| Anul al IX-lea, No. 26. București, 6 iulie 1914. 10 bani exemplarul.

RY
N

Admimistraţia FOAIA PARTIDULUI NAŢIONALIST-DEMOCRAT al3ăle,i: [+ e e

la Vălenii-de-Munte VePl năa toaatne ufoile 20 1: | piur
liat

RA
amet ara ai L d d d

Cursurile de vară.
n qm w

praa
stăpânitor, el știu de ce parte va fi învingerea., oameni. Și aici a pus mâna la inimă și d
Și cînd noi înșine intrarăm în marea luptă căzut trăsuit.
pentru viața nouă a provinciilor Bizanțului Săgeata dumnezeiască venind năprasnic pen-

LIB
Sau ţinut lecţii: a de odinioară, el privi cu mulțămire întervenţia tru a lovi pe vinovat la locul chiar unde,
N. lorga: „Zece ani de cercetări istorice des- romdnească pentru că în calculele lui ca tre- ducă nu era însăși victima sîngerindă, trăia
Duia să aibă loc, ca sc dea ultima lovitură, totuși ceva din sufletul ci de credință și de
„pre Română“.
„Judeţul Duzăulaă în trecutul 7o- Ca Să împuie pacea care pentru dânsul era ofensivă? Așa va spune 0 lume. Dar alții pot
» 2,

mănesc“,
logică. să cugete alijel, şi ei ar zice cam așa:

TY
C. Moisil: „Progresele numismaticei române“. În această muncă de fiecare clipă el era Anume lucruvă trebuie să se facă, per fas
mânat de un sentiment îndoit, saă, mai bine, et nefas, oricum. Naţiile umilă pe căile lor
_M. Paşcanu: „Noi teorii de drept“.
de unul și același sentiment cu îndoită înfă- către dreptatea care, orice ar fi, li se cuvine.
țișare : Pentru Slavii luă, îubive, pentru Slaviă Une ori în aceasti cale se petrec lucruri de
HARTVIG.

SI
rămași în comunitatea slavă, în frăţia rasei, care conștiința omenească se înjicară— și le
cu șefii că naturală; pentru „Nemţii“, ură, și răspinge. S'ar putea ca această oroare morală
în special pentru acei „Nemţi“ bastarzi cari să oprească fatalitatea, care în ultima esenţă
Cînd am fost, acum mai puțin de un au,

la Delgrad, mi s'a arătat,
de teatru, într'o lojă nu departe de a noas-
ivd—se asculta, adecă se serbătoria 0 vi0-
lonistă slavă, de prin Doemia, care interesa
Prin YOSa că, nu prin cîntec—, un om care
avea darul de a atrage toate privirile către
dinsul, cel puțin cît un Suveran,
ER
sînt Austriecii. | e justă. Atunci se dă conștiinței. morale a
la o vepresintaţie ÎL uria și-i desprețatia. Ira sigur că nu umanității o reparație. Cine și cum 0 dă,—
vor trăi, că nu pot trăi. [ra merăbdător să de ce ne-am amesteca în ceia ce tcologii pu
scape pe Slavii luă de o vușinoasă tutelă, -de să știe așa de bine, noi cari ne zguduim la
o tiranic umilitoare. Și era sigur că va apuca apropierea numai a praguvilor ce duc aiurea?
IV
și el ceasul cînd uriașa temniţă de naţionali- ka se dă. [lementul pasional a dispărut odati
tăţă se va prăbuși. ce ispășirea Sa făcut. Și Jatalitățile care
cît un prin- Aceasta o spunea oricui, miniştrilor sîrbi conduc națiunile—neapărat la o ultimă țintă
UN

cipe. De niște aumeră puternici se ridica un ca și diplomaților străini, fără să se. ascund, de justiție—aumează, fără un murmur din
cap boltit, cu înfățișare eshileană, în lucia lui ca un lucru așa de Tric încît nu-i e iertat partea sufletelor ce fuseseră jignite pănă atunci
pleșuvie. estul era o mare barbi stufoasă, nimănui să și-l ascundă. Toţi o știai. Se bu- —urtunul lor. N. lovea.
ca acelea care departe, în Nord, încunjură curaă ună, alții scrișcaă din dinţi. A în-
patriarhal samovarul pentru prieteni, pentru cerea însă înlăturarea lui—nimenă nu se gîn-
AL

ovicit de mulți prieteni. De la acea distanță dia la aceasta. Ina, ca o necesitate a lucru-
na se puteai deosobi ochii, dar construcția
puternică a acelei bolte craniane eva cu tolul
rilor.
Acum câteva zile, o veste grozavă, cu
|
tolul
+ Emil Girleanu.
neobișnuilă și împresiona. Ceva se petrecea neprevăzută, desorientantă, străbătu lumea. La Emil Girleanu sa stins, minat de o boală de
TR

de sisu acolo, și aș fi voil să știă acel ceva: Seraievo, în ziua pomeniriă luptei de la Co- rimichă care de un an de zile-l distrugea. S'a
pocmă, teorie științifică, sistem filosofic, ge- s0v0, la un an după Dregalnița, arhiducele stins visind de sănătate, de bucurie şi de muncă,
niale bunătate sai patimă furioasă de atac și moștenitor al Austro- Ungavică a Jost ucis, cu S'a stins cu mintea limpede şi. luminoasă, cum
de răsbunare. soția sa, de un tînăr fanatic, de un Dosniac, l-am găsit, acum citeva săptămîni pe palul de
spital, între [lori, privind ofară raze de soare,
EN

Omul se întorcea din cînd în cînd către un Sirb va să zică și care fusese la Delgrad.
vorbind, glumind şi zîmbind, cu masca grozavă
mine, și se părea că, din partea lui, ființa După zăpăceala celui d'intăiii moment, cei cari a morţii pe faţă.
med care nu se mai văzuse pănă atunci la știaă ceva despre legăturile dintre lucrurile Nu e aici locul să vorbim de marea pierdere
concerte sivbești putea să aibă un oarecare de pe această lame, își întoarseră ochii spre pe care o sufere literalura noaslră căreia î-a
inteves. | Delgrad și, înnainte de toţi, asupra acelei dat pagini clasice ca nobilă simplicilale a sti-
/C

— pi cine e domnul acela?, îmi spuse cupole craniane supt care fierbeaă necontenit lulu şi adincima a simțirii sincere. Nici de
sentimentele ce ne pot mişca astăzi pe noi aceia
prietenul sîrb care mă întovărășia. DL Jlart- ginduri neobișnuite. /Atiția vor fi fost de pă- cari, odată, eram tovarăşi buni la «Sămănătorul».
dig... A auzit că mică d-tale nu ţi-l dragă eve că și aceasta a ştiut-o, că: în şirul de- Il sa gindit în ultimele clipe şi la noi, fiindcă
„dustria, și—se uită, ducțiunilor sale politice, asa de naturale în noaptea în care se luplă, la Cimpulung, cu
Iavtvig! Dav acesta era omul care, prin încît păreaii a, fi'voite, era, și această faptă. moartea, chipul lui nu m'a părăsit o clipă în
SI

qutovitatea sa extraordinară, superioară orl- visurile grele care mă frămintaă. *

În cripta castelului lor austriac, jertfele
Dar, dacă astăzi există această foaie, dacă a
cărui meșteșug «diplomatic, făcuse din DBalca- atentatului din Seraievo dormiaă acum alături, putut face ceva pentru progresul moralității şi
picit dușmani, și în special din Slavii rivală
IA

Jără gind de război
pănă la vărsarea de sînge, un singu» organism simț de ură față
politic, 0 singură armată și care-i aruncase, aceste lucruri, necesare mersului lumii, sînt
la ceasul chibzuit de dinsul, cu 0 admirabilă numai de aici, dincoace de limanul netulbu-
prevedere crudă, asupra Lurcilor. Și, apoi, în
U
asupra nimănui, fără idealului în această ţară, o mare parte o are
de nimeni— fiindcă toate Girleanu. El m'a îndemnat din răsputeri să în-
cep, a crezut în biruinţă, sa zbătut cit i-a fost
cu pulință—nol şi familiile noastre închsiam şi
benzile de expediţie în casa cu chirie din Slrada

ratei linişti. Musulmanii, catolicii și Lvreii din Buzeşti —, şi, numai cind wa mai pulut spera,
clipa îndoielilor și a profețiilor contrazică- Dosnia și Ilerzegovina goniaă pe străzi ori a lăsat numai asupra mea urmarea acestei lupte,
toare, el își însemnase, cu absolută siguranţă america printre vămășițele caselor dăvrîmate plină de atitea greutăţi şi de atitea sacrificii.
BC

de sine, toate popasurile biruințel. În ccasul pe” Sirbii ortodocși, „trădători ai patriei“. Se Nu că avea chemarea unui militant politic.
când pentru coasta Adriatice Austria ame- pveqătia la Viena nota care să procure uncă [ra prea poat pentru aceasta, prea visător. Nică
nința cu un văzboiă de nimicire, el păstrase ma scris în foaie un singur rînd de luptă. Dar
opinii publice exasperate ceva care ar sămăna idealistul a simţit fruimuseța acestei îndrăznețe
îndrăzneala, menită să biruiască, în sujletele cu 0 satisfacție smulsă Servici. Gazetarii din încercări, şi asifel «secretarul de redacție» Emil
prietenilor săi de la Delgrad. Cind Dulgariă Belgrad sunaă din trîmbiţile lor patriotice „Girleanu şi-a legat numele de cele dintăiii lună
voiră „să Jacă de la sine“, cînd vefusară as- nouă imnuri războinice. ale silinților noastre spre bine pe această cale
cudtavea cuvenită Împăratului tradițional al pi, în acest moment de supremă crisă, Ilavt- a qazelei.
vasci lor, cînd cerură ce credeai. ci că li Durerea noastră se adauge la acoia care va
vig merse la colegul Ciessi, de la Legaţiu fi strins inimile tuturor celor ce l-ai cunoscut
se cuvine, nu ceia ce li hotărise el, acest om austriacă. Pe buze cu explicații, în suflet cu la vestea morţii sale aşa de premature.
făcu să pornească ui noi război, fie și în- neapărata curiositate, științifică, de a vedea N. lorga.
ie lav, și înc odată, cu același calu cumdupă astfel de lucruri se înfățișează unii
 2 NEAMUL
. La gramța Bulgariei...
Un al doilea atentat la granițe de către
Bulgaria a avut ca jertie doi din grănicerii
noştri. | ambiţie de a parveni, nic! spiritul de partid care
Oficialitatea noastră - va interveni; ea tre-
buie să intervie. a toare, devotată, în jurul singurului altar care nu
Doar cu sîngele răniților s'a scurs ceva şi
din prestigiul nostru....
Dar, după ce se va vorbi la Sofia cu ho-
tărire, va trebui încă un lucru.
Şi, anume, va trebui ca oamenii cari la
Silistra și Bazargic ai răspunderea unei
grele situaţii să-și dea seama pe deplin că
în 1913 noi n'am făcut un joc de pe urma
căruia să ne putem odihni la umbră.
" Atât spunem noi, cînd alţii vorbesc, ca
de obiceiu, prea mult.
Măgarii Wluscalulei sai
Serutinul pe listă.
—— FABULĂ
“A tost odată un Muscal, şi avea doi măgari
şi un cal. Calul era tare bun şi frumos, mă-
garii însă—de, ca măgarul l—proşti, leneşi şi
nărăvaşi. Tot căuta Rusul să scape de el, lău-
dîndu-i pe la toată lumea, dar degeaba:
ment nu se lipia de ei, ştiind că nu plătesc
nicio rublă.
Acum, odată, la beţie, se prinde Muscalul
că a doua zi scoate măgari! în tîrg şi-i vinde
cît al bate din palme, ba încă în 100 de ruble
unul. î «realitățile noastre», adaptindu-se acestor resul-.
Zis şi făcut: încalecă Rusul
garil de tunie. şi o pleacă la tirg. Aici
multă, ca la tîrg: toţi se minunaii
seţea calului Muscalului.
— Şi cît iel pe el, mă! Rusule?
e
— Una rublă.
— Rusule, eşti beat? . în serviciul înnaintării noastre naţionale».
— Beat-beat, dar mal sus
Oamenii, fireşte, grămadă pe cal, cu rubla
întinsă
— Ho! staţi, că nu merge aşa... Ei nu vind
decît cu toptanul: cine cumpără calul, iea şi
măgaril.
*
Cearcă cumpărători! să-l convingă, ce so:
coteală e aia, să împărechezi un cal cu nişte
măgari, că măgari nu-l trebuie niclunuia din
eY, ci lor li trebuie numai calul, şi aşa mal în-
colo. Niuscalul,.pace:
— Cine cumpără măgarii, iea şi calul, cine
nu, nu.
— EI, şi cît să-ţi! ma! dăm pe măgari?
— Un cal, una rublă; dili măgari, două sute
ruble.
„Şi-ai văzut oamenii de drum.
Nlorala.:
Şi cred domnii politicianrcă de dragul unul
armăsar pus în fruntea listei, cetăţenii li vor
alege cite.o herghelie întreagă de măgari?
V. 6. Vasiliu.
SI
Deschiderea cursurilor de vară (le
IA
la Vălenii-de-Munte.
La “l-ii lulie, ca de obiceiil, s'aii deschis şi anul
U
acesta cursurile de vară, tot de către d. Iorgat,
fără mar! solemnități, fără presenţa persoanelor
oficiale, după cum nimeni! nu se aştepta?.
BC
Am ascultat cu cea mal! mare atentie cu toţii,
tineri și bătrint, adunaţi de prin toate părţile
romăneşti, cuvintarea de deschidere a d-lui orga.
Ni-a spus cum cursurile aii fost întrerupte
anul trecut de împrejurări din care apol «puterea
si înriurirea Statului romănesc aii crescut, iar
vaza neamului nostru a'a înnălţat», şi la care o
parto cit de mică revine şi acestor lecţii, care
1 Deschiderea era să fie ficută de d.dr. Istrati, care s'a
scuzat că nu poate veni find reţinut de importante lu-
crări urgente.
2 Se credea că va lua parte la deschidere şi d. ministru
Duca, care n'a venit, primiud prea tărziă invitaţia.
ROMANESC
țiilor privitoare la progresele pe terenul istorie!
nu sint numai de «cunoştinţe», ci ma! mult de
“ «conştiinţă». Pentru aşteptarea înnălțătorului mo- Rominilor în ultimi! zece ani, arătindu-ni cum
ment care va veni, n'avem alt mijloc decit qsă mereii noile cunoştinţe trebuiesc puse în servi-
ni facem aripi către înnălţimile spre care caută ciile înnaintăril nație! şi cum faptele istorice, chiar
rivnitor ochiul nostru» şi pe care nu ni le va da cînd nu male nimic noii de spusa deapre ele, tre-
«nici lenea, nici pofta de traii bun, nici: triviala: buiesc mereii interpretate după nevoia şi cerin-
țele fiecăril epoce,
“înveninează, ci numai buna înțelegere munci- ” I. Vlădescu.
primeşte jertfe păgine pentru a da: mulțămiri
RY
nenumărate, al culturii. naţionale active».
„ Tinta operel acesteia este de a împărtăşi cit
mai mult cultura proprie, cultura neamului din
|
O GREȘEALĂ.
care facem parte şi din care izvorăşte pentru orl-
4
cine sinceritatea în fapte şi în suflat, folositoare O greşeală a fost că naţionaliştiă- democrați din
RA
fiecărul Stat. | i mai multe judeţe w'aă pus candidaiuri la Gons-
Opera aceasta nu cunoaşte clase sociale, de liluantă,
oare ce chiar cultura de sus, bine. înţeleasă, O greşeală care se poale repara însă la cea
dintâii, ocasie. N'avem decit să socotim numă-
nu e decit diînnăltarea şi sistematisarea, defi-
nirea şi ințeleapta îmbogăţire, prin apropierea rul de voluri obținut de naţionalişti în oraşele
LIB
comparativă de alte culturi, a vastului fond fe- în care .aă fost candidaţi, şi ni vom putea da
N Iorga. cund de instinctivă cultură populară, în care perfect de bine seama cu cît am crescut numai
trăiesc, supt forma socială cea mal largă şi în sen- | în cițiva ani de zile.
sul practic cel mal folositor, rămăşiţele atitor Fără să aibă puterea în mînă, fără să creeze
civilisațil care ai fost supuse une! îndelungate avantagii unora şi altora, fără să întreprindă
şi răbdătoare opere de adaptarela poporul nostru». diverse afaceri, erc.,.ci numaă
cuvintul, partidul
pur şi simplu
naţionalist-democrat
cu
“a de-
Da aceia ideile noastre ştiinţifice trebuiesc co-
TY
municate şi acelora ce le-ai provocat şi nol înşine . venit, în foarte scurtă vreme, graţie programului
—— “ se cade să le verificăm mereu spre a vedea dacă şi oamenilor conducători, — o forţă în politica
nu cumva am pierdut din vedere lumea «adevă- noasiră internă.
rurilor fecunde» afundindu-ne în «palidele filoso- „Şi, pe cînd un partid cu un trecut oarecare,
cu vechimea unui om trimes în conferința de la:
SI
feme» nefolositoare binelui şi fericirii omeneşti.
Opera aceasta lipsită de orice oficialitate, ne- Londra, cu sinecuri şi avantagii create, etc.
cunoscind alt atestat decit al abunăvoinţei do- este luat supt aripa protectoare a partidului
ni- ritoare de a cunoaşte», de oare ce credem că cele liberal, partidul naţionalist-democrat dă lupta
ER
mel grele examene sînt cele trecute în «conştiinţa singur cu toată puterea şi cu toată încrederea în
neajunsurilor noastre» şi notele cele ma! bune viitor. -
sint cele căpătate prin «silinţile de a ni întregi Cită diferenţă! Vezi cum se duc unii şi cum,
cunoştinţele neindestulătoare», va şti, desvoltin- renasc alţii... Tot ce-i putred, fără viaţă, fără
du-se fireşte, răminind mereu în legături cu toate suflet, dispare, în timp ce acolo unde e suflei, e
viaţă,.şi, unde e viaţă, e dragostea de a trăi, de
IV
pe cal, iea mă- tate, ca nici gă nu cadă în «sentimentalismul re- a însemna ceva, de a lucra. a
lume toric», nici să se închidăîn formele înguste ale Partidul naţionalist-democrat este partidul de
de frumu- unul <dogmalism indărătnic». Tot ce se cîştigă viitor. Aici găsim sufletul cinstit, aici găsim
UN
noi trebuie observat, ținut în seamă şi adaos dragostea de o viaţă egală şi dreaptă, aici gă-
la cunoştinţele noastre, şi mal cu seamă «inter- sim un ideal care să ne conducă în această viaţă,
pretat faţă de chemarea noastră ca neam şi pus aici găsim munca: prin urmare toţi acel oameni
sînt conștienți de rostul faptelor lor. Nar pu-
nu las. De aici planul acestor cursuri de a urmă pro- tea găsi nicăiri aiurea un mal bun program
greaul făeut de no! în toate ramurile ştiințel. de conducere decit programul partidului naţio-
nalist-democrat. |
AL
De aceia nu credem că acele progrese tre-
buiesc aacunse, ci expuse ]a cit mal mulţi, căci Şi probă că aşa este şi că pe viilor acest par-
cel mâl bun mijloc de a-şi întări credinţa e de lid va ajunge să schimbe, pe încetul, întreaga
a 0 supune ccelor mal crude atacuri ale îndo- viața — să socolim
a acestei ţeri, numai încrede-
ieli!, celor mal învierşunate porniri ale negaţie!», rea ce s'a dat candidaţilor noştri la Constituantă.
TR
pătrunzindu-se de siguranţa că cun adevăr co- Cel mai frumos succes faţă de partidele isto-
“rectat şi intregit nu e mal slab,ci mal tare de- ice l-ai avut naţionaliştii-democraţi. În judeţul
cit înnainte de corectarea şi întregirea lu!». laşi. d. A. C. Cuza este ales printrecei d'intăiii,
Pără acuma lipsit necontenitul contact, rupt cu 1.253 voturi (fără să aibă agenţi electorali,
dupăo lună de zile. Grei ma! cu seamă pentru poliţie, jandarmi bătăuşi, votanţi morți, etc.). La
EN
acel cari au să-şiapere cu mijloacele reduseşi cu Prahova, d. N. lorga, tot printre cet dintăiii, cu
cunoştinţe încă nu destul de încercate elemen- 1.033 voturi. La Bucureşti, d; V. M. Cogălni-
tele ciştigate aici. | ceanu a întrunit un număr de 1.024 de voluri,
De aceia fiecare aă adaoge la graiul săi «pu- La Covurlui, d. N. Iorga, la Colsgiul al 11-lea,
terea cuceritoare a scrigului», făcind din «Drum (zis Colegiul- minciună) a întrunit jumătate din *
/C
Drept» foaia acestor cursuri. În felul acesta voturile candidalului ales (593 de voturi). Și,
toate manifestaţiile noastre naţionale vor fi unite dacă jandarmii ar fi dat drumul la a patra
parte din ciţi ai avut ordin să-i oprească, atunci
mal strins. Se vor face din ele «o gingură
lumină şi, faţă de protivnici, o singură armă». Se tinărul advocat ales ar fi plecat, de sigur, la ocu-
paţiile sale obişnuite.
va produce astfel, «de la lucrul de cabinet pănă
la tribunele publice, o singură putere morală, La Brăila, Colegiulal Il-lea, d. N. Iorga a în-
care, prin propagandă, prin credinţă, prin muncă, runit 806 voturi ; la Covurlaiii d. Damian Drăgă-
printer'un apostolat fără trufie şi fără apucături nescu 383 de voturi; la Dol, d. G. Mil. Demetrescu
308 voturi, la Dacăi d. Gh. Berea 934 voluri, la
anarhice, va da poporului nostru, mine, ceva
Botoşani d. P. Irimescu 341 voturi, la Dolj,
din marile puteri care i se cer în casul cind
pentru totdeauna trebuie să i sa hotărască aoarta». Colegiul al 1ll-lea, d. Păsculescu 245 voluri.
După aceste învăţăminte, d. Iorga mulţămeşte . La Dorohoii, Vlaşca, de asemenea candidaţii
ascultătorilor cursului şi in special Rominilor de noşiri aă întrunit un număr însemnat de vo-
dincolo, pentru cari aceste lecţii sint de cea mal turi, faţă de ingerințele întrebuințate de data
mare importanță. aceasta în alegeri. işi poale oricine explica
În amintirea innălțătorului moment de la 1-iii ce însemnează a [i putut dobindi cineva citeva
Iulie 1919, cînd sa inaugurat sala curaurilor în sute de voluri, prin foc, prin vir[urt de săbii,
presența principelui! Carol şi a principesei Eli- printre ciomege şi ameninţări.
gaveta, 83 trimete prinţului Carol, aflător la Pots- Acele citeva sute de voluri sint expresiunea..
dam, şi principesel Elisaveta, la Sinaia, cite o te- sinceră, dacă nu fanatică, din partea acelora
legramă cu următorul cuprina: cari, convinşi [fiind de dreplul lor, ai, pulut pă-
trunde prin baionete pănă la urnă şi, acolo, cu
câducindu-şi aminte de frumoasa zi de 1-iii lulie zimbetul pe buze, lăsind impresia tuturor agen-
1919, ascultători! cursurilor de vară trimet Al- ților cari-ă spionascră că aiuvotat de sigur pe can-
teței Voastre încredințarea devotamentului şi iu- didalul Guvernului, ai pus totuşi în urna albă
biril lor, N. Iorga.» buletinele cândidaţilor naţionalişti-democraţi.
-La Blirşit se anunţă programul pentru citeva Aceste ni dai nouă chezăşia că am ajuns
zile, iar la oarele 5 d. Moisil începe curaul des- la vremea cind omul conştient nu mai poate fi
pro Numismalica romăneasca. influențat
aşa uşor, cum a fost pănă acum cițiva
Seara, la oarela 9, d. Iorga începe seria lec- ant,

Şi această educaţiune politică nu li-a făcut-o
nimeni altul decit partidul naţionalis!-democrat,
singurul care s'a înfățişat alegătorilor fără pro-
misiuni şi fără putinţa presiunii.
Acesta este un ciştig moral, binefăcător unui
neam întreg, care trece pentru moment neob-
servat, dar, care, de sigur, va aveo, consecinţe pe
viitor.
Deocamdată inregislrăm atila.
Un economist: d. dr. |. N. Angelescu.
Printre operele de ştiinţă premiate de Aca-
demia Romiînă în cursul acestui an, aii fost ŞI
două lucrări ale d-lui dr. |. N. Angelescu:
I) « Cooperaţia şi socialismul în LEuropa», Bu-
cureşti, 1912, 724 pp.; 2) rAsigurările sociale
în Statele Moderne», Bucureşti, 1913, 320 pp,
— cea dintăiu avînd şi-un studiu introductiv:
«Cătră un noi, avint al Cooperaţiei în Romănia»
de d. A. C. Cuza, profesor universitar, -
La nol, unde nu există încă o opinie publică
în ce priveşte apreciarea lucrărilor şliinţifice,
iar gazetele, cît şi revistele, se ocupă adesea
prea superficial cu recensarea lor, verdictul ce
l-a dat Academia Romînă asupra operelor d-lui
dr. Angelescu e de sigur hotăritor pentru consa-
crarea d-sale ca un element de valoare în do-
meniul ştiinţei economice.
= bania
De şi a isprăvit numaldedolani Universita-
tea din Miinchen, după ce făcuse studii pe băncile
Universităţii din Bucureşti, d-sa a scris pănă
acum O sumă de lucruri economice importante,
ca: « Originea răzeşilor şi moşnenilor», « Despre
mortalitate», « Kriminalitălsbewegung în Rumă-
nien în den letzten 35 Jahren»», « Principii de
metodă şi regularităţi statistice», etc., pe lîngă
alte numeroase articole ştiinţifice publicate mar
ales în «Economia Naţională». | minali în egoismul lor de rasă.
Om harnic, spirit ales, avînd întinse CUnNoş-
tinţi economice, admirator şi adept al şcoli!
germane istorice,
represintată
marii economişti Schmoller, Brentano şi Bii-
cher, d. dr. Angelescu e chemat să continue
cu succes opera înnaintaşilor săi, dacă nu chiar
„să descopere no! drumuri de cercetare în cu-
prinsul vieţii noastre economice.
Felicitîndu-l din inimă pentru răsplata me-
ritată ce s'a dat mundil şi capacităţi! sale, ni
place a crede că d-sa va şti să fie, nu numa!
un desțelinător preţios pe terenuri neexploa-
rate, într'o ramură care, în ce ne priveşte, a ră-
mas încă aşa de înnapoiată, dar şi o nouă e-
nergie practică, un luptător de caracter pe
drumul de trezire şi de orpanisare a maselor,
fără de care, la noi, un om de ştiinţă, şi ma!
cu seamă un economist, nu
vre-odată că şi-a făcut întreaga datorie cătră
neamul săă.
Şi cine-l cunoaşte pe d. dr. Angelescu poate
să aştepte de la d-sa îndeplinirea unor astfel
de speranţe.
Pentru viitorul Albaniei.
Că Puterile Europel nu-s unite asupra chesti-
unii albanese —, cea ma! bună dovadă despre
aceasta e proclamația insurgenților, în care
se
aduce la: cunoştinţa poporului o aşa-numită
protecţie.
din partea Triplei Inţelegeri şi faptul
IA
că Serbia şi Grecia aţiță spiritele” în Albania,
prin
diferite părţi ale el, pentru a o desbina
şi a arăta Europei
incapacitatea
banes dea fi guvernat în mod autonom şi taptul
— cel mal grav
— că populaţia
U
e mulțămită
cu prințul Wilhelm
-şi
nouă dinastie. Toate acestea
Albaniel să fie
în pericol şi ne temem ca nu
BC
cumva peste nu mult timp ea să fie desmem-
brată şi împărţită, E grea situaţia. prin care
trece
poporul .albanes. Un popor tînăr,
de experienţă politică, fără conştiinţă clară
de ceia ce înseamnă. solidaritatea naţională,
acest popor depinde în mare parte de prieteni!
să. Netăgăduit cel d'intăiu prieten al Albaniel
e prinţul Wilhelm, — un bărbat de o energie
deosebită,. un
om curagios şi un
păreche.
_ Sosit de cîteva zile în frumoasa staţiune bal-
Viitorul Albaniei- e legat”
de
NEAMUL ROMANESC “a
OP
3
ia ii
A
prințului YVilhelm: Dar el însuşi, în împrejură-
tat să mă interesez de viaţa şi de nevoile popo-
rile grele în care se află, are nevoie de ajutor. rulul din satul unde mă găsesc, cum şi din
" Convenţia de la Londra, cu toate „greşelile cele lăturaşe—, asta numa! aşa, pentru complec-
el, are meritul netăgăduit dea fi făcut posibilă tarea cunoştinţelor mele personale, nu că doar
crearea acestul Stat noii, Albania. Cel mal
aş avea în vedere să fac cine ştie ce studil.
vechii popor în Peninsula Balcanică, un' neam Am observat. mal în toate părţile pe unde
cu o limbă proprie şi caracter naţional inde- am umblat, lucru foarte dureros, că preotul cu în-
pendent, poporul albanes are dreptul la exis- văţătorul nu merg bine, nu-s prieteni, ci lucrează
tență tot aşa ca Grecii, Sirbil şi “Bulgarii. fiecare pe drumul săii, în casul cel mal bun, nu
GC. Velişcu. Instigaţiile greceşti şi sîrbeşti, de sînt ade- cum S'ar cădea, mînă în mină. Într'un sat ve-
RY
vărate, arată ipocrisia socială a timpurilor noas- cin, din judeţul Argeş, m'a izbit un cas de
tre, cînd, supt masca naţionalismului, care e o: natura aceasta, însă deo gravitate care merită
doctrină, se luptă pentru altă ideie, ideia im-
perialistă, domnia unul neam asupra altor nea-
mal multă atenţie decito simplă strîmbătură
din nas, provenită din neplăcere, durere sai alt
muri. Şi, dacă ele sînt adevărate, atunci şi mal sentiment provocat de neînțelegerile celor do!
mult simpatia popoarelor independente trebuie
RA
factori luminători ' al poporului: preotul şi în:
să fie cu Albania... | văţătorul.
Puterile sînt unite asupra soarte! acestul prin- Stînd de vorbă cu un sătean şi făcîndu-Itot
cipat din calcul politic. Tripla Alianţă e invi- felui de întrebări, ajungînd din vorbă în vorbă
diată de Tripla Inţelegere că ar fi căpătat prin să-l întreb şi cum stai preotul şi învăţăto-
fundarea acestui Principat un noi punct stra- rul, dacă se înţeleg saii nu, îmi răspunde neted:
LIB
tegic. «Se au răii de tot, domnule, ca cînil, nu alta».
Nu ştim dacă e adevărat. — Din ce pricină ? <De mal ştii şi ed»,—şi
Faptul care rămîne e că avem a face cu o pu o mică plecăciune se depărta să ajungă un
nație care trebuie să-şi aibă dreptul la exis- tovarăş, cu care întrâ în vorbă.
tenţa el. ,
Intrigat de aceasta, mal cu seamă că avusem
Răscoalele sînt inconştienteşi trebuiesc re- prilej să-l şi văd în zilele aceastea pe amîndol,
primate pentru binele naţiunii. Se poate vorbi
TY
mă hotăriii să omor timpul făcînd citeva
de un sistem noii de organisare, se poate vorbi investigaţii asupra celor dor.
de o administrare autonomă — să zicem în felul
De vorbă cu un cîrciumar.. —Popa, domnule?
cantoanelor elveţiene, în care adminstrare Al-
A venit acum vre-o doi an! şi sa apucat de
de Nord, catolică, Albania Centrală,
fleacurl: ligă, cor, ba astă-vară s'apucă, domnule,
SI
musulmană, Albania de Sud, ortodoxă, ar fi ad-
şi pleacăîn mobilisare, nici nu întreabă pe VIă-
ministrate independent,—dar să vorbim de o
dică nimic, şi ni lasă satul aşa două luni
schimbare de dinastie, de detronarea prinţului,
de zile. Lasă, nu-i vorbă căl-a şi pedepsit Vlă-
e să vorbim de nimicirea Albaniei. Cet ce o
dica pentru astea... Un om arţăgos fără păreche:
ER
cer sînt, o repet, inconştienţi. Musulmanii, cînd
S'a certat cu toată lumea, cu administrator, cu
cer un prinţ mohammedan, uită populaţiile ca-
tolice şi ortodoxe. primar, cu învățător. Acum îl stă în git că n'a
i | izbutit să pună mîna pe bancă,
Cu ce drept vor el să oprime pe creştini? şi într'una se
lar cei ce-i împing la această cerere sînt cri-
ceartă cu învățătorul. Dar, domnule, ăsta-i om
bogat, alegător la Colegiul întăiu, e liberal în-
IV
.
focat, şi apot e om de baştină de aict din sat,
Albania are nevoie de linişte, de bună aa- toată lumea îl
ministraţie, de justiţie şi educaţia ideală a tine- ascultă, pe cîtă vreme popa e.
venetic, tocmai după Vlaşca»...
actualmente de relor generaţii. Prin bună conducere, după ci-
UN
teve decenii, vom fi uimiţi de progresul unui — Hm, ăsta-l de-a! învățătorului... Sosesc pe:
"popor tînăr în civilisația Europei de Sud-Ost. cale un romînaş, rumen la faţă şi voinic, şi nu-
Pentru civilisaţie, ea trebuie lăsată liberă Şi mai ce-Izic: <Bună ziua, mă vere, dar frumoase
ajutată. Ajutorul trebuie să fie însă sincer şi pe locuri aveţi pe aici, ştiu c'o duceţi ca în raiă,
faţă. De aceia fac apel la conaționalil miei Văzuiu că aveţi-şcoală mare şi frumoasă, bise-
spre a arăta aceasta cît mal evident. Romănia rică întocmai ca la oraş; numai aveţi pe po-
triva ei şi preot ?>. Dupăce-mi mulțămeşte şi,
AL
în timpurile din urmă prin conducerea înţe-
leaptă a Maiestăţii Sale Regelui Carol şi-a asi- foarte fălos că stă de vorbă cu un domn: «E,
gurat locul întăiii printre Statele balcanice domnule, toate sînt bune cînd e omul sănătos.
homănia trebuie să dovedească că e conşti- Mă întrebaşi dacă avem popă bun. Apol să ni-l
tientă de chemarea ef. ție Dumnezeu, că de-o vreme n'am prea avut
TR
Chemarea e! este astăzi să ajute tînărul po- parte de preoţi, că, să vezi d-ta, unul a plecat,
por albanes. Nu-l vorba de angajări himerice altul a murit de bătrîn; acum cîțiva an! ni-a
ale armatei noastre. E vorba însă de o definită murit altul, tînăr, domnule, şi învăţat nevoie
va putea atitudine morală, pe care Romănia mare ; dar şi ăsta n'are cum ma! fi de învăţat.
spune trebuie să Dar e om bun, stă de vorbă şi cu copiil cer
o aibă. Ea trebuie să arăte clarcelor de la A-
EN
tena şi Belgrad că un echilibru stabilit cu a- mNiC!... D'apol la biserică să-l auzi cîte-odată ce
tîtea sacrifici! omeneşti, ca acel stabilit în urma frumos ni povesteşte şi ne îuvaţă ca în Cazanie ;
războaielor balcanice, nu poate fi zdruncinat, de cîntat încaltea numa! unul am mal auzit aşa
Alex. Gusin. Romănia are interes, ma! ales pentru popu- ca el, frumos... Şi, uite, e om sărac, dar tot nu
laţia romănească din Epir şi jurul Pindului, ca pretinde la Romîn nici de cum... N'o duce bine
cu învățătorul, din pricină că oamenil l-aii pus
/C
Albania să fie autonomă. Dar Romănia, în afară
de orice interes, are chemarea:să şi pe popa la bancă, şi, pe semne, nu s'or fi
dea tot Con-
cursul el unul popor care. se formează. Întreg
ințeles, că
fară !..
numa! ce auz acum că l-ati dat a-
viitorul nostru, stă în solidaritatea naţională.
Visul nostru, al tuturora, e format de ideia na- De vorbă cu un pensionar: Începem cu po-
țională. Naționalismul e doctrina ideală, după litica precum văz că-I place. <Stăm bine, dom-
SI
care omenirea progresează şi comunităţile na- nule, liberalii sînt oameni straşnici.> E om vese] Şi
ționale se realisează. În numele acestuy prin- gesticulează cînd vorbeşte... «Cît se
căzniră el,
cipiu de cultură, în numele echităţii poporul boierii, tot degeaba... Ce-am mal! rîs la alegeri ;
romiîn să se dovedească vrednic de chemarea sa. popa nostru făcea pe conservatorii; nu
era cît
Albania are nevoie acum de oameni, de os- pe aici să-l încalțe, domnule ?>—Da' ce, părin-
taşi sinceri şi devotați pentru domnitorul ef, tele d-voastră face politică 2—EI aş, politică, vrea
poporului al- Albania are nevoie de bani, pentru conducerea numai aşa împotriva noastră să facă aici în
el. Albania are nevoie mal ales de sprijinul sat partid aparte. Cică, dacă-r licenţiat, e gro-
musulmanănu
moral al presel, în care prea mulți duşmani zav.. Să vezi, domnule. s'a pus răi şi cu VIlă-
cere o al el străbat, pe zi ce merge. Fiecare Romîn dica... Apoi ne căznim să-l gonim de aici, că s'a”
fac ca viitorul
să-i dea ce poate! Iar no! trimetem salutul apucat de nimicuri, de denunţuri... E:un om
nostru călduros unui popor liber supt un prin- ciudat
, domnule, se duce de ceteşte la un om,
cipe ales. acesta îl dă un franc, el îl dă îndărăt Jumăt
ate
Vasile Gheorghe Ispir, spunind că atit numal i se cade,—şi doar e
lipsit om
diplomat în Antropologie de la Universitatea sărac. Nu e vorbă că are leafă destulă, domnule;
din Oxford, auzi d-ta să iel 150 de lei că slujeşti patru Du-
minici pe lună: aproape 40 de lei pe zi,
ca un
ministru !...
O ANCHETĂ, Mă scîrbiii de-atîta ură din partea lu! faţă
de
preot, şi mi-o şi exphcaii îndată căci înțeleseiii
idealist fără
că-I preşedinte la bancă: <Era să paţ ca ariciul
cu sobolul, domnule, cu popa», şi cum l-at
înţelepciunea neară Călimăneşti, după obiceiul miei am cău- afară din Consiliul de administraţie. «Dacă
dat.
se
 “a NEAMUL ROMANESC OI a NE II MA UCI RAI
IA 30 te ICE ZI

încă multă .vreme în întune- De sigur că no! cel încercaţi n'am fi avut o
învățătorul, ăsta-i om cu avere, pbuie şi va dibui
pune rău cu recul neştiinţei și nepriceperil! Invăţătorii inte- soartă ma! bună ca în vecl regretatul D. Cicma,
cum să-l pui în fruntea
domnule, nu ca el;
ligenţi, cari sint mulți, slavă Domnului, şi preoţii dacă intervenţii energice n'ar fi avut loc din
băncii 2. ce aii datoria de a luptă pentru pace, gin- partea oficialități! Guvernului romin. Neindoios
De vorbă cu un învăţător: «Nu că-l critic, măcar acum că a sosit vremea să că şi guvernul Venizelos, ca şi predecesorii săi,
dar om hain la sufletul lui ca acest învăţător
dească-se
ca lucreze pentru o înfrățire generală a lor, pentru ar fi încercat să îndepărteze orice responsabili-
nici că se ma! poate. Sînt dol fraţi, şi se aii tate faţă de cele aăvirgite, astfel ca să calmeze
o uniune a tuturor: să nu mal. fie vorba nicl-
cel ma! grozavi duşmani. S'a ținut de capul lui odată numai de învăţători, că amîndo! sînt doară oficialitatea romănească şi opinia. publică din țara
frate-săă, care a fost tot învăţător, pănă l-a des-
învăţători al neamului: unul în şcoală, iar altul romănească. În cas contrar, n'ar fi avut niclun
tituit, cu denunţuri, cu anchete... Ba pănă şi pe din altar. Vor peri zizaniile, intrigile şi certurile roat ancheta prefectului din Grebena, ordonată
în
“taţă-săii l-a denunţat că stă cu servitoare datori a lumină satul, nu de Miniateriul de Interne, şi publicată în ziarul
Acum am între cel doi tovarăşi,

RY
casă—şi bietul tată-săi, preot bătrîn. «Proini», al cării text nu-l mal posed, dar care
a-l despărţi în tabere vrăjmaşe.
auzit că i-a venit inspecţie la bancă şi la gă- Dr. N. |. Stuparu. sună cam aşa: «Dintre Cuţovlahi, a fost omorit
“sii niţel cam prost.cu socotelile, greşeli, în- D. Cicma, într'o luptă ca a avut loc în apropiere
curcături, şi pentru asta a căzut în capul preo- de Turia, unde Cicma luptă ca voluntar în ar-
tului, că el a adus controlorul pentru inspec-
ţie (2). De altfel, stai el rău de mult. Învăţăto- Guvernul grecesc şi Arominii. mata turcă. Lagara este arestat, acusat fiind că -
a predat un cepilohia» cete! lui Bechir-Aga. În-

rul pe furiş l-a tot muşcat pe părintele. Una
am auzit-o, şi, de ar fi aşa, regret că am aşa
coleg: ar fi mers la alegeri
e conservator,şi l-a dat în primirea bătăuşilor.
Este în firea lui apucătura asta de a piri, fie
RA
“colo, pace, toţi ceilalți sînt liniştiti, şi singuri au
Chemarea luiE. Venizelosla cirma Greciel nu predat chaile bisericel şi şcolil lor.»
şi l-ar fi pîrit că
este datorită genialităţii lui personale, nici unei Delegaților noştri din Veria, cari sai presiniat
prevederi că el şi numa! el ar. putea aduce in prefectului din Salonic, Argyropulos, spre a-l a-
domeniul realităţii o bună parte din idealul aMa- la cunoştinţă situaţia noastră, li s'a răspuns

LIB
duce
cu vorba, fie cu denunţuri: astea întotdeauna ril Iiel». Nu asta a determinat pe comitetul din partea aceatul domn, simplu: «avem vech!
e
făcute prin altul. Om ambițios şi răutăcios, reorganisator să dea lul E. Venizelos cea mai socoteli cu domnia voastră». |
e pornit asupra cuiva.
în stare să facă orice cînd innaltă demnitate a Statului elin, ci pur şi Am relevat aceste citeva puncte ca să arăt
Preotul are niţică carte şi, măcarcă i de curînd simplu convingerea că un om noi, un om străin numa! şi numai că Guvernul şi-a menţinut a-
-

sat.
venit, şi-a făcut atmosferă favorabilă în de luptele partidelor politica, interne, ar putea ceiaş! atitudine faţă de noi, Rominii: extermi-
suferi. li scornesc cîte
Pentru asta nu-l poate executa cu mai mult succes proiectul de reor- narea.
aibă
toate pe samă-l: între altele, ca să nu mal

TY
zvonul că ganizare elaborat de acest comitet. Acest procedeii a făcut să-şi piardă Guvernul -
în el, ati răspîndit grec singura posibilitate de a sa reabilita în
oameni! încredere
că de aceia a şi “ Aşa dar, care a: fost politica externă pină la
pleacă în Cadrilater, pentru data declarării primului războiti balcanic și în lața poporului romin.
n campanie. Il cunosc,
fost în vara trecută
mai special atitudinea Guvernului Venizelos față de Aşa dar, în fața celui de al doilea războiu bal-
domnule, ca pe mine: cînd crezi că te al no!, Rominii din 'Turcia, este cunoscută. Zic: cu- canic, şi Guvernul Venizelos şi poporul romin

SI
mai tare; om făţar-
bine cu el, atunci te frige
aşa noscută, căci suflatul comitetului reorganisator, hrănesc aceleaşi sentimenta ca în trecut, şi ceva
nic şi ranchinos... Pe preot nu-l cunosc si deci adevăratul motor al partidului Venizelos, mal acute.
bine, lumea însă văd că ţine la el, că-l om erau şi organisatoril şi
în sint ofiţerii, aceiaşi cari * e

blînd şi bun; ştii d-ta, pănă nu bagi cu omul

x*
conducătorii cetelor de antarţi pentru extermi-

ER
plug, nu-l poţi cunoa şte.
narea neamului romănesc, - A trebuit să izbucnească cel de-al doilea răz-
— Apoi cu învățătorul al băgat în plug? Ma! e nevoie, acum, să deavolt şi care ai fost boiii balcanic pentru Venizelos
ca Guvernul să
abia
— Oo, nu un an, ci cinci, şese şi de nevoie, sentimentele Rominilor din Turcia către Gu- se desmeticească şi să se arunce în braţele țeril
am scăpat de drago stea lui», - romăneşti, cu care,nu cu mult înnainte, Grecia
, vernul grec şi către tot ce-i grecesc?! O:oare...
Hm! ăsta poate că are năcaz pe “învăţător şi resentiment, a fost în conflict, causa fiind înviergunata prigo-
IV
măcar că! e coleg. ” * nire întru exterminarea chestiunii noastre na-
Am urmat cu cercetarea întrebînd, ba pe unul, | po -
Odată cu invasia armatelor pe teritoriul tur- ționale. | ;
a pe
ba pe altul, şi găsiam cind unul ce vorbi Astfel Venizeloa inaugurează o nouă politică,
bine, cînd în- ceac, Guvernul Venizelos, ajutat de națiunea gre-
preot de.-răă şi pe învățător de cu totul opusă politice lui Theotokia de odini-
UN

concl usie, care, cească şi de înnalţi! prelați ortodocşi din teri-

tors. Din toate am scos aceiaş i
Ai toriul ocupat, considerindu-se atăpin! absoluți nioară, aplaudată de toată suflarea grecească, Şi
din păcate, se brodeşte Şi aiurea. pa situaţie, aii crezut.că ecel mal oportun mo- care ducea Grecia la o fatală peire. Şi numai
ții la
Învăţătoru-I bogat şi închipuit, are aspirabanca o' capacitate de talia lui Venizelos a putut în:
conduce ment, acum fiind la ei acasă, să dea sfirşit cu
revisorat, ba încă şila deputăţie, deplin succes operel începute la 1905, procedind frunta întreaga opinie publică grecească, culti-
şi are satul cla mînă». Prin tot felul de mij-i vată spre o ură implacabilă contra Romăniei,
să isoleze pe preot de sufletul la decapitarea personagiilor influente in ches-:
loace lucră țiunea noastră şi la distrugerea şi confiscarea manifestată în repeţite rinduri. -
AL

făcut
țeranului. El însuşi decît banca n'a ma! aşezămintelor româneşti, aşa ca să extermine 0: - Al doilea războit fiind încheiat prin tratatul din
nimic iar acesta-l aduce destule foloase.gata în. dată pentru totdeauna aceast microb molipsitor Bucureşti, grație Romăniei, in care tratat Ro-
Preotul, venit de aiurea, om hotărit, şi periculne. mănia juca rolul de arbitru, Grecia a putut Bă
tot timpul a face bine, fire entusiastă, prea încorporeze la mica Eladă şi Seres, Drama şi
bunătatea omenească. De ajuns - Aă debutat represintanţii Guvernului Venizelos,
în
TR

încrezut Cavala. |
sau la Gcebana, prin odiosul omor al alintatului fii
să mi se spună de Ligă Culturală, de cor, lucru al naţiuni! noastre, d. Cicma. Acum nu mal este Astăzi e recunoscut da cel mai! şovinist Grec că
de sine, plecînd în campanie, gajul pentru posesiunea teritoriilor ocupate stă în
de uitarea
VIă- un aecret toată intriga ce sa urzit pentru să-
pentru caraeşi fost pedepsit fără noimăde virgirea aceatul omor. S2 ştie bine că din satul sinceritatea angajamentelor de a acorda cea mal
cepuţ ii îl fac
„_dică, pentru ca să înţeleg că nepri
preot ul săi natal, Turia, a fost învitat şi dus supt es- largă autonomie şcolară şi bisericească şi cea
greutăţi şi pun piede ci. Am înţel es că mai întinsă desvoltare naţională Rominilor din
EN

în stare să produ că vrajb ă în sat, să cortă de. oameni oficial! pănă la Grebena, unde viitoarele teritorii greceşti;
nu va fi a fost încarcerat. Dimineaţa următoare, d. Ciema
învăț ătoru l pri-
se agaţe de învăţător, dar că nu mat era în temniţă. Nu după mult timp a: Dan.să urmărim, în urma acestor mari eve-
ului şi
cepe 'superioritatea sufletească a preot pele revărsate l-ai desgropat, şi numa! aşa in- nimente, care este atitudinea cercurilor diri-
pogoa re în
prin cabale de tot felul. vrea să-l
de du- consolabila familie sa putut asigura de adevă- guitoare față de, noi, Romini! din Grecia, În
Cit
noroiul certurilor şi neînțelegerilor . ruptul capului noi declarăm: o prigonire sis-
/C

cînd vezi neînţ elege ri de rata soartă a părintelui lor. de brutalitate.

reros eşti impresionat ar sta Odată Cicma executat şi biserica, şcoala şi a- tematică şi cu oarecare excese
Jocul lor
acestea, care, de n'ar fi, şi În
lui Dum- verea societăţii «Apostol Mărgărit» din Grebena De şi prin tratat ni s'a recunoscut autonomia
pacea şi frăţietatea, poate că din mila
înnainte aii fost confiscate, impunind' Rominilor să iscă- şcolară şi bisericească, abia prin Ostombre au -
mnezeii am călca şi nol cu un pas mal ingăduit autorităţile înnapoiarea unicului Jăcaş
lească o declarație prin care abjură ideia naţi-
în starea morală şi economică a
ţeranului
cîţiva onală. i de rugăciune” romănesc la Veria, Slata-Mărie. La
Cu gindul mă duca o scenă de acum predarea cheilor a fost invitată eforia „comuni-
SI

-se cu [a Veria de sigur se pregăti se cova mal ori:

ani, cînd un grup de seminarişti, întilnindu bi]. Spre norocir ea noaatră aii iatirzia t. exe- tățţit noastre, şi era şi un trimes special al
ia cu
unul de normalişti, e întîmpinat de aceşt cutarea, în speranţa că vor pune mina pe dirzul Guvernului, cu numele Mavrudi, care n'a esitat
de ccoli vari> ori cînte ce pe nas de să-şi manifeste gentimentele faţă de națiunea
strig ăte Toli St. Ilgigogu— refugiat in ajunul predării,
IA

se
caleluia». Duşmănia se naşte din şcoală şi noastră, acusindu-ne de complici cu Turcit con-
aceşti do! la Salonic —, care trebuia să fie cel dintăiu e- mobi-
continuă în societate. Cită vreme xecutat. În acest interval incă biserica a fost tra creştinismului. Cit pentru: predarea
o creş:
factori vor fi crescuţi aparte, unul cu
iar altul.. confizcată.
lierulu! ridicat de Mitropolitul Calinic, eateo co-
tere cu desăvirşire străină de Biserică, Cinci zile do la data intrări! armatelor în o0- medie întreagă, sfirşită tocmai la Bobotează.
întilni
cu creştere străină de lume, cînd se vor Chestia Dovra se resolvă pe cit de hazliii, pe
U

vor luptă pănă ce unul - raşul nostru, ne pomeni

m cu 0 descindere prin
vor fi dol vrăjmaş), cari casele notabililor romin! şi, în urma unel per- atit de revoltător. Sa fac prasiuni do la cirino-
va cădea. Fiecare va fi îndreptăţit să se creadă dichi» (judecătorul de pace), care retrocedează 0
pentru ni- chisițil minuţioase, aii arestat pe aceşii notabili.
BC

al satului, şi nu va ceda bucată. Până astăzi acelaşi om a ieşit la faţa locu-

conducător
m de lateun termin de două zile Mitropolitul Ca-
mic celuilalt locul întăiii. Ce departe sînte linic impune comune! Doliani să plătească 150 lu! de tre! orY, şi tot atitea retrocedări sai făcut,
că, dacă
vremea cînd aceşti dol vor înțel ege
a trebu ie de lire 'achitind 80. Numa! aşa, declară mindru şi Îa chestia Dolia, în urma unulordin sever dat
aprinzi două lumîn ări în casă, lumin de guvernatorul general şi ministru de Intarne
nu se ceart ă, ci mulțămit de săvirşirea unel fapte creştineşti în-
să fie mal mare, căci razel elor
ucesc noltul prelat, a putut preveni sigura catastrofă ce Repulis, s'a retrocedat numai jumătate din partea
i, ci străl
se îmbină, nu caută a se nimic amenința satul de a fi distrus cu tunul. Tot in contestală.
tă lu-
în linişte fiecare de la locul unde-i aşeza acest interval, poliţia dă ordin pentru usurparea Şs invită din partea autorităţilor locale din
Cit ma! avem de aşteptat, O Doamne, Varia toate comunităţile; cea romină, nu. La
mînarea.
privi, dreptului acestui Toli St. Ilsgigogu asupra moşie!
pănă ce preotul şi învățătorul se vor ce sale Dovra şi al comune! Doliani, asupra a 0 ju- protestarea făcută de eforia comunităţii noastre,
să împar tă cine ştie «tagmatarhul» (maiorul) de jandarmerie găseşte de
nu ca duşmani ce au mătate din întreaga întindere de pămint din pro:
surse de; cîştig bănesc ce li aduce conducerea cuviinţă să facă un lung preludiu de istorie, vrind
ă de- prietatea satulu!, in favoarea opitropiel bisericii
unul sat, ci catovarăşi de lucru, de munc areceşti Sfintului Antonie. să dovedească Eforie că nu-l frumos să facem
ţeran ului care încă di-
sinteresată,de luminarea

ȘI o
oaia aparte, cind este arhicunoscut că toti din
| Macedonia sint Greci. Tot acest personagiu ma-
'iorul Lambropulos, mi-a declarat, mie, în funcţie
de director al şcolilor romine din Veria, că în
„zădar mal cerem drepturi, căci nu poate
4iona Stat în Stat. La obiecția că in Romănia
“răieac Greci, răspunde că nu aii o goartă de
invidiat. Vom fi şi no!, Rominii, aici, in Grecia,
prada şovinismului, ca şi Grecil din ţară, conti-
nuă d. Lambropulos, Pomenesc numai din Veria
şi prea puţin alte localităti, căci vreau să fiu cit
mai sigur. Cele relevate mal sus sint autentice,
fiind ei director şi deci factor activ în
intervenţie.
Nu pot să trec peste excursia comandantului
i
pioțel din Vodena, Mazarakis, fost aghiotant al
prințului Nicolae la Salonic şi fost căpitan de
antarti, supt pssudonimul Akritas. În excuraie, d. :
' Mazarakis a ordonat comunelor romăneşti din
“Tinutul Vodena şi comuna Salia să ge lepede de
“ideia naţională, care este privită de Guvern şi
de întreaga națiune grecească ca un pericol se-
_rios al Statului elin, amsninţind cu moartea pe
toți cel cari nu vor renunta,
lar acum în urmă, cu ocasia recrutării, cel
- mai ordinar «horofilac» (j:ndarm) ss consideră în
drept a descinde prin casele romăneşii, ori de
cite orl îl apucă cheful,şi să ridă de modul cum
sa înarozeac gospodinele romince. i-l mal vezi
pe acost «horofilac» umbind tanțoş pe lingă gru-
puri de Romini, ameninţind: Să nu mal aud vor-
bind această afurisită de limbă, căci vă daii dra-
cului..., Panaghiel...
Să trecem cu vederea peste atentatul Ţiţimeau
urmat de un al doilea atentat urzit contra lui
Gaşnachi, al cărui atentatori erai soldaţi (ev-
zon!) ?|...
Şi acum ce să mal creadă bietul Romina din:
.la cela relatate şi auzind solem-
Grecia asistind
nele declaraţii ale lul Venizelos, rezumate în:
«Guvernul grecesc, avind. absolută nevoie de
a fi în termini buni cu Romănia, de n'ar fi exis-
tat chiar chestia romănească în Grecia, ar fi tre-
buit să fie inventată, pentru a avea o trăsură de
unire cu Guvernul romănesc. Resultă deci că
Nol, nu numai că nu vom pergscuta pe Romini,
ci îl vom sprijini chiar.»
O fi o declaraţie sinceră aceasta: Venizelos
fiind un om noii în politica grecească,
acomoda cu această chestiune, dar uită lxce-
Jenţa Sa că prin Argyropulos, prefect la Salonic,
nu poate să aplice ordine în favoarea celora cu
cari acesta are vechi socoteli. Şi nici prin Maza-
rakis şi nici prin Lambropulos, şi nici prin orl-
care altul în sufletul căruia este sădită extermi-
narea acestui element pe care Excelenţa
ieşte să-l inventeza măcar, cind n'ar exista.
Aşa dar, pentru ca neamul romănege din Gre-
cia să nu fie oprimat, ştiut fiind că această si-
tuaţie atrage după sine şi nemulţămirea Guver-
nului romin, rog pe Excelenţa Sa d. Venizelos ca
chestiunea noastră să nu o lase pradă subalternilor
săl, ale căror sentimente, aţițate de populaţia
grecească din noile teritorii, ai ajuna la un pa-
roxism regretabil, cisă o iea pe seama
resindu-sa de aproape. Cola G. Ciumeti.
(«Flambura.»)
22 CRONICA EXTERNĂ
SENATUL FRANCES.
— Un duşman al reformelor sociale. —
SI
O adevărată citadelă a conservatismului, de
care se sfarmă valurile tot mal larg! ale de-
IA
mocratismului frances. - aceste două doctrine extreme şialtele ce se pot
Izvorit, în forma lu! actuală, din Constituţia
republicană a anului 1875, —, operă înrîurită de
reacţionarismul monarchiştilor, Senatul frances
constituie pentru Franţa republicană a sufra-
U
giului universal un anahronism: cel 60 de de-
putaţi, pe cari-I cuprinde Camera francesă, sînt
BC
„aleşi prin votul obştesc a ma! bine de zece mi:
lioane de cetăţeni, iar ce! 300 senatori pe cari-l
cuprinde Senatul frances, sînt aleşi prin scrutin
de listă, pe cîte nouă ani, cu drept de reîn.
noire a unel treimi! la fiecare tre! an!, de către
un Colegiu restriîns de vre-o 80.000 de votanți.
Represintanţi alune! păture mărgenite a na-
țiunii francese, pătura privilegiilor aristocra-
tice şi economice, Senatul stă împotriva inte-
reselor claselor larg! ale poporului, ţinînd Ca:
mera într'un continuii eşec. Legi pe care Ca-
O
a NEAMUL ROMANESU
mera le votează cu majoritate mare, une ori cu din spirit de economie, de echilibrare a bud-
unanimitate, aşteaptă ani întregi, pănă cind getului, atît de zdruncinat.
Senatul binevoieşte a le lua în discuţie, pentru Cu alt prilej voiit vorbi despre budeetul
a le înmormînta fără multă pompă, sai pentru Franciei în legătură cu noua retormă finan-
func- a le mutila în așa fel, încît, reîntoarse la Ca- ciară: pentru data aeeasta mă mulţămesc numal
meră, aceasta aproape nu şi le malrecunoaşte. să indic sacrificiul minim pe care Statul frances .
Aceasta e soarta legilor cu caracter prea de- îl face pentru milioanele de muncitori.
mocratic, în deoseb! a tuturor legilor menite Budgetul Franciei, pe anul curent, se urcă
să coboare o rază de soare în lumea exploa- la cifra de 5.320 de milioane. Din suma aceasta
tată a fabricelor, a minelor, a ogoarelor. două miliarde (380/9) absoarbe armata ; datoria
Aceasta a fost soarta legilor votate de Ca- publică absoarbe 1.430 de milioane (27%/0), iar
pentru asistenţa publică şi pentru întreaga mun-
RY
meră asupra cprudhomiel>, asupra durate! oarelor
această de lucru, asupra repausului săptămînal,—unele citorime, pentru milioanele de lucrători îmbă-
trăgănite ani de:a rîndul, altele impiedecate triniți, îmbolnăviţi, schilodiţi de trudnica lor
de a fi aplicate întregii clase muncitoreşti. muncă în serviciul producţiei naţionale, pentru
Aceasta a fost soarta legilor asupra pensiilor zecile de mil de văduve şi de orfani lipsiţi de
lucrătorilor sait asupra accidentelor muncii, în- _pînea zilnică, Statul frances cheltuieşte, din cele
RA
tăia mutilată, a doua împiedecată de a fiapli- 5.320 de milioane, suma de 224 de milioane,
cată şi muncitorilor agricoli. adecă 4%.
Aceasta e soarta a două mart legi ce fră- Senatul însă, -care stă împotriva legilor de
mîntă Franța în present, legi chemate să dea îmbunătăţire a soartei milioanelor de munci-.
un noii avînt democraţiei francese: legea elec- tori şi modeşti funcţionari francesi, îngenun-
LIB
torală cu represintarea proporțională şi legea chiaţi pe zi ce trece ma! mult de cerinţele
impositului progresiv pe venit şi pe capital: unei vieţi tot mai neîndurate, supt pretextul
întăia votată în cîteva rînduri, cu majorități de desechilibrare crescîndă a budgetului re-
mari de Cameră şi zugrumată la Senat, pentru fusă în acelaşi timp cu o încăpăţinare oarbă
a fi reluată chiar zilele acestea de către noua impositul progresiv pe venit şi pe capital, care
. Cameră ; a doua. împiedecată vre:o 17 ani, va ar sili Finanţa francesă, aşa de bine reputată
fi o adevărată parodie, în forma în care Se-. în întreaga lume, să contribuie în măsura uria-
TY
natul o votează tot zilele aceste. şelor ei puteri la viaţa şi la rosturile Franciel
Săptămîna trecută, nu mal departe, a lipsit şi nu în măsura ridiculă, scandaloasă, în care
puţin să nu înregistrăm două mari greve, mo- contribuie astăzi. |
tivate de aceiaşi provocătoare împotrivire a Şi e dureros, revoltător să vezi naționalismul
frances, presa francesă, în marea e! majoritate,
SI
Senatului. :
“Prima, a funcţionarilor inferiori a! poştelor, cheltuindu-şi puterile întru apărarea acestei
al acestor cutreierători fără răgaz a! străzilor, că- stări de lucruri, şi prin aceasta împingînd ma-
rora Senatul li refusă vre-o 50.000 de lef, cari sele largi ale celor ce sufăr vitregia unui atare
ER
ar spori cu puţin sărăcăcioasele lor venituri. regim, către socialismul cosmopolit, distrugător
A doua, încă în perspectivă, a lucrătorilor al celor mal sacre sentimente ce leagă omul de
manufacturilor Statului (tutun, chibrituri, ar- patria şi de naţia lui, |
mamente, prat de puşcă), a acestor zeci de Senatul frances şi toţi naţionaliştii Camerei
mii de nenorociţi, despre ale căror vieţi distruse aii votat cu entusiasm legea de trei ani de
IV
cu încetul -prin condiţii de muncă miserabile casarmă, cu sacrificiile er mari pentru bud-
ziarele aii publicat anchete ce fac să ţi se getul ţerii, şi ma! bine au făcut. Demnitatea,
strîngă inima de groază şi durere. Acestora Se- poate viaţa ţeril lor e în joc.
natul li refusă, în timp ce Guvernul li acordă, Dar Senatul frances şi naționaliști! francesi
UN
şese milioane, care ar face posibilă aplicarea protestează în cor cînd e vorba caacei bogaţi
aşa-zisel săptămîni englese— în vigoare actu“ să suporte aceste sacrificii în măsura ave-
se poate almente în Anglia—, adecă-libertatea după a- rilor lor, şi aceasta e o ruşine. |
miezei de Simbătă, făcînd prin aceasta din Du- Patrioţii de aici, ca şi patrioţi! de la no!, îşi
minecă o adevărată zi săptămînală de repaus, închipuiesc că cuvîntul patrie înseamnă toate
lucrătorii putîndu-şi regulă toate nevoile din bunurile şi toate privilegiile pentru o înfimă
minoritate, iar miseria cu toate suferinţele le-
AL
ajun.
E. interesantă de privit, şi în această stare gate de ea pentru marea majoritate a unui
de lucruri, tactica aşa de condamnabilăa gru- popor. .
Sa vo- pării politice principale, a radicalilor-socialişti Aici, ca şi la: nol, puţinii stăpînitori fac pe
uniți (172 deputaţi). Era un timp cînd Senatul patrioţii, dar refusă, cu îndărătnicie criminală,
TR
era alcătuit numai din conservatori şi din opor- să contribuie în măsura averilor lor pentru a
tunişti. Pe atunci partidul radical făcuse un creşte puterea de mulțămire, de resistenţă, de
punct de program din suprimarea Senatului. solidaritate a neamului lor.
Cite succese politice cîştigate, de la sufragiul Aici, ca şi la not, Cantacuzinilde azi şi Ka-
universal, pe tema aceasta ! linderil trăiesc o viaţă, proclamîndu.-se la fiecare
EN
Azi radicalii numără în Senat mal bine de pas mar! patrioți, şi mor fără ca din comorile
200 din cel 300 de senatori. Chestiunea supri- lor — măcar după moarte — să se hrănească
sa, inte- mări! a zburat de mult din programul lor. vre unul din rosturile mar! ale nație! lor, sau ca
Graţie Senatului, Guvernele radicale, miniş:- din acele comori să se răsfringă o rază de în-
tril radical! fac tot soiul de făgăduinţi, votează dulcire a amarului mucenicilor din a: căror su-
/C
la Cameră cele ma! democratice legi supt pre- doare s'aii înfiripat averile.
Şi, prin aceasta, patrioţi! de felul acesta, de
siunea socialiştilor revoluționari, în timp ce ra-
dicalil-socialişti din Senat, împreună cu sena- aici şi de pretutindinea, împing—în chip crimi-
toril reacţionari, îşi urmează vechiul lor drum. nal—naţia adevărată, care munceşte şi sufere,
În
împacă
felul acesta
cele două
radicalil-socialişti
lumi în luptă:
din
lumea strimtă
Senat afară din zăgazurile e! naturale, în spre cos-
mopolitismul distrugător al popoarelor, şi prin
a burgheisiel stăpînitoare şi lumea largă a mun- aceasta a înseşi culturii umane —, «naţiunile
citorimil exploatate. fiind singure puteri creatoare de cultură».
intre barbaria conservatismulul şi între bol-
Azi singuri socialiştiI-revoluţionari ai în pro:
gramul lor suprimarea Senatului. În 1012 elaă năvicioasa pasiune a cosmopolitismuiui, între
propus Camerei legea prin care: monarhia en-
alătura la una saii la cealaltă. este o singură
glesă a suprimat privilegiile Camerei lorzilor,
doctrină care cuprinde în ea adevăruri externe,
mărgenind puterea lor. Propunerea socialiştilor
care, aplicate une! naţii, pot- cobori asupra el
revoluționari era concepută în termeni! că orice
proiect votat de către Cameră să fie luat în lumina dumnezeiască a unul idea], transformînd-o
într'o societate solidară şi conştientă de rostu-
deliberare de Senat în aceiaşi sesiune ordinară
rile ei pe lume: doctrina aceasta e naţionalis-
ce va urmă datei transmiterii, şi că orice pro-
C. N. Ifrim.
:mul-democrat.
iect votat, în două rînduri, de către Cameră,
în cursul -aceleiaşi legislaturi, să fie promulgat
„ca lege.
„Această propunere—e lesne de înţeles—,a
căzut 'cu succes. In actuala lut organisaţie, DUPĂ ATENTAT...
Senatul frances e un puternic stăvilar în mer-
sul democraţiei. Asasinarea arhiducelui Francisc-Ferdinand a
Se răspunde însă de către apărătorii aceste! rupt pentru un moment cu desăvirşire planurile
instituţii că ea ar sta împotriva reformelor pri- conducătorilor Triplei Alianțe, şi în special ale
vitoare la îmbunătăţirea claselor muncitoare, Austro-Uugariel. De unde pănă acum se credea
=
CR

D- NEAMUL hUMANESU
Ca CICERO ez au ESZIEZCIRIII

într'o întărire a Monarhie! habsburgice, îndată sească, și din tot ce-a spus poţi întrevedea că
ce nenorocitul Moştenitor de tron ar fi pus pe maânn. Din nenumăratele suferinți şi nea-
Rusia... aşteaptă “momentul, pe care-l vede de junsuri ce îndurăm, vă arătăm pe cele mat
cap coroana de Împărat, astăzi nu se mai vor- astă dată mult mal apropiat. de căpetenie, rămînind ca pe:celelalte:să le
beşte decît de-o apropiată lichidare, fapt la care. aii ştiut să plingă
Francesii, fini ca totdeauna, spunem cînd se va cerceta nenorocita noastră
însuşi temutul monarh de la Potsdam e nevoit şi alături de Austrieci, dar să împace şi vede- stare. : | -
să cugete. Şi de sigur că între soluţiile viitoa- rile Rusiei, dind „ma! mult un colorit de com- Prin contract sîntem prinşi. a scoate din pă-,
rel politicei a Germaniei faţă de <Dreibund», pătimire articolelor scrise în această chestiune. durea Bereslogi pănă la linia de'fier 1.100 mc. i
eventualitatea formăril unei noi constelații po: Caracteristice sînt apostrofările venite din de lemne, pentru care obligaţie no! trebuie să pri-.
litice europene va lua de astă dată un loc mai partea presei englese, care a ţinut să protes- mim cîte una păreche boi şi una harabă com-
în faţă, | teze, nu numai contra atentatului, dar chiar piectă, acestea date la începutul lucrării, spre a
Asupra acestei cafurisite> probleme, redacţiiile contra anarhiei ce domneşte în mijlocul popo- ni sluji la-cărătură. -
marilor gazete din Apus fac fel de fel de com-. rului sirb, arătîndu-şi toată simpatia pentru Eu. C. Gh. al Petrei şi eii Gh. P. Monoranu,
in-

RY
binaţii, unele mai fantastice decit altele. Dar Austro-Ungaria, fapt ce a atras luarea-aminte trînd în lucru, ni s'aii dat în primire lemnele
toate, bine înţeles, autorisate, întru cit fiecare: a întregi! prese europene. . aşezate în metri cub! pe terenul exploatat. Gră-
din rubricele politicei externe ale acestor ziare În. Austro-Ungaria însă domneşte o zăpăceală mezile însă, nu aii 1 mc.,ci 1 m. 50, adecă 1. :
e condusă de oameni politici eminenţi, di- complectă. Manifestaţiile contra Serbiel, ca şi m. 30 înnălțime, 1 m. 10 lăţime şi 1 m. lun-
plomaţi iscusiţi, saii scriitori consumaţi, cari cu- iritaţia întregi! populaţii din provinciile slave gime. Nouă însă aceste grămezi ni s'aii dat

RA
nosc .lucrurile, nu numa! la suprafață, ci, cei de la Sud,a pus Guvernul din Viena într'o mare “drept metri cubi, şi aşa le-am şi cărat. Aceasta ! :
mal mulţi, stai în directe legături cu înseşi încurcătură, Hotărirea de a se cere energic însă nu-a fost de ajuns,ci nici măcar ţiduli- nu
cercurile diriguitoare... a Guvernului sîrb:cercetarea şi predarea tuturor ni-au dat pentru toată cărătura. Aşa bună-
Aşa, dacă e să privim punctul de vedere ger-. conspiratorilor, cari se crede d-şt'avea sediul
man cel mal şovinist, atentatul de la Seraievo la Belgrad, pare a fi căzut. În schimb, o tele-
oară mie,
mc. pănă
C. Gh.al Petrei, care am cărat' 1.090
la mobilisare, ţiduli nu misaii dat iar
„

ar fi pur şi simplu executarea unul vechiii plan
„rusesc. Viitorul Împărat austro-ungar era doar
o piedecă serioasă în calea visurilor de expan-
siune slavă. Prin. uciderea lui, Austria rămîne
pe de-a întregul slăbită. Ma! curînd decit se
crede, ea va trebui desmembrată. Cu saii fără
un războiii european, vom asista la formarea
LIB
legramă apărută în «Berliner Tageblatt> anunţă în condica mea personală mi-ai trecut numai Su
că resultatul consiliului de miniştri ţibut la 540. De la mobilisare am scos 1.150 mc. pentru
Hofburg ar fi o polilică represivă faţă de în- altă păreche de boi, din care numa! pentru
treaga: mişcare agitatorică întreţinută de naţio- 475 mc. şi 26 cm. mi-ai dat ţiduli, iar, cînd îl rog
„nalităţile din monarhie. Ea ar privi, nu numa! să-mi treacă acea cărătură măcar în condică, mă
pe Sirbii din Bosnia şi Rutenil galiţieni, dar chiar iea la bătaie în ochii tuturor (directorul Moriţ
pe Romini. Aceasta însă ar însemna pregătirea

TY
Akler m'a bătut).
unul mare Stat sîrb. Rusia îşi va întări astfel unei mari revoluţii interne. Acum în urmă, după ce m'a bătut, a trimes.
situaţia în Balcani. Slavismul va deveni atunci Austro-Ungaria o singură soluţie ar ma! avea noaptea să-mi iea boii tre! oameni, şi anume
o putere colosală. N'ar trebui să urmeze decit spre- a-şi întări situaţia: durea celei mai largi Gh. Zaharescu, pădurar, Const. Grădinaru şi
cucerirea Constantinopolului de către Ruşi şi - autonomii tuturor naționalităților şi formarea lon Bulină, iar ei de abia i-am scos din mîinile
stăpînirea Mărilor sudice, pentru ca germanis-

SI
unui puternic Stat. confederat, deşi şi asupra lor, cu ajutorul lui Gh. P. Monoranu, V. al
mului să i se poată spune: ca 'fost odată...> acestei soluţii se ridică atîtea obiecţiuni. În tot Marei şi lon al lui V. Ciobu.
Din această causă şoviniştii germani cer păs: casul, ea e printre cele ma! bune. Şi numai o Prea stimate domnule Iorga, no! sîntem străini
trarea Austro-Ungariei. Ea va trebui să stea mină energică şi un spirit pregătit şi bine in-- aici şi departe de autorităţile care ni-ar putea

ER
pururi ca o pavăză de apărare contra <puho- tenționat ar putea-o aduce la îndeplinire. Era da dreptate. Am făcut doar o plingere la par-
iului> slav de la Nord, Oricite jertfe din” par- acela Francisc-Ferdinand? Ar fi fost de văzut. chetul din Folticeni, dar niciun semn nu a-
tea germanismului pentru întărirea şi asigura- Fi-va el actualul Moştenitor? Cine-o poate şti? vem că s'a primit, iar durerile şi răbdarea
rea ființei monarhiei habsburgice vor fi bine- “Un lucru e sigur: Vremile sînt tulburi, apeti- noastră nu pot fi fără de hotar.
venite. Printr'o severă, dar dreaptă politică faţă turile mari, iar Austro-Ungaria, către care sînt | Const. Gh. al Petrei, Gh. P. Monoranu.
IV
de naţionalităţi, şi printr'o energică politică ex- îndreptaţi în present ochii întregii Europe, Nu numai! nol sîntem trataţi aşa, ci mal sînt.
ternă, Austro-Ungaria va continuă să repre- foarte slabă. Regimul de teroare pe care e vorba mulţi încă, însă pe aceia i-ai prinsia mînă fără
sinte un factor hotărîtor în concertul politice! să-l introducă în regiunile slave şi romăneşti, contracte.
europene. Cine însă ar mal putea îndeplini ca şi vestea despre numirea contelui Tisza 'ca
UN

acolo o asemenea operă după moartea cerou- ministru de Externe, sînt cele mai bune dovezi. 0 societate germano-greacă.
luf>,—şovinişti! germani nu o spun. * Romănia e datoare să fie atentă. S'a întemeiat în Germania, supt patronagiul
Sint însă şi Nemţi mal cuminţi. Aceştia gă- | Alex. Gusin. reginei Greciei, o «societate germano-greacă>
sesc, mal întăii, enorme greşeli în politica de pentru strîngerea relaţiilor dintre cele două
pănă azi a Austro-Ungariei, începîndcu anexa:
INFORMAȚII
naţiuni şi a pubiicd 0 revistă lunară, în care
rea Bosniei şi Herţegovine! şi isprăvind cu ro- se va vorbi de tot ce priveşte Grecia şi se vor
AL

lul dubios jucat față de Romănia cu prilejul traduce opere marcante din literatura nouă gre-
celui de-al doilea războii balcanic. Nemulţă- cească. |
mind extrem naţionalităţile d'innăuntru, dînd o
prea mare latitudine de acţiune Ungurilor, cari
Specimene de călugări. Bizantinistul Paul Marc din Miinchen iea.
conducerea.
au lucrat ma! mult în profitul lor decit în cel Primim o cartă poştală ilustrată care repre-
TR

Asemenea opere sînt de sigur utile.

al monarhiei, vrăjmăşindu-se cu toţi vecinii de sintă' mănăstirea Turnu cu tot.soborul de călu- e e
.

prin prejur, Austro-Ungaria s'a găsit la un mo- gări în frunte cu Sfinţia Sa Stariţul. Infăţişarea
ment dat într'o deplină nesiguranță externă şi cu totul primitivă, aproape barbară, a unora Mai sint episcopi cu grijă de vechile lăcașuri.
surexcitare în interior. Atentatul de la Sera- din sfinţii părinţi, ne-ar face să cerem oprirea (DIN DESBATERILE SINODULUI.)
ievo e o consecinţă a politicel agresive între- tipăririi acestor cărți poştale care numai spre
EN

I: P.S. Mitropolitul Primat: Eă am fost tot-

buinţată veşnic faţă de Sirbi. Şi, din nenorocire, lauda neamului nostru nu pot servi. C.I. deauna în contra dărîmării bisericilor şi pentru
o consecinţă fatală. Un al doilea om, după Fran- o ,
îmbunătăţirea localurilor din jurul lor.
cisc-Ferdinand, care să fie chemat a face or- Cind am venit aici, am găsit vechea biserica
N

Plingeri.
dine în Austro-Ungaria nu va putea fi găsit, Primim : pronumită «cu Sfinţi», care a fost mitocul Mi-
hiai de vreme sai ma! tărzii, Imperiul habs- Fiind comerciant de băuturi acum de dol an! tropoliei, supusă la dărimare, şi ultimul termin
/C

burgic va cădea victima nepriceperi! propriilor
lui conducători. Germania va continuă să-i dea
sprijinul atîta vreme cît nu-şi va periclita în-
seşi interesele” sale. In tot casul, Germania va
trebui să se pregătească pentru încorporarea
teritoriului ocupat de Nemţii austrieci, în casul
SI
şi neavînd pămînt cu ce să mă întreţin pe mine
şi nevasta cu patru copil, ca şi pe tată-miei, care
este în adinci bătrîneţe, cu vre-o So de ani,
ei, ştiind carte cinct clase primare, m'am gîndit
cu ce să mă întreţin şi am deschis un debit,
ca după putere. Însă, ma! fiind
era la 30 Aprilie 1912. Eu nu am voitsă în-
cep păstoria mea prin consimţirea la dărîmarea
unel însemnate biserici din Capitală, şi, rupîn=
du-i afişul mezatului dărîmării de pe uşi, for-.
mînd dosarul, am început să fac mijlociri în
debitul d-lui

toate părţile; către Ministeriul de Culte, către.

unei desmembrări. Teodorescu Vasile, care este arendaşul acestel Poliţie, către Primărie, ca să se împiedece dă-
Social-democraţii sînt pentru orlce combina- moşii şi al moşie! din com. Horodiştea, tot în rimarea,şi în urmă am obţinut de la Primărie
ție, atîta vreme cît acestea n'ar ameninţa pa- acest judeţ, şi fiind dumnealui la putere ca ale- un termen de păsuire de un an de zile, cînd
IA

cea generală. EI sînt chiar pentru un împeria- gător al Colegiului I-ii de Cameră, în partidul li- urmă să se dăriîme biserica negreşit.
lism pacifist german, după cum arată dr. Lud- beral, nu mal am nictun chip să mă mal hră- În acest timp m'am pus pe lucru, cerce-
vig (Duessel, în e Sozialistische Monatshefle», no. nesc. şi 'eit, căci el e mare şi tare. Şi acuma vă tind dosarele, şi, după documentele ce am găsit,
0, care să asigure însă democraţie! drumul spre rugăm pe d-voastră, dacă aveţi buna plăcere, să . am văzut că această biserică a avut avere din
victorie printr'un „sistem de guvernare parla- care singură face un milion. Și pe urmă am
U

faceţi vre-un chip să i se oprească dreptul de cîr-

mentar. | | ciumă, căclel e arendaşcu două moşi!şi nu e găsit că biserica este un adevărat monument
Nial curios e totuşi spiritul maselor. Pretu- în drept să ţie şi cîrciumă față de lege. istoric, şi, pentru mal sigura el scăpare de la
BC

tindeni, aici domneşte impresia că Austria e pe , | dărimarea așteptată, am stăruit -să fie tre-.
ducă, Şi mulţi îți vorbesc chiar radioşi despre Primim: cută între monumentele istorice, căci arhitec-
marele Imperiu german în perspectivă, care va Subsemnaţii locuitori din comuna Borcioia, tura e! este admirabilă şi merită să fie păstrată.
cuprinde pe toți Nemţii din Europa şi care va C. Gh. al Petre! şi Gh. P. Monoranu, angajaţi Pentru care am găsit un testament al unul
face din germanism o putere necunoscută încă cărăuşi la d. lozef Druckmann exploatatorul popa Herea, care a lăsat în dar moşia sa am-
pănă azl. pădurii BereslogI, comuna Stolnicent-Ghiţescu, belor Mitropolil, căci atunci se mută Mitropolia
În ceia ce priveşte cealaltă putere inte- judeţul Suceava, cu stăruitoare rugăminte ve- de la Tirgovişte în Bucureşti şi nu se ştia încă
resată, Italia, ea sa mărgenit a reproba aten- nim cu această plingere înnaintea d-voastră bine unde are să fie. Pentru care lucru moşia
tatul, atrăgînd totuşi atenţia Austriei asupra spre a o da în vileag, spre u afla şi ce! în este închinată aminduror catedralelor Nietropoli-
politice! ce o urmează faţă de naţionalităţi, şi drept suferinţile unor oameni! cinstiţi şi har- tane din Tirgovişte şi Bucureşti.
care nu e cea dreaptă... Nici, cari ma! bine de un an se zbat în ghia- Am comunicat Ministeriului acest testament,
Pe un ton mal ridicat a răspuns presa ru- rele de tigru ale exploatatorului Iozef Druck- stăruind pentru ajutorul datorit. Pentru Bise-
 a
___ NEAMUL ROMANESC De i iii 7
rica cu Sfinţi am eliberat şi o condică de mi- Afară de aceasta, parte din societăţi, nu numai a se boci ca de mort, văzîndu-şi lucrişoarele
pe

lostenie, cu care s'ai adunat şi se adună bani, că îşi bat şi şi-aa batut joc de locuitorii cu tere-
ei alcătuite într'o viață cu atîta amar îndurată,
Te

şi astfel se va reface între bisericele monumen- nurile petrolifere, prin arendarea lor, “dar, acum,
cînd vin la muncă, nu sînt achitaţi cite două şi luate de un venetic din toată lumea asta, supt
tale, reuşind să scap biserica aceasta de la o cuvint că are datorie la Stat, lucru ce nu-I a-
sigură dărimare. . chiar trei luni, dacă cer plata pentru care at
muucit din grei, fiind expuşi în orice moment devărat, de vreme ce-şi plătise toate dările pănă
Tot aşa am luat măsuri şi pentru biserica cu accidentelor, care nu-i cruţă cituşi de puţin. Nu întrun ban. Cind iea darea de la un Romin,
Scaune, aceiaşi parohie pentru care s'au adunat numai că nu li se plăteşte, — deşi n'or fl avind ce cutare perceptor ce face,ce drege, nu-l dă ade-
peste 7.000 de.lel. | minca —, motivind că nu li-at venit bani de la verinţă, zicind că-l cir, că-l mîr; iar, cînd cer
Între acestea ei m'am gindit şi la starea bi- Londra, New-York, etc., dar îi insultă, maltratia- oamenii, îl suduie şi se răcneşte la dinşil, ca

RY
sericil Antim şi cînd s'a făcut localul Sf. Si- du-l chiar ordinar. Aşa ştii să plătească stră- să le poată lua de două ori. Da cine poate spune
nod, eram de părere ca acesta să se facă, nu intii, cari pleacă din țara noastră cu milioane de cît riîs şi cîtă batjocură ni face surtucarul ista,
unde este acum, închizînd vederea biserici! mo- lei, scoase din pâăminturi!e noastre şi din sudoarea
bietului muncitor romin! Pe noi, în fiecare zi, aproape, la toţi oameni! din sat, de
numentale, dar să se facă peste cuprinsul g&ră- funcţionarii, ne
dinil de alăturea, în dosul paraclisului Antim, „plătec cînd vor, și cum vor, căci, dacă ar fisă pro- parcă-l ţara în ciomag.!...
iar biserica să se repare bine, dimpreună cu testâm, ne-ar concedia imediat, ba încă şi fără să Umblă bieţii oamenizile întregrîndul
ide-a după

ne plârească. Și ce-am putea fac3 în fața acestui
vechile e! chilil, pentru a servi de mitoc P. câs 1..., să-i dam în judecată? Apoi cine nu ştie că
P. S. S. membri a! Sf. Sinod, cari vin din pro- a te judeca în țara noastră pentru 200 lei înseamnă
vincie în Capitală. Acolo, pe grădina pustie, se să cheltuieşti 300 saă 400 lei, plus că at
putea face o aşezare în forma de mare pătrat a angaja avocaţiii — ziși buni — cari născocesc a-
frumos, şi trebuia să aibă tot ce este necesar, titea chiţibuşuri, găsindu-li dreptate tot lor.
RA
dumnealui, ca să-şi scoată bulendruţele, lucri-
şoarele din casă, cu care să-și acopere cea iaiță
goală, dacă nu cumva ai fost vindute la me-
grija de zat, de te miri ce...
laca aşa ni petrecem şi ni măcinăm no! firul

LIB
amar al vieţii, fără ca măcar să zică un om
precum : sală de şedinţe, bibliotecă, arhivă, mu- In faţa acestei situaţii, atit de vitrege, apelăm
la sentimentele bune care vă icsuflețesc, rugindu-vă ceva... ,
seu de lucruri antice, tot în sfirşit.
a interveni iu Cameră pentru drepturile noastre Acum, nu ni-a mal rămas altă nădejde “de-
Şi, cînd am văzut că palatul sinodal se face cît în d-voastră, d-le profesor, sprijinul nostru
umile,în felul cum veţi crede mai nemerit.
aici unde se vede acum, eii âm protestat, căci cel iubit, rugîndu-vă din adîncul sufletului nostru
La nevoile, vă putem da numele unor societăţi
se împiedeca vederea monumentului pe care-l care încă w'sau achitat să faceţi să se audă şi prin alte părţi cele cele
lucrătorii şi micii funcţio-
avem. Şi adevărat e, că aproape nu se ma! nari pe lunile April şi Maiu: reclamaţiile făcute indurăm no! aici, cari ne sălăşluim în creierir

TY
vede biserica de la stradă. ai rămas zădarnice. munţilor trotuşeni, şi să scăpăm. dacă se poate,
Tot odată ei am observat, cînd a fost să se la numele tuturor acelor ce vă cer sprijinul, vă de acest nepoftit fără Dumnezei,.
instaleze, ma! multe defecte: lumina lipsia, ga- mulţumim din tot sufletul, etc. | Nădăjduind întrun bun sfîrşit, vă mulţămim
zetarii ni puteau spiona cuvintele pe la uşile din suflet.
dinprejurul sălii şi apol am observat şi alte În numele tuturora,
Socielatea de cherestea «Bujorul» şi învăţă- Patrachi Ion Brescanu,

SI
împărțiri rele. Am cerut să se prefacă. Mi s'a Com. Doitoana, jud. Bacău.
trimes atunci adresă că prefacerile pe “care le torii satelor.
o 0
ceream eil,ar costa 50.000 de lel şi, neavînd bani, In tirgul Bujor s'a înfiinţat din iniţiativa unor
a rămas pe altădată. - oameni cu suflet bun şi cu adevărată dragoste Preoţi în Parlament. .

ER
Şi încă urmăresc ideia ca să .restaurăm bise- de săteni o societate de cherestea numită <Bu- În timpul din urmă, cînd s'a făcut atîta zgo-
rica în starea în care a fost şi ma! înnainte. jorul>, cu capital adunat de la săteni.
mot în jurul chestiunii ţerăneşti, cred că nu va
dimpreună cu paraclisul şi chiliile, iar apol să Această societate are de îndeplinit două mari fi de prisos dacă voiii face o propunere, a
restaurăm tot cuprinsul locului mănăstirii lu idealuri : întăiă, venirea în ajutorul tuțuror să- - căril realisare ar contribui la aplicarea în fapt,
Antim, unde ar trebui să se ridice etagiul tenilor spre a-şi construi case şi împrejmuiri cu nu numa! în teorie, a democratismului mult
IV
al doilea, să se desființeze părţile umede, să se material de lemnărie ieften, a-l feri de speculă trimbițat în ţara noastră,
zidească şi să se facă odă! de serviciu, încît şi de socoteli necorecte şi, al doilea, încuraja- S'a zis pănă acuma că actualul Colegiu al
fiecare P. S. episcop şi arhiereu să aibă locu- rea comerțului romănesc. a III-leaa fost Colegiu ţerănesc, şi de drept aşa
inţa sus şi; jos, odaie de serviciu, pentru timpul Societatea funcţionează bine de tre! luni, în
UN

ar fi fost să fie.
cînd va trebui să-stea in Capitală, iarna la care timp sătenii vecini ai luat un aviînt De fapt însă, rare ai fost sesiunile parla-
Senat, iar primăvara şi toamna la şedinţele mare în construirea de case no! şi reconstruirea mentare cînd ţeranil ai avut cîte trei, patru
Consistoriulul şi ale Sf. Sinod. celor vechi, pentru că de la înânţarea societăţii represintanţi în Sfatul ţerii, şi au fost sesiuni
Am repetat cererea la Ministeriii şi am primit ai la disposiţie material bun şi ieften, cu 10 9/9 parlamentare cînd n'aă avut aproape niclunul.
informaţiuni că are să se restaureze biserica şi supt preţul fabricelor din munţi, după cum
paraclisul are şi să se continue cu restaurarea S'a obiectat că ţeranii sînt prea înnapoiaţi
prevăd, statutele societăţii şi cu so %/, mal ieften spre a putea fi chemaţi la viaţa parlamentară.
AL

localului. d de cum cumpăra pănă în ziua cînd s'a înfiinţat

Tot odată, ocupîndu-mă de biserici m'a mişcat Această obiecţiune cred că se va aduce şi în
societatea,—ceia ce denotă că societatea şi-a în- viitor, cu toată reforma electorală ce se va
răi cîindam văzut că şi biserica «Sf. Dumitru», făptuit: primul ideal..
ca şi alte cîteva, merge pe cale de dărimare. face, căci nu se poate schimba mentalitatea
Printre sătenii acţionari sînt şi preoţi şi în- ţeranului nostru în doi, tre! ani.
Ştii de la răposatul Mitropolit al Moldove! văţători. Niciun motiv demn de “crezare nu
TR

Iosif Naniescu, cu carele în aceiaşi Mitropolie Sar putea însă găsi o modalitate,—dacă ce!
poate decide pe sătean să treacă pe jingă so- mari ar avea în adevăr milă şi dor de soarta
am vieţuit 23 de ani,cu ce zel episcopul Che- cietate şi să cumpere din altă parte, căc! nimeni săteanului romin,—ca să se împace capra cu
sarie, acela vestitul cu metania de la mănăs- nu poate vinde mal convenabil decit societatea,
tirea Neamtu, a lucrat pentru această biserică, varza.
care n'are nic! cheltuielile negustorului şi nici Sar putea face să vină în Parlament, dacă :
Chesarie a făcut case mari lîngă poştă, a zidit menirea negustorului de a se îmbogăţi.
EN

clopotniţa dărîmată astăzi, a făcut îmbunătăţiri nu ţerani drepţi, cel puţin din acei ce s'au
Aşa dar să nu uite nici preoţii, nict învăţă-! născut şi locuiesc în mijlocul ţeranilor, din
şi a tăcut şi chilir pentru preoţi care însuşY torii şi nici săteni! acţionari că societatea e în- acel ce sînt os din oasele lor şi trup din tru-
Iosif Naniescu a stat, ca şi alţi arhierei, Dar, fiinţată de ei, pentru ei şi în binele lor. purile lor şi, prin urmare, sînt în măsură să |i
prin negligența superiorilor de acolo, astăzi - Un ţeran societar. cunoască păsurile şi neajunsurile.
vedem că sa dărîmat clopotnița cu casele, şi Este ştiut că satele nu sînt pustii de intelec-
/C

n'a protestat nimenea cu durere. Clopotnița s'a tuali. În fiecare comună sînt cel puţin do! fac-
„_dărimat, iar clopotele stai aruncate jos, şi n'a Pliagerea unor hirnlci.
tori importanţi, a .căror viaţă este strîns legată
protestat nimeni. În sfîrşit cum este ma! rău Primim şi dorim să se afle adevărul cu toate de sat şi cari se luptă din răsputeri pentru ri-
cu biserica Sf. Dumitru de lingă Stavropoleos! consecinţele lui: dicarea materială şi culturală a sătenilor ro-
lar, în ce priveşte restaurarea biserici! Antim,
Domnule Prcfesor, mini.
după informaţiunile ce le am de la Minister, Aceştia ar merita cinstea şi încrederea
SI

precum am arătat, am asigurări că se va în- de a

“Ca unul ce apăraţi cu atita bunăvoință pe represinta pe fraţii lor săteni în Sfatul
cepe cu restaurarea biserici! şi a paraclisului cel obidiţi şi nedreptăţiţi de-apururt în țara a-
ţerit,
Sar putea, în acest chip, aplică disposiţia din
cit mal curînd, iar în urmă se vor face şi cele- ceasta binecuvîntată de Dumnezei, parcă, pen- lege ca ţeranil să-şi aibă represintanţii lor în
lalte. Aşa încît vom avea aici şi loc pentru re- tru alţii, şi numal pentru no! blăstămată, ro-
IA

Parlament, şi sar aduce o deosebită măgulire

şedinţa P.S. Chiriarh! cari vin de afară, ca să gu-vă daţi în vileag în gazeta d voastră şi a- celor ce se ostenesc aşa de mult pentru ridi-
fie aici un cuib de cultură, cum a fost, şi de eeastă jalbă a noastră carea şi formarea cetăţeanului romîn la sate,
“administraţie bisericească, etc. În ziua de 5 lunie 1914 pe cînd eii, nevasta Nu zic că toţi învățătorii şi preoţi
Aceste lămuriri le-am avut de datI.P S. Mi- i
— viitori
mea şi mămuca, la care şedem, eram la prăşit, deputaţi — vor fi eminenţi oratort, dar nu mă
„tropolit al Moldove! ca răspuns "la dorințele |.
U

a venit d. perceptor, Sava Traian, pentru a îndoiesc că în fiecare judeţ se vor găsi dof, trel
P. S. Sale, care sînt foarte drepte. Şi acum lua birul cuvenit. Şi, cum nu era nimeni! acasă, din aceştia, cari să represinte şi să susţină în-
Dumnezeii într'ajutor ! a desfăcut uşa şi întrînd în casă, ni-a luat ce-a tr'un mod demn interesele ţeranilor.
BC

. . e vrut: su:nan, iţari catrinţă, birneţe, cămeşi şi Şi, în tot casul, vor îi cu mult mal
alte bozoance de-ale femeii, cu totul paisprezece presus
0 plingere de la funcţionarii petrolului străin. de acei ce cumpără scaunul de deputat cu ban!
straiuri lăsîndu-miI casa dect pustie, pentru şi nu sînt în stare să facă act de presenţă în-
Mult stimate d-le lorga, paisprezece franci ce datoram la Stat, pe cari naintea alegătorilor. |
numai Dumnezei drăguţul ştie cum îl putem „Și mal ai pretenţia de a se numi represin-
Sintem o sumă de funcţionari romîni la socie-
tăţile petrolifere şi diferite industrii—zic: o sumă, agonisi, în vremea şi în toiul munci! şi pe ploile tanţi a! ţeranilor!
"dar în realitate siutem 2%/, Romini, restul fiind stră- acestea necurmate. Precedentele avute în atîtea sesiunY parlamen-
ini —, totuşi, parte din societăţi îşi bat joc de Tot în ziua aceia, acest domn a stricat lăcatul tare ni daii convingerea că nu vom
de la uşa surori! mele, Casandra Mate! Bucur, fi înşelați
bieţii funcţionari romini, apoi îi mai concediază şi în speranţele noastre.
la zilele de 1 şi 45 ale lunii, fără un avis regle- femeie văduvă şi cu o spuză de copil, pe cînd Pănă în present am avut şi învățători depu- -
mentar de 15 zilo sat o lună mai iunainte, iar se afla la prăşit, suflet amărit de năcazuri, şi... taţi, cari au fost însă nevoiţi a demisiona din
plata li se face cum vor directorii, cari nu sînt i-a luat ce-a poftit din casă. Cind a venit biata învățămînt înnainte de a candid, spre a se
decit: Euglesi, Francesi, Germani, Americani, etc, femeie acasă, şi-a pus mînile în cap şi-a început pune în acord cu legea. Şi nu va putea obiecta
 NEAMUL ROMĂNESC ——

EiC cuc (2

mîntuitoare a învățături!
N

cineva că n'a făcut cinste corpului didactic, mină largă, mil şi mii de coroane tuturor elevi- luminate de lumina
lor lipsiţi, cari -il rugaii să li întindă mina de lui Hristos, şi inimile lor sînt bîntuite de do-
cum şi acelor ţerani cari i-au trimes represin- de su-
tanţi al lor. ajutor ? | ruri 'păgîne, păgubitoare şi mistuitoare
Preoţi de mir, de la sate, n'am avut însă ca BA x flete.
deputaţi, căci mai greu este pentru un preot Dar nu vrem să jignim modestia acestul su- Această stare de lucruri este cunoscută tu-
să demisioneze şi în urmă să fie reintegrat, flei mare, care a încunjurat în totdeauna gerbă- turor cari vin în atingere cu Moldovenii, şi,
după disolvarea Camere!. toririle şi laudele, oricit de binemeritate ar fi pentru oamenii, cari s'ai pătruns de duhul ŞI
Guvernul actual, care a arătat multă solici- fost acelea. de miezul învăţăturii creştine, este o slabă mîn-
tudine pentru ţerani şi pentru luminătorii lor, Am întrebuințat numa! prilejul mai sus pome- giiere faptul, că Moldovenii pe din afară fac

RY
preoți şi învăţători, căutînd -a li îmbunătăţi nit, pentru a închina o pagină de recunoştinţă parte din Biserica pravoslavnică, îndeplinind
soarta pe toate căile, va săvirşi un act de drep- Aceluia care ni-a fost şi nouă şi părinţilor noş- toate cerințele ei privitoare la cult.
tate şi de mărinimie în acelaşi timp, dînd voie, tri pildă vie de bărbat muncitor, întreprinzător De aceia este mare nevoie ca în Basarabia să
cu ocasiunea revisuiril Constituţiei, preoţilor şi şi cu 'inimă de aur. se înceapă o propovăduire nouă a învățăturii
creştine, întrebuinţîndu-se pentru aceasta toate:
învăţătorilor de a fi aleşi în Parlamentul ţeril Dorim, ca zilele ce i le va rindui Providența, :

RA
ca represintanţi al ţeranilor, fără a mal fi ne- să fie cit mal multe şi ma! senine, spre a putea mijloacele pe care le are astăzi omenirea: bi-
_voiţi să demisioneze, ci numa! puindu-şi supli- , gusta, la fericita vristă patriarhală, roadele unel serica, şcoala, graiul vii şi tiparul.
nitorl. Pr. |. R. Neagoe. activităţi atit de intensive şi binecuvintate l», Nu ne îndoim că Preasfinţitul Platon, care
a fost şepte ani misionar în America, va şti să.
Serhările pentru Bărnuţii.: -se folosească de toate aceste mijloace în chipul
cel mai bun. Basarabia le are pe toate la în-

LIB
Primim: demînă; dar, pentru ca ele să dea roadele do-
De la Rominii de peste hotare- « Domnule director,
Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că co-
rite, trebuiesc
turma duhovniceasc'care
prefăcute în
ă, în mulţimea ei este
bună potrivire cu

mitetul însărcinat cu organisarea serbăril co- alcătuită din Moldoveni. -

«loan. Micu Moldovanu. — Trecind pragul anu- memorative în - amintirea lui Simion Bărnuţiu Astfel slujbele bisericeşti trebuiesc îndepli-
lui al 82-lea, venerabilul preposit ]. M. Moldo- la 13/26 Iulie în Bocşa (Olahbaksa), comitatul nite în graiul moldovenesc şi învăţătura în şcoală.
vanu se retrage din postul de vicariu-general

TY
Sălagii (Szilâgy), şi-a terminat lucrările şi a sta- trebuie să-se facă în moldoveneşte ; apoi, pentru
arhiepiacopal, lăsind sarcina aceasta în alte mini. torit pentru serbare programul acesta: ca graiul viu să ajungă un mijloc de împrăş-
Ne folosim de aceat prilej pentru a exprima, I. La Soarea. m. liturghie solemnă şi parastas. tiere a luminii creştine în norodul moldove-
— în citeva rind admiraţia şi recunoştinţa
— uri 2. La 101|, oare a. m. conferinţă în aminti- nesc, preoțimea noastră trebuieşte pregătită încă
noastră pentru bătrinul cu pletele albe şi ochi! rea lui Simion Bărnuţii.. din seminarii pentru propovăduirea moldove-

SI
veşnic ageri, care a fost dascălul părinţilor noş- După conferinţă se va lua masă comună. nească, învăţind ştiinţile religioase în limba
tri, elevul şi, mal apoi, mina dreaptă a lul Ci- Împărtăşindu-vă acestea, vă rog, tot de odată, norodului; în sfîrşit tiparul trebuie să vie în .|'
pariii, tovarăşul de luptă şi de idei a lui Bariț ajutor munce! începute, tipărind în moldove-
să binevoiţi -a anunţa publicul romîn despre
şi al marilor dispăruţi din generaţia patruzeci- neşte Scripturile şi cărţile bisericeşti, fără de:

şioptistă.
Vechil tovarăşi de muncă wait rărit, unul cite
unul, ca să-şi iea odihna binemeritată ; el a rămas,
impărtăşindu-se de acel rar dar al Providentel
de aatinge fericita vristă a patriarhilor.
De la viltoarea mişcărilor din '48, care îl află
pe băncile liceului, de la adunarea din «Dumi-
neca 'Lomil» şi cea de pe «Cimpul Libertăţii»,
ER
serbare şi a face propagandă vie în ziarul ce-l
conduceţi. - „care nu se poate face nimic într'un popor mol-
La anunţurile ce veţi binevoi a le publică, vă dovenesc.
rog să ma! adăugaţi şi următoarea notiţă: ' În de obşte vorbind, toată-alcătuirea biseri-
Oaspeţii cari vin din depărtări mari şi vor cească trebuie să iea înfăţişarea une! clădiri ce
sosi în preziua serbării, sînt rugaţi să-şi anunţe răspunde cerinţelor sufletului omenesc, trecînd
IV
sosirea domnului dr. Gheorghe Pop, advocat în peste dorinţile deşarte ale unei politici care
Zălan (Zilah), care se va îngriji de incvartirarea năzuieşte la prefacerea Biserici! într'un mijloc
dumnealor în cele trei orăşele din apropierea co- de rusificare a Moldovenilor. BiSerica este o clă:
dire dumnezeiască, şi nu omenească politică.
UN

cite evenimente nu s'aii succedat, cite ilusil nu munei Bocşa, în Şimlăi, Zălan şi Tăşnad.
ni Sail risipit în vint! Primiţi, vă rog, salutările mele respectoase. Scopurile et sint ma! presus de scopurile po-
Venerabilul octogenar de azi, încă de la vrisia Al d-voastră, litice.
de 23 de ant a luat parte activă la toate miş- dr. Victor Deleanu.» Acestea sînt gîndurile de care am dori să se | ||
carile, ajungind în curind în rîndurile cele d'in- pătrundă noul nostru arhipăstor Peasfinţitul .!
tăi, BASARABIA. Platon. Aceste gînduri izvorăsc din dorința, nu
Si sa perindat epoca absolutismului, cu toate de a ne deosebi de alte noroade, ci dea ne
AL

nădejdiile mari, ce ni sat realisat abia fragmen- aBinecuvîntat fie cel ce vine în numele Doni- împărtăşi la viața întregi! lumi, ceia ce e cu
tar, transacția dualistă din '67 cind şi restul nă- ! — Cu acest strigăt întîlnim noi pe noul
nului putință numal folosindu-ne de singurul mijloc
dejdiilor de mal înnainte a început să ni se spul-: arhipăstor al Basarabiei, Prea Sfinţitul Platon, de lumină, care este veşnica învăţătură a Dom-
bere... sosit la Chişinăă. Şi strigătul nostru este de nului nostru Isus Hristos, propovăduită în gra-
Pădurea de stejar ce a înfruntat atitea vifore bucurie, fiindcă, din toate cîte am cetit şi am iul nostru moldovenesc. - |
TR

ge răria tot mai binisor; alte vinturi sullau acuz, auzit despre Preasfinţitul Platon, ni-am făcut (<Cuvînt Moldovenesc.>)
şi alte ide! agitau masele. o credinţă, că Preasfinţia Sa vine în Basara-
[. M. Moldovanu, care a rămas printre cel din Bia întradevăr cîntru numele Domnului». În- âtre acţionarii noştri.
urmă stejari resistenti, s'a impotrivit tuturor a- zestrat cu o inimă iubitoare, cu o minte lumi-
cestor vinturi dușmănoase, aflind în izvorul tre- nată şi cu o dorinţă vie de a ajuta norodul în Prin aceasta se aduce la cunoștință că
EN

cutului mal luminos destulă putere recreatoare „mersul lu! trudit şi plin de chinuri spre lumină. societatea cooperativă «Neamul Românesc»,
— pentru
— ca în izvorul tinereţii fără bătrinețe Preasfinţitul Platon va şti să cucerească. su- conform decisiunii liate în adunarea din
a întimpina toate greutăţile presentului şi cele fletele turmei sale duhovnic eşti şi se va învred- disolvată, trecînd tipografia
25 Maiu, este
viitoare, cu zimbetul împăcat al omului ce cu- nici să ajungă în rindul celor mal iubiţi şi mal
lăudaţi arhipăstori al Basarabiei, cari au fost: ca debitoare a foii «Neamului Românesc».
noaşte pe deplin cărarea dreaptă, pe care are
/C

Deci toți acţionarii noștri : rugați

sînt
gă meargă, şi de la care nu sa abătut niclo- Mitropolitul Gavriil, arhiepiscopii Dimitrie şi An-
dată: «Alios vidi ventoslb.. tonie şi episcopul Vladimir. a ne înștiința dacă voiesc ca acțiunile d-lor
Elev al fericitului Cipariu, el continuă opera Nu sîntem, fireşte, în măsură de a arăta nou- să fie trecute drept abonamente la aceste
acestuia, ferindu-ae de exagerările în care căzu- lui Preafinţit căile care l-ar duce în cetatea foi, dacă voiesc a lua cărți pentru acțiuni,
soră multi din aderenţi! părintelui filologie! sufletelor basarabene; totuşi, fiind Moldoveni
şi durîndu-ne sufletul ma! mult pentru norodul
sai doresc să i se resplătească în numerar,
romine. Contribuie cu articole de filologie,
SI

spicuiri istorica la Arhivul istoriografie! noastre; cel mal numeros al Basarabiei, din care ne ceia ce se poate face treptat întrun ter”
editează cărţi de şcoală, din care aii invățat ge- tragem, îndrăznim a-l pune în vedere Preasfin- men cit mai scurt. ADMINISTRAȚIA.
nerațil întregi, pănă incoace, in zilele noastre. țitului Platon următoarele nevol şi dorinţi ale Pa

Toți abonaţii revistei «Drum Drept» ră-

IA

aAsociatiunea» îl chiamă în fruntea ef, în scau- Moldovenilor, care cer a fi îndestulate.

nul rămas văduvit de Gheorghe Bariț; Aca- Poporul nostru moldovenesc este blind din maşi în urmă cu plata abonamentului sint
de imlădios, ca să poţi face din
demia Romină îl oferă un scaun printre nemuri- fire şi destul
pentru ca să te apropii de cu stăruință rugați să se grăbească a -şi-l
toril neamului nostru, drept incununare a acestel el ce dorești. Dar,
sufletul Moldoveanului, trebuie să vii la el cu achita, pentru a putea face faţă cheltuielilor
U

activități ştiinţifico-literare.
Co să mal spunem despre activitatea lui pu- inima deschisă şi să-I vorbeşti în graiul lui stră- şi a li garanta pe viitor trimeterea revistei.
blică po teren bisericesc şi naţional? Ar îi greii moşe—sc, singura comoară, la care el ţine ca
A apărul: |
BC

să încercăm — măcar
o expunere, în termini Ja- la lumina ochiului,
pidari, — căci abia am putea notă vre-un mo-
ment mai important al vieţii noastre bisericeşti-
De nu vel ţine seamă de lucrul
făcut nimica.
N'avem nevoie a dovedi lucrul
acesta, na!
j
acesta prea
DRUM DREPI
naționale în care el să nu îi avut rol de frunte, N-le 3-6 (Mart-lunie 1914)
în cea din urmă jumătate de veac. pe larg: starea de lucruri în Basarabia o do- |
Cuprinde şi
Recunoştinta neamului şi a Bisericif sa mani- vedeşte aceasta. Basarabia, cu toate bisericile
e! numeroase, care înfrumuseţează oraşele şi CINCI CONFERINŢE DESPRE VENEȚIA
festat, cu prilejul alegeri! de Mitrogolit din urmă, (complecto)
alegindu-l Sinodul pe I. M. Moldovanu în locul satele noastre, cu toată mulțimea de preoţi, cu e do N. IORGA.
cirja toate şcolile, întocmite deo Împărăţie creştină, Exemplarul: 2 lei. Ediţia do lux: 3 |
lei.
al “doilea, printre cel vrednici de a purta
arhierească. — rămîne o ţară păgină. Plăzmuirile minţi! mol- E | Lu,
A apărut:
Să mal amintim meritele lul pe teren eco- doveneşti poartă pecetea unei credinţi ce nu (lecţii i-
se potriveşte cu credinţa creştină. Sufletele Mol- N. Iorga, CHESTIA MEDITERANEI
nomic-financiar; să înşirăm lunga listă a băic- nute la şcoala de ltăzboii).
tilor sărac! şi silitori, crescuți la şcolt din mă- dovenilor sint înglodate în credinţi deşarte, ră-
Pinimia acestul Mecenate, cure a impărţit, cu mășiţe ale păgînismului, minţile lor rămîn ne- Preţul 3 l6i. Pentru abonaţi: 2,50 (franco)