Pag* a 2 -0
Săptămina muncii patriotice pioniereşti
CORESPONDENTĂ
SĂPTĂMÎNII
Frumoasa
satului
— Ai auzit?
f—Ce s-aud ?
— Cum ce, vestea cea mare...
— Cit de mare ?
— Ei, asta-i...
»—Mai bine, spune I
— Concursul, concursul
frumuseţe !
de
— Nu zău, s-alege .,Miss
Ghizdaru ’72“ ?
— Lasă glumele, fetele- noas­
tre au ţi altceva de făcut, nu
despre ele-i vorba.
— Şi-atunci pentru cine-i
concursul?
— Pentru „Frumoasa satului" I
— Iar concurentele ?
— Ei vezi, aici e-aici. Or să
participe toate gospodăriile şi toa­
te casele satului, inclusiv sediile
unităţilor social-culturale...
— Te pomeneşti c-o să cîştige
căminul cultural...
— Ce ? Poate ultimul loc...
— Cine ştie, poate pentru con­
curs s-or face ceva pregătiri, poa­
te tencuiesc, repară soba, pun
geamurile, intră măturile In
funcţiune, poate vedem şi-un pro­
gram artistic...
— Vezi de treabă, la eămin
nici o speranţă !
— Atunci biblioteca... ?
— Care bibliotecă ? Una din
vecini, c-a noastră o ştii, stă în­
chisă pentru „reparaţii“, doar-
me-n linişte şi praf... Asta-i fru­
museţe ?
— Nu prea, ai dreptate. Atunci
sala de proiecţie, că de filme nu
ne putem plînge.
— Aşa zici tu, ai uitat că la
film intrarea-i pe fereastră,
după criterii de... vîrstă, deci.
Doar dacă s-ar deschide uşa, dar
asta ar însemna să-i facă loo bu­
ruienile şi cărămizile...
— Ia stai, cred c-am g ăsit!
Cine poate fi, mai frumoasă, mai
perfectă, decit perfect rotunda
minge...
— De fotbal ? Vezi că te-aude
lumea, ştii doar, că „Victoria“
noastră nu mai este, nici tere­
nul, nici...
— Atunci, mingea mică, că de
cînd cu Cupa Davis, toată lumea
vrea să-nveţe tenis.
— De masă...
— A, nu, că masa s-a „pierdut“,
— Şi-atunci ?
— Atunci, am o propunere. Să
fie două concursuri. Unul pen­
tru edilii noştri, să spună ei care
din toate aceste „frumoase“ loca­
luri, sedii şi activităţi trebuie
premiată. Şi unul, pentru oasele
satului. Cel puţin aici, avem ce
vedea, că de oameni harnici şi
gospodari n-avem a ne plînge...
i N. CONSTANTINESCU
P S . — C on vorbire c o n sem ­
n a t ă la s u g e s t i a c o r e s p o n d e n ­
ţ i l o r D u m i t r u P .ă d u r a r u , D u ­
m it r u N iţoi, S te lic ă B u d u r u
şi a lto r tin eri d in G h iz d a ru ,
c o m u n a S tăn eşti.
Spectacol — răsplată
L u crăto rii sta ţiu n ii p e n tru m e ­
can izarea ag ricu ltu rii de la F ră-
si.net a u o b ţin u t în cam p an ia de
reco ltare a p ăîo aselo r re z u lta te
fo a rte fru m o ase. M edia de griu
o b ţin u tă la h e c ta r a fo st
3.500 kg., cu v îrfu ri care a u de­
de
p ăşit 4.600 kg. Cei ev idenţiaţi —
p rin tre care, la riu d u -n e , ii evi­
d en ţiem pe D u m itru S tan , lori
P etre, ş te fa n P a n a lt şi n a rio n
T udósé, — şi-a u p rim it prem iile
b ăn eşti care le-au fost atrib u ite
p e n tru d ep ăşirea In d icilor de
plan.
D ar dum inică, m ecan izato rilo r
din F ră sin et li s-a a c o rd a t un
plu s de ră sp la tă : u n frum os
spectacol, o m asă cîm penească Ş1
o se a ră de dans. S p ectacolul a
fost o ferit de b rig ad a a rtistic ă
de ag itaţie a sta ţiu n ii şi de a n ­
sa m b lu l folcloric ju d e ţe a n „D oina
Ilfo v u lu i“ ; m asa a fost d a tă de
S taţiu n e şi de cooperativele
serv ite, iar se a ra de d a n s — de
to a tă lu m ea.
Ia r noi, la a c e s t su rp lu s de
ră sp la tă , ad ău g ăm în că u n u l :
rin d u rile de faţă.
B D.
ANUNŢ
I.E.I.L.I.F.G.A. întreprinderea de exploatare şi întreţinere
a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea
apelor Bucureşti, Sos. Giurgiului Nr. 164, sector 5,
ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS
Pentru sediul întreprinderii:
— Şef serviciu exploatare şi întreţinere a lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor.
— Şef birou aprovizionare
— Economişti pentru serviciile:
— planificare ;
— aprovizionare
— finaneiar-contabil;
— merceologii
— inspector personal.
Pentru exterior:
— Şef sistem hidrotehnic — Paltinu
încadrarea se va face în conformitate cu Legea Nr.
12 1971.
Relaţii telefon 23.13.56.
Semnificaţiile
unei expuneri
Fireşte, prima semnificaţie a ex­
poziţiei deschisă la Muzeul SIMU
este cea obişnuită pentru acest gen
de manifestări : ea oferă publicului
prilejul unui contact direct cu ope­
ra a cinci dintre cei mai reprezen­
tativi pictori contemporani : Henri H.
Catargi, Alex. Ciucurencu, Virgil
Almăşanu, Ion Nicodim şi Ion Să-
lişteanu.
Dar parcurgînd sălile muzeului,
„citind“ lucrările prezentate şi ana-
lizîndu-le, descoperim intenţia orga­
nizatorilor de a ne introduce cu a-
jutorul operei de artă în complexul
şi pasionantul univers al creaţiei
noastre actuale, pentru a putea în­
ţelege mai uşor modul în care se
produc treptate modificări de viziu­
ne, cu interesante consecinţe stilis­
tice. Asistăm la un fel de „lecţie"
în care fiecare dintre noi este elev
şi profesor, iar plimbarea paşilor şi
'• A. CIUCURENCU — „Peisaj"
a ochiului atras de pictură este e-
gală cu un drum făcut în cunoaş­
tere. Calitatea pieselor expuse, ca
şi faptul că fiecare dintre cei cinci
artişti este reprezentantul „de vîrf“
al tendinţei în care se înscrie, fac
posibilă desprinderea unor concluzii
cu valoare de generalizare.
Dacă un pictor ca H. H. Catargi
reprezintă faza modernă a evoluţiei
picturii noastre de bună tradiţie, la
fel ca şi Ciucurencu, pe altă direc­
ţie, artiştii din generaţia matură
confirmă existenţa unui alt univers
stilistic, dezvoltat în continuarea va­
lorilor consacrate, nu în opoziţie po­
lemică, ci în progres dialectic, spe­
cific fenomenelor de autentică ori­
ginalitate.
Ne putem da seama de acest lu­
cru urmărind felul în care realita­
tea zilnică se transformă in semne
cu valoare simbolică în pictura lui
R o iu l sp e c ia liştilo r
(U rm are d in pag })
ţiunile întreprinse sínt deocâspdaţă
timide şi rămase în multe cazufi în
cadrul strict organizatoric.
Este adevărat că unele rezultate
în economisirea de materii şi ma­
teriale s-au obţinut la Şantierul
naval Giurgiu, întreprinderea de
prefabricate, cele două şantiere de
construcţii, precum şi la Fabrica de
zahăr. Dar, cu toate acestea, pe
cele două şantiere de construcţii şi
în alte unităţi, spiritul de gospodă­
rire a materiilor prime şi materia­
lelor nu se face simţit la nivelul
posibilităţilor în toate sectoarele de
activitate. Un exemplu concludent:
la întreprinderea de industrie lo­
cală, comitetul oamenilor muncii
acceptă cu uşurinţă înregistrarea
consumurilor de materiale dună
normele stabilite şi nu după con­
sumul real, nu antrenează cadrele
tehnice de specialitate în rezolva­
rea acestei probleme care dăinuie
de ani de zile.
în primul semestru al anului cu­
rent la nivelul municipiului Giur­
giu. s-au înregistrat, 1a principalele
unităţi economice un număr de 82
de inovaţii. Considerăm însă că ac­
tivitatea desfăşurată şi măsurile
luate în această acţiune nu se ri­
dică încă la nivelul cerinţelor şi al
posibilităţilor de care dispunem la
ora actuală, plecînd de la conside­
rentul că avem un fond valoros de
cadre tehnice.
Fireşte trebuie spus că numeroa­
se comitete de partid şi comitete
ale oamenilor muncii nu au dus la
îndeplinire sarcina trasată de con­
ducerea de partid ca fiecare ingi­
ner, fiecare specialist din unitate
să se angajeze în elaborarea unui
studiu, a unei inovaţii sau a unei
raţionalizări în procesul de pro­
ducţie. La Şantierul naval, la în­
treprinderea de prefabricate din
beton, I.I.L. „Steagul roşu“, D.N.F.
şi la alte întreprinderi, numărul
specialiştilor antrenaţi la elabora­
rea studiilor pe linia organizării
ştiinţifice a producţiei şi a muncii
este cu mult prea mic faţă de nu­
mărul de cadre tehnice de care
dispun aceste întreprinderi, din ca­
re cauză nu se obţine o valorificare
corespunzătoare a potenţialulai in­
telectual al cadrelor.
Este imperios necesar ca, sub în­
drumarea comitetelor de partid,
STEAGUL
Ion Nicodim, la care se menţine un
ridicat coeficient de analogie cu fe­
nomene prelucrate într-un registru
liric, grupate după preferinţe con­
stante : lanul galben, lacul de un al­
bastru pur şi proiectat intr-o viziu­
ne cosmică, zmeul ca întrupare a
jocului şi a nevoii de ascensiune, şi
curcubeul, dominînd pămintul ca o
promisiune de linişte şi frumuseţe.
La fel de accesibile sínt şi intenţiile
lui Almăşanu, la care caligrafia de­
senului domină jocul petelor de cu­
loare, precizînd siluete, figuri, ac­
ţiuni, ca în cazul maréi compoziţii
în care se detaşează portretul evo­
cator al lui Mihai Viteazul, înglo­
bat în tumultul compoziţional suges­
tiv. Descoperim la acest pictor şi o
permanentă şi profundă preocupare
pentru subtilitatea coloritului, domi­
nat de griuri colorate, cu discrete
accente de altă tonalitate, prin care
el se situează în continuarea tradi­
ţiei noastre coloristice, pe o direc­
ţie de austeritate şi rigoare. Ion Să-
lişteanu se apropie ca soluţii de op­
ţiunile celorlalţi doi, dar cu o mai
mare preferinţă pentru limbajul ex­
presionist, materializat în desen şi
culoare, operînd cu accente de ne­
gru care au forţă sugestivă în in­
teriorul unei game apropiate de cea
a cromaticii populare. Şi la el pu­
tem urmări treptata simplificare a
exprimării, astfel încît ideea expu-
nerii-lecţie se justifică şi separat,
prin fiecare pictor, nu numai în an­
samblu. Ar mai putea fi abordat şi
un alt aspect al expunerii, acela al
omogenităţii concepţiilor, dominate de
o gîndire echilibrată si solară, năs­
cută din orizontul spiritual româ­
nesc şi materializată prin recipro­
cul dialog dintre participarea afecti­
vă şi cea raţională a creatorilor.
Consecinţele se citesc lesne în ele­
mentele de compoziţie, organizate lo­
gic după formulă post-cezanniană,
la Catargi sau Ciucurencu mai vizi­
bil, la ceilalţi mai discret şi cu e-
couri.din alte procedee moderne, şi
în coloritul luminos, dominat de ga­
me calde, caracteristic pentru tonu­
sul vital care alimentează aceste
preferinţe, exprimat prin formula
culorii-formă, în care volumele si
suprafeţele se definesc doar prin de­
sen cromatic subtil modulat.
S-ar putea, fireşte, discuta fieca­
re artist în parte, dar cazul parti­
cular devine secundar în faţa sem­
nificaţiei largi pe care o are această
expunere-simptom, ca o cristalizare
a unuia dintre cele mai interesante
momente ale plasticii noastre, dar şi
ca o demonstraţie de osmoză crea­
toare între valorile naţionale şi cele
universale, între tradiţie şi noutatea
înţeleasă ca sursă de certitudini ar­
tistice, dincolo de modă şi efemer.
VIRGIL MOCANU
comitetele oamenilor muncii din
întreprinderile municipiului nostru
să revadă planul de activitate al
serviciilor, compartimentelor şi gru­
pelor de organizare ştiinţifică a
producţiei şi a muncii, în vederea
antrenării tuturor cadrelor tehnice
la elaborarea studiilor şi aplicarea
lor. Trebuie totodată să se întă­
rească şi mai mult colaborarea a-
cestor compartimente cu serviciile
de creaţie şi concepţie, colaborare
care încă mai prezintă unele lacu­
ne;
Este necesar ca fondul de cadre
de care dispune municipiul nostru
să fie şi mai mult antrenat în pro­
cesul de producţie, în vederea rea­
lizării actualului cincinal în patru
ani şi jumătate, aşa cum ne-am luat
cu toţii angajamentul în lumina do­
cumentelor Conferinţei Naţionale a
partidului.
Itinerar turistic ilfovean (XI)
Un tezaur a l frumosului - M uzeul
de etnografie şi a rtă populară
din Cimpia Dunării
Au trecut aproape trei veacuri de cind pe malul
sting al Sabarului a fost înălţat acest mîndru palat,
specific arhitecturii româneşti
Mărturii ale unei arte milenare
O cromată armonioasă, {aţă una dintre caracteris­
ticile ceramicei româneşti
ROŞU m
11.520 de secunde
pe arenele hărniciei
V a c a n ţ a d e v a r ă a p i o n i e r i l o r şi
şco la rilo r d e ru le a ză în a ceste zile
c u u n f r u m o s e p i l o g . 11.520 d e s e ­
c u n d e p e arenele, h ă r n i c i e i. .. Aşa
a m f o s t t e n t a t i să d e n u m i m a c e s t e
u ltim e c lip e a le v a c a n ţe i, p e care
u n i t ă ţ i l e şi d e t a ş a m e n t e l e d e p i o ­
n i e r i le d e d i c ă p r e g ă t i r i i d e s c h i d e ­
rii n o u l u i a n d e i n v ă ţ ă m i n t . De
l a o m a r g i n e l a a l t a a j u d e ţ u l u i . în
fieca re o raş. c o m u n ă , sat. se s im te
la fie c a r e p a s p r e z e n ţ a a c tiv ă a
h ă r n i c i e i p i o n i e r e ş t i p u s e in s l u j b a
în flo ririi lo ca lită ţilo r patriei. încă
d i n p r i m e l e o r e il i e a c e s t e i s ă p l ă -
m itii şcolile au c u n o sc u t o v ie a n i ­
m a ţ i e . P e p u r t ă t o r i i c r a v a t e l o r r o ş ii
d i n c o m u n a Daţa i - a m î n t i l n i t c o n ­
s t i t u i ţ i in b r i g ă z i , l u c r i n d d e z u r
la în f r u m u s e ţa r e a c ă ilo r d e acces
c ă t r e şc o a l ă . Ş a n ţ u r i l e , f l o r i l e d e p e
m a rg in e a şoselei care şe rp u ie şte că ­
tre D u n ă re sín t a c u m su b c o n tr o ­
lu l m i c i l o r g o s p o d a r i . I n com una
G o stin u u n ita tea d e p ion ieri şi - a
ales d r e p t o b ie c tiv a m e n a ja r e a a te ­
lie r u lu i şco la r, in ca re şi-a u p r o p u s
să î n c e a p ă p r a c t i c a p r o d u c t i v ă . N i c i
co n stru cţia nou lui local al g r ă d i n i ­
ţei de co p ii d in lo c a lita te nu i-a
Floreşti-Stoeneşti. în
somptuosul palat în stil
brîncovenesc din locali­
tate (construit în anul
1700) se află unul din­
tre cele mai interesante
muzee din ţară — Mu­
zeul de etnografie
artă populară din Cîm-
şi
pia Dunării. Organizat
după un plan bine de­
terminat, oferă posibilita­
tea vizitatorului
noască parte din neste­
matele artei populare.
să cu­
O întîlnire simbolică a
frumosului, o frîntură din
creaţia artistică trans­
misă de la strămoşii po­
porului nostru, o moşte­
nire purtată din gene­
raţie în generaţie pînă în
zilele noastre, iată ce
poate admira fiecare
oaspete al muzeului. Şi
rari sínt cei care să nu
se întrebe : prin ce mi­
racol s-a păstrat meşte­
şugul ţesutului al olări­
tului, al pirogravurii, de-a
lungul veacurilor ? Taina
se află în sufletul tuturor
celor care şi-au rostuit
viaţa pe întinsul mănosu­
lui Bărăgan şi al rodni­
cului Burnas, pe bogatele
lunci ale Argeşului, la-
lomiţei şi Teleormanu'ui,
în toată cimpia dună­
reană.
Unde să-ţi opreşti pri­
virile ? Ce lucru să a d ­
miri mai întîi ? Fiecare
este un poem de compo­
ziţie a culorilor, a jocu­
rilor de linii, a ornamen­
taţiilor. Pretutindeni pre­
domină elemente decora­
tive florale, geometrice,
zoomorfe, antropomorfe,
care prin îmbinarea sub­
tilă a culorilor, prin jocul
sobru de linii dezvăluie
lăsat in d iferen ţi p e harnicii c u te ­
ză to ri. In c o m u n a M îh ă ileş ti c o n ­
stru ire a nou lui local d e şcoală
stîrn it in iţia tiv a u n ui şa n tie r p io ­
n i e r e s c . In n o r d u l j u d e ţ u l u i , l a C i o l ­
p a n i , p i o n i e r i i şi ş c o l a r i i a u l u c r a t
i n t e n s la a m e n a j a r e a c e l o r 15 n o i
s ă l i d e c la s ă . N u p u t e m să
a m i n t i m şi p e d i s c i p o l i i d i n O g r e -
nu-i
z e n i c a r e in a c e s t e z i l e s e o c u p ă
d e în fr u m u s e ţa r e a n o ilo r săli
c la s ă .
In f r u m o s u l o r a ş d e p e m a l u l D u ­
n ă r ii , la O l t e n i ţ a , î n c a d r u l Ş c o l i i
g e n e r a l e n r . 5, r e p o r t e r u l a s u r ­
p rin s p e p elicu lă c îte v a im agin i
sem n ifica tive.
I n s p a ţ i u l l u m i n o s a l n o i i şi m o ­
d e rn e i clă d iri d e s tin a te a telierelo r-
şc o a l ă , i n s t a l a t o r i p r i c e p u ţ i , v i i t o r i i
c o n stru cto ri aşează cu m in u ţio z ita ­
t e n o i l e m i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e (pri­
mele două fotografii).
C a len d a ru l s p o r tiv al n ou lu i an
ş c o l a r v a c u n o a ş t e a i c i (fotografia
de jos) p o t r i v i t t r a d i ţ i e i , o v i e şi
p u te rn ic ă a n im a ţie . în tre c e rile , d u p ă
c u m v e d e ţi, sínt a n ticip a te în m o d
vig u ro s.„
G. B.
.gustul acestor făuritori
de frumos, lată ţesăturile
— textila mică şi mare
de casă, piese de port
— care degajă un op­
timism sănătos, dragostea
de muncă şi de viaţă a
creatorilor, lată cusătu­
rile, broderiile, dantelele
întocmite de miiriile ace­
lora care se dovedesc
vrednice in gospodăria
casei, în lucrarea pămîn-
tului, trădînd totodată în­
treaga lor gingăşie sufle­
tească. lată exponatele
de ceramică, de pirogra­
vură, o adevărată poe­
zie a culorilor, a jocului
de umbre şi linii a r ­
monioase. lată diverse
piese ale portului nos­
tru popular care prin ca­
racteristicile lor bine
conturate, atestă existen­
ţa unor centre de tra­
diţie pe aceste melea­
guri, remareîndu-se orna­
mentarea stilizată (Ar­
geş), fineţea ornamentu­
lui (Romanaţi), discreţia
desenului (Teleorman),
viociunea coloritului (Il­
fov) etc.
Şi alături de toate
acestea, se impun şi ce­
lelalte exponate : pielă­
rie, ceramică. Un cojocel
cu o cromatică optimistă
şi vie, cu un deosebit
echilibru ornamentai, re­
portat perfect la dimen­
siuni.. Piese de ceramică
avind tematica inspirată
din viaţo nouă a satu­
lui. Pretutindeni unde-ţi
porţi privirile virtuozitatea
şi simplitatea izvorăsc
din fiecare exponat, îm-
brăcînd haina frumosu­
lui, a unei arte seculare,
arta poporului nostru.
TR. POPESCU
61 DELACAPftT
Casierul iluzionist
Alexandru Gîndilă, fost casier manda de unu, doi, trei, păreau
la AGROCOOP-Olteniţa, era oa prin farmec originale fără ca
pînă deunăzi mai mult decit un
artist al cifrelor. Nu atît în în­
valoarea să fie trecută în scrip­
te. Bineînţeles, că suma respec­
tivă şi-o însuşea. Organele de
cheierea bilanţului cit în ce pri­
veşte susţinerea unor numere de miliţie nu s-au lăsat însă su­
prestidigitaţie... normată. Drept gestionate, descoperind falsul
pentru care încasa cu dreapta
grosolan. Acum Gîndilă reflectă:
dar autosugestiona cu stingă.
Specialitatea personală : emiterea sínt alţii care H taie în materie
de chitanţe fictive care, la co­ de fluid magnetic !
Geamhaşul potcovit
S e spune despre potcoave că tru a intra în posesia trofeului
ar aduce noroc. Gheorghe Ră- rîv n it: pricopseala fără muncă
ţoi din Dobreni le colecţiona Şi potcoavele i-au adus noroc
pînă nu de mult cu cai cu tot. pînă într-o zi, cînd una i-a fă­
Azi un murg, mîine un roib, cut fasonul şi geambaşul a fost
pînă cînd n-a mai putut pune potcovit: specula cu cai a ajuns
frîul afacerii cu cai. Treburile în cercetarea organelor de an­
mergeau în galop, căci de fie­ chetă, motiv pentru care Gheor­
care dată îl aşteptau, la potou. ghe Răţoi mai scoate din cînd
banii încasaţi pe cabaline. în în cînd cite un uşor suspin. Şi
doi ani, Gheorghe Răţoi a în­ acum mai paşte, murgule, ga­
cercat diverse „combinate“ pen­ zon selecţionat!!!
Aparat pentru combaterea
insomniei
Una din suferinţele cele mai de „Centrul naţional francez de
răspîndite ale lumii moderne, cercetări şi aplicaţii ale surselor i
care costă mult societatea re-
sonore şl luminoase“. Aparatul \
dueînd randamentul muncii, este emite sunete alese în mod ju­
insomnia. Somniferele sínt din dicios şi astfel dozate încît să
ce în ce mai des folosite, fapt corespundă ritmului biologic pre­
care are adesea repercusiuni a- cis.
supra sănătăţii celor ce nu pot Folosirea „Somnofon" -ului este
dormi fără ele.
simplă : se introduce aparatul
Pentru a se evita aceste con­ sub pernă şi cei care sínt sen­
secinţe neplăcute, a fost realizat sibili la acţiunea sa adorm după
un aparat generator de- somn cel mult 20 de minute. Aparatul
denumit „Somnofon“. Este vorba a fost încercat în cîteva spitale
de un dispozitiv pus la punct şi rezultatele au fost pozitive.
A fost descoperită „Santa Maria"?
O recentă descoperire a unui scufundat „Santa Maria“, arheo­
arheolog american a raradus în logul Fred Dickson a scos la su­
actualitate o veche controversă prafaţă diverse bucăţi ale unei
a privind vasul amiral „Santa Ma­ vechi ambarcaţiuni. Testele au
ria“, cu care celebrul navigator
Cristofor Columb a plecat, la
sfîrşitul secolului al XV-Iea să
descopere „lumea nouă“. După
ce, în urmă cu 20 de ani, s-a a-
demonstrat că resturile descope­
rite aparţin unui vas construit
in jurul anului 1475. Deşi nu
toţi arheologii acceptă această
concluzie (unii presupun că e-
juns Ia concluzia că „Santa Ma­ pava aparţine unui vas construit
ria“ a aruncat ancora la nord după anul 1500), descoperirea
de de coasta haitiană, după ce s-a
are meritul de a fi impulsionat
lovit de un banc de corali în di­ cercetările pentru precizarea a-
mineaţa zilei de 25 decembrie devărului. Pînă atunci, cei in­
1492, iată că acum se presupune teresaţi pot admira „Santa Ma­
că a fost descoperită şi epava ria“ reconstituită la Barcelona
celebrei oaravele. Făcînd cerce­
de specialiştii spanioli după do­
tări în preajma locului unde s-a cumentele vremii (în fotografie).
ANUNŢ
FABRICA DE CALCULATOARE
ELECTRONICE BUCUREŞTI
cu sediul în Bucureşti str. ing. George Constantinescu,
nr. 2, sector II. Platforma industrială Pipera, organizează:
EXAMEN sau CONCURS
pentru ocuparea următoarelor posturi :
— Ing, şef adjunct de co n cesie
— Şef serviciu financiar
—
—
Şef serviciu contabilitate
Ing. chimist
— Maiştri prelucrări mecanice
— Ing. chimie industrială
— Ing. T.C.M. (sau M.U.S., mecanică fină)
— Ing. electronist (autóm, calc.)
— Chimist (universitate)
— Tehnician mecanic sau reglor pentru maşini-unelte
—
—
Dactilograf
Desenator tehnic
— Contabil (pentru salarizare)
— Traducător (limba engleză, franceză, germană)
— Documentarist (cunoscător limbi străine)
— Fotograf
DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZĂ
— Instalatori sanitarişti şi caforiferişti
— Termotehnişti
— Electricieni întreţinere
— Compresorişti
— Lăcătuşi mecanici întreţinere
— Zugrav — vopsitor
— Zidar
Informaţii suplimentare la telefon 33.35.39. Mijloace «a
transport: autobuze 101 şi 106, tramvai 16 la capăt