asupra operei, aceste
scrisori cuprind diferite observatii, sugestii si intrebäri,
care nu pot rAmine WA rAspuns. In corespondenta mea
particularA cu cititorii, de bunaseama CA am cAutat sA
raspund, de fiecare data, macar pe scurt, la toate aceste
intrebari, observatii si sugestii. Imi dAdeam seama de
multà vreme c5 nu ma mai pot limita la atita si c5

1) Tradus dupd originalul In Emba rusd : A. Tvardovsk1 eCum

am scris poemul VasIll T1orkin" (Rdspuns cRitorilor)s Ed.
Sovetsld Pisatel. Aloscova 1952. (N. red. rom.)

233
www.dacoromanica.ro
trebuie sa dau prin presa unele lamuriri in legattui cu
"Tiorkin".
Intrebkile pe care cititorii mi le adreseaza de aproape
zece ani, Mind la o parte varietatea de nuante si de
amanunte, se rezuma indeosebi la trei :
I. Vasili Tiorkin este un erou imaginar sau real ?
2. Cum a fost- scrisä aceastfi carte ?
3. De ce n-am mai scris dupa razboi continuarea poe-
mului despre Tiorkin ?
S-o luam in ordinea intrebkilor, incepind cu acea
intrebare, pe care de obicel cititorii si-o pun destul de
des cu privire la eroii diferitelor carti.
Exista oare cu adevarat un Tiorkin ?" Este el IA
tip creat sau e un om viu pe care 1-ati cunoscut ?" Cam
asa era formulata aceasta intrebare, in scrisorile osta-
silor. Cititorii si-au pus-o Inca de pe vremea cind abia
incepusem sa public Cartea despre ostas", in ziare s't
reviste. In unele scrisori, aceasta intrebare era pusa cu
vadita neincredere Ka de un raspuns afirmativ, iar din
altele reiesea clar ca cititorul nu are nici o indoiali in
ceea ce priveste existenta unui Tiorkin viu", ci voia doar
sa stie dad nu cumva face parte din cutare divizie
a noastra" ? Iar faptul cä unele scrisori erau adresate
nu mie, autorului, ci chiar lui Vasili Tiorkin, constituie
si el o mkturie a rispindirii credintei ca Tiorkin este
o fiinta vie".
Pe scurt, a dainuit si dainuie pina acum in rindurile
cititorilor parerea cii Tiorkin este un om, un soldat cu
nume oarecare, care face parte dintr-o anumità unitate
militara, cu un anumit numar de oficiu postal militar.
Mai mult decit atita, scrisorile in prozA si in versuri
ale cititorilor exprimä dorinta ca lucrurile si se petreaci
chiar asa, adica Tiorkin sä nu fie un erou imaginar.
234
www.dacoromanica.ro
 Cu riscul de a nu satisface aceasta dorinta simpla a
cititorului dorinta- pe care o apreciez mult n=am
putut i nu pot sä afirm (asa cum au facut-o o fac
i

unii scriitori), cà eroul meu nu este o figura imaginal*

ci traieste sau a trait prin cutare loc i Ca I-am intilnit
cindva in cutare imprejurari.
Nu, Vasili Tiorkin, asa cum se prezinta el in carte,
este un personaj imaginar de la inceput pina la sfirsit,
un erou al inchipuirii, o creatie a fanteziei. cu toate
ca trasiturile pe care le-am imprimat acestui erou le-am
observat la multi oameni, nu l-as putea socoti pe nici
unul dintre ei drept prototip al lui Tiorkin.
Fapt este CA el n-a fost conceptit si creat numai de
mine, ci de catre multi altii, printre care si unli literati,
dar in cea mai mare parte neliterati i, in mare masura,
chiar de corespondentii mei. Ei au participat in mod,
foarte activ la crearea lui Tiorkin, de la primul pina Ia
ultimul capitol si Inca astazi ei continua sa desavir-
seasca aceasta figura in diferite sensuri i aspecte.
Am sa explic aceasta in cadrul raspunsului la a doua
intrebare, care mi se pune intr-un numar mult mai mare
de scrisori si anume :
«Cum a fost scris poemul Vasili Tiorkin" ?1,
Cum a fost Email o asemenea carte ?"
Ce v-a servit drept material pentru ea si care a lost
punctul de plecare ?"
N-a fost .cumva Tiorkin insusi autorul ?"
Aceasta intrebare n-o pun numai masele de cititori,
dar si oamenii care se ocupa in mod special de lite-
ratura studentii care ii pregatesc proiectul de diploma
si care si-au ales ca tema poemul Vasili Tiorkin",
profesorii de literatura, scriitorii si criticii literarf, bi-
bliotecarii i conferentiarii.

235
www.dacoromanica.ro
 Am sa incerc sa povestesc cum s-a nascut", Tiorkin.
Vasili Tiorkin", repet, -este cunoscut cititorilor, in pri-
mut rind celor din armatA, Inca din anul 1942. Dar
Vasia Tiorkin" era cunoscut inca din anii 1939-1940,
din perioada campaniei din Finlanda. In vremea aceea
lucrau la ziarul Circumscriptiei militare din Leningrad,
Na straje rodini"9, un grup de scriitori si poeti :
N. Tihonov, V. Saianov, A, $cerbakov, S. Vasentev,
T. Solodar, precum i autorul acestor rinduri.
Dezbatind odat5, impreunA cu colectivul çle redactie,
problemele i caracterul activitAtii noastre la ziarul mi-
litar, am hotarit cA trebuie s5 infiintAm un fel de Colt
umoristic" sau de foileton sAptaminal, lucru in colectiv,
care sa cuprindä versuri si desene. Ideea aceasta nu era
ceva nou pentru presa militara. Dupa modelul muncii
agitatorice a lui D. Bednii §i V. Maiakovski, in anii de
dup5 revolutie, exista traditia de a publica in ziare de-
sene satirice cu explicatii in versuri, cuplete, foiletoane
in serie, intitulate de obicei In timpul liber", In su-
netele armonicii ostAsesti" etc. Existau acolo uneori
personaje conventionale, care apareau in mai multe
foiletoane, succesive, in chip de bucatar mucalit, precum
si pseudonime caracteristice ca : Nea Sisoe", Mo§
Egor", Tunarul Vania", Lunetistul". IR tineretea mea,
la Smolensk, am avut legaturi cu o astfel de activitate
literal% la ziarul regional Krasnoarmeiskaia pravda"
si la alte reviste.
Asadar, noi, scriitorii, care lucram la redactia ziarului
Na straje rodini", am hotArit sA cream un personaj
care s5 aparA intr-o serie de desene atragatoare, cu
explicatii in versuri. Acesta trehuia sa fie un ostas

I) Na straje rodInV' La straja patrlei". (N. red rom.)

236
www.dacoromanica.ro
vesel, norocos, o figura conventionala, de larga circu-
latie. Ani inceput sa-i cautam un nume. Pornisem de
la aceeasi traditie a colturilor umoristice" din revistele
Armatei Rosii care isi aveau pe atunci figurile lor cu-
noscute, cum ar fi : Pulkin, Muskin sau chiar Protir-
kin') (de la cuvintul tehnic protirka" obiect ce se
foloseste la curatatul armei). Numele trebuia sa fie
semnificativ, cu o nuanta satirica, hazlie. Cineva a pro-
pus sa-1 numim pe eroul nostru Vasia Tiorkin Vasia,
nu Vasili. S-a mai propus Vania, Fedia si nu mai stiu
cuin, dar I-am ales pe Vasia. Asa s-a nascut acest nume.
Aici e momentul sa ma opresc la una din intrebarile
unui cititor, referitoare tocmai la numele lui Vasili
Tiorkin.
Maiorul M. M-v, din Moscova, scrie in scrisoarea sa :
«De curind am citit romanul Vasili Tiorkin", al lui
P. D. Boborikin. Si ca sa spun cinstit, am fost foarte
revoltat : ce legatura ar putea fi intre Vasili Tiorkin al
durnneavoastra si al lui ? Ce asemanare exista intre
Vasia Tiorkin al dumneavoastra soldat sovietic cit
experienfa, destept, vesel, care a activat in timpul Ma-
relui Razboi pentru Apararea Patriei si care si-a aparat
tara cu atita abnegatie si eroism si negustorul
viclean, fatarnic si fail scrupule, Vasili Ivanovici Tior-
kin, din romanul lui Boborikin ? Asadar, de ce ati ales
pentru eroul dumneavoastra (si al nostru) un nume sub
care se ascunde un anumit tip care a mai fost descris
in literatura noastra ? Ati fost oare condus de consi-
derentul ca ar exista vreo asemanare intre personajul
decris inainte si cel creat de dumneavoastra ? Dar asta

1) Pulkin, Muskin, Protirkin nume propril, a aror semni-

ficatie transpusa In romtneate ar ft: Glontoi", Tunarlci",
Vergia". (N. red. rom.)

237
www.dacoromanica.ro
este o jignire pentru soldatul calit Vasia Tiorkin I Sau
poate C o imp1 Intimplare ?)
Mkturisesc ca despre existenta romanului lui Bobo-
rikin am aflat de la unul din prietenii mei scriitori, mai
in virsta, cind o bung parte din Tiorkin" fusese publi-
cata. Mi-am procurat rornanul, 1-am citit f5rà vreun
interes deosebit si am continuat sa lucrez la opera mea.
Acestel potriviri de numb, a lui Tiorkin cu numele erou-
lui lui Boborikin, nu 1-am acordat si nici nu-i acord
vreo importanta- N14 exist5 absolut nimic comun intre
ei. Poate c5 unuia dintre noi, cei care dutam un mime
pentru personajul foiletoanelor din revista Na straje
rodini", i-a venit 1ntimpl5tor In minte aceast5 imbinare
de prenume cu numele de familie, timas In memorie din
cartea lui Boborikin. Si totusi, m5 indoiesc : nou'a ne-a
trebuit atunci tocmai Vasia si nu Vasili, iar pe eroul
Iu Boborikin nu-I poti numi cu nici un chip Vasia nu
I s-ar potrivi deloc.
Cit despre faptul ca mai tirziu am inceput sa-1 nu-
mesc pe Tiorkin mai mult Vasili decit Vasia, asta-i alt-
ceva. Intr-un cuvint, nu e vorba aici nici de o umbra
de imitatie". Exista pur i simplu un nume. de familie
rusesc Tiorkin, cu toate ca inainte mi se pgrea ca acest
nume 1-am creat" noi, nume care n-are nici o leg-Agfa
ca verbele tereti" (a freca), peretirati" (a freca, a
rade, a sterge) etc.
Si iatä acum una dintre primele scrisori din partea
corespondentilor mei, cu privire la Carte despre ostas",
de pe cind se publica in revista Frontului apusean :
«Redactia Krasncrarrneiskaia pravda", poetului A.
Tvardovski.
Tovar5se Tvardovski, vA intrebam : nu s-ar putea ca,
in poemul dumneavoastr5, s5 se schimbe numele de
238
www.dacoromanica.ro
Vasili tn Viktor, intrucit Vasili il cheama pe tatAl meu,
care are 62 de ani, iar eu, fiul lid, tint Viktor Vasilie-
vici Tiorkin, comandant de pluton. Ma gasek pe fron-
tul apusean, la artilerie. Dad se poate, atunci schim-
ball numele eroului, iar rezultatul va rog sA mi-1 comu-
nicati pe adresa i Of. post. militar 312-668 regimentul
de artilerie, div. 2, pentru Viktor Vasilievici Tiorkin.»
Probabil cA nu este singuruL care poartA acelas nume
cu eroul Cartii despre ostas".
Ma fritorc insa la Tiorkin" cel din perioada luptelor
din Finlanda.
Eu am fost insArcinat sa scriu introducerea la seria
de foiletoane initiate. Trebuia sa prezint un portret"
chiar si de ansamblu al lui Tiorkin, si sa stabilesc, ea
sA spun asa, tonul, felul nostru de a ne adresa mai
departe cititorului. Inainte de asta, publicasem in ziarul
La straja patriei" o poezie scurta Popas", scrisä sub
impresiile directe, imediate, pe care le-am cules in urma
vizitArii unei divizii. Aceasta poezie continea, printre
altele, versuri ca acestea :

Om de treabd, ce sa spui,
Fu bdtrinut care
'Sus pe roate cel dintii
A ON mincare...

Pentru mine, care pinfi atunci nu mai fusesem in ar-

mata (daca nu socotim timpul scurt petrecut in cam-
pania de eliberare din Bielorusia apuseana) si care nu
mai tratasem subiecte militare", aceastA poezie a fost
primul pas pe calea Insusirii noii tematici, a unui mate-
rial nou. Nu aveam Inca deloc sigurantA, ma tineam
de ritmul si de tonalitatea mea obisnuitä (in genul, sa
., 239
www.dacoromanica.ro
spunem al lui Mos Logni la"). In introducerea mea
pentru Tiorkin", care. se lucra in colectiv, am recurs
la aceastä manieri folosità mai inainte, care mi s-a
p5rut cea mai potrivita pentru noul material, 'pentru
noua tematici. Citez citeva strofe din acest inceput"
al lui Tiorkin" :

Vasia Tiorkin? Cine-1 el?

Am sd-i spun pe nume:
Om ca el, de-acelaf fel,
Sint pulini pe lume !

Nu-i vreun flume cu ecou,

Nu prea sund, poate.
El e insd un erou,
Gloriei e frate.

0-ntrebare ar mai fi :
Pentru ce anume
Nicdieri Vasili, ci
Vasia i se spune?

Pentru ca i-e drag oricui

Si, sunind mai bine,
Vasia pared dacd-i spui
E iubit de-oricine...

E legat fi-n umeri lat

Ca un Sfartnd-Piatrd.
Vesel, lumea a umblat
Lumea i-a fost vatrd.
240
www.dacoromanica.ro
 Si luptind fi-oriunde-1 pui,
Bund treabd face :
Vasia insd-ntil 0-nal,
Sd mdnince-i place.

Dar in schimb dumani destui

A urcat fi-i urcd
Sus, in baioneta lui,
Ca pe znopi in furcd...

$i oricit de ostaq sadea

Vasia Tiorkin pare,
Fdrd glume n-ar putea I
Fara ptii moare /1)

Voi face observatia cd din momentul cind rn-am apu-

cat de Tiorkin" al meu, cel de astdzi, trdsdturile acestui
portret s-au schimbat radical, incepind cu trdsdtura
esentiald :

Tiorkin !... Cine-i el, nu zdu ?

Am sd-i spun pe nume :
...Tiorkin dsta-i un f leicau
Cum sint mulfi pe lume.

$i s-ar putea spune ca acest rnotiv explicd indeajuns

de ce In primul caz, eroului i s-a dat numele de Vasia,
iar in al doilea, de Vasili Tiorkin.
Toate foiletoanele ilustrate care au urmat, compuse
de colectivul de autori, purtau titluri neschimbate :

, Blblioteca de front a ziaruluf Na straje rodint Vasia

Tiorkin pe front". Editura Iskusstvo", Leningrad, 1940. (N.
red. ruse.)

241
16 - c. 654
www.dacoromanica.ro
 Cum Vasia Tiorkin... (a %cut cutare i cutare...).
Am si citez ca exemplu foiletonul «Cum a prins Vasia
Tiorkin o limbä".>')

Brazi. Zapadei. Fulgi usori.

Tiorkin, patruleazd-n zori...
Pe *add, in halat,
Vasia-i bine camuflat.

Vine-un finlandez. E-o fiara.

Un fascist... Pe schiuri zboard.
Cdtre Tiorkin se indreaptd
Nici rtu stie ce-1 asteaptd.

Tiorkin, vezi, cu grifei mare,

la 'netsurf de camuf tare :
Pind-n git se vird-n nea.
Una s-a fdcut cu ea.

Tiorkin, trambulind pare...

Finlandezul, cic-o sare...
Cind s-o sard ins& hop 1
...S-a sfirsit cu tine, stop !

Bund-i camuflarea, bund,

Recunoasterea-a mers struna.

Tiorkin pe dusman din spate,

L-a adus la unitate.

1) In rusote Iimbit" se spune pe front unui ostaa

prins, care poate furniza Informal. (N. trad.) 000'
242

www.dacoromanica.ro
 S-ar parea c5 am ales un exemplu slab, dar i cele-
lalte pasaje in care este vorba despre felul: «cum i-a
fAcut Vasia Tiorkin" prizonieri pe incendiatorix., cum
I-a acoperit pe fiecare cu un butoi i apoi, multumit,
s-a asezat si el deasupra i i-a aprins figara", cum a
adus un raport, zburind pe schiuri deasupra apei agi-
tate, mai sus decit p5durea",zburind mereu, inainte
peste munti si cascade", «cum a scos cu un cirlig, tr5-
gindu-1 de fundul pantalonilor", din cabina unui avion
dusman pe unul din Schutz-Korp1)) toate fac acum
impresia cA sint expuse naiv, c5 actele eroice" ale lui
Vasia sint neverosimile i cà povestirile nu au prea
mult union
Eu cred cà succesul pe care 1-a avut Vasia Tiorkin"
in rAzboiul finlandez se poate explica prin/nevoia pe
care o are ostasul de a fi inveselit prin ceva care, chiar
dad nu corespunde realitAtii aspre de fiecare zi a fron-
tului, invAluie in ceva aproape feeric tocmai aceasti
realitate insAsi si nu un material abstract, de basm.
Mai cred, de asemeni, ca o mare parte de succes trebuie
atribuità desenelor lui B. Briskin si V. Fomiciov, exe-
cutate parca in stil de desene animate i adeseori fiind
CII adevarat atragatoare.
Dealtfel s-a afirmat de nenumarate ori ca ilustratiile
lui 0. Vereiski la Carte despre ostas" sint foarte potri-
vite cu stilul i continutul cArtii. E adevarat. Vreau sa
mai spun doar ca, spre deosebire de Vasia Tiorkin",
nici un vers din Vasili Tiorkin", la care ilustratiile au
fost facute de tovarAsul meu de front, pictorul 0. Ve-
reiski, n-a fost scris ca text pentru un desen deja pre-
gatit, i mi-e greu sa-mi inchipui cum ar fi fost cu

I) S'chutz-Korp organizatle militar5 faseistg- In Finlanda.

(N. red. rom.)
243
www.dacoromanica.ro
putinta asa ceva. Cu Vasia Tiorkin" insg, s-a intimplat
chiar asa cu alte cuvinte, se stabilea tema foileto-
nului, pictorii o irnparteau" in sase pgtrate, le com-
pletau cu desene, si abia dupa aceea se fkeau expli-
caiile in versuri.
Dupg ce-si dadeau tributul lor lui ,,Vasia Tiorkin",
sub forma de unul sau doug foiletoane, majoritatea
creatorilor" lui se apucau sa lucreze la altceva, fiecare
dupg inclinatiile i posibilitatile sale. Unii scriau arti-
cole cu terne istorice de razboi, altii schite i povestiri
din viata frontului, altii versuri sau altceva. Autorul
principal al lui Tiorkin" a devenit A. Scerbakov, poetul
ostasilor din Armata Rosie, un vechi colaborator al re-
dactiei.
In rindurile cititorilor-ostasi, Tiorkin" a avut un
succes mult mai mare decit toate articolele, versurile si
schitele noastre cu toate cg pe atunci nu puneam mare
pret pe un asemenea succes. Dealtfel nici nu socotearn
aceste productii drept literaturg. Asa, de pilda, cind
dup5 terminarea razboiului din Finlanda, unul dintre
tovargsii mei de lucru, din presa militarL rn-a intrebat :

Tiorkin" .
La ce lucrez ?" si a primit rgspunsul cá lucrez la
el rn-a amenintat in glurng cu degetul,
vrind parca sa spuna : Nu cumva vrei s5 cred ca-ti
arde acum de asemenea lucruri 1"
Realitatea este ca lucram la Tiorkin", ma gindeam
la el, ilframintam. E greu de spus In ce zi i in ce
ceas am hotarit sa mg apuc de acest lucru, inchinindu-i
toate fortele mele, dar in vara si in toamna anului 1940,
aceasta intentie se infiripase in sufletul meu i inla-
turase din el orice alte planuri i intentii anterioare
E clar ca la aceasta au contribuit impresiile puternice
capgtate in rgzboiul prin care am trecut i dupa care
144

www.dacoromanica.ro
imi era pur si simplu peste putintfi SA ma intorc la
activitatea mea literara obisnuitA.
DupA proiectele mele de atunci, Tiorkin" trebuia sa
imbine in el forma accesibil5, nepretentioasa des-
tinatia precisA a lui Tiorkin" din foiletoane cu se-
riozitatea si poate chiar lirismul continutului. Gindin-
du-ma la Tiorkin" ca la o opera unitarA, ca la un
poem, cautam sä descopAr, sä prind acel moment po-
trivit de plecare" (cum s-a exprimat de curind un cititor
intr-una din scrisorile sale), Vara de care nu puteam
sd pornesc.
Lipsurile vechiului Tiorkin" constau, dupà cum imi
dau acum seama, in aceea cà el s-a nascut din tradi-
tiile unor timpuri apuse, cind cuvintul poetic adresat
maselor era de o simplitate cautata si era corespunza-
tor unui alt niVel cultural si politic al cititorului.
SA ne amintim de poezia lui D. Bednii, Tanka-
Vanka":

la vezi, Vanka : vine Minkel

&I te-apropti nu e chip ;
Dar curaj luindu-si Vanka
Tanka" zdupa in nisip 1

Tanoul, spaima e-n rdzb4il

Dar cd-i tanc, sau ca" e drac
Cine-1 dirz nu da-napoi :
Tot ti vine lui de hac...

Numai faptul ca aci tancul se numeste Tanka" in-

dreapta aceste versuri profund satirice in perioada raz-
boiului civil ; in afara acestei epoci, ele constituie un
anacronism evident.

www.dacoromanica.ro
245
 Acum, insa, conditiile erau altele. Altii erau si citi-
torii. Este vorba de fiii acelor luptatori ai revolutiei,
pentru care au scris cindva versuri, cuplete si strofe
satirice D. Bednii si V. Maiakovski. Acesti cititori erau
oameni cu carte, ridicati din punct de vedere politic,
crescuti in regitn sovietic si care se bucurasera de bi-
nefacerile culturii. Acesti oameni conduceau masinile
puternice de pe acea vreme si intimpinau cu focuri
tancurile inamicului, pe care nimeni nu le mai numea
tanka".
In primul rind, rn-am apucat si-mi insusesc, ca sa
spun asa, materialul acumulat in timpul razboiului, care
pentru mine nu a fost numai primul razboi, dar si pri-
mul meu contact mai grins cu ostasii. In zilele de
lupta, am simtit profund ca armata noastra nu este
o lume diferita de societatea noastra obisnuita, ci ca
ea este formatA din aceiasi oameni sovietici, aflati insa
in conditiile vietii de militarie si de front.
Am transcris pe curat notitele mele din carnetele, si
am mai adaugat cite ceva din memorie. In acest ma-
terial, nou pentru mine, fiecare amanunt imi era drag:
orice fotografie sau desen, orice dialog, orice cuvint
izolat, orice detaliu din viata frontului. Dar mai ales
inti erau dragi oamenii cu care ma intilnisem, pe care-i
cunoscusem si cu care statusern de vorba in istmul Ka-
reliei. $oferul Volodia Artiuh, fierarul artilerist Grigori
Pulkin, comandantul tanchist Vasili Arhipov, aviatorul
Mihail Trusov, infanteristul Alexandr Poskonkin, medi-
cul militar Mark Rabinovici toti acestia si multi altii
cu care am stat indelung de vorbä ,. cu care imi petre-
ceam noptile in vreo cazemata sau undeva, pe linia fron-
tului, in vreo casuta ticsita de oameni nu reprezen-
tau pentru mine niste simple cunostinte trecatoare din
246
www.dacoromanica.ro
activitatea mea de ziarist, cu toate a pe cei mai multi
dintre ei nu i-am v5zut decit o slnguri dat5, in treac5t.
Despre fiecare din ei am §i scris cite ceva schite sau
versuri ; lucrind la ele, in mod firesc eram obligat sà-mi
selectionez impresiile, proaspete inc5, adica intr-un fel
sau altul sa-mi insu§esc" tot ce era in leggturi cu
acqti oameni. Intentionind s4-1 scriu pe Tiorkin", con-
tinuam sä ma gindesc la ei, sà-mi conturez in mine
caracterele acestor oameni, ca pe acelea ale unor oameni
din prima generatie de dup5 Octombrie.
Nu razboiul, oricum ar fi lost el notam in car-
netelul meu a dat na§tere acestor oameni, ci ceea
ce fusese inainte de räzboi, ceva cu mult mai maret !
Revolutia, colectivizarea, riotrl regim. Pazboiul doar a
dezvaluit, a scos in mod clar la lumina aceste calitati
ale lor. E drept ch" §i räzboiul a contribuit cu ceva".
Si mai departe : Simt CA armata va fi pentru mine
o teed tot atit de scumpa, ca qi tema reconstructiei
vietii de la tare', iar oamenii ei imi sint tot atit de dragi
ca §i oamenii satului colhoznic ; dealtfel, in cea mai
mare parte, sint aceia§i oameni.
Sarcina mea este sa pAtrund in lumea lor sufleteasc5,
s'a simt a fac parte din aceea§i generatie cu ei (un
scriitor are virsta oric5rei generatii). Copilaria, ado-
lescenta §i tineretea lor s-au desfA§urat in conditiile
Puterii Sovietice in §colile de pe lind uzine, in
satul colhoznic, in §colile superioare sovietice. Dar la
formarea con§tiintei lor a contribuit §i literatura noastr5".
Eram entuziasmat de frumusetea sufletului lor, de mo-
destia, de nivelul fruit al con§tiintei lor politice, de pu-
terea lor de a-§i descreti fruntea §i de a nu-§i pierde sim-
WI umorului, chin in clipele de grele incerari prin care
le-a fost dat s5 tread in timpul rizboiului. Am simtit
247
www.dacoromanica.ro
ea tot ceea ce am scris despre ei in versuri si in prozA
inca rnt oglindeste totul. Inapoia iambilor si troheilor,
inapoia limbajului gazetaresc folosit in povestiri, rarni-
neau ascunse undeva existind doar pentru mine si
felul viu, original de a vorbi al fierarului Pulkin, sau al
aviatorului Trusov, si glumele sau felul de a fi al celor-
lalti eroi vii.
Am citit tot ce aparuse in presa referitor la razboiul
din Finlanda schite, povestiri, amintiri ale celor ce
au trecut prin focttl rizboiului. Ant citit cu pasiune tot
ce era in legatura, intr-un fel sau altul, chiar pe plan
neliterar, cu acest material. Impreuna cu S. I. Marsak,
am stilizat dupa aceea amintirile generalului-maior V.
Kasuba, Erou al Uniunii Sovietice, publicate mai tirziu
in revista Znamia".
Din ordinul Directiei politice a' Armatei Rosii, am
plecat cu Vasili Grossman la una din diviziile venite
din istrnul Kareliei, cu scopul de a-i face istoricul. De-
altfel, in manuscrisul istoricului acestei divizii se ga-
seste un episod, scris de noi, dupa expunerile unor par-
ticipanti la o operatiune militarA, episod care a stat la
baza unuia din, capitolele viitorului Tiorkin" Pod
de vase". In toamna anului 1940, am plecat la Viborg ;
acolo se afla divizia 123, in mijlocul cAreia ma aflam
in timpul strapungerii Liniei Mannerheim". Avearn ne-
voie sa cercetez locurile luptelor, sa ma intilnesc cu cu-
noscutii din divizie. Toate acestea numai pentru Tior-
kin".
Incepusem sa fac tatonari in ceea ce priveste masura
versului pentru Tiorkin", sa astern unele inceputuri,
introducer], reluari :

.- 248
www.dacoromanica.ro
 Dincolo de riul Sestra
Prin neimetii uriasi,
Ca eroi in timpu-acesta
Luard Steaua" multi ostasi.

Luptele se dau departe

Intre mlastini, intre brazi,
Unde multi gdsit-au moarte
Glorioasd, de viteaz...

Sim team din ce in ce mai mult ea tocmai acest ritin

troheul de patru picioare este cel potrivit pentru
acest poem. Facusem si alte incercari. Adesea mi se pa-
rea ca troheul de patru picioare face ca lucrarea mea
sa semene prea mult cu versul simplist al vechiului
Tiorkin". Voi putea folosi diferite masuri de vers, ma
gindearn eu, insa un singur ritur va servi drept temelie
poemului".
Am incercat sa-1 scriu pe Tiorkin" si in anapest. Din
aceste incercari s-a nascut mai tirziu, nici eu nu stiu
cum, o poezie : Cind vei trece pe drumul parcurs de
coloane"...
Dealtfel, capitolul Pod de vase" Il incepusem si in
felul urmator :

Mori, trdiesti, sau te-acoperi de glorii

Trecerea riului o-ncepurdm cu zorii.
-
Tarmu-n trepte abrupte venea...
lar pddurea,-n creneluri intreaga,
Peste apii-n adinc se-oglindea
Neumblatd si neagrd.
I os sub noi, se-ntindea fdrmul drept
Mozolit in zeipezi noroioase,

www.dacoromanica.ro
249
 Rupt, in sloiuri...
lar trecerea riului
A-nceput pe la qase...

Multe cuvinte de aici au fost folosite pentru ince-

putul capitolului Pod de vase". Ritmul acesta, ins5,
nu mergea. Pesemne ea mAsura acestui vers nu s-a
ri5scut din insiruirea &eased a cuvintelor, ci a avut
o notà fortat5, si de aceea nu merge" imi notasem
eu, renuntind la acest Inceput de capitol. $i acum mai
consider, in general, cä trasura unui vers nu se naste
dintr-un vulet" Mil cuvinte, despre care vorbeste, de
pada', Maiakovski, ci din cuvinte, din imbinarea lor
fireasc5, proprie vorbirii curente. lar dacä aceste im-
binári pot fi exprimate printr-una din asa-zisele mAsuri
canonice, atuncl ele o subordoneazA pe aceasta si nu
Myers ; nu mai este un anumit iamb sau troheu (un
num5r anumit de vocale si consoane aceasta este
doar o mfisuri extrem de conventionali, abstract5), ci
se naste ceva cu totul original, ca un fel de mAsurà
nou5. Primul vers din Pod de vase", vers intrat in
asa-zisul leit motiv" al ei, care straate intregul ca-
pitol, a devenit insusi cuvintul pereprava" 1) care se
repetà, si a c5rui intonatie iti red5 parcA tot intelesul
acestui cuvint :

Pod de vase, pod de vase...

M-am gindit atit de mult, am cautat sä-mi inchipui

in toatä naturaletea lui episodul trecerii peste riu, care
a costat multe jertfe omenesti, care a cerut mult5 in-

1) Pereprava trecerea rtulul pe un pod de vase. (N. red.

rom.)

250
www.dacoromanica.ro
cordare morala i fizica din partea oamenilor si care
s-a intiparit, cred, pentru totdeauna, in mintea celor
care I-au infaptuit, am retrait atit de adinc toate aces-
tea, incit deodata am exclamat in gind:
Pereprava, pereprava...

$i am crezut" in el. Am simlit cá acest cuvint nu

poate fi pronuntat altfel decit 1-am pronuntat. El gx-
prima tot ceea ce reprezinta : lupte, singe, pierderi,
frigul grozav al noptii i eroismul oamenilor care mor
pentru patrie.
Desigur ca nu am fkut nici o descoperire" aici. Me-
toda repetArii unui cuvint la inceputul strofei s-a fo-
losit si se foloseste in poezie, i in cea scrisä, si in
cea orall In cazul de fata insa, pentru mine, aceasta
era o descoperire : se nAscuse un vers, de care nu ma
mai puteam lipsi. Nici nu ma mai gindeam daci e un
troheu sau nu, pentru ca nici un troheu dig lume nu
continea acest vers i acum acest vers determina to-
nul i felul versurilor urmAtoare.
Astfel s-a nAscut inceputul unuia dintre capitolele
liii Tiorkin". In acest timp am scris douà sau trei
poezii despre care nici nu am banuit atunci ca o sA-mi
foloseasca pentru Tiorkin". Dar mai tirziu ele au in-
trat partial sau integral in textul poemului Carte
despre ostas", incetind sa mai fie versuri izolate. De
pilda, era o poezie intitulata Mai bine nu 1"

La rdzboi prin prdfdrie..."

*.a.m.d. ping la sfirsitul strofei, care a devenit strofA
initiala din poemul Tiorkin".

www.dacoromanica.ro
251
 Unele strafe si versuri din poezia Tancul", dedicatti
atunci echipajului format din Eroii Uniunii Sovietice,
D. Didenko, A. Krisiuk si E. Krivoi, au folosit in
cursul capitolului Tiorkin e line.
Inspdimintlitor e tancul care merge la atac..."
Unele insemnari din jurnalul de zi, din primavara
anului 1941, vorbesc despre indoielile pe, care le-am
avut, despre incercgrile, schimbgrile si transformgrile
pe care le-am facut in versurile mele in timpul lu-
crului. Ele spun poate chiar mai mull decit as putea
spune eu azi despre aceastà perioadA de lucru.
«Am scris pinA acum vreo sutg de versuri, dar tot
mi se pare cA le lipseste nervul". Ai impresia 6 tohil
merge de la sine si va iesi cum trebuie, dar cind re-
vezi, constati cA Inca nu ti s-a conturat nimic precis
in minte. Nici nu stii Inca bine ce vrei. Incheierea ca-
pitolului ehte mai clarg decit introducerea. (Tiorkin in
chiloti trece riu1 si in felul acesta restabileste legatura
cu plutonul). Trebuie ca aparitia eroului sA aducg bu-
curie. Acest lucru trebuie pregatit. M-am gindit sa las
deocamdatA pun,cte-puncte" in loc de versuri, dar cind
L-asi nerezblvatA partea grea, nu ai puteri destule nici
pentru cea usoarg. Miine iar am sa-mi bat capub.
«FArg prea multA sigurantA, m-am hotArit sa scriu
simple, oricum. Materialul era de asa naturA, incit
ti se pgrea cA, oricum ai scrie, va iesi bine. Iti fAcea
chiar impresia CA acest material cere o anumitA indi-
ferenta fat5 de formA, dar asta nu era decit o impre-
sie. DeocamdatA nu aveam nimic, afarg de niste schi-
tari... Dar si acestea imi luaserg in parte posibilitatea
sa scriu simplu", sA uimesc pe cititor prin asprimee
www.dacoromanica.ro
252
temei s.a.m.d. Apoi apar altele, cartea Razboiul din
Finlanda", si asta te obligi la mai mult. Coloritul"
exterior al vietii de front s-a dovedit accesibil. Ger, bru-
me', explozia obuzelor, transeele, foile de cort acoperite
de gheala toate acestea le gasesti si la poetul X si
la poetul Y, dar nu gasesti ceea ce deocamdata imi
lipseste si mie, sau exista, insa foarte vag : omul in
sensul individual, Maul nostru", nu un om prezentat
abstract (prin profilul unei epoci, al unei fan etc.), ci
un om intreg, viu, iubit.*
«Dna din acest material nu reusesti sa scoti scintei
adevarate, mai bine sa nu te apuci. Trebuie sa fie bine
nu numai printr-o simplitate" si o oarecare grosolä-
nie" voita, ci pur si simplu sa fie bine sa placa
oricui. Aceasta nu insemneaza, insa, a totul trebuie
cizelat" de la-nceput. (Dealtfel poeziile lui B. sint ne-
reusite, tocmai pentru faptul a, atunci cind scrie, nu
se gindeste la cerintele cititorului obisnuit ci la cercul
sau de prieteni cu gustul lor estetic minor).*
«Inceputul poate fi destul de simplu, fara pretentii.
Apoi, din ce in ce, tinarul nostru incepe sa deving
mai complex. Numai sa nu si-o ia in cap acest Vasia
Tiorkin". Trebuiesc cunoscute cit mai multe antecedente
biografice ale eroului. Ele trebuie sa existe inapoia fie-
arui gest, fiecarei actiuni, fiecarei povestiri. Ele nu
trebuie insä prezentate ca atare. Este destul sd te gin-
desti bine si sa ti le si imaginezi.*
«Greutatea mai constä in aceea ca, de obicei, un ast-
fel de erou comic", primitiv", este prezentat in con-
trast cu tin altul, cu un erou adevarat, liric, superior".
Cu cit exista mai multe digresiuni, cu atit mai mult
te vezi pe tine insuti intervenind in poem.*
25,7

www.dacoromanica.ro
 <Dad pe tine insuti nu te emotioneaza, nu te bucUra,
nu te mir5, macar uneori, ceea ce scrii, atunci nu va
emotiona, bucura sau mira nici pe altii : fie ei cititori,
prieteni sau cunoscatori. Acest lucru trebuie sa-1 intelegi
bine de la inceput. Si sa nu te scuzi niciodat5 fag de
tine insuti, dind vina pe gen", pe material" etc.»
Ziva de 22 iunie 1941 a intrerupt toate aceste in-
doieli, proiecte si cercetari. Toate acestea faceau parte
din viata literara normala, din vreme de pace, care
trebuia de indata lasata deoparte. Toate acestea trebuiau
uitate. In fata fiecaruia dintre noi se ridicau sarcini
mari, care trebuiau de indat5 indeplinite. Am lasat de-
oparte caietele, insetnnärile, notitele, intentiile si pla-
nurile. Pe atunci nici numi dadearn seama ca s-ar putea
sa fie nevoie in razboi de aceast5 munca a mea, intre-
rupta de inceputul marelui razboi".
Acum imi mai explic si in felul urmator de ce rn-am
rupt de planul meu de lucru. In munca mea, in incer-
carile, in eforturile mele, oricit de profunda era it'll-
presia lasata de razboiul cel mic",1) mai existau unele
tendinte de literaturizare. In timp de pace am scris, insa
atunci nimeni nu astepta lucrarile mele in mod deo-
sebit, nimeni nu ma zorea ; parea ca numai pentru
mine era o necesitate de a le scrie. Socoteam CA prin-
cipalul obiectiv pe care trebuie sa-1 urmaresc era forma
pe care s-o gasesc pentru realizarea poemului meu. In-
tr-o oarecare masura mai eram ingrijorat si nelinistit si
de faptul ea nu concepusem subiectul intr-o forma deli-
nitiva : de faptul ca eroul meu nu era, asa cum ar fi
trebuit sa fie, dupa toate cerintele literare, eroul prin-
cipal al poemului ; de faptul ca nu s-a mai intimplat

9 ,,Rtizbolul cel rine" poetul se refertt la rgzboitil cu Fin-

landa, din 1939. (R. red. rom.)
254
www.dacoromanica.ro
ca lucrurile- mari sfi fie scrise intr-o masuri de vers
atit de putin solidS" cum e troheul de patru picioare,
etc.
Mai tirziu, cind impins de cerintele directe ale mase-
lor populare de pe front, rn-am intors pe neasteptate la
proiectul meu din timp de pace, am ris de toate aceste
prejudeciti, consideratii i temeri.
PinS atunci ins5, ISsasem totul de o parte, ca sà ma
pot ocupa numai de ceea ce impunea noua situatie.
In calitate de corespondent special, mai precis in ca-
litate de scriitor (exists o astfel de ocupatie in sisternul
presei militare) am venit pe frontul de sud-vest, la re-
dactia revistei Krasnaia Armia" I), si am inceput sä
fac ceea ce fSceau toti scriitorii pe front.
Scriam schite, versuri, foiletoane, lozinci, manifeste,
cintece, articole, note intr-un cuvint de toate.
lar cind in redactie a apArut ideea de a se introduce
un foileton permanent cu desene, I-am propus pe Tior-
kin", dar nu pe al meu, cel ISsat acas5, intre filele caie-
telor, ci pe acela, destul de cunoscut in armatS, din
timpul campaniei din Finlanda. Acd Tiorkin" avea multi
frati" i tovarasi de o virstà cu el", in diferitele pu-
.blicatii de pe front, atita numai c5 ei purtau nume di-
ferite.
Redactia noastr5 de pe front dorea si ea s5 aib5 un
erou al ei".
El a fost botezat Ivan Gvozdiov" si a aparut in re-
vista, alAturi de rubrica Tragere directà", mi se pare,
pina la sfirsitul razboiului. Citeva scurte capitole din
acest Ivan Gvozdiov" le-arn scris in colaborare cu-poe-
tul Boris Paliiciuk ; i aceasta nu avea, repet, nici o le-

1) "Krasnaia Armia" Armata Roaie". (N. red. rom.)

255
www.dacoromanica.ro
gatura cu proiectele mete din timp de pace, privitoare
la Tiorkin". .
Pe front, unul dintre tovarasi imi daruise un caiet
gros, cu coperte rezistente de musama, dar cu file de
maculator", de calitate proasta, aspre, care sugeau cer-
neala. In acest caiet lipeam sau prindeam in bolduri
productia" mea de fiecare zi, taieturi din ziare. In
conditiile vietii de front, cind te mull din loc in loc,
cind dormi pe unde apuci, cind in fiecare ceas trebuie
sa fii gata pentru noi dislocari", sa fii mereu gata pen-
tru adunare, acest caiet, pe care-I purtam in ranità, de-
venise pentru mine un object universal ; el imi tinea loc
de portofel, dosar de arhiva, sertar de birou si de tot ce
vrei. El intretinea in mine simtamintul, desi conventio-
nal, insa foarte important intr-o astfel de viat5, al pas-
trarii ordinii in gospodaria mea personala".
Pe atunci nu cercetam acest caiet. Rasfoind.u-1 astazi
insa, imi dau seama ca, in activitatea mea gazetareasca
de atunci, asa de variata ca gen, am realizat foarte
mult pentru viitorul meu Tiorkin", fara s5 ma gindesc
la asta, fara sa prevad pentru versurile si proza de acolo
alt5 viata decit aceea a unei poezii de revista cu
viati de o zi.
Ca realizare literara, Ivan Gvozdiov" era, poate, mai
bun decit Vasia Tiorkin", dar el nu s-a bucurat de acelas
succes. In primul rind, nu era ceva nou ; in al doilea
rind si asta era principalul cititorul se schimbase.
Nu mai era un razboi de transee, cind timpul liber al
ostasului, chiar si in conditiile aspre ale vietii de front,
il predispune la citit si la rasfoitul a tot ceea ce cores-
punde cit de cit intereselor si gusturilor lui. Revista nu
venea cu regularitate in unitatile militare, care se aflau
de fapt, intr-un mars continuu. Dar si mai important
256

www.dacoromanica.ro
este faptul ca starea de spirit a maselor de cititori era
determinata nu numai de greutalile obiouite ale vietii
de front, ci de numeroasele evenimente, triste §i ame-
Aintaloare, ale rAzboiului : retragerea, despartirea osta-
Oor de cei dragi i apropiati fama§i In spatele frontu-
lui, la du§man, grija permanenta pe care o aveau cu
totii fata de soarta patriei, pusa la grele incerdri. Totu§i,
si in aceasta perioada, oarnenii erau oameni, simteau ne-
voia sa se odihneasca, sA uite de necazuri, sau s5 se
mai distreze putin, in timpul unui scurt popas sau in-
tr-un rAgaz dintre doua bombardamente sau focuri de
artilerie. Astfel Gvozdiov" era citit, lAudat ; revista
era Rarcursa", incepind cu rubrica Tragere directa".
Acesta era un foileton, consacrat unui anumit episod din
activitatea din timpul razboiului a cazacului Gvozdiov"
(spre deosebire de V. Ttorkin infanterist Gvozdiov
era cazac poate tocmai din cauza ca pe front erau
foarte multe unitati de cavalerie).
lath', de pildä :

Lupta grea. N-a lost (le joacd.

Bucatarul fu rend...
lar Gvozdiov, de, ce sa facd?
Buctitar a devenit.
Ce-i in mina nu-i minciuna,
Vite-ap e la rezbel...
Bun piperul. Ceapa-i band.
Bun si-un fir de pdtrunjel.

Merge bine, merge strund.

Apa luluind fierbea...
Cind, deodata, iar furtund
Neamjul, vez'ca, far trdgea !
257
17 - c. 6340 www.dacoromanica.ro
Lupta-i luptd, masa-i masa...
Lucru sfint, neaptirat :
Dacil sub pddurea deasd
Dud cazanul, 1-al salvat I

Clocoteau obuze-avane.
Ciorba clocotea cu rost.
Dar si-aicea : avioane l
Hai, Gvozdiov, la addpost.
Ciorba ca sa lath bine,
la cu tine si-acel cos
Cdci sd Iasi nu se cuvine
Vre-un cartof cu coajd-n bors.

Dar sti vezi ce intimplare I

Greu descurci asa mister
Chlar acolo, hop cd sare
Un parasutist, din cer.
...Iute-acoperi cazanul,
Pusca repede si-o ia,
Scurt, Gvozdiov finti dusmanul...
Ce te bagi in ciorba mea?

Ciorba-i gata... Pasdmite

N-a trecut jumate ceas
.i. Gvozdiov turna-n marmite
Borsul duke, cald si gras.
Lupta nu se potoleste,
Dar prin ea fdcindu-si kc,
El, cu ciorba lui, porneste
Ceitre linia de foc.
Cok-n f uierul de moarte,
Sub collet colo jos,
258
www.dacoromanica.ro
 Bucdtarul 41 imparte
Borpl straptic de gustos.
...Cine la osta# dä masd
5i la vreme i gustoasa
Precurn scrie la ceaslov?
El e ! El : Ivan Gvozdfov...

Existau diferite povestiri de-ale lui Ivan Gvozdiov, pc

diferite terne de actualitate din viata frontului. Iat5, de
pita o discutie despre insemnatatea p5strarii secretu-
lui militar : Despre 1imb5 (stai i ascultä cuvintul ca-
zacului Gvozdiov)" :

Cind, de la natura
Oriqicine-al fi
Ai o limba-n gurd,
Trebui sä fi-o

Sau Cuvint de salut de la cazacul Gvozdiov, ostasi-

lor din a Noukeci i noua", cu ocazia decorgrii acestei
divizii pentru glorioase fapte de arme. Dar iat'à foile-
tonul pe tema : «Ce inseamn5 Sabantui" (din discutiile
cazacului Gvozdiov cu ostasii, sositi pe front)» :

Care-i nou. in bdtdlie

Asta-1 trebuie oricui
Printre allele sd file
Ce e aia sabantui"...

AceastA discutie era destul de aseman'atoare, n ce pri-

veste forma si sensul, cu -discutia lui Tiorkin" pe aceeas
tern5, in viitoarea Carte despre ostar.
2,39
www.dacoromanica.ro
 De unde vine acest cuvint in Tiorkin" si ce insem-
neaza el exact ? Aceasta intrebare mi se pune foarte
des si in scrisorile de la cititori si la sezatorile literare,
si chiar verbal, in Intilnirile mete cu diferiti oameni.
Cuvintul sabantui" exista in multe limbi si, de
pilda, in limbile turanice inseamna sarbatoarea termi-
nkii muncii cimpului : saban=plug, tui=sarbatoare.
Cuvintul sabantui" 1-am intilnit prima data pe front,
la inceputul toamnei anului 1941, undeva prin r,aionul
Poltava, intr-o unitate de apkare de acolo. Acest cu-
vint, cum se intimpla adeseori cu cuvintele si expresiile
indragite, era folosit si de comandantii de stat major
,i de artileristii bateriilor, din prima linie, si de locui-
torii satului, unde se stabilise unitatea. El exprima §i
atacurile false ale inamicului In cite un sector al frontu-
lui si demonstratia strapungerii liniei de front, si ame-
nintarea reala din partea dusmanului, si pregatirea
noaStra de a-i oferi un banchet". Ultima expresie este
cea mai apropiata de sensul ei initial, iar ostasul obis-
nuieste in general sa foloseasca in mod ironic cuvinte
Ca banchet", zacusca" etc.
Ca motto la unul din capitolele din Fata capitanu-
lui", A. S. Puskin foloseste versurile unui vechi cintec
soldatesc :
Cili traim in fortareafa,
Piine, apa-avem... f i viala !
Vin dusmanii cd-i cunosti
La placing si la pirosti?
...Noi cu tunuri, berechet,
Las' c-o sa le dam banchet !
Cuvintul sabantui", eu si cu tovarasul meu de lucru
de la redactie, S. Vasentev, I am adus din calatoria
260
www.dacoromanica.ro
noastra de pe front Eu i-am folosit in foiletonul meu ;
S. Vasentev in schita sa, numità chiar Sabantui".
In primele saptamini dupa razboi, scrisesem un foile-
ton S-a intimplat in zori". Impreund cu foiletonul des-
pre Sabantui" i poezia Popasul", scrisa la inceputul
campaniei din Finlanda, el mi-a servit mai tirziu drept
ciornä pentru capitolul din Tiorkin" intitulat si el :
Popasu1".
S-a-ntimplat ta zori, frafie,
Sa ma ia sudori fierbinfi...
Nemfii Tancuri
Zau?
Vreo mie...
Chiar o mie? Nu ma minfi ?
Cum? Nu crezi ce-fi spun eu fie?
Cum sa cred? Pai ce, sint prost?
Bine. N-or fi fost o mie !
Dar cinci sute tot au fost...

Accasta este o prelucrare in versuri, pe o tetn'à din

viata de front, a unei vechi poezioare gen fabula
despre mincinosul care minte de frica, un model de
improvizare In versuri, care se facea de cele nii multe
ori la iuteali, dupá necesitatile planului revistei de a
doua zi. Asa am lucrat si la Gvozdiov", impreurià cu
B. Paliciuk. Tot asa la ciclul, Despre mosul Danila"
eu fiind, de fapt, primul ei autor, apoi la ciclul despre
soldatul neamt Willy Muller in Rasarit", la care am
participat foarte putin, apoi la transpunerea cintecelor
populare Katiusa", Pe drumuri ostasesti" si la tot felul
de alte mici lucrari in versuri.
Este adevArat c i in aceste scrieri se strecura cite
ceva din umorul caracteristic limbajului plastic al sol-
- 261
www.dacoromanica.ro
datului, din cuvintele care se creau pc front si cap5tau
o larga rAspindire, precurn- si altele de acest gen.
Dar luate in intregime, aceste scrieri, ca si Vasia
Tiorkin", nu corespundeau nici pe departe cu posibili-
t5tile si capacitatea autorilor lor. Ei insisi nu le con-
siderau drept ceva important, ceva de care si-si lege in-
tentiile lor creatoare serioase. Atli la redactia ziarului
,,Krasnaia Armia", cit si, la tirnpul s5u, in revista Na
straje rodini", alAturi de toat5 aceast5 productie de ver-
suri speciale, apáreau si versuri ale poetilor, care au
lucrat la rubrica Tragere directr. De data aceasta insa
cu o linie de orientare pur artistica". $i, lucru curios,
versurile acestea nu se bucurau de acelasi succes ca
Gvozdiov", Dánird" etc. $i de ce s'a nu fim sinceri si
s-o recunoastem ca si Vasia Tiorkin" si Gvozdiov",
si toate celelalte lucr5ri de acest gen din presa de pe
front, au fost scrise in grab5, f5rà prea mult5 atentie,
cu unele greseli in forma versului, greseli pe care nici
unul din autorii acestei productii nu le-ar fi admis in
versurile lor serioase", f5r5 s5 mai vorbim de tonul
general si de maniera folosita, ca si cum aceste versuri
n-ar fi fost 15cute pentru oameni maturi, cu carte, ci
pentru o mas5 de cititori rustici", care nu existau de
fapt decit in imaginatia poetului. Aceasta se resimtea
tot mai mult, si in cele din urtn5 iti d'acleai seama ea e
cu neputint5 s5 mai continui s5 te adresezi in felul acesta
cititorului, pe care nu puteai s5 nu-I iubesti, sä nu-I res-
pecti. Dar, ca sä te opresti deodat4 si sä Incepi sà-i
vorbesti altfel pentru asta iti lipsea timpul, iti lip-
seau fortele.
0 satisfactie mai mare imi aduceau lucrarile in proz5
schite despre ostasii eroi scrise in urma discutiilor
personale cu oamenii de pe front. Chiar dac5 aceste
262
www.dacoromanica.ro
schite scurte (de 200-300 rinduri la ziar) nu puteau
nici pe departe sa cuprinda tot ceea ce iti putea oferi
cunoasterea omului despre care era vorba in ele, totusi,
in primul rind, ele fixau pe hirtie activitatea realä a
oamenilor, inregistrau materialul furnizat de viata de pe
front, iar in al doilea rind, aid nu trebuia neaparat sa
glumesti, ci trebuia pur si simplu sa redai pe hirtie
esenta, subiectul respectiv : in sfirsit, stiam cu totii cit
de mult erau apreciate aceste schite de 140 eroii lor,
schite prin care actele lor de vitejie deveneau cunoscute
pe tot frontul, schite care /i inscriau parc4 Intr-un letopi-
set al razboiului. Iar dna se descriau fapte de eroism,
sau cum li se spunea atunci, un episod de batälie, care
ai fi costat viata unui erou, era foarte important sfi
dedici aceasta descriere memoriei eroului, sa-i amintesti
inca o data numele. De cele mai multe ori, schitele purtau
ca titht numele ostasului sau al comandantului activi-
tatii carora le erau inchinate : Cdpitanul Tarasov", Co-
misarul de batalion Piotr Mozgovoi", Ostasul Said
Ibrahimov", Sergentul Ivan Akimov", Comandantul de
baterie Ragozian", Sergentul Pavel Zadorojni", Eroul
Uniunii Sovietice Piotr Petrov", Maiorul Vasili Arhi-
pov" s. a.
Dintre versurile scrise in aceastA perioada, nu pentru
rubrica Tragere directa", unele le introduc i acum in
noile editii ale volumelor mele. De exemplu Balada
Moscovei", Povestirea tanchistului", Sergentul Vasili
Misenkov", Cind zbori", Ostasului de pe frontul de
sud", Casa ostasului", Balada renuntarii" i altele. Fie-
care din aceste poezii reprezinta pentru mine cite o
amintire o impresie vie de pe front, un fapt, o intil-
nire. Dar Inca de atunci am simtit ca, de fapt, momentul
literar indeparta oarecum de cititor veridicitatea
263

www.dacoromanica.ro
prospetimea acestor impresii, fapte sau destine ome-
nesti.
Pe scurt, simt5mintul de nemultumire fata de toate
formele muncii noastre in cadrul gazetei, devenea in-
cetul cu incetul, pentru mine o su1erint5 personala. Imi
venea in gind ca poate nu aici e locul meu adevarat, ci
in linia de bataie, in regimentul, in batalionul sau In
compania unde se facea lucrul cel mai important care
e necesar s5-1 faci pentru patrie.
In iarna anului 1942, in redactia noastra. a aparut
ideea sa largim rubrica Tragere directà": s5 apara
sub forma de pagin5 Intreag5 zilnic ca supliment
al revistei. M-am apucat sa scriu un fel de articol de
fond, programatic, In versuri, pentru aceasta pagina,
care dealtfel, din diverse cauze, n-a avut o existenta
de lunga durata. lat5 partea introductiva a acestei
poezii :

La rdzboi, pe-arsifa deasa,

Sau pe viscolul iabras,
Nu-i mincare mai gustoasd
Decit hrana sändtoasd,
Hrana simpla, de ostas.

Cei anti in batalie

Asta cer, nu altceva:
Grath hrana sa le fie
Si-aburind gustos, sa-fi vie
Apd-n gura dupd ea.

Bund e sa te-ncalzeasca,
Singele s-o ia din loc:
C-o pornire mai fireascd
264

www.dacoromanica.ro
 Trup i inima-ostaseascd
Aprig sa se avinte-n foc.

Ca ostasu-n foc sa fie

Mai puternic, cot la cot,
Bine-i, ce-a rnincat, sa-i re...
Totusi
ciorba nu e tot.

$tii si fara hrand cunt e.

Poll trai... Dar uneori
La razboi, vezi, fara glume
Ne e de trait pe lurne,
Nu e chip altminteri, Mori !

Inainte de venirea primaverii anului 1942, am venit

la Moscova i, cercetindu-mi caietele, m-am hotarit de-
oaata sa redau viata lui Vasili Tiorkin". In primul rind
am scris partea introductiva despre apA, mincare, gluma
si adevar. Apoi au urmat repede, unul dupa altul, capi-
tolele Popasul", Pod de vase", Tiorkin e ranit",
Despre decoratre", capitole ce rasareau din insemnarile
mele, din ciornele mele. Armonica", in esenta ei, a ra
mas chiar asa cum fusese publicata inainte, la vremea
ei. tin capitol cu totul nou, scris pe baza impresiilor cu-
lese in vara anului 1941 pe frontul de Sud-Vest a fost
capitolul Inainte de batalie".
Tran punerea eroului din conditiile carnpaniei din Fin-
landa in conditiile Marelui Razboi pentru Apararea
Patriei, i-a dat o semnificatie cu totul nou5, fata de cea
din prima conceptie. Si accasta nu era o rezolvare me-
canica a problernei. Am mai avut prilejul sA arat in
presa c5 impresiile mele despre viata de front, atmoste-
- 265
www.dacoromanica.ro
ra r5zboiului din anii 1941-1945, au avut in mare ma-
sur5 ca punct de plecare activitatea mea pe frontul
din Finlanda. Dar adev5rul este cA profunzimea sufe-
rintelor istorice ale intregului popor si vitejia intregului
popor in Mare le RAzboi pentru Ap5rarea Patriei, au di-
ferentiat chiar din prima .zi -- acest r5zboi de ori-
care alt r5zboi si mai ales de carnpaniile militare.
Schimbindu-mi punctul de vedere asupra poemului am
simfit c5 Tjorkin" traltie sa p5r5seasc5 coloanele Col-
lului umoristic" ale rubricii Tragere directA" etc., in
care a ap5rut pin5 acum, sub diverse nume si s5
concentreze nu numai o anumitä parte a fortelor mele,
ca o simplA problem5 de esenta pur umoristic5", ci s5
m5 preocupe in intregime.
Nu rn-au fr5mintat prea rnult5 vreme indoielile si te-
merile cu privire la faptul cA nu m5 fixasem Inca asupra
unui gen bine determinat, 6 lipsea de la inceput un
plan al intregii luceari, ca exista g legatur5 prea slaba
intre capitole in ce priveste subiectul.
Nu e tin poem sA nu fie poem mi-am spus ; nu
exist5 o unitate de subiect nu e, nu trebuie ; lucrarea
nu are inca un inceput n-am timp s5 ma gindesc
la el ; n-am fixat Inca partea culminantA si sfirsitul in-
tregii povestiri nu-i nimic ; trebuie sà astern pe hirtie
ceea ce imi vine in minte navalnic, ceea ce nu vrea sA
astepte, iar mai incolo am sA vad, am sa ma descurc eu.
Dupa ce am luat aceasta hothrire, inlaturind din sufle-
tul meu once indatoriri fata de conventionalitatea for-
mei, si mi-am spus cA n-are sa-mi pese de aprecierile
literatilor cu privire la aceastA lucrare rn-am simfit
voios si liber. Rizind parcA de mine insumi, de proiectul
meu, am asternut versurile
266
www.dacoromanica.ro
 Cartea-i despre un ostaf.
Inceput ?... SfirFlt ?... imi pare
C-aq :Amine pligubar.
Intr-adevar
,.Prea ar f i povestea mare,
Ca s-o iau :

era razboi si nu avearn dreptul ca ceea ce trebuia sA fie

spus ast5zi, imediat, sA amin pentru o vreme cind
voi putea scrie total dupil regul5, de la inceput pinA la
sfirsit.
Dar sfiqit de ce nu are ?
...Cd-i pacat de-qa osta;.
0 asernenea explicatie mi se pArea suficient itt timp
de r5zboi, cind sfirsitul povestirii despre un erou nu
putea fi decit unul singur : pieirea lui. Totusi, in seri-
sorile tovarasilor, nu numai ale cititorilor mai Tiorkitl, ci
ale oamenilor care-I priveau, ca s5 spun asa, printr-o
prizrn tiintilica, exista o oarecare nedumerire din Pri-
cina acestor versuri : Nu trebuie oare sl le interpretAm
altfel ? Nu trebuie I
Nu pot spune fuse, c5 probleina formei operei Mele
nu rn-a mai preocupat deloc din clipa cifid mi-am luat
indr5zneala s-o scriu Fara formA, NW Inceput oi
fAr5 sfirsit". Forma ni5 preocupa, dar nu cea care se
referA In general, sa spunem, la genul poemulul, el cea
care era necesarà si care, treptat, In cursul procesu-
lui de elaborare a muncii, se lisa ghicit5, ca fiind cea
nimerita pentru aceast5 carte.
i primal lucru pe care I-am luat drept principlu pen-

tru compozilie si stil a fost tendinta de a da 6 form5

finita fiecarei p5rti a fiecgrui capitol, tar In cadrul
capitolului fiecArei perioade, fiecArei strofe, fieckui

267
www.dacoromanica.ro
 vers. Se cuvenea sa am tn vedere pe cititorut care, chiar
necunoscind capitolele precedente, trebuia sa gaseasca,
in capitolul publicat in ziva respectiva in ziare, ceva
intreg, rotunjit. Afara de asta, s-ar fi putut ca acest
cititor nici sa nu apuce capitolul urmator : doar el se
afla acolo unde era si eroul in razboi. AceastA forma
finita de care am vorbit, a fiecarui capitol, ma preocupa
cel mai mull. Nu pastram nimic pentru un alt capitol,
cautind sa spun de fiecare data in fiecare capitol la
care lucram totul pina la sfirsit, sa redau in intro-
gime starea mea sufleteasca, sa redau o impresie care
mi-a venit atunci in minte, o imagine sau o idee. Este
adevarat ca acest principiu nu mi s-a impus chiar
de la-nceput, ci dupa ce primele capitole din Tiorkin"
au fost publicate, pe rind, unul dupa altul, iar urma-
toarele apareau pe masura ce erau scrise. Gasesc ca
hotarirea mea de a publica primele capitole inainte de
terminarea cartii era justa i, in mare masura, ea a
determinat soarta lui Tiorkin". Cititorul mi-a ajutat
sa scriu aceasta carte, asa cum este ea. Despre aceasta
am sa vorbesc mai departe.
Subtitlul Carte despre ostas", la care m-am oprit,
nu reprezinta intentia de a ocoli pur i simplu denu-
mirea de poem", nuvela" etc., ca precizare a speciei
literare. Aceasta a corespuns hotaririi mele de a nu
scrie un poem, o nuvela sau un roman in versuri, adica,
ceva ce trebuie sa aiba, intr-o oarecare masura, anumite
pal tieularitati consacrate i, in buna masura, obliga-
torii, in materie de compozitie, subiect etc. Mie nu-mi
apareau aceste indicii. Imi iesea totusi ceva si acest ceva
I-am numit Carte despre ostas". In aceasta alegere a
precumpanit acel fel deosebit de a suna al cuvintului
carte", cunoscut Inca din copilarie, din gura poporului
268
www.dacoromanica.ro
simplu, si care presupune parca existenta cartii intrun
singur exemplar. Dad se spunea, tin minte, intre farani.
ca, cid, existá o carte asa si asa, si in ea sta scris cutare
si cutare, nu se mai presupunea cil s-ar putea sa rnai
existe si o altä carte, absolut la fel cu cea despre care
se vorbea. Oricum ar fi, dar cuvintul carte", in acest
sens popular, suna intr-un fel deosebit de insemnat, ca
un obiect serios, demn de incredere, sigur.
$i dad, lucrind la ea, In-am gindit vreodatà la un
succes posibil al cartii mele, rni-o inchipuiarn atunci edi-
tata intr-o copertà moale, imbracata in pinzà, cum sint
editate statutele militare, si purtatà de soldat in ca-
rimbul cizmei lui, in sin, in casca, sau in chipiu. Iar
in ce priveste continutut ei, am visat ca aceasta carte
sa' poata fi citità de la orice pagina ai incepe-o.
Din clipa cind s-au publicat capitolele primei pärti
din Tiorkin", el a devenit preocuparea mea principala,
pe front.
Nici una din lucrarile mele n-a niers atit de greu la
inceput si atit de usor apoi, ca Vasili Tiorkin". E
adevarat ca a trebuit sa refac de nenurnarate ori fie-
care capitol si sa-I verific, citindu-I cu glas tare ; ade-
sea m-am caznit mult cu cite o strofd sau un vers.
Sa arnintesc, de pilda, cum s-a format inceputul capi-
tolului Ostasul si moartea", in ceea ce priveste crearea
versurilor care s-au nascut" din versurile unui vechi
cintec despre un soldat.

l'u corb negru, vii la praznic...

Dar eu pracki n-am sd-fi fiu.
Nu te mai roti zada-nic I
SInt octuF. Sint Inca viu.
269
www.dacoromanica.ro
 La inceput erau niste insemnari, in care versurile erau
amestecate cu insenmArile in prozá principalul era
sä prinzi" in totalitatea lui, tabloul.

Sta ranit ostasul rus...

Tiorkin e intins pe z5padi si pierde singe. Moartea

i s-a asezat la dp5tii si ii spune :

Esti al meu...
Intr-un tirziu
Tiorkin U rdspunde: Nu I
Sint ostas. Sint Inca viu.
Ea-I ingind: Viu esti, zici?
Ia vezi, mina fi-o ridici?
El rtispunde, glas pustiu:
Linistit as vrea sd fiu...

DupA asta a aparut prima strofa :

amp pustiu... Duptl movile,

Singur, slab, pierdut, ultat,
Nu mai are Tiorkin zileil
...E-n zdpezi, neridicat.

Dar aici, lipseau urmele cimpului de batalie si ap5rea

ceva ce prea sem5na cu tabloul din cintecul Pe cimpul
si mai departe, iti veneau cuvintele: Sub o
pustlu'i...
rachitA"... lar mie imi trebuia realitatea razboiului de
atunci, care s'a aibii acelasi ton ca al cunoscutului cin-
tec. In afarä de aceasta, versul al doilea nu era bun
e drept nu era chiar lipsit de orice valoare, ins'a in el
272
www.dacoromanica.ro
era mai multà beletristicä decit ceea ce era caracteristic
acestui cintec. Atunci mi-a venit strofa :

Dupd-naltele movile
Focul luptei a-ncetat.
Nu mai are Tiorkin zile l
...E-n zdpezi, neridicat.

Nici asta nu e chiar bine, ins5 aci se precizeaz5 foarte

mult locul §i timpul : rkboiul e de-acum departe, ränitul
zace de mult timp pe z5pad5, e pe punctul de a in-
gheta. Strofa urmaloare o dezvolt5 realmente pe cea
dintii.

Singele n-o sd mai treacd

Prin zapadd... Sloi e-acum.
Moartea-ncetifor s-apleacd:
Hai, ostafule, la drum l

In totalitatea lui, acest capitol a fost scris repede §i

u§or. I-am ggsit dintr-o dat5, tonul principal §i compo-
zitia. Cite versuri InsA n-au fost scrise, corectate de
zeci de ori ; pentru ca, ping la urmA, s5 fie aruncate ;
aceasta imi &Ades, totuO, aceeni bucurie pe care o
simteam atunci cind scriam versuri noi §i reu§ite. Dar
chiar dad toate acestea au fost grele, ele n-au lost
insa plictisitoare. Le-am f5cut totdeauna intr-o stare de
avint sufletesc, cu bucurie, cu hot5rire, Trebuie s5 spun,
in general : bun este ce se scrie u§or, §i nu ceea ce se
adunä cu minutiozitate chinuitoare, vers cu vers, cuvint
cu cuvint, care ba apare, ba dispare §i a.a la infi-
nit. Fapt este ea nu-i deloc u§or sa ajungi la aceast5
u§urinta" §i tocmai la aceste greut5ti intimpinate pe
271
www.dacoromanica.ro
drumul spre usurinta" ne referim, cind spunem ca arta
noastrà cere mund. Iar dac5 n-ai avut parte de hceasta
usurinta", de bucuria pe care o simti cind vezi ca
merge", in tot timpul cit ai lutrat la ceva, ci numai,
cum se spune, ai tras barca pe uscat", fära sa reusesti
s5 dai de ap5, este putin probabil ca cititorul, la rindul
sau, s5 sirntá vreo bucurie citind rodul eforturilor tale
minutioase.
Pe atunci nu mai lucram oe frontul de Sud-Vist, Li
pe frontul de Vest (al treilea front din Bielorusia). Ar-
matele frontului se aflau atunci, aprcniimativ, in raioane-
le r5s5ritene ale regiunii Smolensk. Faptul ca acest
front, cAruia intr-un viitor apropiat i-a fost dat sh eli-
bereze tinutul Smolenskului, se g5sea acolo, a determinat
uncle fragmente lirice ale c5rtii. Fiind originar din ti-
rtul Smolenskului, avind multe legaturi personale, bio-
grafice, cu acest tinut, nu puteam sa nu-I consider pe
erou ca pe un om apropiat, ca pe un om crescut in ace
lasi loc cu mine.
Din primele scrisori primite de la cititori, am inteles
ca munca mea este bine primità, si aceasta mi-a dat
puteri noi pentru continuarea ei. Acum nu mai eram
singur cu ea : imi ajuta atitudinea calda a cititorului
fata de ea, asteptarea lui, uneori sugestiile lui : Daa
a ti mai descrie cutare si cutare..." etc.
In ariul 1943, mi se parea conform cu proiectul meu
initial Ca istoria" eroului meu se incheie. (Tiorkin
lupta, este ranit, apoi se reintoarce pe front) si pusesem
punct. Dar din scrisorile cititorilor am inteles c5 n-am
dreptul s-o fac.
Intr-una din aceste scrisori, sergentul Sersniov, si
ostasul Soloviov, scriau : Sintem tare mihniti de cu-
vintul dumneavoastr5 de incheiere, din care nu e greu

272
www.dacoromanica.ro
sa gbicesti chi poernul s-a terminat ; razboiul insi con-
tinua. V-am ruga sa continuati poernul, intrucit Tiorkin
va continua sa lupte pita la vi-toria finala".
Reiesea ea eu, povestitorul, incurajat de ascultatorii
mei, ostasii, II parasesc asa deodata, intrerupindu-ma
din vorbire, fara a ajunge la sfirsit. Si, afara de asta,
nu vedeam nici pentru mine vreo posibilitate de a trece
la alta lucrare, care sa ma pasioneze atit de mult. Si
tocmai aceste reflexii si multe alte considerente m-au
determinat sa continui Cartea despre ostar. Inca odati
am desconsiderat conventionalitatea literara, de data
aceasta cu privire la terminarea subiectului, si am sta-
bilit in privinta genului literar al lucrarii mele, ca nu e
nici letopiset, nici cronica, ci tocmai o carte", vie, di-
namica, libera ca forma, legate' de apararea efectiva a
patriei de catre popor, de eroismul lui in razboi. Si
cu o noui pasiune, avind pe deplin constiinta necesi-
tatii lucrarii mele, rn-am apucat de ea, vazind sfirsitul
ei numai in sfirsitul victorios al razboiului si dezvol-
tarea ei in strinsa legatura cu etapele de lupta, cu eli-
berarea de catre armatele noastre a noi si noi tinuturi,
cu inaintarea lor spre granita, etc.
Inca o marturisire. De pilda, cam pe la jurnatatea
lucrului, rn-a ispitit, totusi subiectul". Incepusern sa-1
pregatesc pe eroul meu pentru trecerea liniei frontului
si pentru activitatea din spatele frontului, la dusman,
in tinutul Smolenskului. Intr-o astfel de intorsatura a
soartei lui, multe puteau sa par5 ceva organic, firesc, si
ma gindeanr ea ea imi oferea posibilitatea largirii cirnpu-
lui de actiune al eroului, posibilitatea unor noi descrieri
etc. Capitolul Generalul" in prima sa forma tiparita,
a fast consacrat despartirii lui Tiorkin de comandantul
diviziei salt, inainte de a trece in spatele frontului, la
273
18 ,-, c. 6340
www.dacoromanica.ro
dusmanS-au publicat i alte fragtnente, in care se er
vorbea de viata lui din spatefe linlei frontului. Dar in
curind mi-am dat seama cà asta este un fel de istorie d
unui singur individ, ea se micsoreazd antploarea lucrarii,
cii lipseste continutul ei, acel caracter general" al vietii
de front, care se intrevazuse inainte si care incepuse sa
dea numelui lui Tiorkin calitatea de a putea intruchipa .
pe ostasii de tipul lui. Cu hotdrire m-am oprit, am scoS
ceea cc se referea la spatele frontului dusman, am re,
facut capitplul Genera lul", si am inceput Si restructurez,
figura eroului dupd planul stabilit inainte.
Vorbind despre Aceasta lucrare, privind-o in ansamblu,
nu pot decit sa repet ceea ce am mai spus In presd,
in legatura cu Carte despre ostar.
.zOricare ar fi valoarea ei literard, pentru mine ea a
fost o adevarata fericire. M-a Mut si simt care este
locul artistului in marea lupta a poporului, Sd simt
folosul pe care-I aduce munca mea, si simt libertatea
deplind de minuire a versului si a cuvintului, in cadrul
formei de expunere, forma creatd in mod firesc, nefortat.
Tiorkin" a fost pentru mine, in ceea ce priveste rapor-,
turile reciproce dintre scriitor i cititorul sdu, lirica mea,
publicistica mea, mi-a fost cintec i povatd, anecdotd fi
snoavd, discutie, ca de la prieten la prieten, i replied
la vreo ocazie ivita. ,
Cititorul-ostas, pe care, din relatiile noastre prin
cunostinta personald sau prin paginile presei ma
obisnuisem sa-1 consider ca un fel de co-autor al meu
dupd gradul interesului pe care-I purta pentru lucrarea
mea, acest cititor la rindul lui, II considera pe Tiorkin"
drept opera noastri comund.
Stimate Alexandr (nu stiu cum va numiti dupd tatd)
imi scria, de exemplu, ostasul Ivan Andreev dace'

274
www.dacoromanica.ro
yeti avea nevoie de material, pot s5 vi fac acest servi-
ciu. Un an petrecut in prima linie a frontului si sapte
bAt5lIi rn-au invkat cite ceva".
,,Am auzit pe front o povestire despre Tiorkin, pe care
n-am intilnit-o in poemul dumneavoastri, imi comunica
K. V. Zorin, din Visnii Volociok, poate vi intereseazi?..."
De ce Vasili Tiorkin al nostru a fost rAnit ? m5
intrebau intr-o scrisoare colectivA D. Kulaberdi si altii.
Cum a nimerit el la spital ? Doar cu atita dibkie
distrusese avionul dusman si nu fusese ránit. Ce-i cu el
a rkit, a c5p5tat guturai si de aceea a fost internat
In spital ? dar Tiorkin al nostru nu-i unul din 5stia.
Asa nu e bine. SA nu mai scrieti asa despre Tiorkin.
Tiorkin trebuie s5 fie intotdeauna cu noi in prima linie,
vesel, descurcket, curajos si fill teami... Salutfiri I As-
tept5m intoarcerea cit mai grabnic5 a lui Tiorkin din
spital".
$1 multe alte scrisori de felul acesta, in care parti-
ciparea cititorului la soarta eroului cktii se transform5
in participarea lui chiar la scrierea acestei &AO.
Cu mult inainte de terminarea lui Tiorkin" au inceput
s5 soseascä la redactiile ziarelor si revistelor in care se
publicau unele pkti si capitole ale cktii, continukile"
lui Tiorkin", in versuri, scrise aproape numai de oameni
care pentru prima oar5 s-au apucat de asa ceva. Una
din primele incercgri a fost partea a treia" din Tior-
kin", trimisä de sergentul major, din gardA, Kondratiev,
care in scrisoarea sa adresatã redactorului ziarului
,,Krasnoarmeiskaia pravda" scria :
Tovarase redactor,
«V5 rog mult s5 rn5 iertati daca am s5 VA ripesc
citeva minute din timpul dumneavoastrà, pentru citirea
poemului meu Vasili Tiorkin", partea treia. VA rog, de-
- 275
www.dacoromanica.ro
sigur, si stati de vorbA si cu tovar5su1 Tvardovski, ca
autor al acestui poem. Fiind pe front, in ultimele opt-zece
luni, n-am putut citi nimic nou din literatura noastr5.
Abia la spital am v5zut poemul despre Tiorkin, cu toate
c5 nu citisem prima parte. Necunoscind intentiile auto-
ruldi si nici pe viitorul Tiorkin, am indraznit sA incerc
s5-1 prezint ca pe un ostas al Armatei Rosii, presupu-
nind cA in momentul ocupArii satului el n-a fost in pri-
mele rinduri ; dar fiind comandant chiar pentru scurt
timp, el trebuia s5 se afirme, s5 devinA un exemplu...)
Elevul de scoalà militarà Ugriumov povesteste Intr-o
scrisoare despre... planul sAu de a-1 descrie pe un al
doilea Tiorkin, Erou al Muncii..."
Soldatul se Intoarce din fazboi scrie el odihna
ins5 (chiar o lunA numai dupà toate necazurile frontului)
nu-i prieste. Din prima zi, el incepe sA lucreze. Se in-
tilneste cu comandantul adjunct al batalionului si, im-
preuni, Incep sfi conduck sA lucreze. Din sef de brigad5
al unei brig5zi de cimp, Tiorkin ajunge director al unui
S.M.T. Pentru munc5 eroicA este propus pentru cea mai
inalla distinctie..."
WA, de pilda, pe scurt, un astf el de subiect.
Afar5 de continuarea" la Tiorkin", un mare loc il
ocupa in scrisorile cititorilor, mai ales dupa terminarea
fazboiului, versuri adresate lui Vasili Tiorkin, cu ru-
gAminti staruitoare s5 continui Cartea despre ostas".
Nu-mi famine cleat sA mA opresc asupra acestui punct,
poate cel mai greu din cele trei stabilite de mine la in-
ceput.
In Mai 1945 s-a publicat capitolul final din Tiorkin"
Din partea autorului", care a avut rAsunet in rindu
rile cititorilor. Ca urmare, am primit numeroase scri-
sori in versuri si proz5. Nou5zeci si nouA la sut5 din
276

www.dacoromanica.ro
aceste rinduri se reduceau la aceea c5 cititorii vor s5.-1
cunoasca pe Tiorkin in conditiile vietii si muncii pasnice.
Astfel de scrisori mai primesc si ast5zi, si uneori ele
nu-mi sint adresate mie, ci redactiilor diferitelor edituri,
Uniunii scriitorilor, actic5 organizatillor care, dup5p5rerea
autorilor scrisorilor, trebuie sa ma' influenteze, ca sa
spun asa, sub raportul indatoririlor ,obstesti.
V. Minerov, din raionul Precistensk, regiunea Smo-
lensk, intr-o notit5 al5turatä versurilor sale In eau-
tarea lui Tiorkin", adresatä unei redactil din Moscova,
scrie: Rog foarte mult ca aceste versuri necioplite si
neglijente sa. fie publicate. Nu sint poet, dar am fost
nevoit s'a fac efortul 5sta ca sa I imbii pe Tvardovski
sa-si continue lucrarea". .
Cu rugamintile si sfaturile de a-I continua pe Tior-
kin", cimpul de actiune al eroului in conditiile de pace
este de obicei determinat de ocupatia autorilor scrisorilor.
Unii ar dori ca Tiorkin, raminind in cadrele armatei,
sa-si continue slujba, inv5tind pe tinerii ostasi yi servin-
du-le drept exemplu. AIM ar dori sa-I vada neaparat in-
torcindu-se In colhoz si lucrind in calitate de presedinte
de colhoz, sau sef de brigad5. Altii gAsesc ca cea mai
fericita dezvoltare a soartei lui ar fi sa lucreze la una
din marile construc(ii din anii de dupá r5zboi, de pilda,
la constructia Canalului Volga-,Don, etc.
1at5 citeva strofe trimise eroului c5rtii, din partea
unor ostasi ai Armatei Sovietice:

Uncle elti, Vasili Tiorkin?

Vasia, unde esti acwn?
Nit mai esti nici Tiorkin, poate?
Poute-ai optical alt drum?
277 ,
I) c, 6310
www.dacoromanica.ro
 Ne-amintim ades de tine.
Ne-amintim, nu te-am uitat,
De dizboi, de cum luptaram,
De dusman cum 1-am gdtat...
Dar poftim trecura anii...
Nu mai e acum rdzboi!
Ce s-a Intimplat cu tine
De cind nu mai esti cu noi ?
Pentru cincinal tu astdzi
Un constructor poate-i fi?
Scrie-ne pe-adresa noastrd :
Posta militard" tia.
lii cunoastern bine firea
Mergem chiar, la sigur, noi
Ca vom fi iar impreuna
Dupd Marele Rdzboi.
Vei munci-n Armata noastra
Ca acasa intre-ai tat
sii fii, stiind atitea,
De folos la multi Pull...
Autorul ii exprimi convingerea ca eroul Cartii despre
ostas" se aflä in rindurile armatei. Un alt corespondent,
elevul co1ii militare J. Iagupov, confirmA asta chiar in
numele lui Tiorkin, cu un oarecare repro§ evident la
adresa autorului cártii :
Tie, tata-al meu, poete,
Gata sint sd-fi dau rdspuns...
Fiul tau vrea sd te-ntrebe :
Unde-ai stat atit, ascuns?
278
www.dacoromanica.ro
 Ai uilat, te-ntreb fierbinte,
$i de-armatd si de noi?
Doar am fost, mi-aduc aminte,
Impreuna, in razboi l

Da, poete-al meu, ma doare...

Eu te-ntreb, ca un soldat:
Tiorkin la reformd ?... Oare
Nu glumesti ?... Ba, cu pdcat.

Mie, casa mi-e armata.

De reforma Tiorkin nu-i I
&I ma ierfi, te rog... Si gala,
Sint la Scoala Militara,
Chit cd voie nu-fi cerui.

Sfatul dsta bun mi-I dara

Toll tovarasii iubifi...
Eu, ostas ramin l Deci dara,
Rau, de asta, sd nu-fi para.
Al matale...
Sa trdifi !

Tot asa de ingrijorat de soarta de dup'd razboi a lui

Tiorkin si nestiind ce-i cu el, V. Litavrin intreabg :

Stu mai bine dumneata:

E la abataj cumva?
Sta linga an laminor
Planul depasind de zor ?
Care-1, lumea vrea sa stie,
Noua lui solticdrie?
279
www.dacoromanica.ro
 Lumea lui era rdzbelul
Lumea lui e-acum *lid?
Ce mai face Tiorkin, frate ?
Se mai duce la serate?
Sau demult s-o fi-nsurat?
Vrem sà stim, neapdrat.

Poate ca asculta-n-zori
Cintec de privighetori?

E .cumva judecator ?
E de hochei amator?

E erou? E pe-o combine?

Dirijor z-ntr-o uzind?
_fiat, trimite-odata vesti
Drag prieten! Unde esti?

Iar A. I. Makarov, in scrisoarea sa, irni propune cu

hotarire sub forma de instructiuni, amgnuntite sa I
trimit" pc Tiorkin pe frontul agricol".
Lasa-1 imi recomandg A. I. Makarov sa po-
vesteascg serios si cu umor i sa arate colhoznicilor,
tractoritilor, celor din S.M.T.-uri i sovhozuri ci-:
I) Alimentele de tot felul... reprezintg puterea fizicg
a poporului, ii dau vioiciunea...
2) Ca belsugul de alirnente poate fi realizat prin in-
sgmintarea la limp cu senAinte de bung calitatc, printr-o
bung prelucrare a pamintului, prin ingrg§arninte, prin
introducerea unor asolamente rationale...
Partea a doua o constituie critica lipsurilor... pe care
trebuie sa le atingi cu vreun cuvintel de-al lui Tiorkin,
in ce prive0e :

780
www.dacoromanica.ro
 1) Atitudinea incorecta fati de munca...
2) Proasta calitate a masinilor agricole si a pieseior
de rezervi pentru ele...
3) Proasta ingrijire... a masinilor agricole, a inven-
tarului, a vitelor de munci si a harnasameritului.
4) Agronornii... care n-au fkut planuri de asolamente
rationale.
5) Vinovatii care au pe ogoarele lor mai multe bu-
ruieni, decit spice de grin.
6) Ministerul gospodiriei silvice.
7) Conducitorii industriei piscicole..." etc.
A. I. Makarov vede aceastà lucrare sub formi de bro-
suri mai mare", ca un fel de culegere"... Tiorkin in
agriculturi"... cu ilustratii, si impirtit5 in capitole di-
ferite Tiorkin in colhoz, sovhoz, fermi de lapte, ere
pisari, in plantatiile de tutun, de sfecli, in livadi, in
griclina de zarzavat, in vii, in bostankii, la centrul de
colectare a grinelor, la elevatoare, la industriile ,pis-
cicole, etc., etc.
Trebuie, desigur, invitatii pentru acest lucru i aju-
toare, ca s puteti merge pe la diferite colhozuri i sov-
hozuri din diverse regiuni i pe la industriile piscicole...
Sint gata sá v jut in aceasti chestiune, oricind pi
oricit, cu ce am s5 kot".
Numai prin natura lucrurilor, aceast5 varietate de do-
rinti in ce priveste viata lui Tiorkin de dupa rizboi"
rn-ar pune intr-o situatie extrem de grea.
Dar, desigur, nu-i vorba de asta.
Am rispuns i rispund corespondentilor mei ca Tior-
kin" este o carte ce s-a niscut In atmosfera deosebita
a anilor de rázboi i c, avind un astfel de caracter de-
osebit, ea nu poate fi continuati pe haza unui altfel de
www.dacoromanica.ro
281
material, care cere un alt erou, alte motive. Citez versu-
rile din ultimul capitol :

Cintecu-i sfirsit sa fie...

Pe-altul nou, o sa mi-1 schirnb.
0 sri vina. Dati-mi timp.

Mi s-ar putea reprosa ca termenul a cam fost depasit ;

asta e insa o alta problemA.
Dar noile scrisori cu propuneri i sfaturi insistente
de a continua sa scriu un Tiorkin", in timp de pace",
ma determina sa dau cititorului o explicatie ceva mai
amanuntita in aceast5 privinta. «Dupa parerea mea
scrie I. V. Lensin din regiunea Voronej cred cã
ai durnneavoastra inivá regretati cà ati terminat sa
lucrati la Tiorkin". Ar trebui sa-1 continuati.. Sa
scrieti ce face Tiorkin acum...*
Chiar daca ar fi asa, chiar daca am regretat cind
in-am despartit de Tiorkin", tot n-as fi putut sa-I
continui". Aceasta ar insemna sa exploatez" un per-
sonaj gata creat, care s-a intiparit oarecurn in con-
stiinta cititorilor, sa maresc numarul versurilor ce
poart5 un titlu vechi, fara s5 caut sa le dau o calitate
noua. Astfel de lucruri sinf cu neputinfa in arta. Am
sa va dau un exemplu.
In aceeasi revista, Krasnoarrneiskaia pravda", in care
a aparut Tiorkin", au fost publicate None peripetii ale
bravului soldat $veik". Ele au fost scrise de tovarasul
meu de lucru de pe front, scriitorul M. Slobodskoi.
Aceasta era o continuare" a operei lui I. Hasek, creata
pe baza materialului din primul razboi mondial. Succe-
sul Noilor peripetii ale bravului soldat Sveik" se ex-
plica, dupa parerea mea, in primul rind, prin marea
www.dacoromanica.ro
282
necesitate a unei astiel de lecturi distractive, iar in
al doilea rind, desigur, /prin faptul c5 figura cunoscutã
a fost adaptat5 in mod satiric conditiilor armatei hi-
tleriste.
Dar nimanui, cred, nu i-ar fi venit in minte sä con-
tinue aceastA continuare" a lui $veik" in anii de dup5
razboi. Mai rnult decit atit, autorul Noului $veik", dup5
terminarea racboiului, n-a g5sit necesar nici macar sa
publice asta intr-o carte nu exista o astfel de carte
iar cartea lui I. Hasek Peripetiile bravului soldat
$veik", a existat si exista. Pentru ca lucrarea lui Hasek
a fost o prezentare creatoare a personajului, iar lu-
crarea lui M. Slobodskoi, in cazul de fata, a fost mai
mult sau mai putin, o utilizare artistica a unui per-
sonaj luat de-a gata, lucru care, vorbind in general,
nu poate fi 0 problemi de art5.
Poate ca pentru unii cititori toate aceste explicatii
sint de prisos, dar am aici in vedere mai ales pe acei
cititori, care cer cu aceeasi insistent5 continuarea lui
Tiorkin". Dealtfel, t5cerea" mea li se va pärea cu
atit mai de neinteles, cu cit continuarea" nu li se
pare un lucru chiar atit de greu.
In versurile lui V. Litavrin, citate mai sus, chiar se
si spune deschis :
Unde-i Tiorkin, unde-i Vasia ?
...Un poet ca dumneata
Ar putea ufor sä afle 1
Nu-i o sarcinet prea grea.
Si Litavrin, ca si altii care gindesc la fel, are drep-
tate. A-1 continua" pe Tiorkin", a mai scrie citeva
capitole noi dupa acelasi plan, cu acelasi vers, cu
aceeasi fire" a eroului principal, eQte adevarat ca nu-i
www.dacoromanica.ro
283
o sarcina prea grea". Dar tocmai aceasta usurinta evi-
dent5 de a rezolva problema nu-mi &A dreptul si do-
rinta s-o fac. Asta ar insemna ci am renuntat la noi
eforturi, la noi incercari, singurcle care-ti dau posibi-
litatea sa realizezi ceva In arta, si ea am inceput sa
ma copiez pe mine Insumi.
lar faptul ea problema aceasta nu este grea, o deve-
desc chiar si continuarile" lui Vasili Tiorkin" care,
pina in momentul de fag sint atit de raspindite.
«Ain citit de curind poemul dumneavoastra Vasili
Tiorkin", imi scrie Iurli Moriatov, in virsta de sapte-
sprezece ani si rn-am hotarit sa scriu si eu un poem
Vasili Tiorkin" numai c5 :

Dumneata ai scris cum Vasia

In rdzboi, pe nemfi batu.
Eu, de cincinal fi munca
Lui Vasili scriu acu....1,-

Un alt tinar poet, Dmitri Morozov, scrie Scrisoarea

deschisa a lui Vasili Tiorkin Cate fostii camarazi de
regiment", in care arata soarta de dupA razboi a eroului:

Cum s-ar spune, am predat

Arma, unsd bine._
Nu mai sint acum soldat,
Acum viala pasnica
Vine pentru mine.

Total e schimbat la noi,

Chiar pdclurea verde...
Cum s-ar spune, peste tot,
Un progres se vette!
www.dacoromanica.ro
284
 Prundvara asta-n sat
Dupd comasare
Incepurdm trai bogat,
Rodul e mai mare.

Dup-atita lupta grea

Asia se-nfelege
Am copii, am casa mea,
Am tin cheag, in lege.

Cu-ochii-n patru insd, fifi

Cu-ochii intr-o sutd...
Mr de-o fi, mcvmai gdsifi.
Slava muncii pasnice !
Tiorkin vd saluta.

Din continuarile" f adaptarile" la Tiorkin", cu-

noscute numai de mine, s-ar putea face o carte tot
atit de groasa ca .si Cartea desp-re ostas". Cunosc chiar
cazuri cind s-au publicat continugri" la Tiorkin".
De exemplu, in citeva numere ale revistei ,Zvezda"
de la uzina Stalin" (Molotov) s-a publicat Vasili
Tiorkin la uzina", de Boris Sirsov :

Noua-i bluza lui de vara...

In concediu-1 vezi, pe drum.
Pe ostasul Vasia Tiorkin
Vizitind uzina-acum.

Din Smolensk ar fi, se spune.

...Inainte de rdzboi
Tiorkin a lucrat spun alfii
La montaje-aici la noi.

www.dacoromanica.ro
285
 1 asia Tiorkin altul zice
La montaje?... Ba, defel.
La turaitorie-amice l
Ani intregi lucrai cu el.

...Eu, pe scurt, la toji le-a§ spune

Ceartd ca sci nu mai jac :
Vasia-i muncitor de-al nostru!
Asta-i vorba. Restu-i fleac.

Capitolele Tiorkin la sectia de montaje", Tiorkin

la sectia de scularie", Tiorkin la sectia de turna-
torie" si altele vorbesc de participarea ostasului intors
la treburile uzinei, de intilnirea lui cu muncitorii. Nurne
proprii si fapte concrete din productie formeaza factura
compozitiei strofice obisnuite si intonatiile versului din
Tiorkin".
Sa ma contrazic cu crtitorul nu este un lucru conve-
ha bil, dar sa ma explic cu el, cind se simte nevoia,
e posibil si e necesar. Pentru aceasta explicatie, am sa
mai dau Inca un exemplu.
Cind am scris Tara Muravia" si am publicat-o in
forma in care existä si astazi, nu numai eu, fiind fara
experientA Inca, dar si multi alti tovarasi au considerat
ca aceasta e partea intlia".
Se presupunea ca vor mai urma doua parti, in care
calitoriile lui Nikita Morgunok s-ar fi intins si in col-
hozurile din sudul Orli si din raionul Uralo-Kuzbass.
Aceasta 'Area sa fie obligatoriu si mai ales pirea
ca nici nu se cere munca prea multa : povestirea se des-
ffisurase, stilul si caracterul se conturasera : deci, dA-i
bataie inainte I Dar tocmai aceasta usurinta si neapkata
nevoie de a continua, rn-au oprit in loc. Am renuntat

www.dacoromanica.ro
286
sa continui" poemul si nici pina in ziva de astazi
nu-mi pare rau de acest lucru.
Vasili Tiorkin" s-a nascut din acel torent" spon-
tan de semifolclor din zilele noastre, pe care-I for-
meaza foiletonul gazetaresc §i al gazetei de perete,
repertoriul estradei, cupletul, cintecul de gluma, croni-
cile rimate, etc. Acum, el la rindul lui a dat nastere
unui numeros material de acest fel in practica ziarelor,
a editiilor speciale, a estradelor, in vorbirea curenta. De
acolo a venit, acolo si plead. i in acest sens Carte
despre ostas", cum am mai spus-o, nu este o opera
numai a mea, ci a unui colectiv de autori. Partea mea
de contributieadusa acestei opere o consider inde-
plinita.
$i asta nu-mi atinge cu nimic sentimentul meu de
autor, ci dimpotriva, ma bucura : am reusit, la timpul
meu, sa muncesc la dezvaluirea figurii lui Tiorkin, care
a cunoscut, dupa cum o dovedesc scrisorile cititorilor
si spusele lor verhale, o raspindire destul de larga in
rindurile poporului.
In fncheiere, vreau sa multumesc din toata inima
corespondentilor mei pentru scrisorile lor despre Tior-
kin", atit pentru acele ce contin intrebari, sfaturi si ob-
servatii, cit si pentru cele care pur si simplu exprirna
parerea lor sincera cu privire la aceasta lucrare a mea.
In rominqte de TAMARA G14NE

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Pag.

A. Tvardovski . .. 5

PARTLA INTIIA

Din partea autorului 9

La popas 12
Inainte de bat51ie 21
Pod de vase . 30
Despre rgzboi 39
Tiorkin e ránit 42
Despre decora tie 53
Arrnonica 57
Doi ostasi . . 66
Despre pierdere . 74
Corp la corp 90

:89 --
www.dacoromanica.ro
 PARTEA A DOUA

Din partea autorului 91

Cine a tras" . 96
Despre erou . 103
Generalul . 107
Despre mine . . . 117
135tAlie in mlastinã . . 122
Despre dragoste . . . 133
Odihna lui Tiorkin . . 139
In ofensivg . . . 147
Ostasul si moartea . 154
Tiorkin scrie . . . 163
Tiorkin si alt Tiorkin . 166

PARTEA A TREIA

Din partea autorului . 177

Mosul si ba ba .
Pe Nipru . ..
Despre ostasul orfan .
.

.
183
192
201
Pe drumul spre Berlin 209
La baie 217
Din partea autorului . 227

Cum am scris poemul Vasili Tiorkin" . 233

www.dacoromanica.ro
 Redactor de carte : TeicA N.
Tehnoredactor : Bachmayer V.
Corector : Danciu E.
Dot la cules 12.X11.1956. Bun de lipar 2.111.1957.
Tirol 5110 ex. Ifirtle vellnet ed. sat. de 65 gr. m P.
Ft. 70X100132. Coll ed. 10,29. Colt de ttpar 9,125
Comanda 135. A. nr. 05903. Pentru biblfotectle mici
indicele de clastfIcare 8 S.. Pentru blblioteclle
marl lndicele de clasiflcare 8 S 31 R.
Tiparu I executat la Tntreprinderea PohgraficA
Nr, 1, Str. Gr. Alexandrescu Nr. 93 95 Bitch'
rest i R.P.R

www.dacoromanica.ro
Lei 5.

.. www.dacoromanica.ro
e