c

bfoletari dm toate ţările, uniţi-vă l In cinstea celui de a l 2-lea Congres a l partidului

Anul X II Nr. 3473

4 pagini
Muncă avintată — realizări de seamă
20 bani
Puşcături
în inima muntelui
Marţi încă din primele zile
ale lunii decembrie, mi­
nerii din galeria de bază
6 decembrie 1955 a tunelului hidrocentralei
URBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA „V. I. Lenin“ de la Bicaz
au pornit atacul pe ulti­
mii 70 de metri ai tune­
lului.
Întovărăşiţi die tuburile
însemnate
în luptă pentru îndeplinirea acumulări
angajamentelor băneşti
CRAIOVA (de la coj
respondentul nostru). —
La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" domneşte
in aceste zile o vie animaţie. In cinstea celui de al II-tea
Cu cîteva luni de zile în
urmă, muncitorii Depou­
Congres ai partidului, constructorii de tractoare luptă lui C.F.R. Craiova s-au
cu forje sporite pentru a obţine noi realizări in produc­ angajat să realizeze pînă
la sfîrşitul anului acumu­
ţie, pentru îndeplinirea angajamentelor luate.

Partidul ne conduce Oamenii muncii au primit sistemului de aeraj, de

pe drumul bunei stări
' In aceste zile de muncă avintată
!n cadrul întrecerii socialiste Ce se
desfăşoară în cinstea Congresului
partidului, oamenii muncii din pa­
tria noastră au primit o nouă veste
menită să-i însufleţească şi mai
mult în lupta pentru îndeplinirea
angajamentelor. Cu bucurie şi în­
credere, ei au luat cunoştinţă de
Hotărîrea Consiliului de Miniştri al
R.P.R., cu privire la reducerea pre­
ţurilor cu amănuntul ale unor măr­
furi de larg consum.
Pentru a doua oară în acest an,
succesele dobîndite pe linia dezvol­
tării continue a economiei naţionale
au permis efectuarea unei noi redu­
ceri de preţuri, a unui nou pas pe
drumul ridicării nivelului de trai
ai poporului. Este un strălucit suc­
ces ai politicii partidului, încă o
dovadă pentru cJ ce muncesc că
drumul pe care ne conduce partidul
ieste drumul bunei stări.
, Realizarea planului cincinal pe
ansamblul producţiei Industriale
încă din prima jumătate a lunii
noiembrie, creşterea an de an a acu­
mulărilor băneşti care a permis ca
bugetele să fie realizate excedentar
umple de justificată mîndrie inimile
oamenilor muncii din patria noa­
stră. Aceste realizări economice şl
financiare, dobîndite sub condu­
cerea înţeleaptă a partidului, au
creat condiţii pentru efectuarea ace­
stei noi reduceri de preţuri la unele
mărfuri de larg consum. Incepînd
de ieri dimineaţa, oamenii muncii
au făcut cumpărături cu preţuri re­
duse. Un palton bărbătesc costă a-
cum cu 123 lei mai puţin, un palton
pentru femei cu 72 lei, mobila unei
camere complete tip „Arad“ cu 575
Iei, Însemnate reduceri de preţuri
s-au făcut şi la alte confecţii şi mo­
bile, Ia ceasornice, articole de me­
naj, jucării, săpun, petrol lam-
pant, biciclete, etc. De Ia 1 ianuarie
1956 se vor reduce în medie cu P
la sută şi preţurile medicamentelor,
manualelor didactice, cărţilor ştiin­
ţifice, politice şi beletristice.
' "*•; Aşa cum se arată în Hotărîrea
{Consiliului de Miniştri, singura
cale justă şi posibilă a ridicării
nivelului de trai material şi
cultural al poporului muncitor este
lupta pentru sporirea neconteni­
tă a producţiei Industriale şi agri­
Expoziţie de inovaţii
In cinstea celui de al 2-lea Congres
il P.M.R., luni după amiază s-a des­
chis î,n sala Casei de Cultură a Sin­
dicatelor expoziţia de inovaţii din în­
treprinderile oraşului Bucureşti. Ex­
poziţia este organizată de Consiliul
Sindical orăşenesc şi Filiala regiona­
cole, pentru ridicarea producti­
vităţii muncii şi reducerea simţi­
toare a preţului de cost, precum şi
pentru asigurarea unei rentabilităţi
cît mai ridicate a întreprinderilor.
In vederea îndeplinirii acestor o-
biective, partidul cheamă pe toţi
oamenii muncii ca, muncind cu e-
lan sporit, să folosească cit mai de­
plin toate posibilităţile şi resursele
economiei noastre.
Este de datoria muncitorilor din
fabrici şi uzine să lupte pentru în­
deplinirea planurilor de producţie Ia
termen şi la toţi indicii, prin folo­
sirea deplină a tehnicii, prin mai
buna organizare a producţiei, prin
introducerea şi extinderea metodelor
înaintate de lucru şi a iniţiativelor
creatoare, prin valorificarea tuturor
rezervelor existente în fiecare între­
prindere şi în fiecare loc de muncă.
Cei ce muncesc pe ogoare sînt
chemaţi să lupte pentru creşterea
producţiei la hectar, aplicînd pe
scară largă metodele agrotehnicii
înaintate, să folosească toată capa­
citatea de lucru a tractoarelor şi
maşinilor.
Eforturile oamenilor muncii din
industrie şi agricultură vor face po­
sibilă obţinerea de noi succese în
dezvoltarea economiei ţării noastre,
în ridicarea continuă a nivelului de
trai.
Conştiinţa că rezultatele acestor
eforturi se răsfring în folosul lor
propriu şi al familiilor lor, că sînt
spre binele patriei, dă oamenilor
muncii din ţara noastră puteri în­
zecite. Strîns uniţi în jurul partidu­
lui şi guvernului, oamenii muncii
din patria noastră nu precupeţesc
nici un efort ca întrecerea în cin­
stea Congresului partidului să cu­
noască zi de zi succese mai mari,
mai pline de rod. Hotărîrea lor de
a consolida succesul noii reduceri
de preţuri se oglindeşte tocmai în
însufleţirea cu care este desfăşurată
întrecerea socialistă, în obiectivele
ei. Sporirea producţiei industriale
şi agricole, ridicarea productivităţii
muncii şi reducerea simţitoare a
preţului de cost, creşterea rentabili­
tăţii întreprinderilor, sînt tocmai
obiectivele pentru a căror îndepli­
nire întregul nostru popor muncitor
desfăşoară o mare bătălie, bătălia
a cărei succes îl închină Congresu­
lui partidului.
lă A.S.I.T. Bucureşti în colaborare cu
Oficiul de standarde şi inovaţii.
Cele peste 700 de inovaţii din dife­
rite ramuri de producţie arată vizita­
torilor capacitatea creatoare a mun­
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor
din întreprinderile Capitalei.
cu satisfacţie noua reducere
de preţuri
SORTIMENTE BOGATE -
In dimineaţa zilei de Ieri. In cele dinţii ore de vlnzare cu noile
preţuri, magazinele au fost mal populate ca deobicel. In vederea des­
facerii cu preţuri reduse, magazinul universal de pe strada Bărăţiel
din Capitală a fost îmbogăţit cu noi mărfuri, cu bogate sortimente*
In clijeu: La raionul de confecţii al magazinului.
Realizarea unei vechi dorinii...
Cartierul marilor magazine, — în­
tre calea Victoriei şi Moşilor — a
cunoscut în dimineaţa zilei de ieri o
mare animaţie. In faţa vitrinelor zeci
de cetăţeni cercetau etichetele cu noile
preţuri. Magazinele de confecţii, de
pălării şi de articole pentru menaj
erau pline.
In magazinul de mobilă de pe stra­
da Bărăţiei a intrat şi inginera Emilia
Mercea. împreună cu soţu] ei, tinerii
căsătoriţi îşi alegeau mobilă. La înce­
put nu s-au gîndit să-şi cumpere o
cameră completă. Hotărîrea Consiliului
de Miniştri al R.P.R. cu privire la re­
ducerea preţurilor cu amănuntul ale
Reglementarea schimbului de corespondenţe poştale
între R. P. R. şi R. P. D. Coreeană
La 5 decembrie 1955 au fost sem­
nate la Bucureşti Aranjamentul cu
privire la schimbul de corespondenţe
poştale şi colete poştale şi aranja­
mentul cu privire la serviciile telegra­
fice şt telefonice între Republica Popu­
lară Romţnă şi Republica Populară
Democrată Coreeană.
PRETURI REDUSE
unor mărfuri de larg consum, i-a în­
lesnit Emiliei însă realizarea unei
dorinţi mai vechi, să aibă un dormitor
cu o garnitură completă. Aşa se face
că în această dimineaţă şi-a cumpă­
rat mobilă în rate, o garnitură tip
„Arad“, cu un şifonier triplu, un
studio, o masă şi patru scaune, care
costa înainte 5750 lei, cu 5.175 lei.
In afară de faptul că din cei 575 lei
şi-a completat suma necesară primei
rate, le-a mai rămas ceva bani cu care corespondentul ,.Rominiei
libere" in regiunea Bacău
au hotărît să-şi cumpere cîteva arti­
cole de menaj, din porţelan sau
faianţă, la care de asemenea s-au
redus preţurile cu 10 la sută.
Din partea romina Aranjamentele
au fost semnate de Dumitru Simuies-
cu, ministrul Poştelor şi Telecomuni­
caţiilor. iar din partea coreeană de
Den Em ambasadorul extraordinar şi
plenipotenţiar al Republicii Populare
Democrate Coreene în Republica
Populară Romînă. (Agerpres)
conductele de apă. şi li­
niile de vagonete, trecem
pe lingă fetele din bri­
gada Magdalenei Grîgore
de la injecţii, pe lîngă
brigada lui Raicovici
Marcu care lucrează la
escavarea şi betonarea
inelelor şi în cele din
urmă ajungem în inima
muntelui. Aci lucrează
minerii de Ia înaintare în
galeria de bază, conduşi
de brigadierul Gavrilă
Paşca. Schimbul lui Gh.
Farcaş pregătea atacuh
Cîţiva mineri găureau
stînca. Apoi artificierul
introduse explozivul.
— Ascultaţi fraţilor, şi
cei de la ieşire dau ata­
cul, exclamă deodată
unul dintre mineri.
— Opreşte ventilatoa­
rele. băiete, să-i auzim
mai bine... Peretele de
stîncă vibra la răstim­
puri scurte cutremurat
de explozii. Una duipă
alta se făceau simtite ră­
bufnirile exploziilor din
cealaltă parte a tunelu­
lui.
— Zor, băieţi, că ne
întrec cei de la ieşire şi
pînă la Congres nu mai
e mult, îşi îndeamnă Gh.
Farcaş ortacii.
In ortul celor de la tu-
nel-ieşire, răbufnirile ex­
ploziilor de dincolo s-au
semnalat încă de pe vre­
mea cînd peretele nestră­
puns era de vreo 120 me­
tri. Pas cu pas minerii au
înaintat. Puşcăturile din
inima muntelui ţin acum
locul graficului de urmă­
rire a întrecerii. Brigada
de mineri care dă mai
multe atacuri, aceea îna­
intează. mai mult.
Metru după metru, ei
se apropie unii de alţii
străbătînd stînca.
Minerii au hotărît ca
galeriile de bază să fie
unite cu 10—11 zile îna­
inte de cel de al doilea
Congres al partidului.
ION BECHERU
Au început
rep araţiile
de iarnă
CONSTANŢA. — La
S.M.T. Topraisar, raionul
Negru Vodă, regiunea Constanţa, au
început reparaţiile de iarnă.
In cinstea Congresului, muncitorii
din această staţiune şi-au luat anga­
jamentul să repare pînă la 23 decem­
brie a.c. 25 tractoare. 30 cultivatoare,
20 semănători. 20 polidiscuri şi 6 se-
cerători-legato: i. Pînă la data de 27
noiembrie s-au reparat din acestea : 7
tractoare. 24 cultivatoare şi 10 semă­
nători I.A.R.-511.
Fruntaşi la reparaţii s în t: Ion Păun
şi Apostol Aurel, care au reparat 24
cultivatoare.
Contribuţia schimbului de noapte
lări băneşti peste plan in
valoare de 203.000 lei.
In cinstea celui de al
II-lea Congres al partidu.
Urmind exemplul petroliştilor de la schela Moineşti.
muncitorii şi inginerii din sectoarele turnătorie, ofelă-
rie şi forje au objinut succese importante ridicînd pro­
ducţia din schimbul de noapte la nivelul schimbului
lui, ei şi-au sporit acest
angajament cu
100.000 lei. Luptînd cu
încă
avînt pentru realizarea
de zi. La ojelărie, schimbul de noapte de sub conduce,
rea maiştrilor Gh. Matinca şi S. Căliminte — care a-
cordă o atenţie deosebită aprovizionării locului de mun­
angajamentului, muncito­
rii depoului au reuşit să-şi
că şi bunei funcţionări a cuptoarelor — reuşesc să de realizeze şi să depăşească
angajamentul luat, cu
păşească realizările schimbului de zi, dind mult mai
multe piese de schimb mult înainte de data pre­
văzută, puntnd pînă a-
La turnătoria de fontă unde se confecţionează din *: cum la dispoziţia statului
f timp formele necesare pentru turnare se obţin realizări x acumulări peste plan în
I asemănătoare. Linia a ll-a de formare, condusă de ţ valoare de 455.603 lei.
I maistrul C. Buterchi, realizează in schimbul de noapte
Numai în urma intro“
♦ cu 10—15 forme mai mult decit schimbul de zi, iar ducerii şi extinderii meto­
t linia a IlI-a condusă de M. Negrea realizează cu zeci f dei gospodăririi chibzuite
I de forme mai mult decit schimbul de zi. | au putut fi realizate eco­
ţ Prin introducerea noii initiative, oţelaril, turnătorii şi « nomii de materiale în va­
T forjării din schimburile de noapte au obţinut in cursul * loare de peste 94.000 lei.
' lunii
î n v i i } noiembrie
« A i '/ i w l i i 'i / i realizări
r a n fi rr/ f r i mult
m uH mai
m n i mari
H t / i / f decit
/ f o / ' i 4 in
tu lllţtd * De asemenea, extinderea
precedentă. folosirii acestei metode pe
80 la sută din locomoti­
Cu ajutorul curenţilor de înaltă vele depoului, a făcut po­
sibilă în cursul unei sin­
frecvenţă gure luni realizarea unet
economii de 509 tone
In uzină se experimentează in permanenţă turnarea combustibil convenţional.
de noi piese prin încălzirea cu curenţi de înaltă frecven­ Conducînd locomotiva
ţă. La staţia de călire prin acest procedeu a început nu cu seria 230281, comuni­
de mult timp turnarea cuzineţilor necesari construcţiei f
ştii Florea Fluture şi Ilie
tractorului. In comparafie cu vechiul sistdm, noul proce­ Iacob au reuşit să reali­
deu de turnare e mult mai avantajos, mărindu.se con­
zeze în cursul unei sin­
siderabil productivitatea muncii, calitatea cuzineţilor fi­ gure luni o economie de
ind de asemenea îmbunătăţită. 36,2 tone combustibil. In
Sortimentele de piese care se călesc prin curenţi de acelaşi timp, mecanicii
înaltă frecventă In această uzină trec de 70_ Printre Gheorghe Stelea şi Dumi­
acestea se află arborele motor, cămaşa cilindrică, axul tru Radu au realizat o
zalei etc. Inginerii şi tehnicienii uzinei şi-au luat anga. J economie de 42 tone com­
jamentul ca în cinstea celui de al II-lea Congres al ţ bustibil.
. partidului să pună in funcţie noi agregate unde se
î vor căli cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă şi alte Printre primii
+• piese necesare construcţiei tractoarelor.
la predarea
C. BUDA cotelor
corespondentul „Romfniei libere*
X
In regiunea Stalin TRUŞEŞTI (de la co*
respondentul nostru). —>
Oamenii muncii de pe o-
goarele raionului Tru.*
S uccese însemnate şeşti şi-au realizat pla­
nul de colectare pe 1955
prin folosirea graficului ciclic la produse vegetale şi a-,
nimale, respeciîndu-şi ast­
PETROŞANI (de la co­ bune sarcina planificată
fel — primii pe regiune
respondentul nostru). — pe primele 25 zile ale — angajamentul luat.
funii trecute.
Apropierea celui de _ al Ţăranii muncitori din
II-lea Congres al partidu­ Acest succes a contri­
buit din plin la creşterea comunele Durneşti. Mi-
lui face ca minerii din hălăşeni, Călăraşi', etc.
producţiei de cărbune cu
Valea Jiului să munceas­ au fost printre primiî
încă 4 procente faţă de
că cu avînt sporit pentru planul iniţial stabilit care şi-au predat toate
cotele. Cu realizări fru­
îndeplinirea angajamente­
în perioada 1—29 noiem­
brie — pe întreaga Vale moase întîmpină Congre­
lor luate în cinstea ace­
sul partidului şi ţăranii!
stui măreţ eveniment. a Jiului. muncitori din raionul
Folosind metoda grafi­ Cele mai bune rezulta­ Gura Humorului, care
şi-au predat pînă acum
cului ciclic, brigăzile de te în întrecere au dobîn-
tineret din acest bazin dit tinerii de la minele: cotele de lină, came,
carbonifer au depăşit cu Aninoasa, Lonea, Petrila, lapte fin şi cartofi dato­
mii de tone de căr­ Lupeni, Urica ni. rate statului în acest an.
L u n a c ă r ţii
Hotărîrea Consiliului de Miniştri membru corespondent al Academici
al Republicii Populare Romjne cu R.P.R., li se vor adăuga opere noi
privire la reducerea preţurilor cu c a : „Introducere în electrodinami-
amănuntul ale unor mărfuri de larg ca“ (volumul 1 şi II) de V. Novacu
consum, odată cu reducerea în me­ membru corespondent al Academiei
die cu 10% de la 1 ianuarie a pre­ R.P.R., „Betonul precomprimat“ de
ţurilor manualelor didactice, cărţi­ V. Nicolau, „Metalurgia otelului" şi
lor ştiinţifice, politice şi beletristice, altele.
prevede organizarea de către Mi­ Editura pentru literatură politică
nisterul Culturii a „Lunii Cărţii“. care are ca sarcină principală in.ar*
In această perioadă se va acorda o marea oamenilor muncii cu atotbi­
reducere medie la cărţi de 15%. In ruitoarele idei ale învăţăturii mar-*

Drumuri în munţi Căile ferate forestiere Ozana-Cracău

In codrii Moldovei, prin părţile
Neamţului, cit şi In cei al Parin-
gului, oamenii şi-au alcătuit viata
in aceeaşi luptă aspră cu nevoile,
cu munca istovitoare pentru valo­
rificarea uneia dintre cele mai mari
bogăţii ale ţinuturilor lor de baş­
tină — lemnul pădurilor.
Una din năzuinţele lor fierbinţi,
mărturisită de documente şi de po­
vestiri bătrîneşti, a fost deschide­
rea unor drumuri de la Tirgu
Neamţului spre valea Ozanei, de la
Tirgu Jiu spre Tismana, Locuitorii
satelor de munte de pe acele pla­
iuri isi dădeau seama că asemenea
drumuri ar fi putut permite o ex­
ploatare mai largă a pădurilor, deci
ei ar fi avut mai mult de lucru, şi
în acelaşi timp s-ar fi putut aprovi­
ziona mai bine cu roadele şesuri-
Ior.
Visurile lor au prins însă formă
In cursul anului acesta, cind parti­
dul a hotărît construirea celor două
lin ă ferate la Ozana-Cracău şi la
Cerna-Jiu.
...In primăvara trecută cind to­
rentele de munte se prăpăstuiau din
înălţimi: la Ozana-Cracău ca şi Ia
Cerna-Jiu au poposit primele deta­
şamente de brigadieri voluntari. Ti­
neri din toate regiunile tării urmau
chemarea partidului, veneau să con­
struiască drumurile de fier.
Brigadierii de la Ozana aveau
sarcina să facă in acest an prima
porţiune de cale ferată forestieră
dintre Pipirig şi Do'.ia pe o dis­
tantă de 12 km. Traseul acestui
drum de fier fusese fixat pe linsă
cursul Ozanei. intr-un teren foarte
accidentat, cu un sol pietros si cu
diferente de nivel ce necesitau te-
rasamente destul de inalle si săpă­
turi mari.
Zi şi noapte brigadierii de la
Ozana-Cracău au muncit cu avint
stirnind uimirea localnicilor care
la inceout au crezut că este^ vorba_
de o lucrare ce se va tărăgăna ani
de zile. Cind au văzut insă că ti­
nerii brigadieri muncesc cu elan.
defrişind terenul, înălt'md terasa-
mente. ridicînd stăvilare şi diguri
in calea torentelor, construind po­
duri şl podeţe, şi-au dat seama că
in regiunea lor se va face intr-un
timp scurt drumul de fier pe care
l-au rivnit in trecut atifia ani.
Prin munca avintată a unor bri­
gadieri ca Vasile Dragomir. Vasile
Darie, Tudor Strătică, Aurică Fe-
renez si alţii s-a construit in şapte
luni o linie ferată ce va ajuta Ja
valorificarea a sute de mii de me­
tri cubi de material lemnos din
bazinul forestier Ozana-Cracău.
* In istoria celor două şantiere na­
La Cerna-Jiu cum i s-a spus ce­
lui de al doilea şantier national de
cale ferată, lucrările au fost şi
mai complicate. Lungimea căii fe­
rate forestiere Tg. Jiu-Tismana este
de 45 km. La fel ca şi la Ozana
tinerii brigadieri aveau şi aci
de înfruntat multe greutăţi. Tre­
buiau să ridice terasamente, să
sape şanţuri mari şi adinei, să stă­
vilească apele, să construiască 10?
poduri şi podeţe, să facă îndiguirea
unor rîuri.
Dar spre deosebire de şantierul
de la Ozana, unde terenul era pie-
la primul clişeu :Tov. Gh. Apostol inaugurează noua linie Tismana-Tg. Jiu. — In al doilea clişeu:
Trenul a plecat pentru întîia oară pe iinia ferată Ozana-Cracău.
şi Tg. Jiu-Tismana au fost date în folosinţă
tros şi mal accidentat, la Cerna-
Jiu pămîntul era instabil în multe
porţiuni din cauza infiltraţiilor
mari de apă. Tinerii nu s-au spe­
riat de aceste greutăţi şi avînd ta
îndemînă utilaje de cea mai nouă
tehnică, au luptat cu hotărîre reu­
şind ca din aprilie şi pînă in de­
cembrie să facă circa 330.000 m.c.
de săpături, să toarne peste 800 de
m.c. de beton la poduri.
* Neamţului. Ei au creat condiţiile
tionale ale tineretului vor rămine
însemnate pe lîngă succesele de
ordin tehnic şi nenumăratele acte
de eroism de care au dat dovadă
zeci şi zeci de brigadieri. Cînd a-
pele Ozanei au năvălit furioase
peste tabăra sectorului 3 a şantie­
rului Ozana, ameninfind utilajele
şi construcţiile, tineri brigadieri ca
Vasile Curcă. Grigore Ivanciuc, Ion
Anghél şi alţii au luptat o zi şi
o noapte ca să scoată la mal lu­
crurile luate de torent. Aşa au sal­
vat ei materiale în valoare de peste
2 milioane. lei.
La fel va rămine înscrisă in pírig la Dolia in cinstea celui de
cartea construcţiilor tineretului, al II-lea Congres al partidului pri­
lupta brigăzilor conduse de Gri­ mul tren care avea să aducă prima
gore lonescu, Constantin Busescu, încărcătură de buşteni tăiaţi din
Nicolae Roşea şi alţii din sectorul noile exploatări forestiere pentru
Tismana al şantierului Cerna-Jiu fabrica din Pipirig şi pentru al­
care au luptat zi şi noapte pentru tele.
a consolida o porţiune de linie a- Brigadierii, conduşi de comunis­
meninfată cu inămolirea din cauza tul Vasile Dragomir, construiseră
terenului alunecător. primii 12 kilometri de cale ferată,
făcuseră să se împlinească o parte
Pe aceste două şantiere au fost
formaţi sute de tineri constructori din visurile oamenilor din ţinutul
care au cerut cu elan să meargă punerii in funcţiune intr-un termen
pe un alt şantier national al tine­ mai scurt a întregului complex de
retului, dovedind că ei urmează linii forestiere ce se construiesc aci.
In zorii zilei următoare, trenul a
tradiţia şantierelor naţionale ale
început să urce spre înălţimile Do­
tineretului in care s-au format pri­ liei şi de acolo să coboare spre Pi­
mele cadre de brigadieri. pirig buşteni de molid, prezenta sa
intrînd in obişnuitul vieţii acestor
locuri. Aproape 300 de brigadieri
Intr-o zi rece de noiembrie, sub
au pornit tot in acea zi spre şan­
soarele unui cer sticlos, brigadierii tierul de la Bicaz, împreună cu în­
de la Ozana, sute şi sute de ţărani cercatul lor conducător, comunistul
Vastle Dragomir.
de pe văile Doliei şi Pipirigului ★ ediţii îmbogăţite în conţinut şi îm­
s-au adunat la. o mare sărbătoare. Au mai trecut două săptămînl de
In ziua aceea cu o lună şi jumă­ atunci şi in marginea orăşelului
tate mai de vreme decit fu­ Tg. Jiu intr-o zi de decembrie au
răsunat acordurile sărbătoreşti a ’e
sese angajamentul, pornea de la Pi­ imnului patriei. Intre stîlpii unui
arc de triumf au căzut tăiate ca­
petele tradiţionalei panglici. Prima
locomotivă ce pleca spre Tismana,
cale de 45 kilometri, purta in frun­
tea ei o pancartă : ,.Trăiască cel de
al II-lea Congres al partidului
nostrur Şi trenul acesta işi începea
prima cursă în cinstea Congresului
partidului, purtînd in vagoanele
sale sute de ţărani din comuni le
Peştişani, Dobrita, Tismana, Cor­
ceşti şi din altele care ajutaseră la
construcţia căii ferate.
Peste cîteva zile, sute de tineri
brigadieri, de la Cerna-Jiu împreu­
nă cu candidatul de partid Roşea
Nicolae şi cu alfi tineri, ce şi-au
terminat misiunea lor cu bine. vor
lua drumul şantierului lumi­
nii de la Bicaz, unde vor dovedi
elanul lor şi forţa lor creatoare de
oameni ai construcţiilor socialis­
mului.
TUDOR MANDA
felul acesta, tradiţionala decadă a xist-leniniste, editură care a cunos“
cărţii aşteptată în fiecare an cu ne­ cut cele mai mari tiraje din istoria
răbdare de oamenii muncii din ora­ tiparului rominesc, îşi va aduce
şele şi satele patriei, face loc între contribuţia la buna desfăşurare a
5-31 decembrie unui eveniment cul­ Lumi Cărţii cu noi apariţii, cu or­
tural de. şi mai mare amploare — ganizarea de simpozioane şi con­
Luna Cărţii. sfătuiri cu cititorii. Printre marii-1
Amploarea pe care o vor lua ma testările de seamă pe care editura
nifestările din cadrul Lunii Cărţii, !e pregăteşte se numără conferinţa
marele număr de titluri noi pregă­ urmată de discuţii în jurul cărţii
tite să apară în această perioadă, „Luptele ceferiştilor şi petroliştilor
decernarea primelor insigne partici­ din 1933“ de Cliivu Stoica.
panţilor la concursul „Iubiţi cartea“
Ca şi în anii precedenţi, zilele
toate acestea vor putea să oglin­ marii sărbători a cărţii romîneşti
dească într-o şi mai largă măsură vor prilejui tradiţionalele întîiniri
avîntul activităţii editoriale în anii ale scriitorilor cu cititorii. Un nu­
regimului democrat-popular, marea măr de peste 70 de scriitori se vor
răspîndire a cărţii în rîndurile ci­ deplasa în diferite regiuni a'e ţării
titorilor, dragostea şi ştim,a de care unde vor avea loc şezători literare
se bucură scriitorii noştri. Căci — în şi întîiniri cu cititorii. Astfel, citito­
domeniul cărţii tehnice sau al lu­ rii vor avea din nou prilejul să
discute despre cărţile scriitorilor
crărilor destinate tinerei generaţii, preferaţi cu însăşi autorii. La rindul
în domeniul beletristicii sau at lor, scriitorii aşteaptă cu emoţie a*
cărţii politice — fiecare nouă apari­ ceste întîiniri căci nu odată s-3 în-
ţie înseamnă încă un ajutor de preţ, tîmplat ca lucrările unor maeştri
încă o armă de luptă pe frontul con­ ai scrisului nostru să cunoască noi
strucţiei socialiste. plinite din punct de vedere artistic,
Editurile în a căror sarcină in­ după sugestiile juste ale cititorilor.
tră tipărirea cărţilor tehnico-ştiin- In ţara bîntuită altădată de analfa­
ţifice, Editura Academiei R.P.R., E- betism astăzi truditorii cu braţele
ditura Tehnică, Editura Agrosilvi­ şi cu mintea îşi spun cu dragoste e-
că, Editura Medicală, îşi dezvoltă xigentă cuvîntul despre operele da
activitatea în strînsă legătură cu artă confirmînd încă odată că lite­
practica de fiecare zi a oamenilor ratura noastră nouă nu aparţine o-
muncii din patria noastră. O expre­ dioasei minorităţi care „se plicti­
sie a acestei legături vor fi nume­ seşte şi suferă de obezitate“ ci ma­
roasele discuţii asupra cărţilor, în selor largi, poporului.
tîlniri cu cititorii, prezentări de Luna Cărţii, expresie a înfloririi
cărţi care vor avea loc în Luiia culturii în ţara noastră, sărbătoarea
Cărţii în diferite institute de cerce­ ştiinţei, tehnicii şi a artei, se des­
tări în instituţiile de învăţămînt făşoară în preajma şi în zilele celui
superior, în uzine, toate organizate, de al II-lea Congres al P.M.R.
cu participarea unor academicieni,
Această sărbătoare exprimă mai
oameni de ştiinţă, tehnicieni. In adînc strădaniile partidului in creş­
zilele Lunii Cărţii vor apare lucrări terea conştiinţei socialiste a oame­
valoroase datorită unor nume de nilor m-uncii, în dezvoltarea acti­
seamă ale ştiinţei romîneşti. Lu­ vităţii editoriale, în desfăşurarea
crărilor semnate de academicienii S. întregii revoluţii culturale din ţara
Nicolau, A. Kreindler, de Ş, Iagnov, noastră.