LO CCRFAFOL

[IDOL Iv. BUDAPEST/1, 15 IULIE ST. V. 1905, NRUL 13-14.

www.dacoromanica.ro
INSTITUT TIPOGR, $I DE EDITURA LtCEAFAillltii A SE ADRESA la ADMINISTRA7IE,
_

IV, Str, Molnar Nr. 10, __ _ » IV, Str, Zöldfa, 7, sz,

3lustratele

liuceafárul-ui Spre a inlesni cititorilor nostri comandarea cärti-

lor apárute n alte edituri, am deschis :
sent chiemate sa inlocuiascä
productele sträine, de acest
soiti. Lucrate dupa
Motive romänesti
reprezintä tablourile picto-
Librärle
de unde se pot comanda ori ce cärtï românestï
rilor romani' mai de samä. si stráine : franceze, italienestï, englezestï,
Pinä acuin a aparut seria germane s. a. cu preturile originale. Reproduc-
L 16 bucati. tiï artistice dupätablourile pictorilorromânï.
1 serie costa . cor. 1.- Cärti de stiint2. si petrecere. Gramatice pentru în-
3 serif (48 buca(i) .. 2.50 vâtarea limbilor sträine. Dictionare, Poezii si a.
6 serif (96 bue.) . . 4.20 Abonamente la ori
Comandele se fac pelîngä ce reviste.
rambursare saïs trimiterea
inainte a banilor.
MIZN
Editura Luceafárul"

0?)0
Romane, Nuvele, Scrierl
poporale si Piese teatrale.

Sub tipar: 000

zuszt
o

011 OCT. GOLA: POEZ11.

I. AGIRBICEANU: DELA TARA.
A. CIURA: ICOANE.
INVITÁRÌ
la balurl, concerte,
BRO$URi §i OPURi Din biblioteca scriitorilor stráini :
EM. MADACH: TRAGEDIA OMULUI
anuntul=ï de
Tot feliul de lucrAri tipo - in pregátire : Po9odná
grafice se tipäresc cu tele Nuvele de Gorki', A. Cehov, Maupas-
sant,' Fr. Copée, A. Daudet, y. alti'.
tot soiul de
tipärituri se executä
mai moderne litere, IN CEA 000 elegant, modern,
eftin.
MAT SCURTÁ VREME, pelingä
preturile cele mai moderate. Comandele banil sä se;adreseze la ADMINISTRATIE, I
C

=0=

LUC EAFARUL
Revista pentru literatura si arta. Anul IV. dpare de 2 orï peluna. Publica:
nuvele, schite, poezil, articole muzicale, descrierï de cälätorie, cronici,
=dari de sama si numäroase ilustratiuni artistice si de actualitate.i
r'1 ABONAMENT: O
EDITIA SIMPLA: Un an 12 cor. In Rominia $i Sträinätate 16 cor. 6 !uni 6 cor. In str. 8 cor.
Pentru preoti sáraci, Invátátorl gi studenti: Un an 7 cor. In stráinátate 12 cor.
EDITIA DE LUX: Un an 20 cor. in Románia 25 cor., 6 luna 10 cor., In stráinátate 12cor. 50bani.

=0= 000 000 =0= 1=0=1 =0=

www.dacoromanica.ro
 LUCEMARUL
REVISTA PENTRU LITERATURA $I ARTA. APARE DE 2 ORI PE LUNA SUB DIRECTIA
Dlor: ALEX9NDIjU CUM, OCTAVIc9T1 GODA OCTfIVIHT1 C. ZASLAUATIU.
PRO DOMO.
Entuziasmul si idealismul cel mai curat al
unor suflete visätoare aü dat fiintä acesteT reviste.
Tocmai acum se împlinesc tre! anT, de cînd
un grup de tined de pe bäncile Universitäti! din
Budapesta s'aü gindit sä í'ntrupeze un vechiü
ideal al generatiilor studentestT premergätoare :
înfiintarea unei reviste literare a tinerimi! noastre
academice.
Era in primävara anulu! 1902, anutimpul florilor
si al iluziilor, and prin cafenelele si birturile
din capitala Ungariei întîlniaT regulat o ceatä
de fläcäT roman! surtucari, veniti aci, la învätä-
tura mai înaltä, de prin toate provinciile româ-
nesti, supuse CoroaneT Sf. Stefan.
Acesti reprezentanti ai românizmuluï ciscar-
patin, la obicinuitele lor întîlniri îsi främîntaü
mintea cum si-ar putea invrednici neamul cu o
revista. Prin ceata fumuluT de tutun, ce-i imbro-
bodea într'o aureolä de mucenici, cuminti, if
zärea! noaptea tîrziü, prin vre-un colt de cafenea,
cum, cu ochi! aprinsT si fetele îmbujorate de focul
discutiiel si de neetarul sireagului de sticle goale
= la noi, nänasele indispensabile acestor fel de
planuricroesc planuri peste planurT, vorbind
tot! deodatä, apo! cum se domolesc si aplecîndu-se
pe lespedea de marmurä a mese!, ascultä, cu luare
aminte, glasul de nemultumit al celulmaitînär, care
nu gäsia in viata tinerimi! noastre academice nicT
avînturimar! nici preocupatiuni nobile, sail cum
aprobä, legänînd päharele góale între degete, gra-
iul celu! din Tara-RhseT, care se jeluia cumplit de
seceta si de säräcia noasträ literarä si culturalä . . .
Fiecare avea ceva de spus si cevade îndreptat. Nu-
ma! uscätivulde peTirnave privia perdut drept îna-
inte. Sufletul lui simteatoatäbucuria si însufletirea
tovaräsilor, dar stia bine cä firea lucrurilor e
mult ma! îndärätnicä, decît s'o pot! schimba
de azT pe mine. C'un gest lin de împäcare si
cu glas domol de dascäl cuminte, încerca sa-i
potoleascä pe ce! porniti, cauta sä tälmäceascä,
pe ales, cauzele neputintii si nevrednicie! noastre
si se trudea sä-! facä a 'ntelege cä nic! dînsi!
nu vor rästurna lumea din tîtini cu märetele lor
planurT. $i o clipä uni! credeaü spusélor lull. Dar
nume o clipä, cäci, iatä, pe poetul cu plete blonde
suit pe scaun, sträfulgerînd pe toff din ochi! lui al-
www.dacoromanica.ro
OBICE REPRODUCERE OPRITA.
bastriT, täind cu gesturi largT negura de fum
si 'n energice cuvinte intr'aripate fäurind, ca un
profet räzboinic, tot viitorul ïnclinunat de iz-
bîndä al visurilor ce le ïnfrätiaü fiinta si al pla-
nurilor menite sä îndrepte cultura neamulu! ro-
mînesc de aici pe alte cärär! ma! vrednice de
cinste . . . Insufletirea îs! luä din noü zborul,
veselia IT fäcea sä-s! uite de toate näcazurile,
nu se ma! gîndeaü decît la izbîndä. lar In
vremea asta, printre perdelele întredeschise,
luceafärul de sus, vecinica minune", îs! revärsa
razele-i senine pe capetele fläcäilor, cari cîntaü
in cor un imn de redesteptare . . .
Numele de Luceafärul" a primit in botez si
revista lor, departe de neamul românesc, casi
steaua de acest pämînt rätäcitor.
Astfel s'a zimislit înfiintarea revistei noastre.
In dricul veri!, zodia acelorasi dies caniculares
de acum, a apärut primul numär. CeT cari aü
scos vre-odatä reviste, îs! vor putea închipui
clipele de bucurie si de entuziasm legate de
astfel de momente.
$i s'aü legînat fläcäi! nostri vara 'ntreagä si
parte din toamnä tot cu nädejdT. Munceaü cu
totii din räsputerT, fiind cä cauza era sfîntä.
Dar dupä senin, aü urmat, rind pe rind, zilele
noroase ale deceptiilor, cari aü intunecat dolanT
împlinitl împärätia Luceafärului".
Tinerimea academicä dela noi, in loc sä le
întindä idealistilor dreapta de 'nfrätire, i-a în-
timpinat c'un zimbet suveran de 'ncurajare. In-
zädar s'aü fäcut chemärT la adresa tinerimil,
înzädar li-s'a atras binevoitoarea luare-aminte,
cä revista se porecleste a tinerimil, înzädar, cad
floarea natiunil" n'avea urechT s'audä nic!
minte sä 'nteleagä.
Ail urmat apoi räzboirile cu returistiT venera-
bill si preaonoratT, gîlceevile nepläcute cu res-
tantierii îndärätnicl, - a cäror sämîntä, durere, nid
astäz! nu-i stîrpitä, lupta pe viata si pe moarte
cu indiferenta publicului si cite alte näcazuri,
de cari cu greti îs! mai aduce omul aminte. Am
trait vremuri de cumplitä încercare, noi visätoriT
la ceriuri albastre, nu odatä era sä ni sä zä-
därniceascä intentiunile curate, dar nu ne-am dat
 264 LUCEAFÄRUL Nrul 13-14, 1905.

spre vecinic repaos ci, ascultînd de glasul ini- si localizärl. Aceastä bibliotecä, scrisä într'o limbä
mel noastre, am räzbit, cu fruntea ridicatä, pe româneascä corectä, va fi destinatä diletantilor
suisul, ce ne-a cäluzit la izbindä. Chiar si rin- nostri, pe cari voim sä-! ferim pe viitor de
durile ni s'aü rärit in cursul vremilor grele. Din trista desorientare de pînä acum in ce pri-
grupul de tined", ramas-am, la sfirsit, abia trel veste alegerea piese'.or. Dacä ne va fi cu pu-
oameni stegari credinciosi. Am dat reviste! un tinta, vom intra in legäturf mai strinse cu socie-
caracter mai pronuntat românesc, i-am lärgit tatea pentru fondul de teatru roman, care in
programul de activitate, pînä am reusit s'o ri- prezent, fiind lipsitä de-o astfel de bibliotecä,
dicäm la nivoul ei de astäzi, cînd Luceafärul" ar putea usor sä ne întindä mina de ajutor.
nu se mai poate numi organ literar studentesc, c) Vom publica o bibliotecä a scriitorilor strain!,
nici macar revista tinerimil, ci ceva mai mult. In care vor intra operile de valoare ale litera-
Astäzl, cînd inträm într'o noua fazä de exis- turilor sträine, din cari publicul si scriitorii vor
tenta, ne simtim dátorl a ne aduce aminte de putea înväta ceva.
tot! aceia cad ne-aü sprijinit, fie cu vorbe de Scopul acestei biblioteci, in primul rind,
încurajare fie cu obolul, in realizarea gindurilor e înläturarea traducerilor in limbi sträine de pe
si intentiunilor noastre. mesele publicului nostru, care in timpul din
Multumim deci mainte de toate prea cinsti- urmä ceteste, mai ales, foarte multe traduced
tulul public cetitor pentru încredereace-a avut-o ungurestl.
in putinta nizuintelor noastre, dîndu-ne mijloa- d) Vom scoate, in fiecare an, un Almanach
cele materiale necesare pentru sustinerea revis- literar-artistic, care, pe lingä materialul literar
tel. Cu cit interesul publicului va fi mai inten- inedit, va cuprinde informatiuni exacte despre
ziv cu atît va creste si dragostea noasträ de viata culturalä a Românilor de pretutindeni, no-
muncä si cu atît vom putea indeplini mai usor tite despre miscarea literarä din sträinätate,
trebuintele lu! intelectuale si artistice. cronica artistica si stiintificä a anulul, repro-
Aducem apoi multumirile noastre dlui profe- ducer! dupä tablourile artistilor nostri si lucruri
sor universitar Nicolae lorga, ale cäru! cuvinte de actualitáte folositoare si de interes.
calde din revista Sämänätorul" aü contribuit Anul acesta, fiind deja timpul inaintat, nu
mult la întärirea noasträ moralä si intelectualä. stim dacä vom reusi sä servim publicul cu
Dacä am reusit sä creem Luceafärulu!" un acest. Almanach, care pretinde muncä multä si
nume in viata noasträ culturalä, pe lîngä munca cheltuieli mar!.
si sträduinta noasträ,. avem s'o multumim dsale, e) Vom executa cart! postale ilustrate, stampe,
prese! dela noi si din regat, care a urmärit reproducînd portur! românesti, opere artistice,
cu o deosebitä atentiune activitatea reviste! noastre. veder!, fotografiile scriitorilor si bärbatilor nostri
In sfîrsit, nu putem uita nicl de prietenii nostri mai de sama etc. etc.
intimi, cari, in vremuri de restriste, n'aü crutat Toate aceste, însä, reclamä timp si sprijinul
jertfa scumpä a osteneli! pentru triumful idea- intenziv al publicului românesc, far de care strä-
lulu! nostru. Lor are sä le multumeascä publicul duintele noastre nu pot avea un bun sf"irsit.
si noi, mai mult decît orlcäruia, c'am putut *
ajunge, unde sîntem. Tot a lor e si meritul cä Programul reviste! Luceafärul," baza întrege!
acum, dupä trei ani, am reusit sä înfiintäm insti- noastre activitäti, nu se va schimba întru nimic
tutul de arte grafice si de editurä Luceafärul", nici in viitor. Casi. pînä acum exceptionînd
care e un moment îmbucurätor nu numal in epoca and se gäsea in fazele de vaccilare ale
viata revistei noastre ci si in desvoltarea noasträ începutulu va urma acelas principiü robust,
culturalä, dedicîndu-se escluziv literature! si artei. - cä manifestarea unui popor, in arta si litera-
Pentruca si publicul sä fie pe deplin In ciar tura, nu poate pleca decît din rärunchii individua-
cu programul muncil noastre, îl vom schita In li- HMV! lui proprie, reoglindînd credincios notele
niamente generale: alese si caracteristice ale fiintii lu! etnice. Ace-
a) Vom eda operile scriitorilor grupat! in ju- sta e principiul cel ma! firesc si cel ma! larg,
rul reviste! Luceafärul", precum si ale altora care e îndreptätit a cälauzi nu a reglementa
dacä ele vor prezinta vre-o valoare. in artele frumoase, programul de activi-
Prin aceasta voim sä usuräm pe deoparte tu- tate al until' neam, casi al nostru. Ma! cu sama
turor scriitorilor de valoare dela noi putinta de aid la noi, unde se zäresc numal zorile une!
a se manifesta aid acasä si de a le asigura un miscäri literare, e singurul îndreptätit. Urmind
oarecare venit dupä munca lor, pe de-altä parte acest principiü, clädirea perfectionäril si înain-
voim sä dam cetitorilor opere scrise de oameni täri! noastre va avea de bazä fondul sufletesc
esitf din sinul lor, cari le înteleg päsurile si mostenit dela înaintasi! nostril, pe care nu ni-1
främintärile sufletulul. putem falsifica cu teoril exotice din cultura
b) Vom porni o bibliotecä teatralä, care va cu- apuseanä. Imprumutul cumpätat si folositor, nu
prinde piese originale, bucäti bune deja publicate maimutäria näroadä si inconstientä, dela alti

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 265

mal înaintaff decît noi trebue sä se admitä, dar nu- inima domnilor e din alt lut ziditA decit a noastrA,
mai ca un fel de povätuitor in alegerea mijloa- a provtilor."
celor prin cari ne putem întrupa mai uvor ide- $i tînärul advocat vedea $i acum pe badea
alurile. cu fata de cearA, cum î$l învîrte päläria mare
Aceasta e calea, pe care credem cä e mai in mini, cum î$i întoarce capul, sä-v! usuce o
bine sä mergem. lacrimA. Ochii aceia adîncï ce spunea' o durere
Octavian C. Täsläuanu. mare,aproape de desnädäjduiremai ales nu-!
putea sä-! uite. IT pArea cä de cîteorï $i-! în-
drepta românul spre dinsul, cetia in eï o nein-
I7IATÄ ROUA. credere.
Un proces monstru. O fatA dela tarA necins- N'a putut sä doarmä In noaptea aceea mai
titä de un scriitor dela cancelaria din sat, bAtutA de loc. Se credea de multe orf inaintea tribu-
apoi gray cu mamä-sa cu tot, care-i särise in nalului, se auzia cum î$! spune vorbirea, apol
ajutor, de acela$i om cu oficiú. George Mu- ploaia de aplauze. O, vi ce räú IT fäcean aplau-
rä$anu, doctor in drepturl, zele aceste de data asta.
advocat cu diplomA, nu I se pärea, cä ascultätorn
mai avuse de apArat astfel ki bat joc de dînsul. Cum
de cauze, devi anul acesta cuteazA sä batA in pälmi,
e al nouälea, decînd $i-a and victima, victima ne-
deschis cancelarie. Adecä vinovatä, e de fatA. Mu-
acum nicï nu avea sä apere, rä$anu, In pat, s'a cutre-
ci sä acuze sä cearä o murat in tot trupul. In
stra$nicä pedepsire a vino- aprinsa lu! fantazie a väzut
vatuluf. Se preumbla prin fata, pe Maria. I$f strinse
casA çu pavi largi, se ten- ochi!, cu groazä, sä nu mai
tea pe sofa, iar se scula vadA nimic lovi cu pum-
vi nu-$i putea afla repaus. nul puternic in .stavila
In minte i se i'nchiegan patuluï, sä-1 doarä. Dar
frînturf din vorbirea ce va uitä, acolo într'un colt, e
avea s'otinA: cuvinte marl, el, dobitocul, spurcatul do-
aspre, duioase, apoi fraze bitoc. AI}a om urn n'a vä-
puternice $i färä sä gin- zutMurä$anu în toatäviata
deascA, mînile lui închi- lui. Se sculä din pat,
puian gesturi larg! menite aprinse luminarea $i In-
sä atinteascA toate privirile cepu sä se preumble prin
celor ce vor fi de fatä la casA. Nu-$f putea expli-
pertractare". $i uitä, ca nici cum, de unde sä
i se i'nduiovazä tare vi vinA agitatia lui nemäsu-
Mima ! La alte procese a ratä, pe care nu o mai
vorbit $i ava mai mult simtise in toatA viata de
vînt, dar acum simte cä va pînä acum. A avut de lu-
vorbi altfel. Nu ma poate cru cu omoruri, cu furturi
uita pe badea acela, pe ta- Florica gi Tincuta. cu tîlhäriï brutale, dar
tal fetel. sä fie ava de pätruns,
Sä vez!, dle dragA, cä viata meaacuma nu mal ca acum, nu i s'a întîmplat. Preumblîndu-se
are nici un rost. DouA lumin! senine aveam se ma! linilîtea, dar cind if venia in minte ba-
carï mA punean la muncä de dimineata pînä dea $iauzia iar cuvintele Iu!, se 'nferbînta din non.
seaia. Acuma, luminele acelea se întunecä, s'aú Dimineata a fAcut o preumblare scurtä, apoï s'a
întunecat ! SA vezi dta ce a rAmas din ochif apucat de muncä $i patru zile nu a mai evit
ei: douä gämäliï de sticlä. $i obrajif e!, cä era' din chilie. Servitoarea se lua cu mînile de cap,
albi ca laptele $i plinï de sä-! tal c'un fir de privia speriatä prin uva de sticlä vi in rästim-
pAr, acum is subtir! ca la bätrîne vi palizf, Doamne, pur! if venia un gînd groíav: domnul a îne-
palizi, sträveziï. O, Maria tatucäl, cum ne scur- bunit ! Il tia pînä acuma cä de zece ori eia pe
tezi tu zilele la toff. $i el, cînele, î$1 ridicä acum zi in orav iar se întorcea, cu scrisorï lungi
pAlAria, and ne întilnim. Sä 1}tif dta, dle, ce subsuoarä. Acum nimic. $i-apoi de-ar fi scris
mînä de ghiatä mA stringe pe mine mere' de la masA, cum se scrie! Dar rupea coalä dupA
inimä ! Dar dta poate cä nu ve! întelege. En coalä, cît ce punea citeva vire chinuite pe ele,
cred tie Dumnezen ce sa mal zic cä lua altele vi se apuca clin non. DupA ce gAta

www.dacoromanica.ro
 266 LUCEAFÄRUL Nrul 13-14, 1905.

un pasaj întreg, 11 cetia cu glas tare, gesticula,

se preumba prin casä, gîndindu-se. Apo! iar se
apuca de scris si cîte-odatä, asa scriind, se
pomenea cä-sl vorbeste cu glas mare. In ziva
întî' a mîncat la amiazi, in a doua i-a dat ser-
vitoarel o palmä ca aceea, cînd a venit sä-'
spunä pentru a zecea orä cä se räceste supa.
$i era perit de sä nu-I mai cunosti. Apoi noaptea,
cä nu mai durmia decît 2-3 ceasuri. Servitoarea
intrase in groazele mortiï: de tine asa o säp-
tämînä, hotärît stäpînul säü înebuneste.
Cînd dupA patru zile esi la aer, era se ame-
tiascä, dar se trase cine-cîneste pînä la berärie
si ceru o halbä. Nu-i pläcu insä si voi sä iasä
cînd iacä, î! cäzu un prietin.
Ce-' cu tine, Muräsanule, pare cä al înviat
din mort' ?
Ceva neexplicabil, frate, asa ceva n'am mai
pätit in viata mea. Uitä ce proces am si-i
spuse cazul". Dar nu stiü de ce m'a pätruns
asa tare nenorocirea asta a Mariel.
Va fi poate cä te prea doare inima de-o
asa dobitocie.
Nu numa! atita, Märuntene. Si asta-I, dar
nu numal asta. Eü simt cä in fiinta mea se pe-
trece ceva deosebit, vreaü sä zic in suflet, in
inimä. Casi and s'ar trezi ceva in mine si ca
si cînd ar adurmi iar. Si mA chinue asa, de mA Florica $i Tincuta.
uscä pe picioare. Uitä, pe mine drept cä mA
doare nenorocirea Mariel. Dar and mA gîndesc rätäcitä prin salA. Mama, tata nenorocite' staü
la ea, de ce îm! vine asa de greü de mine in- muti, cu capetele in pämïnt, cu inimile zdrobite.
su-mi ? Asta sä mi-o spul tu, Märuntene dragä ! Maria, cu fata ascunsä in näframä, nu mai avea
Va fi o gresalä a simturilor si a judecäti'. niel ea lacrimi, nici singe care sä-i mai rosascä
Asta se ma' í:ntîmplä. Est' prea incordat si prea obraji' rusinati. Alba, ca de var, ca si näframa
nervos si asta e ! cu care îs' ascundea fata, sta împietritä cu mi-
Nu-T gresalä, prietine, en nu stiü ce-T, dar nile frinte in poalä. Muresanu simtia cä toatä
nu-! gresalä." vorbirea sa a fost spusä in vînt. Nimic n'a do-
Pînä a sosit timpul acestul proces, de alte nu bindit : niel o razä de luminä n'a putut aprinde
s'a mai putut ocupa. Strîca coalä dupA coalä in sufletul acestor trel oamen'. Ce le pasa lor,
si nu era in stare sä hotärascä nimic. Cunos- cä nemernicul acela va suferi robia? El vor
cutil se luarä de Sind. Nid! la casinA, nid la
.
rämînea tot atit de nenorocit' cum an fost : si
cafenea, nid nicäir'. $i dacä da pe acolo, sta nu va fi nimic ce sA-i poatä mîngäia.
ce sta si se fäcea neväzut: Advocatul státu- a clipä drept ca un prapor
Dar in Joia aceea, cînd a fost procesul neno- între ei, apo' zise bätrînulu' : Bade, en nu
rocite' fete, se pärea, cä s'a coborît un arhan- ti-am putut ajuta nimic. Banil ce va fi sä-' capetl,
ghel din cer si acela a vorbit. Ascultätoril nu aruncä-' in fundul vr'une' präpästil, cäc' cinstea
încäpeaü in salA. $i dr. George Muräsanu, cu unu! om nu -se poate plAti cu ban'. Dar cre-
ochil väpäl, cu fata aprinsä, strälucitoare par' de-mA, cä pe mine mA doare durerea voasträ,
cä, si totusl asa de dureroasä, puse in spatele si cä pe Maria nu o pot socoti de loe vinovatA;
tînärulu! aceluia, cu simtir! de dobitoc, cea ma' ci dimpotrivä, mi-se pare o sfintä. Uitati-vä aid
grea pedeapsä ce se dä in astfel de cazur! : voi tot' car' at' bätut mai nainte in palme."
temnitä îndelungatä si pedeapsä in ban'. Cînd $i Muresanu merse lingA fatä si o särutä usor
a sfirsit vorbirea, publicul nu se mai putea opri pe frunte. De astädatä nu mai aplauda nimeni,
din aplauze, asemenea si cînd jurati! vestirá ci priveaü unil speriat', alti' se înduiosaü. Din
osînda. Muresanu remase cu ochil mar', tulbur' ochi' pärintilor fete! prinserä sä curgä cele din-
la aplauze. Avea asa un simtämînt, cä e batjo- tîï lacrimi binefäcätoare, cari le-aü stat ascunse
corit In ce avea el mai sfînt. Mai mult decît in tot timpul procesulu'.
orlcind altädatä simtia cä nu pentru aplauze Val, domnule dragä, domnule dragä !" si alta
a vorbit, ci pentru altceva. Aruncä o privire nu puturä zice.

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 267

tu. Ce sa fac cu ea ? Te 'mbräti$azä a ta:

Maria."
Murevanu se cutremura- In tot trupul. Maria
e scrisä acolo ? El a comandat haina Elend !
Luä literile pe rind : acum cetia Elena în-
tr'adevär, dar cînd privea biletul, totu$T vedea
In litere mari scris Maria. Dumnezeule, simt
cä mA perd, ce sa fie cu mine ?" Zdrobit,
cäzu pe divan, ca 'ntr'o visare adîncä. In casa
era linivte de moarte $i In lini$tea asta Gheorge
Murevanu reamintea, färä sä-$T poatä da
sama cum vi de ce, viaja lui de pînä acum.
Simtia numaT cä icoanele se rup una dupä
alta din întuneric $i se îndeasä toate, nävalnic,
sä le vadä. I$ï vede pärintii, Oran! in stare bunä,
call mor säraci, dar îndestulitT, atuncT cînd fe-
ciorul lor deschide cancelarie. Vede viata sa de
student harnic $i crutator : tînärul acela blind
$i sfios, pe care vi pin' a fost la universitate,
nu l'a apucat nidi cînd 10 ore sara in vre-o
crî$mä. Apo! traiul lui de cind e advocat. $i-a
cî$tigat un nume, vtii, un nume de sä fiT sigur
In cariera ta vi are prietini bun!. $i cum st
räzimat pe canapa, IT vin in minte prietinil, rin
pe rind, doctorul Pascu, advocati! Fulea Ilie$,
preotul Marcu, $i In sfîr$it In virul prietinilor
ce-T vin in minte se avazä $i Ioan Grecu, asupra
Primarul. cäruia el a cîstigat eri o grea osindä, Ioan
Grecu, care a nefericit o familie cinstitä. Mure-
Maria plîngea cu lacrimi i:mbinate sub barba $i vanu se îngrozevte $i simte cä viata lu! aci In
särmanul el piept era numaT furtunä. George oravul acesta nu vi-a amintit-o bine. Numal
Murevanu evi cu aceti tre! oameni izbi prietinii $i i-a väzut. Dar prietinele ? O, Doamne,
cu putere uva dupä sine. Dimineata urmä- cine sä-$i fi adus aminte, and vi-a deschis el
toare, foarte abätut, lud gazeta. Acolo, amA- cancelaria aid, cä $i ora$ul acesta va fi ava de
nunte despre proces, vorbirea lui întreagä, stricat. $i el, dr. Gheoge Murevanu, chel-
vorbirea ilustruluT orator, cum nu s'a maT pre- tuit o mare parte din tinerete ca $i altil, noua
zintat altul in sala tribunalului". $i la s'îrvit : an! de zile, vi nu s'a hotärît nid odatä sä se
Oratorul a dobindit succesul cel mai splendid însoare. Negre$it : dr. G. Murevanu încape foarte
ce se poate închipui." Mure$anu sari, ca bine aläturea de Ion Grecu ! $i el n'a avut nid
muvcat de varpe, aruncind gazeta. T Adecä odatä remuvcärT grele de convtiintä ! N'a avuti?
lumea-întreagä e ava de seacä, ava de minci- StaT, cä acum IT vin in minte. O, Doamne, ba
noasä, ava de ipocritä $i de ticäloasä ? In sala cite a avut. Dar lumea 1-a acoperit cu laudé,
tribunalului minciuni, In gazetà minciuni! Oare femeile nevrednice îT trägeaú cu ochiul, $i iacä
toate capetele din lume sînt ava de proaste ? el, lugerul dela sate, care avea sä fie un stejar
El n'a secerat nid un succes. Dar, pentru ce! puternic, azi a ramas un plop, pe care îl îndoaie
ce aú ascultat, $i pentru ce! ce scriü, a fost toate vînturile. Astäzi oamenii se mäsurä vi se
succes. Ei n'aú înteles, cad negre$it aú o inimä pretuesc cu cîntarul banilor, a istetimil, a renu-
ce se asamänä mult cu a acuzatului. VaT, acu- melui, iar cinstea, sfinta, i'nältätoarea cinste ne-
zatul Asta, scriitorul Asta, ce chip disgustätor. patata, e o vorbä In vînt. AStAZi putem sä ne
Mure$anu nu vi-a putut închipui un om mai scandalizäm de concubinatele täranilor $i sa le
urn ca acesta nid odatä. däm la preoti in cap, cä nu-si $tiú face dato-
Advocatul cäzu zdrobit pe scaun. $i rämase rinta, dar din clasa noasträ ceaVcultä, inteliginta
multa vreme ava nemivcat. noasträ, nu are nimén! dreptul sä-T atace, pentru
Servitoarea bätu cu fricA la uve. sufletele lor putrede, pentru viata lor desfrînatA.
Aid femeile se acopere cu pudra $i cu mätasä,
Este pentru dl o scrisoare". iar bärbatiT nu se mai acopere cu nimic: lor li-e
O coperta micA, roza: Nu te-am väzut de de ajuns numele bun, vaza, ce le ramine ne-
mult. Bolnav sä fil oare ? VezT dragA, croi- $tirbitä. Murevanu nu se ma! putea opri din gîn-
toreasa a gätat haina, pe care al comandat-o duffle aceste. $i simtea tot mai mult cä bine

www.dacoromanica.ro
 268 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

i -se cade lui lîngä Ion Grecu. Discursul ce 1 -a a$ezat. Se gîndea la badea : Bade draga, eli
tinut împotriva lui, ar fi putut sa-1 îndrepte in cred ca pe dta te -a trimis la mine tata din
contra atîtor bärbatl vrednici, cari se respecta, groapä. Dta mi -a! zis : Ea cred ca inima dom-
împotriva sa chiar. Cad sa nimice$tI pacea $i nilor e din alt lut ziditä decit a noasträ, á prou-
bunaîntelegere dintr'o familie, or! chiar numaT tilor". Dar inima mea, simt acum, e dintr'o bu-
sa-T dal une! ferrei prilejul, sa se decida a - §T cato cu a celor prost!. De -as! putea -o face cu-
uita de ceea "ce este, e tot atit de monstruos, rata, iarä$T curata, ca a voasträ 1 " Apol dupa pu-
ca$i fapta lu! Ion Grecu I Vez!, draga George, tinä gîndire, IT veni in minte alt gind luminos:
iubitule doctor G. Mure §anu, advocat, cit de sus Märuntanu IT zise odatä la bere: Ce -T cu tine,
sta! dta ! $i vez! cit de prost ti s'a scurs viata Mure$ane, pare ca a! înviat din mori!!" $i el
de cînd e §t! advocat ? Gînditu -te -ai vre -odatä nu §tia atunc! ca prorocise un mare adevär .. .
ce -a! cî §tivat din viata asta ?"
$i George Mure$anu ride acum, cu ochi! La doua säptämînT prieteniT IT perdura urma
perduf!, ride -ride, pînä ce il furo somnul ! $i and îl aflarä din not $i-1 cercetarä, într'un
Cînd s'a trezit, ochi! î! cäzurä pe scrisoare. orä§el depärtat, unde-§1 deschisese cancelaria, IT
I! räspunse : Haina prime0e -o. Vo! pläti -o. Dar primi dna Mureanu, mai nainte domni$oarä la
nu ne vom vedea mal mult." Dupa nelini §tea tara, cuminte harnicä, într'o casa preotascä.
mare ce 1 -a stäpinit, dupa multa agitare, acum
s'a sculat lini §tit. Ochi! lu! vedeaü cuminte $i I. Agîrbiceanu.

TUDOR UV. DE FLONDOR.

Unul din ce! ma! talentai! compozitor! românT,
cu care fratii no$tri din Bucovina numaT mîndri
se pot.
VlAstarul une! vech! famili! din Bucovina,. e
näscut la anul 1862 in Storojinet, fiul nationa-
listulu! George cay. de Flondor.
Talentul säü muzical fu cul-
dateazä operetele Nunta täräneascä ", Rusa -
liile", Lila Pescärita ", car! aü cî §tigat multe
cunun! de onoare harniculu! $i talentatulu! com-
pozitor.
Dorul de a se perfecciona in muzica Il fäcu
sä piece, in toamna anulu! 1884,
la Viena, unde in curs de patru .

tivat de mic copil sub condu- an!, pe lîngä studiile acade-

cerea maicei sale, care era o mie! de agricultura, urma teo-
pianista renumitä. Ca elev de ria muzicel la renumitul pro-
liceli, in vrîstä de abia 16 ani, fesor al conservatorulu! din
avea corul säü propriü, bine Viena, Robert Fuchs.
cunoscut in Bucovina. Mai Patronesele balurilor ro-
tîrziü reu$i sä -u! cî$tige un mane din Viena, in fiecare an,
nume chiar $i In Romania cu dädeaü ocazie tînärului com-
corurile : Cîntecul marinari - pozitor sä le dedice cite un
lor", Läcrämioarele ", Vio- vals, din car! acordurile me-
relele", Cîntecul vînätoresc" lodioase din Visurile ", S a-
etc. Toate aceste cintece, de- lutes de montagnes" $i
venite astäzi poporale, î$i ali Din deportare" at a-
origina de pe acele vremuri. tras atenciunea archiducelu!
Dupäce 10' termina studiile Rainer, protectorul baluluT, care
liceale, ascultînd de îndemnul Incurajä, prin cuvinte mägu-
tatälui sail, se înscrie la fa-. litoare, pe distinsul compozi-
cultatea de drept, dar nu -s! tor. Din aceastä epoca dateazä
uita nic! de societatea filar- vodevilul Noaptea Sf. Ge-
monici romana Aurora ", care orge ",corurile: serenada Luna
atunc! prin prestatiunile e! a- T. Flondor. doarme amoroasä ", Traiü vi-
trägea nu numa! pe Romani ci $i pe strain!. nätoresc", Cintul haiducesc ", Mar$ul din Ru-
Aid s'ali reprezéntat vodevilele Drumul de fer ", saliile", Quadrile din nunta täräneascä" etc.
Milo director ", Cinel- cinel ", Florin §i Florica ", Tot in acest timp cälätori la Bayreuth pentru
Arvinte $i Pepelea ", Do! Omni i cinc! cîr- a studia muzica lui Wagner.
lan!", a cäror muzicä a fost parte aranjatä, parte Reîntors In Bucovina, se casätori in anul 1888
compusä de dl Flondor. Tot din timpul acesta cu fica marelul comerciant George Czuntu din

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Debutantii din Mo* Ciocirlan ".
 270 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

Roman, apoT se retrase la mosiile sale Rogo - pe un al patrelea colt românesc : la serbätorile
jest! si Gura- Molnitel, dedicîndu -si tot timpul dela Putna.
muziceT. Plin! de cunostintT (cu entuziasm eram tixit!)
Lucrärile dsale mai însemnate din acest timp si de învätäturT nouT, de carl nid macar nu vi-
sînt: sam maT nainte, purceseräm pe urmä in Mara-
1. Mos Ciocîrlan" opera nationala in trel mures. Mai poposiräm pela unul pela altul, ne
acte si 4 tablourT, care a fost reprezentatä ma!' sporiräm säräcia cunostintelor vi mai scä-
de societatea filarmonica Armonia" cu ocazia iu- zuräm din belsugul entuziasmuluT la vederile"
bileuluï el de 25 anT, in MaT 1901. neasteptat de revoltätoare, pînä in sfîrsit sosiräm
2. Opereta comica nationala in treT acte la cel din urmä popas, la vatra vi dragostea
Noaptea Sf. George", care n'are nidi o legä- unuT dascal harnic de fapte si de vorbe, o rara
turä cu vodevilul mai sus amintit. Aceastä ope- esceptie. Avea si dinsul un fecior la învätäturä,
reta se studiazä deja de Armonia" si se va la învätätura noasträ.
reprezenta in scurt timp pe scena noulul teatru Drag! cetitoriT meT, nu perdetï räbdarea, sin-
din Cernäujl. tern deja in hotarele Cascade!.
3. Are in lucrare opera nationala Pescariul Inter) buna dimineatä, o luaräm tus-opt prin
DunäriT ", cu subiectul luat din räzboiul de in- codru vi prin stîncT, sä o vedem vi noi cum se
dependentä. rostogoleste la vre-o cincispräzece chilometri de
Dupäcum vedem, dl cav. de Flondor e unul sat. E un crîmpe! numaT din romanticitatea ne-
dintre ceT mai fecunz! compozitorï, dela care sträbätutä si neînteleasä de stäpîniT ñoü-noutl,
asteptäm încä multe opere nationale. a doveziT de superioritate a frumosuluï din natura.
Stäteam sä ne präbusim de cäldurä, daca
poteca noasträ nu se impletea cu chica de arbor!
strävech! vi adumbritor! a vînjilor" (ghinj, ma-
CASCABA I[1FRÄIRIi. ramureseneste) munti, ce nulnaT eï ar sti sä ne
o priveliste din muntii Maramuresulul. povesteascä trecutul nostru nepätruns si întune-
cat ca gîndul liftelor ce fac sä ni se uite si pre-
Eram vase, de ceT cu pieptul de aramA. $ase zentul. Uf ! Era cald färä seaman, vi te mai su-
ins! pe plaiurile MaramuresuluT, din tre! colturT foca si atîta amar de säriturä peste prilazurT.
ale RomânimeT. Treï din TarA, do! basting! si Sumedenia aceasta de punti färä pärae dala sa-
unul pe care bästinasiT îl întimpinä : Ardelene, tuluT maramuräsan o înfätisare specialä. AT
peT de lene !" Acesta eram ela. lar de bine sä te avintT cel putin peste vre-o jumätate de
v'am gäsit", aveam si ea ceva In straitä : Ma- sutä, pînä scapi la larg, departe pe cîmp.
ramures, Maramures, dusmanilor te vîndures!!" Lanurile präpädite de arsita vereï nu ne mai
Cel ce va cutriera aceastä mare hala de sfîr- supäraú, atît ne deprinsesem cu aceastä Meer-
närit o sä 'nteleagä cine-s dusmaniï de vesnicä care", vremelnicä numal. Cäläuzul nostru ne isto-
pomenire : jidanï maghiarizatl, maghiarï jido- risia întîmplärT de volnicii si lasitätï. Nid astea
vit1, roman! maghiaro-jidovitï . . . Combinati nu ne ma! obideaü. Pe semne ne deprinsesem
dvoasträ mai departe ! si cu ele. Pägubasa era natura, a cAreT frum-
$i pe noi ne bäteala gîndur! de cumpärare. setä nu aveam pas a o admira, decit cînd ne
De räscumpärarea celor ce le-am perdut, a ce- lovea setea vi dorul de räcoare.
lor ce ni s'ala înselat, ce ni s'ala furat si ce ni In chipul acesta sosiräm la o mica statiune
s'ala räpit. balnearä, pe la jumätate cale. lzvorul mineral
Dar sä nu-mi scap fuiorul. ce dä cu o prisosintä rara apä de iod, foarte
Noï ungureni!" terminaseräm tocmaT la un buna pentru vinurT, e proprietatea popiT. Es-
licela ce se chiama românesc, poate pentru cä ploatarea i'nsä e data cu chiria la niste ovre! :
ban! scumpT românestT se risipesc acolo din bu- pare-mi-se pentru vase mi! coroane la an. laräsï
nätatea lesne iertätoare si räutatea exploatatoare un prjlej sä descoperim pricinile ïngenunchieriT
a inimilor. Este o învätäturä ce pe acele pärjT noastre : comoditatea vi nepriceperea.
e gonitA si de pe catedrä si din inimile obste! Blem,* bäietT cä aicT ne prinde ainiaza !"
de tinerT färä avîntur! si de bätrînï încäruntit! Blem dar ! Urcusul abia acum se începe.
in negrijï. In inimile noastre-si aflase adäpost, cad Tepis vi priporos" încä tot nu e. Ba esim chiar
ea se chiamA constiintä muncitoare de neam. la drum .umblat si de cara, bätut In piaträ vi aco-
De-a unu! neam, ce nid macar dragostea vi perit de lespezT de piaträ, ce se prevale mereia
jertfa cuvenitä nu ti-o cere. Astfel ajunseräm si nu se sfarmä. Praf de tre! degete. Aläturï
in corespondentä de dorurT si hotärîrï frätestï curge la vale, loaträ,** o gîrlä ce-vT scobise
cu ceT din tara.
Aci se fäuri hotärîrea de a ne cunoaste pä- * Blem! sä mergem inainte !
mintul" vi pe nol. $i planul nostru se izbîndi ** Harnicä, sprintenä.

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 271

adînc alvia. Nid nu viseazä cä apa el se va E o priveli$te svijerianä I Vrednicä sä fie cer-
numi încurînd a înfräjirii". Nu mai facem cetatä de toff cälätorif no§tri iubitori de naturä
politicä". Natura învinge pe-o clipä cu zmeura saü imitatori de admirare apusanä.
ei dulce-dulce §i fäcätoare de sete. DAm fuga Din înäl jimea de cincispräzece sulite se în-
la cite-un tufi§ cu boabe ro§il, dar fuga . ne $i välmä§e$te maiestoasä o pleatä de-a lui Neptun,
astimpäräm la graiul cäläuzului. E sfîntä frica drept la vale, resfirîndu-se in nenumärate fire
de näpîrcile din petri$ §i de nenea Mo$-Märtin de cataracte märunjele. Te pomene§tï numai
care e destul de civilizat ca sä cearä §i el poame cu o dung päduroasä, pe-a cärel coastä, färä
la ospätäria naturiT. Si se pornesc obicinuitele sä vez! ce cale bätuse pînä acolea, se rostogo-
pove$ti §i päjanii cu ur§ii, pove$ti la cari s'o le§te apa ca o idée räzvrätitoare, zdrobind tot
fi gîndind poetul, de bunä seamä, and îlisem- ce se încumetä a i se pune in cale, §i räsco-
nase versurile : toate-s vechi $i nouä-s toate". le$te, acolo, unde cade, täria pämîntulul, scobin-
Umbra nu te mai fere§te de bróboane de du-§! popas pe-o clipä, un mormînt in care o lume
asudori, cu zmeurä e$ti îndopat, graiul îj! seacä poate peri. Dar in näruirea aceasta istovitoare
in gît §i incä acum e acum. Rämînem In td- î§i potole§te näpräznicia, $i dupä furia gindului
cere $i cu gîndurile neostoite. Ne abatem pe o räzvrätitor are sä vinä pacea productivä. Apa-$i
cäräruie îngustä, ce se joacä de-ascunsul prin urmeazä domol calea cu o singurä jintä : de-a
petri$ $i prin muschi. Urcäm la deal de-abinele, se înfräji. E o firidä In casa naturel. in stinga
o luäm într'una peste gîrlä, trecînd $i de zece dela cascadä, in fundul mai lat, cu bolovani $i
orf dela un mal la celalalt, pe urmä nu ne brazi pe o coastä, ce obîr$ind din un capät al
mai gäsiln çärarea, a$a de bine s'a ascuns pe dunge! peste care se revarsä apa, se înaljä tot
sub un trunchiü resturnat de-a curmezi$ul cäil. mai tare, prefäcîndu-se in zidul de stand ce se
Grija ti-se înzece$te, cäci postavul de musch! perde in väzduh, in faja apel, groaznic de s'ar
täinue$te hudre" (gropi) primejdioase, $i noi cutremura §i totu$i a§a de neputincios in în-
mai avem încä lipsä de picioare. Tot înainte, cremenirea lu! trîndavä, icoana poporului la
färä $oväialä, oblu la deal, peste sämänäturile care prive$te din susul märirii sale.
de bolovani $i de arbori, n'auziti cum vîjäe ? Cascada asta trebue botezatä pe române$te",
incä o opintire, o cotiturä §i înväluij! într'o: pul- räsunä deviza, dupäce funzäriräm prin merin-
bere find de apä pisatä in präbu$ire, ne înfioarä dea bunä, de care se îngrijise stäpîna proväzä-
mîndreja cäderi! $i ameninjäril zidului nalt- toare. Si s'a fäcut tärî$man." Ba cä sä fie Cas-
nalt de stîncä par'cä retezatä, in fata apel. cada Zinei (asta o propunea politicul"), ba sä

Notarul Haralamb Calamar. Chirila.

www.dacoromanica.ro
 272 LUCEAFARUL Nrul 13-14905.1,

fie Vîltoarea Draculul, (idea poetulu!), ba cä Tanda, DinuP din ei, poafe-a Omit;
ba ca Manda, pînä In cele din urmä poate
era fulgerarea une! puterl nesimtite izbucni 627enea din tarä card casä . . .
chiotul:
Träiascä cascada infrätiri!!" spus cä 'n'drumfe-aü înfîPnif,
Apoi hai la botez. Cu päharele §i cu sticla Dger9eai, iugife, Pa mireasä.
de tuicä, avfntate spre Inchinare, $i cu gîndul
apäsat de seriozitatea unel presimtirl, top ascul- Oe-afunci fe näd cu mîndra 'n pra9,
taräm cuvîntarea politiculul". On zare paPidä de fund....
Fratilor ! Peste cinc! an! de zile o sa închi-
.

näm a doua orA In fata acestel ape ce prin suferinta mea desfac
multe zägazuri va räzbi, dar nu se va desbina
nid odatä. Si peste o jumätate de veac, dea iar înfind särmana sfruná.
Dumnezeú, $i a treia orA. Pe atunci ne vom. Oar 9PasuP ei, cînd o áfin3,
schimba la chip §i la trup, vom purcede poate
într'áltä formA pe aceastä potecä, dar statornicia 6 tipefuP de om ce moare . . .
tot a$a de neclintitä rämîe, îndrumarea noastrA tore a Sä l si Sä mä'nviri9,
tot înainte sä apuce, puterile noastre sä se
oteleascä. Pe atunci, fratilor, sä fie numele 86i nu nä spun ce räü mä dom...
el de prisos . . . I"
Va fi, Va fi !" Si cinstirAm cu gfndurile îm-
preunate $i cu dorintele sigure de izbîndä..
00
Maria Cuntan.

Chiote $i uräri pe räpu$ie 1 Ungerea celui bo- BUnICA.

tezat se sävîr$i : sticla goalä de amar zburä
plinä de înteles In revärsarea apel. In scoarta Cum sä merg eú cu mina goalä ? . . $i sä nu
unu! brad cu reina aprinsä säparäm adînc nu- duc nimic nepotelulul, care, cum mA vede, mA în-
mele $i leatul . . . De fiecare slovä se lega un treabä: Ce a adus Bunica?"
dor o märturisire . .'. Se främîntä in gîndurï bätrîna $i nu-$1 poate
da samA cum de s'aú schimbat într'atîta vre-
Cioban! ce se vor adäposti cu mioarele setoase murile . . .
la räcoarea pulberel de apä, vor ceti cu mirare O podidesc lacrima' . . .
numele tainic §i poate o sä ïnteleagä $oaptele Cînd era ea tînärä; îsï räsfäta copiil cu jucäril . . .

slovelor despre acele dorurl märturisirl, $i

vor porni pove§tl despre o cräiasä dulce plä-
pîndä ce-$! mistue zilele in incätu$area roto-
coalelor de apA, In plînsete pentru märirea $i
slava e! ferecatä $i päzitä de duhur! räutäcioase.
$i va sä vie odatä, de bunä samA va sä vie,
alesul e! de ursitä, viteazul trufa§ul Cral, ce
prorocitu-s'a sä-î dea odatA viatä . . .
Cascada aceasta e in hotarul Säpintel.
Sever Dan.
oTo

CU DORUli.
doruL m'am ogicinuif
eäci sufet=inta mi-e necinä,
dmaru'n fume m'a i=änif,
Ooar dra9osfea mi-a dat Puminä.
u m'am temut de soarfe yea...
N 'am ascuifaf in drum fa §oapfe...
Oar aü sosit fa casa mea
Ooî cäPäforï In miez de noapfe. Pantazi in rolul lui Moi Ciocirlan"

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 273

$i aveaü ce strica copiii et; si dintr'at!ta, cinct, Devine imperioasa trebuinta unor explicatiuni
cu unul s'a ales . . . asupra durerilor" calulut, asupra oboselii lui;
$i asta, unu, are un fedoras care se joaca cu asupra derangerii somnului copilulut din vecini;
vätraiul si cu päpucii rna-sit; nu ca tat-so care asupra posibilitatii infatisarii lui Mumus" care baga
avea jucärit de stricat, zi de zi . . . in sac si duce pe copiii neascultätori si nea-
Lacrimi pica din ochii Bunichii," sufletul o doare. stimparati". . .
Rostul zilelor de-acum nu-1 mai intelege, dar ii Dar constiinta superioritatit sale fata de Ohi talu",
simte greumintul... avintul sufletesc si desorientarea asupra principii-
* lor de ordine oficioasa", zadarnicesc efectele cuvin-
Aduna Bunica la cretärasi numai Dumnezeü telor bätrinesti, pina ce calul, agatat de un pi-
stie cum! sa-i cumpere lui Puiu" un Ghi cior de masa si zmincit de sfoara de neobositul
talu !" säü stapin, cade de pe rotile, abzice slujba . . .
$i lremura de emotiune, gindind: Obi talu s'a culcat . . .
Cum o sa-i placa Puiuluf! Ce o sa zica? Cit E seara . . .
va fi de fericit, mititelul! Sä aiba el un calut de *
lemn, jucärie, frumusete, minunatie . . . E imbujorat la fata Puiu . . . la calul in brate
$i lacrimi de alinare ii picura din ochi. si îl stringe la sin . . . Se gindeste, sta pe loc. . . Apoi
Cind vá intreba pe Bunica": zice :
Ce mi-ai adus ? Puiu doarme tu talu.
IT va da, invalit in hîrtii, sä le desfacä rum-
. Tu talu".
pindu-lc, un: $i tu, Bunica, la ce te gindesti, cînd lacri-
Gib talu !" mile te napadesc?
* Sever Secula.
Strigate, hurducäri, galäjie, forfot ne mai pome-
nit e prin odäl. 0
Mama, tata, servitoarea si bunica nu-sl dati
rind sa ridice la scaune, sä descate priponeala din if/ PARADE.
piciorul mesel, ba din a patulut . . . $i e o gura,
dar peste toatä dandanaua rasunä glasul ascutit A doua zi de Rusalii, in acest sat umilit de pe
dar curajos: tarmul drept al Tirnavii-mici, despärtamintul Blaj
talu! al Asociatiunil" a aranjat festivitati, din prilejul
Puiul e neobosit; trage de sfoara cälusul de centenarului nasterii lui Cipariü. Se împliniaü o sutä
lemn pus pe rotile si face si pe vizitiul:
Ghi, ghi talu de ani, decind vazuse lumina zilei, intro casa aco-
perita cu paie, baiatul lui lacob si a Salomiel Truta,
barbatul care avea sä reverse in curind asrpra
acestui biet satulet si asupra neamuluf intreg o raza
luminoasa din apoteoza de glorie ce-I imprejmuia.
O poartä triumfalä improvizata din ramuri si flori,
un bine-ati venit!" scris de-asupra portii cu litere
de frunze, întimpinaü cele sase träsurl in cari ve-
niaü aranjatorii serbarii. Satul intreg era postat de
alungul drumulut inaintea acestel porti. Baietit de
scoala, printre cari se strecura cite unul si mai mi-
titel, cu cämasa lunga pinä jos, feciorii si fetele in
haine de serbatoare, barbatii arsi de soare, cu parul
uns si cu hainele curate si bätrinil cu pletele albe
si cu privirea stearsä isi fluturaü pälariile si nä-
främile in aer!
lntraram cu totii in bisericuta din deal, in ale
caret matricule zadarnic am cercat dupä urma ce-
lui serbatorit; valurile turburate ale anilor 48-9
ajunseserä si in acest sfint locas . . .
Bisericuta gemea de lumea pe care n'o putea in-
cape ; se postasera crestinii prin curtea bisericil pe
la geamuri, ascultind de-acolo serviciul divin. Pre-
sedintele despartämintuluta tinut o vorbire mai lunga
cätra popor; in decursul adunaril secretarul si-a
cetit conferenta scrisä tot pe sama poporului,
Mo$ Ciocirlan": Grecul. schitind viata si activitatea lui Cipariü.

www.dacoromanica.ro
 274 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

OameniT ascultail cu dragoste $i dintre toti unul
itT aträgea atentiunea, cum asculta cu gura cascata,
clipind des din ochiT lui mici, incärcatT de lacrimi.
Era badea Timoteiil Cipariil, stränepot de frate al
marelui omonim.
Masa comuna s'a luat in edificiul $coaler noul,
ridicatä din fundatiunea Cipariü foarte
frumos impodobitä cu cusäturr $i covoarä : o mica
expozitie improvizatä cu gust.
Pe badea Timoteiü I-am väzut $i la masä ; mînca
cuviincios într'un colt, ascultînd cu mare bägare de
sama la vorbirile ce se tineaü, clipind din cînd in
cind din ochi ; in momentele aceste mi se pa-
rea cä are o asämänare desävir$itä cu strämo$ul
säü pe care nu-1 väzusem decit o singurä data.
in inghesuiala dela u$ä, cineva räzbate pînä
aproape in salä. Cu pärul vilvoT, cu mustätile ple-
o$tite, cu privirea, in care scinteiazä ceva ne-
obicinuit, tinindu-$T cäciula in
mina, badea Cîrtan putea oare
sä lipseascä ? ne face cîteva
închinäciunT foarte prietine$tT. I se
face loc la masa. Sub sprîncenele
lui stufoase, ochiT scapärä intro
luminä stranie, cind ascultä vorbi-
rile; minîncä putin, färä sä-T scape
impresia ce a fäcut-o asupra pu-
blicului $i se plînge de ostenealä :
venise toatä noaptea din Sibiiü,
1 jos. . . lui Cipariü. Participarea capitlu-
Dupä masa s'aü distribuit popo-
rulul cärtl $i citeva vedre de vin.
S'aü distribuit de-asemenea premiT
pentru täsäturT, peste 60 coroane.
Am mers apoi cu totiT la locul
unde era mal nainte vreme casa
natalä aluT Cipariil. In partea cea
mal ridicatä, la capätul satuluT, Timoteiü
locul e sämänat cu trifol $i imprejmuit cu salcîmi.
N'a mal ramas nici macar urma modester cäsute,
. giric rostit de pärintele canonic Dr. Augustin
care a dat adäpost unui Cipariü.
O adiere linä trage inspre sat ; corul elevilor
preparandiali ïntoneazä melodia etern-frumoaselor
tropare de inmormintarc.
Stam cu totiT cu privirea pironitä in gol, ca$i
cînd am fi cäutat ceva departe . . . ceva ce nu se
poate afla: cäsuta aceea o cäutam noT, casuta
acoperitä cu paie, cu podmolul de lut, cu geamurT
jumätate de burduf sail de gazete rupte, cu tinda
scundä $i cu casa dinainte" tot a$a de scundä,
cu patul frumos, impodobit cu pene, cari ajung
pinä in grindä. Cäsuta aceea o cäutam nol, ori
cit de umilitä $i de säracä sä fi fost : cu coperi$ul
lunecat pe ceafä, cu päreti povirniti, färä geamurT
$i färä u$T, pustie $i päräsitä, ruina chiar, numar
s'o fi avut $i a$a I Aveam destul entuziasm, ca sä
întraurim cu el säräcia $i lipsa dintrinsa, s'o im-
podobim cu o tabla de marmorä, care sä spunä
trecätorului gräbit cä ruina aceasta umilitä $i gîr-
bovä a fost leagnul unui om mare I
A urmat concert, pe urmä petrecere, care s'a in-
tins pînä in noapte . . .
In Dumineca urmätoare, serbätorirea s'a repetat
in stil mal mare, la Blaj. Era
vorbä sä fie o serbare de ca-
racter Kolar: o liturghie cu pa-
rastas $i o $edintä festivä a so-
cietätiT studente$tT de lecturä. In-
vitärT nicT nu s'aü fäcut inafarä.
Cu toate aceste am remarcat mal
multi strain!, chiar $i Academia ro-
mânä, prin delegatul säil dl I.
Bianu, a luat parte depunînd o
minunatä cununä pe mormîntul
lui la serbare a ridicat mult ni-
velul acesteia. Unirea" a scos
un numär festiv, inchinat intreg
amintirii lui Cipariü; profesorul
Dr. Ratiü a apreciat intro bro$úrä,
foarte bine scrisä, viata $i acti-
vitatea lui.
Cipariü. Punctul culminant al acestor
serbärT a fost färä îndoialä splendidul pane-
Bunea. Am väzut pe multi läcrimind $i and
oratorul s'a coborit de pe amvon, ne-am po-
menit cä izbucne$te toatä catedrala in strigäte de
Sä träiascä I"
Al.

ÌN ZORI...
In zorl de zi pe lingä not Ad m'opresc cu clanfa 'n mint Dar pasul täg* gräbit-gräbit Dar cind te väd In zori de zi
Te väd trecind la vale.. . SSi stag* $i mäsocot, Se pierde 'n depärtare.... Cd trect pe drum la vale,
Deschid oblonul dinspre drum De vola lut dacä nu sta, Dac'a$ e$!, te-ai mat vedea... At vrea sä strig, sä mä auzi
Doar te opre$tt in cale. Eg* sä-1 opresc nu pot. Dar ah ! nu sint in stare. Sä te opre$tt in cale.
Dar nu 'ntîlnesc privirea ta Imping zavorul ruginit De stilpul inegrit de plot Sä vit tiptil pin' la oblon
$i ma cutremur toatä . . . Cu degete de hiatä... M'apropig* cu obrazul... Ort pinä la portilä,
Inchid, deschid, nu $tig*ce fac, Ma'nchid afard sä nu ies Daca n'at trece pe la not Sä-mis ui o vorbd $i sa pled,
$i fug ¡find la poartä. Cä-mi bat väpät in fag Mi-ar fi mat mic näcazul. Mi-ar fPdestul, Wild I.. M. P.

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 275

MIORITA
BALADA POPORALA culeasA de GEORGE CATANA.
Pe un picior de plat, De tre! zile 'ncoace Pe cind inverzevte $i mi ti -! omoara.
Pe -o gurA de rai, Gura nu -t! mal tace. Frunza codrilor, La stapin soseste,
lata vin in cale Or! iarba nu -t! place larba cimpilor. Urlii vi schinceste,
$i scobor la vale, Or! est! bolnAvioarA, Az! ori nid odatA, Contra lid Vrincean
Tre! turme din munti, Miorita-mioara 7 Az! it! mal arata $i -alud Ungurean,
Din munti! carunti. Dragutule bate, BArbAtia ta Ce venial calar!,
$i tre! zile 'n rind larba mie -ml place Pentru viata mea. Pe cal de neferl,
Tot scobor sbierind $i nu -1 bolnAvioarA CA baciul Vrincean, Pe ca! muntenevti,
Dupa frunza deasa, Draga ta mioarA. Cu cel Ungurean, Pe cal mocanesti.
larba de matasa, DarA di n'am stare Vor sA mA 'mpresoare Virtosi in fApturA
ApA racoroasa, Nice atinare, $i sA mA omoare, $i grovi la statura,
Doina dragostoasa. $i gura nu -m! tace, OI cind aromesc Groaznic hAulind,
lar ce! ciobana$! CA semn mi -se face Cani cind atipesc! Groaznic suerind
Rumeniord vi gravi, CA baciul Vrincean, Baciule stapine, $i varsind din gurA
Unu -! Moldovan, Cu cel Ungurean, Capitan de stive, PatimA vi urA.
Unu -! Ungurean Mare hotoman, Ce m'al fAcut mare, CAtalandrul sare,
$i unu -! Vrincean. Vreail sA te 'mpresoare M'al fAcut mal tare Latra cu turbare,
Le tot mina 'n sir: $i sA te omoare, Intre cînid tad, Call foraesc,
Bir, oita, bir1 Od cind aromesc, Fratioril mea, Sar si se zmicesc.
lar dintre cioband, Cin! cind atipesc. Ca sa -t! pAzesc turma, lar cel Ungurean
Tinere! de an!, Stapine, stapine, SA -t! adurmec urma Hitru vi idean,
Nime nu -mi mina, ChiamA linga tine, De lupi vi de furl Spre oblinc se pleaca,
Nime nu -mi d'avea ChiamA si un cine, Ce es din padurl, Baga mina'n teacA
Turma mal frumoasa Cel mal voinicos, Ca sA -t! fure cavil $i trage -un pisto!,
$i mal numaroasa, Cel mal bArbAtos $i mieluti! gravi!, Umplut cu omor;;
Grasa vi laptoasa, $i pune la sin Pe cînd inverzeste, Trage vi tinteste,
Alba vi linoasa, Hangherul pagan. Pe cind inflorevte CAtelul loveste.
Ca cioban Mocaa, $i pune la cap, Frunza codrilor, Catalandrul punge
Baciul Moldovan. MAciuca de fag!" larba cimpilor. $i se scalda 'n singe.
lar cet Ungurean Az! oil nici odatA, Cade cu fiutala
$i cu cet Vrincean, Baciul Moldovan, Puterea mea toata, $i nu se ma! scoalA.
Mare hotoman, Mindru si idean, Mi -o voi arata, Ed se avinteaza
Mari se gindirA Turmele -s1 roteste, Pentru viata ta!" $i inainteaza,
$i se sfatuira, lute se porneste, La cioban sosesc
Cum sA -1 impresoare Spre negrul zävol, lata, mari, iatA, $i asa -! graesc
$i sA mi -1 omoare MuIt pläcut la o!. Se ivesc andata Cioban, ciobAnele,
Pre cel Moldovan, $i pe linga sine Baciul Ungurean Feciorel de lele,
CA-I mal Ortoman, ! l chiamA vi -un cine $i cu cel Vrincean, Ce a! od ma! multe,
$i -are o! mal multe, Dintre civil se!, Cu maciucd de spin!, Multe si cornute,
Multe si cornute, Tar! ca niste led, Cu -o ceata de cin!, It! aleg! vi -ti las!
Grase si laptoase Cel ma! voinicos, Ca sA -1 !mpresoare Campi! ce! ma! gravi.
Albe si linoase, Cel mal bArbAtos, $i sA mi -1 omoare $i prin ale tale
$i cal invatatl Catalus de stina, Pre cel Moldovan, Igrele din vale,
$i cinc ma! barbati. Crescut de -a sa mina. CA -! mal ortoman Calci dumbravile
$i -apoi dl netezeste $i -are of ma! multe, $i pastel erbile,
lar cea Miorita, $i asa -1 graeste: Multe si cornute, $i cu civil tal,
Cu lana plavita, CAtalus, cata!, Grase si lAptoase Tar! ca niste le!,
Miorita lae, Cata! voinicel, Albe si linoase Ne -a! omorit cinid
Lae, bucalae, Ce 'n timp de nevol $i cal invatat! Vingatoril stinid.
De tres zile 'ncoace Prin furtun! vI plo! $i cinl ma! barbati. Haid' cu no! spre codru,
Gura nu -d ma! tace, Turmele -mI pazesti, Lara cel dulaü, Sufletel de lotru.
Nid nu se alina, Stina mi -o ferestl Catal tare raü, Viata sA ti -o fringem,
Nid n'are hodina, De lupi si de fur! CAtalus d'un an Zilele sa -td stingem,
Tot cobeste -a raü, Ce es din padurl, Al lu! Moldovan, GroapA sA -ti sApAm,
Linga baciul sal. Ca sA -ml fure cavil CAtrA tin! s'avinta SA te astupam,
Miorita lae, $i mielutil grasil, $i mi ti -! främinta SA te punem bine
Lae, bucAlae, Pe and infloreste, $i mi ti -! doboarA SA scApAm de tine.

www.dacoromanica.ro
 276 LUCEAFARUL Nru1 13 14,1905.

FrätiorT de stinä, Zilele sä-11 stingem, lar el de pe cal Cu plumb mestecat.

Ce vá sint de vinA ? Groapä sä-ti säpäm, Cade vi naval Plumbul. se 'ncälzevte
Dacä-s ma! bogat, Sä te astupAm. In singe se'neacä; Arde vi-1 topevte,
Dumnezeü mi-a dat, $i dacA voestT, Puterile-I sacA, Inima-T strivevte,
MI ea toatà toamna, SA te 'mpotrivestT, Sufletu-I inceatä, Viata if sfirseste.
CäcT ea toatä iárna Atuncl cot la cot Viata i se gatä. La pämint se'ntinde.
Noaptea n'am durmit Te legäm de tot ; Moldovanul dará Junghiul il cuprinde,
Nid n'am odihnit; larä turma ta Cruce-vT face iarä Singele-T tot curge,
Ci am grijit de o!, Ne va räminea, $i cu bärbätie Puterea i se scurge,
N'am fäcut ca vol, Ca s'o impärtim $i cu vitejie Trupu-I amortevte,
Ci mi le-am nutrit, $i s'o mostenim I" Zice luT Vrincean, Din ce in ce räcevte
$i mi le-am päzit ; lar cel Moldovan, Neam de hotoman: $i invineteste,
De ocnitä grele, Baci mal otroman, StäT, Vrincean copile, larä el vorbeste:
De minile rele Fäcu de trel oil SA te sting de zile, Cätäi vi cätele,
$i de 'ngälbinire Cruce cäträ zorl, Eil mi te-oi direge, Ce lätratT la stele,
$i de 'mbolnAvire. $i din teacä scoate Neam färä de lege, CäteT voinicei,
Iarä 'n primävarä, Cu präsele late, Ca sä 'nveti odatä AT mei ortäcel,
Grijiam de cu sarà Un hänghier täios, Cu tara ta toatä, Eü v'am crescut marl,
Pentru mielusel, Cu mänunchiü de os. Ce poate-un cioban, Eü v'am fäcut tarT,
Cind sint mititel, $i cu acesta 'n minA Cioban Moldovan I" Precum nu-s in lume
SA-T aplec cind vor De trel orl se 'nchinä Vrinceanu se 'ncearcä, MI de-al vostru nume.
La mamele lor. $i-apoi le vorbeste Pivtolu-vT descarcA, AstAzI vä Imparte
$i-am fäcut prin dare Pe moldovenevte: Trage miseleste, Cu limbä de moarte
Fapte de 'ndurare, AleleT mocanl, Dar nu nimereste. Al vostru stäpin,
Cäci din ce dintini Neam de hotomanT, Atunci Moldovanul, Moldovan Román :
Dintre cavT din stinT, Ce veniti ca frati Mindru vi icleanul, Sä vä duceti voT
Jertfä i-am adus Viata sä-ml luatl. Buciumul ia 'n minA In strunga de of,
Tatälui de 'sus, Haida sä luptäm $i strigä sä vinA Groapa sä-mi säpat!
La casa cea sfintä, $i sä ne vedem, Cinii dela stinA. $i sä mA 'ngropatT
Unde popiT cintä. Care o sä 'nvingA, Cinii auzind, Cam din dos de stinä
lar a doua-oarä De cine-o sä plingä Glasul cunoscind, Ca sä am hodinä
Din cavil de varä, Undele din apä, Pe cimpia largA $i din cind in and
Din cel mal frumosT Umbrele din groapä; RApede aleargA, SA v'aud lAtrind;
In ziva de mosl, Veniti mal aproape, Ca pasArea 'n zbor, SA fiü tot cu vo!
1-am dat de pomanä De vretl sä s'adape Cäträ baciul lor. $i cu a mele oil"
La lumea sArmanA. Cu singe din vol $i cum miv sosesc $i cind zice-aceste
Deci spuneti-ml drept, Vulturl vi cord." $i cum miv zäresc Sufletu-T släbeste,
Cu mina pe piept, Dar cel Ungurean, Pe baciul Vrincean, Moartea i s'aratä,
Spuneti-mi curat Bad mal otroman, Neam de hotoman, Pieptul IT sägeatä,
Ce sint vinovat? Spre oblinc se pleacA, Dail pe el nAval Ochii-I läcrimeazä,
Insä de voitl, Bagä mina 'n teacä, $i-1 trag de pe cal, Se 'mpaingeneazä,
DacA socotitT, DOUä flinte scoate, Sar pe el, s'acatä, Sufletu-! inceatä,
Cumcä lingä mine Cu plumbi incärcate. $i-1 sfirticä 'n fatä Viata i-se gatä,
Nu vä merge bine, Flinte ruginite, $i-1 däräburesc, $i adoarme lin
Eil m'ol depärta Cu singe stropite. $i il crimpotesc, Cu un lung suspin.
$i vä vol lAsa : Trage vi tinteste Viata II sfirvesc. CimpurT vi vAlcele,
Cimpiile late, $i mi-1 nimereste. Apo! Moldovanul, CodriT, dumbrävele,
Apele curate, $i mai trage-odatä Mindrul vi icleanul, $i izvoarele
VAile 'nverzite, $i-1 loveste 'n coastä. CiniT vi-I adunä Cu päraele,
Culmile 'diorite, Baciul mi se 'ncinge, $i pleacä pe lunA, $i pädurile
$i dumbrAvile Rana de vi-o stringe, Din gurä horind, Cu pasärile
Cu izvoarele, Cu brig se'nväleste Hangher zdrincänind. Se par intristate,
Singuri ca sä fit!, Singele-1 opreste, La stînä soseste Se par supärate;
SA vä 'mbogätitl! Spre Ungurenav $i mi se oprevte. N'auzT printre ele
Moldovane bace, Face citi-va pal DarA val I nu-1 glumA, Cint de fluerele,
Ce ziel nu ne place. $i mi ti-1 tinteste Räü durerea-1 curmA. Doine ciobänestT,
Hal cu noT la codru, $i mi ti-1 loveste, Briul desvälevte, Versurl päsäresti.
Sufletel de lotru, Il lovevte drept Singele pornevte, Dar prin floricele
Viata sä ti-o fringem, Cu hänghieru 'n piept. Singe Inchiegat, Vezi spre semn de jele

www.dacoromanica.ro

I.
Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 277

FoT ingälbinite lar lupil fricog! PlingerT de 'ntristare Nainte-I pA§egte,

Ve$tede, pAlite, De singe seto$i, $i de supärare. Mill i de ea,
FArA de viatä, Cum or nAvAli, lar din lAcrimele $i-T vórbe$te-a$a:
FArä de frumsatä. 5i ni-or prApAdi. Cresc prin dumbrAvele Mäicutä bätrinä,
Call lud rinchiazä, Oh amar de not, PinA 'n dalbe zorT Cu briul de IinA,
VAT cutreereazA. De bietele oT. Mil §i mil de flord, Nu te intrista,
lar bietele ol, Ce sA ne §tim face, Ce le zic bujori l Nu te supAra,
Bätute-s de plot FAr' de-al nostru bace?" Nid nu te vAita.
Si nu ail pAstor lar cea mioritA latA, mAri iatä Despre fiul tAü
Nid cirmuitor. Cu lina plAvitA, IatA cA s'aratA, It! vol spune ell,
Buciumul din stinä Miorita lae, Intr'o zi cu soare, Spune-ti-ol curat
CodriT nu-1 inginA Lae, bucAlae, Zi de serbAtoare, CUmcA s'o 'nsurat;
Cu cintare linA. De tristul omor O maicA bAtrinä, C'o fatA de cral,
Numal cind $i cind, Nu le spunea lor. Cu briul de linA Pe-o gura de rat.
Sträbätut de vint, Ci'n a el duXere, Si c'o cirpA 'n minA. Draga mamid, dragä,
VarsA rägu$it FArA mingAere Sue cätrA stinä, Mioritä fragä,
Sunet amortit. A§a le vorbia, Tremurind pA§e$te, Dacä-m1 spul curat
lar cinil se gatA, A$a le zicea: $i se ostene§te, CumcA s'o 'nsurat,
Groapa lut i-o sapA Oite scirbite, Apo! odihne§te C'o fatA de cra!
si-1 a$eazä-apod De baci pärAsite, 5i iarA porne§te. Pe-o gura de rat,
In strunga de o1; Eil vA spun curat larA cind sosegte, Cum de v'o läsat,
In strunga din stinA, Cumcä s'o 'nsurat; Stina cind zäregte, Pe vol singurele,
SA aibä hodinA, C'o mindrA crAiasA, De tot pustiitA, Oitele mele;
Dup'alud dorintA, A lumil mireasA. De tot pArAsitA; SA vA rAtäciti,
Dup'alui vointA. $i la nunta sa Buciumul uscat, SA vA cirduitT,
lar cea mioritä A cäzut o stea. Ca$ nesträcurat, SA vA 'ngAlbinitl,
Cu lina plävitä, Soarele $i luna, Lapte ne'nchiegat, SA vA bolnAviti,
Miorita lae, I-aü tinut cununa, PAru-§l desplete§te, SA vA prApAditd ?
Lae, bucälae, Braz1 $i pältina§l Hinge, se boce§te Draga mamil, dragä,
Baciulul sAü june l-a avut nunta$l, Pe cimp alergind, MioritA fragä,
Lingä cap i1 pune Preotl muntiT marl, Pe tot! intrebind, Spune-ml drept sA väd
Fluera§ de fag, PasArT lAutari, CAtrA toti zicand: Si sA mi-te cred.
Mult zice cu drag, PAsArele mil Cine mi-a vAzut, Dacä cumva zace
Fluera§ de soc, $i stele fAclii. Cine-a cunoscut: LeacurT 11 vol. face,
Mult zice cu foc, $i mi-a spus el mie Mindrul ciobänel, Leac de iarbä mare
Fluera§ de os, CA n'o sA mat vie, Tras printr'un inel; Pentru vindecare,
Mult zice duios. Baci sA ne mad fie. Trupu$orul lui Cu fagurT de ciarA,
Vintul cum mi$ bate, 5i la a sa pornire Naltul bradulul, Cu stropT dela moarA,
Prin ele sträbate, In ve$mint de mire Feti$oara_ lud Cu picurl de roauä,
Oile se string, Mi-a cintat de dor, Spuma laptelul, Strin§l pe lunA nouA,
LacrimA $i pling, Colo la izvor. MustAcioara lui Trel pal de säcarä,
MurmurA prin iarbä Mi-a cintat de jele, Spicul griulul, SAcarA de varA,
$i se tot intreabA: Printre floricele, Sprincenile lui Strin§T de-o fatA mare
Mindre sorioare, Cintec de iubire Pana corbului, Pe sfintit de soare.
Unde-T baciul oare ? $i de despArtire. Ochi$oriT tut $i cärbunl aprin§l
Cum de ni-a läsat $i mi-a zis apo1, Mura clmpulull" In molidvA stin$T.
$i s'o 'ndepärtat, SA mA 'ntorc la voi, $i cum pribege$te Aste, draga mea,
$i nimic n'o spus Fluerile sale, Si cum se boce$te, Le voi descanta,
Unde mi s'o dus? Jalnic sunAtoare, latA cä 'ntllne§te, $i-I voi afuma
CAcd prin titi$oare SA le pun pe strungA, latA cA zäre§te, $i-1 vol vindeca
Arde $i ne doare, Vintul sA le-ajungA Turma rAtAcitA De Oct, de lungoare,
Laptele de eri 5i sA vA aducA $i necirmuitA, $i de deochiare
$i de-alaltäerd. Veste despre ducA; TristA; §i-ofilitA, $i de färmecare
Pulpa ni-o 'mpetrit, Ginga$ cintecel, Neagrä §i cernitA. $i de supArare.
Lapte-o jinchitit. Cint de ciobänel!" lar cea mioritA lar de-o fi sA fie,
HOT vor sA vinA Oile-o ascultA Cu IinaTplävitA Murit pe cimpie,
Noaptea pela stinä, Cu durere multA, Miorita lae, DupA cum aflal
5i ne vor fura, $i prin dumbrAvele Lae, bucAlae, Bobl cind descintal,
Ne vor junghia. Piing ca vat de ele, Cum mi ti-o zAre0e, Spune-ml tu curat

www.dacoromanica.ro
 278 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

Unde e 'ngropat? SA-T dad de pomanä, Cumcä s'o 'nsurat, Ca omul ce-st perde
Ca sä merg cu tine, $i un mielut gras C'o fata de craT, Toatä-aluT nädejde
Säraca de mine, La popa Ispas Pe -o gurä de raï!" Darä dela stinä,
Sä-mt aretl mormintul, SA-T dal ca sä -T tie Mäicuta nu crede, $i acum suspinA,
SA-T särut pämintul, Sfinta Liturghie! Nu crede pin' vede, Pela miez de noapte,
S'aprind luminare Mäicutä bätrinä, CäcT cunostea bine, Tainicile soapte:
La cap si picioare. Cu briul de linä, CA-! räü si nu -T bine. DecT spuneti-ml drept
Si and merg acasA, Crede cell spun eü, Pleacä supAratA, Cu mina pe piept,
O väcutä grasA, Feciorasul täü, PleacA intristatä Spunèti-mi curat ?
O vacä plävanä Ed it! spun curat, Si nemingäiatä, Ce vi-s vinovat?
DacA-s mat bogat,
Dumnezeü mi -a dat!"
Nota: Aceastä frumoasä baladä poporalA am cules -o din comuna Brebul, pe cind eram învätätor acolo,
dela un muzicant cu numele Todor Läutasu.
Acest om stia asa de multe balade, doine, povestT, etc. incit te minunaf de unde le stie atitea, si cum
le tine pe toate in minte, cäd scrie nu $tia. Si apoT acele eral asa de frumoase, de sA le tot asculcf. Si el
avea vers pentru fiecare. Le cinta din violinA si din gurA. Päcat însä, cä dinsul a murit, si cu dinsul s'aü pogorit
in mormint atita material precios, cäcT ed nu ajunsesem a scrie niel a patra parte doarA din cite le stia el.
Dela dinsul am cules ed cea mal mare parte din baladele ce le -am publicat intr'un volum la Ciurcu in
Brasov.
Acum vre -o tre! ant mi -a dat dl advocat loan Nemoian din Caransebes mal multe hirtil cu povestT,
balade etc. culese probabil de elevit sät de pedagogie prin aniT 1875 -80, pe cind era D -sa profesor de peda -
gogie. Mi le -a dat si mi -a zis : la aceste hirtil, cauta -le si de afli ceva bun in ele, dä -le in publicitate, ca sä
nu se piardä, cä ed cu astfel de lucrurT nu mä mat ocup, iar Dta stiü cä te interesezt de astfel de lucrurT 1"
Intr'una din zile cäutind prin aceste hirtil, daü de frumoasa baladä Miorica" dar necompletA.
In revista Crit. Lit. din a. 1895 si dupA dinsa Gazeta Transilvaniel" a publicat o asemenea baladA, despre
care dl Aron Densusian, (t 1902) ne spune cä a aflat -o înteun manuscript scris printre aniT 1848 -1865 de pre -
otul Ambrozie Jurma, din comuna Bata, din Banat. Va sä' zicä tot dela noT din Banat.
Balada culeasä de mine e o variantä a aceleia si se deosebeste In unele puncte. Varianta dela Alexandri
toatä lumea o cunoaste. Se zice cä si dl G. D. Teodorescu a publicat o asemenea baladä. Eü nu o cunosc.
Balada aceasta ed o public, pentruca $i dintr'insa sä se poatä vedea, frumseta si bogätia spiritualä a
poporuluT nostru, casi care rar a maT lAsat Dumnezeü pe faca pämintulut si pentru care e admirat si invidiat
chiar si de sträinf. G. Cätanä.
i Q

REUNIUNEA ROMANA DE MUZICA DIN SIBIIÜ.

Viata de un sfert de veac a unei reuniuni de
muzicä e o dovadä evidentä despre desvoltarea
nostra culturalä In ultimele decenil ale secolului
trecut.
Nu sînt tocmai ïndepärtate acele vremuri
primitive, cînd cintecele romîne$tl träiaú adä-
postite numai prin stranele bisericilor, pe plaiu-
rile verzi ori prin colibele täränevti. Cînd $i cînd
mai auziai, la ocaziï rail, la prilejuri de veselie
ori jale, împärecheri de glasurï românevtl, cari,
in accente neorinduite, tälmäciaü împreunä mo-
mentele de bucurie, veselie ori entuziasm.
Lipsa unei culturi muzicale la înaintavii nostri
era desävirsitä, fiindcä muzica e una dintre acele
arte, care pretinde o cultura mai înaintatä vi-o viatä
socialä mai consolidata. $i aceste noua ni-ali
lipsit. Abia dupäce ni-am ridicat din umilitoarea
slugärnicie de veacuri, dupäce noi ne-am ri-
dicat fruntea din tärinä, am început sä devenim
cetäteni ai culturel, care îmbätrînise deja pe alte
popoare de aceea$i vîrstä cu noi. Forta noasträ
latentä inclinatiunile încätusate atîta amar de
vreme ne-a fäcut posibilä o înaintare repede si
binefäcätoare, care uimi pe toti. Cine s'ar fi
putut gîndi înainte cu 50 ani, cä, in împrejurä-
rile nefericite in cari am crescut, o sä avem astäzi
in toate pärtile corurï compuse din acei.tärani, carl
pînä la 48 vietuiaú aläturi de dobitoace pe movia
stäpînuluï strain ?
Reuniunile noastre de muzicä $i corurile, atît
de räspîndite acum, sînt factorii ceï mai pu-
ternici ai propävirii noastre. Armonia cînteculul
e aceea care armonizeazä si sufletele, in urmä-
rirea unuï ideal larg, comun. Dela început a
fost fericitä calea pe care am înaintat, cultivîn-
du-ne muzica bisericeascä $i cea nationalä. Mai
ales in aceasta din urmä compozitoril nostri,
cari ali utilizat motive românevti $i aú ar-
monizat minunatele cîntece din popor,
cîstigat merite neperitoare. E o mîndrie dreaptä
pentru nol, and vedem cum cîntecele ro-
mânevti, create de dînvii, sträbat granita, pînä
in centrul României, farmecä lumea de-acolo,
trezesc la constiintä de sine un neam ïntreg si
îndeamnä la muncä mîntuitoare o 'ntreagä ge-
neratie. Succesele urmärile binefäcätoare ale
cîntecelor noastre nationale pe scena Ateneului
din Bucure$ti, multumitä societätii Carmen de
sub conducerea dlui Chiriac, sînt In deob$te
cunoscute,

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 279

Va veni, desigur, o vreme, cind, invätind a muzica clasicä sträinä, reprezentînd chiar $i
ne respecta mai mult pe noi înuine, va triumfa, opere, ca Noaptea in Granada", care a cuce-
spre multumirea noasträ, curentul sänätos ro- rit pe sträinl.
mânesc, care de curînd croit o cale larga Dela 1879-1904 reuniunea a dat 66 con-
$i durabilä aproape in toate manifestatiunile certe, executînd 545 de piese, dintre cari pur
noastre artistice. instrumentale 59. Dintre piesele române$ti 57
sînt ale dlui G. Dima, tot atîtea compozitii ad-
Reuniunea din Sibiiü, care, In lunie a. c., ui -a mirabile, cari ail fAcut o advAratA ucoalä.
serbat iubileul de 25 ani, poate privi cu min-
drie la trecutul ei, bogat in roade ui strälucitor Progresul ce 1-a fAcut Reuniunea românä de
in fapte. Activitatea el se poate urmäri, pas cu muzicA din Sibiiü dela întemeerea ei, $coala
pas, in volumul scos de dl asesor conzistorial, bunA materialul excelent de voci de care
Mateiü Voileanu : 25 ant din viata Reuniunii dispune ail, am avut ocaziune sA-1 apreciem $i in
române de muzicä" din Sibiiü, 1905. Materialul decursul serbArilor iubilare : la Matineul din 8
precios, adunat in acest volum, înlesne$te ori Iunie a. c., la Concertul festiv din aceea$ zi,
cui sA statoriascä importanta eï culturalä sA seara, la reprezentatiunile din 9, 10 $i 11
reconstruiascä, din acest punct de vedere, viata lunie a. c. a operel nationale Mcl Cioctrlan"
ei din trecut. de Tudor cav. de Flondor.
Pe la aniï 1870, Sibiiul intrunise un contin- Matineul, ca prestatiune muzicalä, a reu$it
gent frumos de cArturari români, devenise un pe deplin. S'a cîntat Rugäciunea românuluï"
centru prielnic pentru cultivarea muziceï, mai de A. Humpl (piesa cu care a päuit Reuniunea
ales, cä Sa$ii din acel ora serviail cu pildä pentru prima-ora in public) $i un Pre tine
îndemn. te läudäm" de A. Bena, elev al academiei de
Era in iarna anului 1875, cînd s'a pornit in muzicA din Charlottenburg. In compozitiunea
Sibiiü un cor de barbati la iniciativa lui Dr. aceasta dl Bena, nepreocupat de muzica bise-
Aurei Brote, un iubitor $i cunoscätor de muzicä. riceascä sträinä, armonizeazA pentru 6 voci cu
Sub conducerea lui s'a dat, in acea iarnä, in mult noroc ($i nu pentru prima-orA I) o simplä
sala hotelului La Coroanä ", primul concert, melodie bisericeascä de stranA.
care, detti primitiv, a executat pe lîngä cîntece Discursul ocazional al preuedintelui Reuniuniï
nationalebucätï clasice : mar$ul din Faust ui nu-I comentäm, cäci n'a fost ocazional.
Egmond ouverture" de Beethoven'). Inceputul Concertul festiv. Cu abatere dela obiceiul ve-
modest a însufletit lumen româneascä i- azimislit chia al Reuniunii de a lua In programul con-
idea înfiintäriï unei reuniuni de cîntäri. Corul certelor prea multe piese sträine poate din
bisericesc al dlui Prof. Ci ntanu inca era in necesitate, mai de mult ni s'a dat ocaziune
floare, ajunsese sA cinte liturgia de B. Rand- sä ascultäm de astädatä compozitiuni româneuti
hartinger. In toamna anului 1878 idea infiin- din cele mai frumoase ale noastre. Am avut pe
tariï se întrupeazä, alegîndu -se de preuedinte Dima, Murä$anu, Nic. Popovici, Chiriac ui T.
Dr. Aurei Brote. Tînära reuniune dela inceput Popovici in program; iar lucrArile lor, bine exe-
avea 69 membrii, cu cari in curs de 2 ani a cutate, sînt primite cu vii aplauze din partea
cîntat in 7 concerte, mai ales bucati sträine. Anul publiculuï, unele se $i biseazä. CA nu s'a
1881 deschide o era nouä In viata reuniunii, cîntat nimic de Vidu, cel mai original in stil $i
atunci la conducerea ei artistica dl George Dima. In forme româneutl, nu întelegem. Tot asemenea
Ceï opt- spre -zece ani, cit a stat dsa in frunte, din frumoasele compozitiuni ale dlui Dima, ca
formeazä epoca ei de aur. Inzestrat cu un ta- d. e. Hora, balada muzicalä Mama lui Stefan-
lent fecund, cu o aleasä cultura muzicalä eel-Mare" u. a., nu întelegem cum de s'a ales
cu o putere de muncä färä odihnä, dsa a tocmai pentru ocaziunea prezentä Salvum fac
ridicat modesta reuniune, dintr'un oran de regem", (cor mixt cu acompaniament de or-
provincie transilvänean, pina pe scena Ate - chesträ) o lucrare färä îndoialä de o însemnatä
neuluï din capitala täriï române$ti. Activitatea valoare muzicalä, dar absolut sträinä de noi, $i
reuniunii jubilante, in cele artistice, se identifica ca text $i ca melodie.
intru toate cu activitatea dlul Dima. Cu o rara In uirul autorilor de muzicA româneascä îl
pricepere a $tiut sA ne faca educatia muzicalä, gäsim de astädatä $i pe dl H. Kirchner, actua-
cultivind, aläturi de cintecele noastre nationale, lul dirigent al Reuniunii, cu 3 cîntäri poporale
') Printre cori$tï era : jud. I. Bädilä, dl prof. (pentru voci egale) : Arde 'n foc inima'n mine",
D. Cuntan, Dr. D. P. Barcianu, dl $t. Stroia, dl Prof. Bäläioarä dela munte" Foae verde de bujor".
D. Coma, dl Dr. Eugen Brote çi dl Dr. Preda. Printre Incercarea dlui Kirchner in Bäläioara dela
debutantï : DI D -na Bädilä (plan $i vioarà, duet din munte" de a armoniza pentru cor doina (cîntec,
Somnambula "), D -$para Elena Adamovici (romanta: dupA pärerea noasträ, menit numal pentru voce
Dati -ml, dati -ml aripioare "), D -$oara Sabina Brote
D -na Minerva Brote (uvertura de Beethoven). de solo) e originala, dar timbrul national al

www.dacoromanica.ro
 280 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

melodieT poate tocma! In urma felulu! de Haydn si D -loara Elena Cuntan In Aria Andro-
aranjament a disparut cu totul. mache! pentru solo de alt din Achilleus" de
Solistele ReuniuniT : D-soara Tinca Simonescu M. Bruch, ail dat dovada noun despre vocea si
In Aria pentru sopran din Creatiunea" de scoala excelente de care dispun.

Minerva Brote. Ana Moga. Maria Dima. Maria Criban.

iiF

George Dima. Dr. Aurei Brote. Hermann Kirchner.

...I L
Dr. Vasile Bologa. Dr. loan Stroia. Timoteiú Popoviciü. losif Popescu.
(Fotografille membrilor reuniunil de muzicd din Sibiiú, publícate in 25 ant din viafa R. R. de M. din Sibiiü.)
Punctul culminant al festivitatilor iubilare a niuniT fart niai o remuneratie, s'a studiat cu
fost, la tot cazul, reprezentarea opere! Mol mult zel si seriozitate, asa, ca In cele 3 ser! de
Ciocirlan" de Tudor cay. de Flondor. Aceasta reprezentatie, cu adevarata piacere am gustat
frumoasa lucrare, puss la dispozitiunea Reu- dupa cum s'a zis intr'un toast tinut In decursul

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL
serbärilor opera bucovineanulut, scrisä la o
actiune moldoveneascä, executatä de o pri-
madonä bänätanä, de un tenor din Muntenia,
un Mo§ Ciocîrlan" bäsäräbean $i un cor tran-
silvänean.
Actiunea se petrece într'un sat din muntil Ol-
tenia Sint douä pärech! de indrägostitl: Cio-
banul Stan de Florica, nepoata zgîrcituluï Mo§-
Ciocîrlan, §i vînätorul George de Tincuta, fata
cri§marului din sat, Farfuridis. Fiecare dintre
amorezatl, i:nzestratl numal cu însu§iri bune, are
cite un rival : primul pe pescarul Chirilä, un be-
tiv al cärul principir' de viatä se resumä In :
Dracu stie ce belea,
Vinu-T mingäerea mea,
iar al doilea pe notarul satulul, Haralamb CA-
¡Amer, un fricos caraghios. Dragostea dublä se
invîrte In jurul zgircenie! lui Mo$-Ciocîrlan care,
la sfîr$it, cade, iar îndrägostitii se iar' : Stan pe
Florica §i George pe Tincuta, cu binecuvîntarea
corulul:
Sä träiti mirese, miri,
Tineri indrAgiti ;
Traiul plin de fericiri
Multi ani sä -I träiti.
Actul I. se desfä §urä la crime greculul Far -
furidis. Aid petrece, imprejurul une! mese încär-
cate cu' vin, norodul din sat, cu primarul in
frunte, cintind :
Cind grip' a te munci incep,
E bun mijioc sA vii la cep;
Cäci ele fug de poloboc,
Ca lupil speriati de foc.
Intr'aceea vine, alergind, notarul Cálämar,
cîntïnd :
Sus, din codr'un IighioT
Se coboarä 'n sat la noT.
Bietul notar väzuse un urs. Ce! de fatä rid
de el $i hotäresc sä iasä la vînätoare. De pe
plaiul din apropierea crî$me coboarä la vale,
cintîndu-§l dorul inimil, ciobanul Stan. Ajuns
pe scena, se ia la ceartä cu Chirilä, dintr'un
pähar de vin. Acesta din urmä pleacä furios $i
amenintînd cu : S'o ti! minte !", iar primarul
invita pe säten! la clacä.
Fetele chiamA $i pe Florica, care, de frica un-
chiulu! e! Mo$-Ciocîrlan, nu cuteazä sä pärä-
siascä bordeiul. In sfir$it, la rugämintea lui Stan,
se hotäre§te :
De dragul täü,
lubitul meü,
Uit de nevoT,
MA duc cu vol.
Tot a$a §i Tincuta, ibovnica lu! George, pe
care încä nu vrea s'o lase Farfuridis. Dupa
plecarea sätenilor vine la crîmä Mo§-Ciocirlan
cîntînd :
Hei, ce bucurie simt
Galbini numärind cu zimti...
www.dacoromanica.ro
281
Aur mindru $i argint
1 l fac traiul scump, pläcut;
itT iT prind IT tot adun,
CA sint prietini ce nu mint.
Apo! se descopär cämätäriile §i tairia como-
rilor lui, cari eráü fäcute din zestrea de 100
galbin! a! nepoatel Florica, mo$tenitä dela ta-
tAl e! $i administratä de Mo$-Ciocîrlan. Taina
n'o Oa nimen! pe sub soare decit Chirilä, care
tia s'o exploateze, mulgind mereü de parale pe
nefericitul zgircit. Chirilä, voind sä-$! räzbune
împotriva lu! Stan, se a§azä la pîndä. Intorcîn-
du-se dela clacä Florica, Chirilä se dä pelingä
ea $i vrea s'o särute, cu deasila. Sose$te Stan, o
scapä. Chirilä scoate cutitul $i vrea sä-1 strä-
pungä, dar tipätul Florici! :
Skiff cu totil,
CA e omor;
Säriti cu totil
In ajutorl
adunä tot satul. Chirilä, ferecat In fiere, e pus
la räcoare.
Actul II. O scena de dragoste i'ntre Florica
$i Stan, in casa lu! Mo$-Ciocîrlan, cu : Mä
iube§tl, Floricä ?". Da, te iubesc !". Florica
pleacä sä-§i spunä fericirea Tincutil. Se întoarce
Mo§-Ciocîrlan acasä §i, uitind oblonul deschis,
î§l gugule§te zimti§oriî. Chirilä, care, uscindu-i-se
din noti gîtul, venia tocmai dupä un mic im-
prumut, observä unde i! ascunde cämätarul. Im-
prumut nu-i dä, dar îi fägädue$te pe Florica,
promitindu-i din zestrea feti! 20 galbinl. Chi-
rilä se învoe§te, dar Florica deodatä cu capul,
mai bine fuge 'n lume.
Se tine vînätoarea proiectatA. Dintre pu§ca§ii
car! star' la pîndä, George observä pe Chirilä
cä ascunde comoara furatä alu! Mo$-Ciocîrlan.
Se ive$te $i pribeaga Floricä, i'nso'itä de Tin-
cute, care voia s'o ïntoarcä acasä. Ambele se
í:ntïlnesc cu notarul Si grecul, car! e§ise $i e! la
vînat înarmat! pînä 'n dint!, $i pornesc tuspatru
prin codru $i, minune, se întîlnesc tocma! cu
dihania de urs, care cade i'mpu$cat de glontul
lui George. Sosesc tot! vinätori! vesel! $i cîntä :
Ura, ura, ura! Fete sprintenioare,
Ce veselie-i azi, Unde este vin?
CA satul a scApat SA turnati de grabA
De urs $i de nAcaz. Tot päharul plin.
Multi ani, voinic pusca$, George e voinicul,
Traiti bun noi itl urAm. Lui sA-i InchinAm,
$i 'n vechiul obiceiü, CA lui se cuvine
Pe cap te 'ncununAm. Cinste, ca sA-i dAm.
Actul III. In piata satulu! veselie mare. Vinä-
tori! duc ursul la primärie $i pe urmä ha! pe
jocuri : Invirtita, Sîrba, Cälgerul etc. Cînd joacä
mai bine, vine straja satulu! $i veste§te cä pe
Mo§-Ciocîrlan 1-aü jefuit hotil. Tot! pleacä prin
codru, prin livadä $i prin lune!", sä gäsiascä ho-
tul. Numal Stan §i Florica rämin loculul. Stan
o pete§te, ea-! räspunde :
 282 LUCEAFARUL
Alungatä cu ocarä,
EA orfanA de pe drum,
Nu mal Pot sä-tl fiü nevastä,
Fericire n'am de-acum!
Se 'Neste si-a doua pereche de i'ndrägostiti.
George roagä pe Tincuta sä nu asculte îndemnul
tatälui el de a se märita dupä nätäräul de notar,
ci sä-i rämiie lui credincioasä. Ea-ï promite :
lubite, nu al grijä,
In veci rämîn a ta,
C'a$a e scris In stele
$i 'n inimioara mea.
Soseste Mos-Ciocîrlan, bocindu-se :
De-acuma ce sä fac?
Eil am rämas särac!
Primarul îl dojeneste pentru väicäreli si-ispune
sä dea mai bine pe Florica dupä Stan. Bätrî-
nul nu numai cä se învoeste, dupäce Florica îi
promite cä-1 vor lua la ei si-1 vor îngriji pînä
la moarte, ci IT descopere fetei, cä galbinii fu-
rat! nu eraü ai lui ci era' zestrea ei. Deodatä
soseste George, care gäsise comoara in codru,
unde-1 zärise pe .Chirilä. Mos Ciocîrlan s'aruncä
sä-si ia banii si sä fuga, dar primarul : Oho,
încotro cu banii ? Ei nu sînt ai täs, ci ai Flo-
ricis". Mosul, furios, aruncä banii la picioarele
Floricii. La Indemnul primarului, care unise
prima päreche de îndrägostiti, atît de fericit,
se învoeste si Farfuridis sä-ss mante fata dupä
bravul George.
Din cuprinsul operei, schitat mai sus, vedem
cä e foarte acomodat pentru melodizare. Sint
scene drägälase de amor, paralel cu indispen-
sabila gelozie, pärti dramatice, intrigi, tipul lui
Mos Ciocîrlan", a omuluï zgircit si färä mila,
roluri comice (notarul Haralamb Cälämar, gre-
cul Farfuridis) si ce-i mai important : o
multime de particularitäti cari caracterizeazä In
special viata poporului nostru dela sate, ca de
ex. claca, vinätoarea täräneascä, bätaia in sat ;
in fine, din punct de vedere decorativ, cea mai
succeasä scenä : baletul, compus din dansurile
nationale Hora, Sîrba si Cäluserul.
Trecind la partea muzicalä observäm, cä dl
Flondor si-a dat silinta si in multe privinte
a si reusit sä redea plastic, prin melodiile
sale pline de efect si o orchestratie mo-
dernä, diferitele momente de scenä. Remarcäm
in primul rind rolul ciobanului duios, foarte
bine caracterizat prin doina sa: Sus pe plaiul
plin de floare . . ." Pätrunsä de o sentimenta-
litate dulce si totusï nu prea weichklingend"
sint aproape toate partiile Florices, cari, tinute
In stil de operä veche italianä, sînt incontestabil
cele mai succese pärti In întreaga lucrare. _Me-
lodioase si usor susceptibile sînt apoi : serenada
Tincutei, cintecul lui Chirilä din actul al II-lea :
Fetitä vinä, n'ai habar, cä-s doar fecior de tional. Cum sa -ti doresti apoi o impartire mai
gospodar" si cîteva coruri (Räsunä prin codru
www.dacoromanica.ro
Nru 1 13-14, 1905.
fanfare de corn ", Ura, ce veselie -i azi "), dar
corurile in general, chiar si unele soluri ca de
ex. cîntecul de intrare a lui Mos Ciocîrlan, par
mai putin originale.
Peste tot judecind dupä actiunea ce
se desfäsurä inaintea ochilor ne -ar fi pläcut
sA vedem pe dl Flondor, folosind in opera sa
mai mult material de muzicä româneascä. in
scena tipica a cläcii ", de ex., compozitorul
dupäce abia atinge In orchestra un motiv po-
poral (altcum foarte simpatic!) îl päräseste, si
pe sablon si in cîtva chiar si pe reminiscente
de operete vieneze i i duce fläcäii si fetele (cor
mixt) in tempo de polca française" la clacä.
Scena se termina într'un vals (à la Strauss-
Ziehrer), prin care Stan ciobanul invita pe Flo-
rica sa, la joc.
Desi e cam gresitä interpretarea muzicalä in
unele partii, mari învinuiri nu -i putem face
nici In punctul acesta dlui Flondor. Sintem
inca de tot la inceputul operes, respective al
operetel românesti, nu avem nici stilul coräs-
punzätor, nici forme originale destule, ca prin
aceste numas sA se poatä sustinea si ilustra
actiunea întreagä a unui text de opera. Un lucru
însä : aplicarea motivelor poporale, chiar si la
formele muzicale sträine de mars, polca, vals
s. a. de cari se foloseste compozitorul, se putea
face In mas mare mäsurä. Nu era nici necorect
nici imposibil. Caci precum In poezia literarä
poetii nostri nu se tin escluziv de formele po-
porale ci adopteazä forma sonetului italian, gazel,
etc. si precum in picturä saü sculpturä se aplica azi
deja cu mult succes ornamentele culese de pe
tesäturi românesti si de pe obiecte de lemn
(asa numitele crestäturi "), astfel si in muzicä,
tinind si noi la crearea unui stil dramatic
românesc e de lipsä sA primim, pe lîngä
formele noastre originale de hora, doinä, invîr-
titä, blitz etc., si alte forme muzicale existente,
turnind in aceste, la loc si in mAsurA potrivitä,
motivele admirabile ale cintecelor si ale dan -
surilor noastre nationale.
Pe terenul acesta, mult regretatul C. Po-
rumbescu a avut In unele partii din opereta sa
Craiù noti" (de ex. in romanta Su' aste haine
asa simple" si in cintecul de chef SA träiascä
vinul" s. a.) succese foarte frumoase. Ici -colea
se mai gäseste cite un pasagiü de aplicatiuni
românestï si In compozitiunile altor autori,
durere însä: mult prea rar!
Opera Mos Ciocîrlan" a avut la Sibiiü, In fata
publicului imens care a asistat la cele 3 produc-
tiuni, un succes extern desävîrsit. Nici cA se putea
altcum. Ea captiveazä deja prin frumseta tablou-
rilor prezentate de pictorescul nostru costum na-
nimeritä a rolurilor ? SA tot cauti si n'o sl mai
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL

gäse$ti o Floricä mal idealä decît dna Lucia A. INCHINARE.

Cosma, fie ca voce, fie ca joc, =- $i un cio- Doamnel: Minerva Brote.
bänel mai simpatic decît dl Stefänescu. CA nu Pe-un lumini$ de codru
ne-a pläcut costumul (absolut neromânesc) §i Altarul se ridicä,
in unele pärti, jocul cam exagerat al dlui G. de $i flacdra-t aprinsä
Pantazi (Mo§ul Ciocîrlan), n'avem ce-i face. Cu Pe peatra amintiril...
atît mai drägäla§ä $i In bunä voce a fost Tin- Prin ramurl bate vtntul
$i-a florilor mirezme
cuta (d$oara Delia Olariü); mai potrivit in rolul Se scuturä 'n väpaie,
säü: vînätorul George (Dl Iuliü Enescu); mai Prinos din partea
maestos : primarul Frunza (Dl Demian) $i mal
hazlil: notarul Haralamb Cälämar (dl Ermil O lirä-ï spriginitä
De stincä . . . sus in ramurl
Borcia), chir Farfuridis (dl Ganea) $i Smaran- Atirnä harfa sfîntä
dita (d$oara Eugenia lovescu). In umbra de stejar.
Corul §i orchestra s'a tinut la înaltime. Dormitl, dormiti' in pace,
Compozitorul, (care $i-a dirijat insu§i citeva Vol ce cu pietate
Aft pus tnttia peaträ
scene din opera) soli§tii §i directorul de muzicä Acestul sfint altar.
dl H. Kirchner aü avut o multime de chemari la
rampA. N'aü lipsit nid laurii, (naturali §i de O nu voim podoabe,
argint) nid splendidele co§uri de flori. Nid sale 'nmärmurite,
Din bunurile lumil
Dupa aceastä scurtä apreciare ne exprimäm Nimica nu dorim...
bucuria, ca in curînd, la Astra", privitori §i di- Läsati-ne-acest templu
letanti ne vom întruni iara§, serbätorind pentru Pe plaiurl tnverzite...
a doua oil succesul operel Mo$ Ciocirlan" la E singura oath
In care ne unim.
Sibiiri. in amintirea fundatorilor Reuniunil.
Maria Cuntan

DÀSCALITA.
(Sf i r §it.)

Leri draga, odata cu revarsarea diminetii. Ne luam car-

Daca pästrezi scrisoarea mea de acum cinci
ani, recetind -o vei afla cA prorocirea mea s'a
împlinit. Cum îti scriam atunci, cu un aer de
protectoarä, pe jumätate serios, pe jumätate in
batjocurä! Nu credeam, adecä, in seriozitatea
hotaririi tale de a face studiri, ci vedeam, in
venirea ta la universitate, mai mult un capriciü,
un moft.
Si iatä, abia a trecut anul dela despärtirea
noasträ §i presimtul meli se realizeazä. Te
mariti dard, scumpä Leri.
Tu Felix Austria, nube ! .. Apo! într'un
ceas bun sa fie, draga mea, $i sa' te vesele$ti
cu bärbatul tau, pazind marginile legii, §i sa'
fil cuminte ca Raveca ... cum $i spune preo-
tul din carte, and îti la cununa de pe cap ? . .
Nu mai $tiü; am imbatrînit. Cînd eram In
internatul din Sibiiü, $tiara pe din afarA partea
asta din serviciul cununiei, ît! mai aduci
aminte ?
Cetesc scrisoarea ta, nu §tiri pentru a cita
ora, §i -mi amintesc cu drag de ce! patru ani
din urmä. Cum ari trecut, ca un vis de tine-
reta ! Cum ne simtiam noi de bine In mica
noastra camera' din catul al Ill -lea, cite vi-
surf plämädiam in pove$tile noastre, înainte
de culcare. Si cum se desträma pinza lor
strAvezie ca o pinza de paianjen de-
tile $i notitele §i o luam una intr'o parte,
alta in alta. La masa vorbiam putin, eram
obosite §i ne despärtiam iarä$ in curind.
Abia la cinci -$ase dupa amiaz ni se mai
lungiaü pove$tile. Luam cafeaua, e §iam.la
plimbare §i ne îngrijiam destul de des sa'
vedem vre -o piesa ma! bunä la teatru. Seara,
atunci era lumea noastra !
Ne intorceam tîrzia dela teatru, îmbucind
cu multa poftà cina rece, care ne a$tepta pe
masa. Ne puneam sä apreciem piesa §i
$tii ce pläcere aveam a doua zi, and aflam
în. recensiile jurnalelor pareri de ale noastre;
sari cînd rämîneam acasa, îti aduci aminte
decîteori stam seara întreaga cu cartea des -
chisä înaintea noastrà $i ne pomeniam, cA
bate douäsprezece §i noi nu cetisem inca niel
un $ir. Apoï lungile seri de iarnä, cu pove-
§ti1e mätu$ii dupa al doilea cia! ?
Draga mea, cu vremurile acele nu ne
ma! intîlnim ; cea ma! fericitä parte din viata
e aceea, pe care o petrecem la §coala.
Intri In viata : nu mail sînt, ce e drept,
dascali! pedanti, cari nu $tiaü decît sa ne
certe, dar nu mal sînt niel musträrile Ion
adevarate $i binevoitoare ... Tu merg! înainte
de capul oameni! te preamäresc sari
rid de tine dupa -cum reu$e$ti sä te manifestez!

www.dacoromanica.ro
284 LUCEAFARUL
Nu, draga mea, n'o sä fil asa de fericitä
in cäsätorie, cum eram In internat sail in,
camera noasträ scundA, de pe vremea and
urmam la universitate !
$tiü cä vä aveti drag!, Doamne fereste !
Im! vine sä rid si acum de mutra voasträ
and v'at! întîlnit färä veste In garderoba tea-
trulul. El s'a fäcut rosu, ca o sfeclä, tu ai albit
ca päretele . .. priviat! încremeniti unul la
altul, cu gura cäscatä ; el a vrut sä salute,
dar n'a izbutit sä poatä zice o vorbä mAcar,
iar tu ai bombänit ceva räspuns nearticulat,
m'ai luat de brat cît de tare îmi strîngea!
bratul si ne-am näpustit in goanä pe
trepte la vale . . . I-am väzut In treacät mutra
speriatä si probabil va fi rAmas încä bunul
bäiat vr'un sfert de orA buimäcit asa de
dragul revederii, pînä sä-i treacä zäpäceala . . .
Acasä apoi ai început sä-mi dal explicatil,
niste explicatil Incurcate si confuze, de nu
stiam cu ce sä mA aleg. Ba cä numai a
sämänat cu el," ba cä el a fost de bunä
samA, ba cä intre voi s'a isprävit totul, ba
cä totus e un bäiat foarte cum se cade . . .
Eü rîdeam in tainä. Bäiatul Ala foarte cum
se cade al täü, care az! ti-e mire cum îl
chiamA, Aurel ? isprävise Inainte cu dol
an! studiile ; eram de fata la promotia lui.
DacA ne-am intîlnit totus în teatru, e foarte
probabil cä-ti aflase urma si, de dragul une!
reveder! de o clipä, a fäcut drumul pinA la
Pesta, a dat tîrcoale in jurul täù, s'a pregA-
tit, cum are sä-ti vorbiascä la intilnire. Asa
de frumos era sä-t! vorbiascä, säracul, dar
ursita a vrut sä-si batä joc, v'a fäcut sä vä
întîlniff într'o clipä cu totul neasteptatä si
ali rAmas amîndo! zäpäciti, ca do! porumbel,
in mijlocul lumi! parfumate, care cu toatä
îmbulzeala, observase dulcea voasträ zäpä-
cealä.
Nu trag la îndoialä deci dragostea voasträ.
Ceeace este trist In toatä daravera asta
e, cä dragosteá voasträ nu este vecinicä"
dupä-cum mA asigurl. Crez! tu, cä numa! vo!
do! aff iubit in lume ? Crezï tu, cä ceilalt!
nu aü iubit si ei, la rindul lor, ,,vecinic ?" Si
ciff an! le-a durat vecinicia asta?
Iubirea voasträ de acum sä-! daü definitie
medicalä e o alucinare, o amägire a sen-
surilor. Persoana asupra cäreia se concen-
treazä dragostea ta, cade In afarä de func-
tiunile normale ale sensurilor tale.lnfätisarea
lu! e mal deosebitä, graiul ma! dulce si
ma! sonor, gesturile ma! gratioase si toatä
fiinta lu! e imprejmuitä de un nimb, care îl
ridicä mult de-asupra celorlalt! oameni.
Acesta ar fi temeiul : fericiri! voasfre cas-
nice, un temeiü cti desävîrsire subred.
Cäc! vAlul vräjit se va ridica si in curînd vä
www.dacoromanica.ro
Nrul 13-14, 1905.
veti uita mirati unul la altul, întrebîndu-vä cu
mirare: Cum se poate ? Mi-1 inchipuiam cu
totul altcum de cum sînt ceilalff si mA po-
menesc, cä nu e . . .
Temeiul cel subred se präbuseste, trebue
sä te sprijinestl totus de ceva. Vine dragostea-
prietenie, singurul teme! adevArat al cäsniciel.
Povestile voastre sînt mai putin eterice, dar
ma! aproape de adevär ; declaratiile de dra-
goste nu se mal repetA, dar fiecare stie cä
viata IT este cu desävîrsire inläntuitä de a
celuilalt ; el îs! împärtesc acum, ca do! to-
varäsi bun!, durerile car! sint ma! mic! înju-
mätätite si bucuriile cari sînt astfel ma! mar!.
Iubeste-tl bärbatul, Leri dragA, si fi! in-
credintatä, cä iubirea din viata casnicä este
singura durabilä, cäc! este singura realA si
adeväratä ; visurile tale de fatA mare rämin
niste vedeni! ma! mult saü ma! putin bolnave,
îndatä ce soarele iubiri! casnice se iveste.
Te väd cum sta! cu scrisoarea in mînä.
Zimbestl. Nu întelegi dictiile aste teatrale ;
ce vreaü sä-t! spun ea ? Uite ce vreaü :
SA fi! cuminte, sä nu-tl închipu! cä cunu-
nia e începutul une! seri! necurmate de fe-
ricirl, si atunc! te-am crutat de amägirile
prin car! tree toate femeile tinere si fantaste.
Cum vez!, nu-t! scriü ironic, desi fäceam
pe vremuri mult haz de sentimentalizmul täü.
Te cunun! din dragoste ; nu esti avizatä la
märitis, deoarece it! pot! cîstiga singurä pînea:
it! prorocesc multA fericire.
Trebue SA-0 spun însä, cä nu mi-a pläcut
ceva din scrisoarea ta trecutä. Seri! adecä,
intre altele: poate cä as fi ma! amînat cu-
nunia, dar or!-cum, nu ma! slut tînärä si
mi-e groazä sä nu rämîn fata bätrinä".
Ce intelegi tu and zic! fatä bätrînä" ? n-
telegi o vîrstä anumitä, saü înteleg! ma!
bine preocuparea, foarte stupidä si foarte ne-
dreaptä, fata de fetele car! rämîn necäsätorite ?
Cea dint!! nu o pot! Intelege,- deoarece
sti! tu bine cä în satul vost muerile se
mirati, cä nu te ma! märiff si rämi! fatA bä-
trinä, si era! atunc! de 18 an!!
Est! si tu preocupatä asadarä, si ce! patru
an! de universitate nu ti-aü putut scoate din
cap unele lucrurl asa de absurde. Emanci-
parea femei! e un lucru foarte anevoios si ma!
ales la no!, la Romani, car! nic! astäz! nu se
pot împäca cu ideea de a vedea femei invA-
tate! Nu de dragul învätäturi! numal am luat
no! citeva cartea In mina', ci de dragul
pînil. Mediul social de astäz! reduce an de
an numArul cäsätoriilor in pätura asa zisA
inteligentA a societätil; statistica ne dä date
înspäimîntätor de elocvente In privinta aceasta.
E! bine, ce facem no! car! nu avem nic!
parale si nic! frumoase nu sintem ?
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL
Sä asteptäm înaintea oglinzit, mlädiindu-ne
glasul si potrivindu-ne zimbetul, ca sä putem
spune celui mat ticälos, celui din urmä om:
bine domnule, sînt foarte încîntatä cä te
milostivesti sä mä iei de nevastä; muriam de
fricä, sä nu rämîn fatä bätrînä ?"
Unde e in conceptia aceasta de emulatie si
de tirg ordinar, cea mat mica urmä de cinste
din partea femeit, unde e garanta pentru ma-
rile sarcint din viata conjugalä !
in chipul acesta, demnitatea femeit ca ont
se reduce cu desävirsire, ea ajunge lards
marfä, care e cu atît mat pretioasä cu cit
se trece niai repede . . .
Cîteva din noi am înteles in sfîrsit, cît de
umilitor e acest rol. Ne-am zis atunci, sä ne
facem o cariera. $i cind va veni el" care,
in cazul acesta, nu mat poate fi nid cel mai
ticälos, nici cel mat de pe urmä it voiü
zice : bine, domnule, o sä mä mat gindesc,
nu e chiar asa grabä mare."
De ce sä aleagä numat bärbatii?
$i dacä îmt convine, bine; dacä nu, iaräs
e bine.
Rämin mult mat bucuros fatä bätrînä, pe
deplin convinsä in sufletul mea cä pot sä
fiü neasämänat mindrä si mat cinstitä,
decît acele multe femet cart s'aü märitat
ca sä fie maritate . . .
Cum vezi darä, nu sînt nid ea dusmanä a
cäsätoriei, dar nu mi-e de grabä, cu toate-cä
am implinit douäzeci-si-sapte de ant . . .
Încä odatä, fit fericitä, nu uita insä nict
de prietina ta iubitoare
Didina."
in camera et de culcare, unde isi petrecea
cea din urmä noapte, Valeria sta cu scrisoarea
Didinii in mina si o recetia pentru a nu stili
cîtaoarä.
Îi era asa de binevenitä scrisoarea aceea, in
preseara nuntii. Cit de mult ar fi vrut sä stea
acum cu Didina de povesti, sa-i cearä sfaturi,
iar ea sa-î vorbiascä serios si cuminte, ca o fata
desteaptä ce este. Dragostea et suprimatä atita
ant dearîndul izbuciii, ca o ftacärä dogoritoare,
cind se pomeni färä veste cd Aurel it cere mina.
Nu mai stia pe ce lume e si tremura la gin
dul fericirii färä margini, care o astepta.
$i iatä, scrisoarea aceasta cumpätatä si cu-
minte, o trezia din visärile el exagerate. Ochit
i se oprirä asupra icoanei mamei sale care if
zimbia duios din cadru. Daca ar fi trait mama -sa!
Daca ar putea sa-i cearä un sfat, o vorbä buna
pentru pasul hotäritor de mine ! SA-t vorbeascä
mutt -mult si mama -sa, din potopul el de vorbe,
s'o înteteagä si s'o mingäie, spunîndu -i ca are
sa fie bine si or sa fie cel mat fericitt oameni
din lume.
www.dacoromanica.ro
285
Afarä s'auzi zgomot infundat de pasi, apot sti-
muläri de coarde. Ea tresäri, micsorind lumina.
in väzduhul linistit al noptii, simfonia suna
dulce si mingäitoare, ca o rugäciune. Se retrase
dupa perdea, privind prin un colt al geamulut.
bätaia lunit, conturele tiganilor se vedeaü
În
distinct; el sta in mijloc, cu pataria pe ceafä,
zimbitor si mindru ca un zäü tinär, mustrulu-
indu-i: Zi, nia, cum se cade, sä nu-ti ard
una . . . Ala, mä, cu flautu, suflä mat cu inimä, cä
ti-I vir pe grumaz" . . .
Spunea abia in sopot îmbärbätärite aceste
si ea le auzia bine dela geam si rîdea-ridea,
de-t daü lacrimile.
Din chilia de aläturi tata-so veni, in virful
degetelor.
Dormi, Valerio ? Auzi, serenadä . . ."
Se asezarä lîngä olaltä, in dosul perdetii. $i
bätrinul se pomeni de-odatä sughitind s erupse
într'un plins zgomotos. Ea încercä sa-1 mingäie
ist aduse aminte, cä tata-säù ramine acum
singur si începu sä plingä si ea.
$i nu puteaù zice o vorbä macar, ci plingeaü
amîndoi, si muzica din afarä pare cä le usura
încä descärcarea lacrimilor . . .
Al. Ciura.
MORmîRTuL DIR BIJZERTO.
PLATEN.
$opotesc in tuiez de noapte cîntece înnabusite,
Din adincul lui Buzento ies ecourt rägusite;
lar, in sus si 'n los, pemaluri,laCosenza se opreste
fleamul Gotilor si -i ¡ale: fllarich nu mai träeste!
Prea de vreme si departe de pämîntul tarit sale
ÎIalunse coasa mortis, în acea sträinä vale.
Gotil cu vînlouse brate, s'apucarä mii si sute,
Cursul rîulut s'abatd si munciaü pe intrecute.
Cum sdpard noua matcd, ei in vechiul pat fäcurd
Groapd largd, de cuprinse cal, cadavru si armurä.
Cu ptimînt acoperird pe viteaz s'avutu -i falnic
$i värsaü amare lacrimi Gotii, neamul celnävalnic.
$i din noel in vechea matcä oastea'mpinsevoiniceste
Pe Buzento, apa cdrui, val- vîrtel, se präväleste.
«Dormi viteazule in pace», începu un cor puternic,
«Sä n'atingd sfînta -ti groapd mind de roman
[nemernic!»
$i cîntärï de preamdrire räsunaü färä 'ncetare . .
Räspîndeste -le, Buzento, dela mare pin' la mare!
V. Bude.
 286 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

CEHSUIi DIR URmA.

Intre lucrätoarele din atelier, Alexandrina e Gindurile-1 prind in vraja lor prin roata minti!
cea mai täcutä, dar mai cu sama de cîteva trece acum toatä viata . . .
zile, greü scotf o vorbä din gura O. Ochii el La ce m'am mai näscut! .. Am trait zeci de
Is vecinic rätäcitf gîndul tot pribeag, ca ani $i numaï ea $tiü cum i-am trait . . . In tot-
daca -i vorbevti, o devtepti ca din amorteala unu! deauna binele 1-am avteptat dela ziva de mîne
vis. Impunge cu acul mereü la o mînecä Si $i niclodatä nu 1-am väzut, iar acum avtept
cite odatä puterea unu! gînd IT oprevte degetele moartea . . ."
ramine dusä par' cA 'n alta lume ; iar cînd Sufletul IT este tot ma! greti $i capul i se pare
se simte, întîlne$te ochii musträtor! aï patroane!. o piaträ. Durerea atîtor ginduri de jale din tre-
Tovarevele din atelier, cum e felul fetelor cut IT umeze$te ochil, IT amortevte mintea
mai spun glume, mai rid, dar Alexandrina fiori de groazä-I apucä la gindul viitorulul. O
zimbevte maï mult de silä, ca sA nu -vi tradeze sä moarä; dar ce va face fiinta aceea färä nicl
sufletul ; in zimbetul e! insä s'ascunde .atîta du- un sprijin, färä nid un suflet bun, care s'o po-
rere ! Fata el alba, d'o frumsete duioasä, ve$- vätuiascä 'n viatä!
tejitä, e'ncadratä d'un par castania bogat, iar Apo! mintea-! rätäce$te la tinerete, la nevasta
ochii negri, turbur!, aü o cäutäturä trista $i obositä. lui; pämînt acum, ucisä'n virsta vieti! d'aceiavi
Te duci de prînz acas', Alexandrino ? boalA cruda.
MA duc ; dar tu, Lino, merg! ? O, dulce Sofie, ce bine -! c'a! scäpat ma!
E prea departe, o sA mînînc aid. de vreme!"
Eü ... mA duc." Lacrämile-i curg acum viroae gîndur! plinse
Intr'o fundäturä din marginea oravului, într'o färä $ir IT încruntä fata uscatä . ..
curte mica cu cäsute märunte, înmormîntate 'n Ce bine-i c'a! scApat d'atunc! ! .. AT fi 'ndu-
pämînt, unde razele soarelui nu se ceartä cu rat foamea de multeori cu nol, cînd n'aveam
frigul $i cu întunerecul decît cîteva clipe din de lucru cu lunile ! Multe iern! färä lemne, färä
zi, in fund de tot, între nivte magazi!, într'un îmbräcäminte, fär'un ban in casä, Sofio, färä ! . .
chip de casa turtitä de vreme, zace un bolnav. $i nimeni nu te-ajutä, cäd ce-! pasA
Cu o mina vîrîta sub cap, iar cu alta tinînd Cine vtie $i cine-ar vrea sä Stie de tine, de
pe piept o velintä ruptä, sta adîncit in durere säräcia vi de boala ta, muncitorule, cine ? Acel
$i 'n gîndur!. Ochii lu! sînt afundati in orbite ce are vi poate, nu se ma! uitä 'n jos! Pentru
$i din adîncul lor trimit cäutäturï de spaimä. tine $i serbätorile-s zile de trudä vi de sufe-
Cîteodatä obrajii, vevtejiti de trudä vi de boalä, rintä! De ce, Doamne, de ce ? .. De ce ma!
î! vira in pernä vi cite -o lacrima lasA urmä ce- laï calicime pe pämînt! Nu tot! sí:nt ai tä! ?
nu$ie pe fata lui. Nu la totf evt! tatA ?I"
Casa -! strîmtä, îmbräcatä cu nimica tot. Pat, Buzele-i tremurä sub durerea gîndurilor. Ochil
masa, scaun $i -un lighian. Pe scaun vez! o lui se deschid selbatecï cu evlavia ceasulu!
coaje de pine. Ochi! lu!, adîncit!, umezl, incun- din urmä î$! face cruce.
jurati de cearcäne vinete, aü o cäutäturä ïnfri- Puternice, o copilä am, o las in grija ta !"
covatä. Mustätile negre se risipesc in neregulA Trupul i se cutremurä resuflarea se'neacä
peste nivte buze supte pîrlite, ce murmura într'un gemet. O tusä crudA i se repede din
in taina sufletului cite -un gînd dureros. plämînl. Ar vrea sä izbucniasck $i-1 chinue$te.
Se simte ma! räü ca or! cînd. De mult e el Pieptul lui sunA ca o toba in tuse, care se'n-
bolnav, dar acuma par' cä nu mai e al lui. Sint tetevte; ochi! i se'ntepenesc, iar capul i se tä-
semne de sfir$it ... Pieptul i se ridica $i i -se väle$te pe pernA in ameteala dureril, vi din
lasA par' cA sub povara une! mar! greutätl. Gura adîncul pieptului istovit de putere, singele se
deschisä soarbe cu läcomie aerul. Sta rätäcit revarsA pe gurä'n strop!, apol in val, iar tusa
$i mäsoarä 'n minte atitea $i atîtea. Din and se 'neacä, apo! se schimbä 'n raget, sîngele se
in cînd, un gol din piept par' ca-I !nneacä $i varsä 'n cläbucl spumo$i, iar trupul, care se
tu$e$te 'n sec, dar încretîndu -$i fruntea cu frica. luptä cu cea din urmä putere a vietil, se ro-

www.dacoromanica.ro
 287 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

stogoleste jos in balta de singe. ntr'un cutre-
mur de durere, buzele mai gem o vorbä ne'n-
teleasä si ... atit.
Cu o legäturicä 'n mînä, ea merge cu pasi
iuti cäträ cäsuta din fundul curtiï, si gräbitä de
frig si de dorul d-al vedea, repede usa cu putere.
Un tipet de groazä tunä din pieptul ei. Ea
cäzu de perete cu ochii acoperiti, tremurînd in
tipet nebun, iar cînd din noti aruncä ochii spre
pat, strinse fälcile, apoï, rînjind într'un hohot
surd, se repezi pe usä si 'ncepu s'alerge smin-
titä prin curte. Chiriasii speriati aleargä tótï spre
ea, întrebîndu-o ce e.
Nimic, räspunde ea, repezindu-se pe
poartä'ntr'un zimbet zäpäcit, mä duc la lucru". . .
Romulus Cioflec.

CR OH I C Á.
REDACTIONAL. On. public cetitor e rugat sä din 1892/3. A fost membru in directoriul Tribu-
ierte întìrzierea acestui numär provenitä din cauza nei" si fundator al ziarului Dreptatea" din Timi-
instalatiunilor complicate ce le -am avut cu tipo- soara. Dela
inaugurarea au-
grafia. Numärul viitor dublu va apärea tonomie bisericii
la mijlocul, lui August, iar dela 1 Septembre, ca noastre a fost ne-
de obiceiü de 2 ori pe luna. intrerupt deputa-
Premiul Luceafäruluï. La acest numär se sinodal si con-
anexeazä o carta postala cu rugämintea ca ce- gresual. A spri-
titorit sä-,st spunä pärerea asupra poeziilor pu- jinit cu därnicie
institutiunile noa-
blicate pinä la 1 Septembre a. c. Räspun- stre culturale,
surile motivate se vor publica deodata cu rezul-
precum si toate
tatul votäril, cind redactia inca 41 va spune cu- interprinderile ce
vintul. urmäriaü !nain-
t ZENO MOCSONYI DE FOENI, spre jalea tarea noasträ. A
noasträ a tuturora, a incetat din viatä, Luni, In dat nenumärate
13/26 lunie 1905. S'a näscut la anul 1842 in A. Liuba: Bustul lui Zeno M. ajutoare tinerilor
comuna Prisaca din Caras-Severin. Studiile liceale säraci cari doriaü sä-si perfectioneze studiile sail
le-a terminat la înclinatiunile artistice..
Terezianul din Rämäsitele pämîntesti odihnesc în mauzoleul din
Viena, tot înacel Foeni.
oras a ascul- Fie-i tanna usoarä 1
tat facultatea de ASOCIATIUNEA. In 14 si 15 Iulie a. c. sectiu-
drept, fäcind e- nile stiilitifice-literare ale Asociatiunii si-aü tinut
xamenul de stat. sedintele anuale obicinulte. In sectiunea I., dl dr. Dia-
Casi ceialalti conovich a cetit raportul anual, care cuprinde si
niembri ai ace-
un plan de actiune pentru viitor. Asupra acestuia
vom reveni, cind va fi publicat. Premiul Andreiü
stei ilustre fa- Muresanu s'a dat lucrärii d-lui Teodor A. Bogdan,
min!, a luat $tefan-cel-Mare". S'a hotärit a se publica Ba-
parte la toate lade poporale", adunate si adnotate de dl Enea
faptele mas de Hodos. Cererea dlui dr. losif Popovici pentru in-
fiintarea unui muzeü de limba romAnA, deocam-
samA ale -vietii datä nu s'a putut fmplini. S'aü ales de membrii
noastre natio- corespondents d-nii : Dr. losif Popovici si dr. Ion
nale. DupA re- Ratiü.
stabilirea con- TESTAMENTUL LUI ARTEMIE ANDERCO. In
stitutiei a fost Zeno Mocionyi. legäturä cu articolele publicate in numerele
deputat în camera ungarä, apartinind clubului na- 2 si 3 a. c. ale revisteï noastre, cred cä nli va fi de
tional român. A participat la conferintele nationale prisos a publica, drept intregire a articolelor prie-

www.dacoromanica.ro
 LUCEAFARUL
tenulul ma Dr. E. Däianu, testamentul acestui
entuziast fiü al Maramurä$uluT, decedat in floarea
vfrstel.
Inainte cu trel anT, dl Dr. Däianu mi-a dat spre
citire manuscriptele regretatuluT Anderco. Era foarte
inefntat de ele §i ell am rämas nu mal putin în-
cfntat, citindu-le.
Era o revelatie dintr'un colt extrem al românis-
inulul, care nu-$T reclamase încä o paginä in istoria
IiteraturiT române.
Räsfoind prin scrisorile mele, am dat de acest
testament, rämas la mine sail din gre§alä, saü
pentrucä, illo tempore, I-am pus la o parte, intr'un
moment de entuziasm juvenil, pe care prietenul meü
Däianu i-I va afla, färä indoialä, scuzabil.
Recitindu-I, mi se intäre§te din ce in ce convingerea
cä Românii maramurä§enl ah' o datorintä neachi-
tatä fatA de memoria singurulul lor reprezentant
In Panteonul romAn: de a îngriji punerea sub
tipar a scrierilor lui Artemie Anderco.
In deceniul al §aptelea al veaculul trecut, fiul
Maramurä§uluT, care învatä limba româneascä din
propria-T sirguintä, poate fi pus in privinta limbei
ca model aläturea de oricare autor de dincoace.
In privinta sentimentelor nationale, fie-ne permis
a-I reclama un loc de onoare in întîiul plan, färä
osebire de granite.
Dînd la luminä aceste $irurT ale lui (poartä tit-
lul: Divariul" 1877. VI.) remarcäm §i de astädatä
aceea§ seninätate, cea din urmä aceea§ dra-
goste de neam, acela§ caid entuziasm, ale cäruT pal-
pitärT urmeazä cadenta obicinuitä, chiar §i
in clipele and tinärul autor se simte§te din ce in
ce mal slab . . ." A. C.
Dorintele mele, cele despre urmä.
In deplinä sänätate a mintiT mele; in numele tata-
lui $i a Fiulul si a Spiritulul sfint.
Simtindu -ma slab din ce in ce mai mult, am dorit sa
said aceste putine rindurT ca ultimul artico! din Qi-
uariul" gi ca ultimul ecoü al spiritulu! meü.
1. Mamuchel mele cele] scumpe multämite eterne
pentru sacrificiile de toate felurl ce mi -a arätat in
cura. NumaT o mama poate face $i suferi aceea, ce
ea fäcu si suferi pentru mine in acest indelungat
greü morb. Nimenene $i nimic n'ar putea -o räspläti.
Ce -s multumirile $i espresiunile de gratitudine ale
mele? Cuvinte, simple cuvinte, ce in fata noptilor
veghiate asupra mea, a räbdäriT tuturor prostiilor al
morbosulu!, si a altor nenumärate secäturi par'
ironie. Deci la Tatäl cel ceresc räsplata; numaT el stie
recompensa atita interesare, atita iubire.
Cind te ve! uita, mämucä, la fotografia mea din
Paris, adu -ti aminte ca in acel moment cînd m'a fo-
www.dacoromanica.ro
Nrul 13 -14, 1905.
tografiat artistul, la Dta am gindit; sa crezi cä din
cealaltä lume voi privi tot asa la Dta, la mama cea
mal bunä, cea mal iubitoare de pe pämintl
2. Tate!, care n'a contiat a se espune la cele mal
marl sacrifici! materiale pentru mine, espresiunile fi-
liale! multämiri.
3. Surorilor, fratilor, cunoscutilor, amicilor cari s'aü
interecat de mine in decursul morbuluf multämirl.
4. Doresc a fi inmormintat dupa datinele poporu-
luT in sinul cäruia am näscut cul apartan. DecT sper
ca iubitii meT pärinti se vor angriji ca babele plí'ngä-
toare sa nu lipsiascä, asemenea banul, colacul, lumina;
gäina neagrä sä se dea peste co. tiug ferreir cele!
ma! särace din sat.
5. Dupä inmormantare se va trimite un estract au-
tenticat de autoritätile comunale, din matricula mor -
tilor, Societäti! Transilvania ", esprimind regretele asu-
pra perderiT unul capital atit de considerabil, cum a fost
stipendiul pe 6 ani. In privinta aceasta, sa nu uite
fratii meT, dacä vor perveni la o bunä stare materialä,
ca familia Honorodanu Anderco s'a fäcut datoare So-
cietätiT Transilvania ", incit prin stipendiare ea asi-
gurä viitorul unus tinär. Sper ca atunci nu vor soväi.
asupra unes sume de banT ce pentru din$ii putin ar
pondera.
6. Biblioteca mea, partea italianä si francezä, o las
Societätil de lecturä a Românilor din Maramuräs $i
in caz de neprimire saü disolvare, Convictului român
din Sighet. (M. Sziget)
7. Partea romana celelalte limbi ramine families,
spre a inmäri biblioteca inceputä de tatuca.
8. Manuscriptele limbistice $i literare le las lui
Teodor Märgineanu, teolog, actualminte pedagog pe
lingä fill Dlu! Petru Mihalyi. Nimene ca el va $ti
aprofita de notitele culese in decursul anilor. Nimene
ca el va $ti intelege secretele acelor note, el cu care
de atita an! fantasticam asupra Dictionarului provin-
cialismelor", critica limbi! si alte lucrurl limbistice.
9. Manuscriptele $tiintifice (Medicinä, Stiinte na-
turale etc.) räminin familie ; ... dar' de vor da voie
oarecäruia a îmbrätosa cariera mea, pentru care ea
atit am fost de apasionat!
10. Manuscriptul eel mal important Naplóm"
Divariul" ce fac 9 volume, necalculind cel de pe
1877, abia inceput, apartan cu tot dreptul familiel,
In acele pagina mi -am depus sufletul: acolo -s eil.
L -am cultivat cu mare predileptiune; In ore rele ma
mingäiam cu dinsul cetind despre zile bune, sail de-
spre iubiti! depärtati. Anul 1873 nu e copiat; rog pe
acela dintre frati! meT, sail alt membru din familie
ce va lua interes de cele cetite, sa binevoiascä a
pune in curat acel an, spre a salva de perdere
impresiunile cälätoriilor mele la Viena (cu ocaziunea
expozitiunil universale), si in Romania.
Fratele T. Märgineanu este autorizat a ceti I?iva-
riul" spre mal usoarä intelegere a unor note ce va
afta intre manuscrisele, luiläsate."
 Nrul 13-14, 1905. LUCEAFARUL 289

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU tala sa opera Nouvelle Géographie Universelle",

publics concurs pentru douA burse de cite 1200 publicind la 1894 ultimul volum, al XiX -lea. Prie-
coroane, destinate tinerilor cari doresc a studia arta tin cu revolutionaril si anarchistiI rust, curind dupa
dramatics. O bursa e pentru drama ni tragedie, iar amnestiarea sa (1879) e nevoit sa psrasiasca din
cealalts pentru comedie. Concursul se va Linea la noü Franta si dupa o scurta pribegire, numit pro -
vars, cu ocazia adunaril generale din Sibiiü. Ce! fesor la universitatea din Bruxelles, se stabilente de-
car! vor sa reflecteze la aceste burse, aü sa -s! tri- finitiv aicl. Cu moartea lui se sfirseste un om, care a
mita cererile la adresa dlul Dr. Iosif Blaga, secre- dus o viata in armonie cu ideile ce le propaga,
tarul societatil, in Tusnádfürdö (Csik m.) pins la prea indrasnete uneorl, dar totdeauna izvorite din
1/14 August a. c. o minte luminata ni un suflet curat.
Din partea numite! societsft se aduce la cunos- BANATUL" e titlul unel gazete saptaminale po-
tinta celor interesatl, ca dinsa a cumparat manu -
scrisul operete! Craig' noü de C. Porumbescu, împre- porale, redactata de dl Dr. Valer Braniste, care in
una cu dreptul escluziv de reprezentare. fruntea primulu! numar scrie:
DL ZACHARIE BIRSAN, fostul bursier al socie - N'am intemeiat foaia aceasta ca sA fac certe,
tati! fondulu! de teatru roman, poate ca sa dea do- si nic! ca sa tulbur linistea ni sa bag zizanie între
vez! despre talentul sag', tras la îndóiala, la tot ca- oamenl. Nu! Pentru certe ni balacareli nu este loc
zul, inss, îndemnat mal ales de dragostea ce -o in foaia aceasta!
simte pentru arta sa, continua munca sa importante: Lumina vreaü sA raspindesc! Lumina mintil ni
aranjarea de reprezentat! teatrale in diferitele centre
romanentl. In septamînile din urme a fost la Zer- caldura inimi!! Invataturl ni sfatur! vreaü sA
nestl si Fsgaras, încîntînd lumea româneasca prin cum se cuvine unul prietin iubitor! Cunostinte vreaü
jocul sag' de artist desavîrnit ni priceperea sa de sa aduc si petrecere vreaü sA fac celor obosit! dupa
regisor. Oare noua sa activitate rodnica sA nu fie munca zilel."
compatibile cu bursa sa de mal nainte ? Nu ne'ndoim ca priceperea redactorulul, in de-
ELISÉE RECLUS, geograful francez nemuritor, obste cunoscuta, va face din Banatul" o foaie po-
filozoful luminat pe care conceptiile ideale Il repiaü poralA model, care va inlocui foile similare, re-
de multe ori pîna la hotarul extrem al legalitstil dactate, in cea mal mare parte, de oamenl car!
traditionale, propovaduitorul inflacarat al libertatil nu sint chemat! a raspindi lumina si întelepciune.
absolute, anarchistul incarnat care viata intreaga
n'a fecut nimanul cel mal mic rail, care nu recu- PANTEONUL BANATENiLOR. Ziarul Drape -
nostea alts lege decît legea sfinta a drágostel lul" din Lugoj publics un apel cetra natiunea ro-
pentru omenime, a murit la 6 lulie, în virsta mâna", rugîndu -o sa -! comunice fotografiile si da-
de 75 ani, intr'un oranel de lînga Brügge, Belgia. tele biografice ale tuturor Românilor benaten! ", cari
Nsscut din parint! evangelic!, dupe terminarea li- aü contribuit ni contribue la luminarea poporulu!
ceulul, a trecut in seminarul evangelic din Mont - banatean. Idea e originala si speram ca multi
Auban, ma! apo! la universitatea din Berlin. Stabi- se vor grabi sa 'ntinda mina de ajutor bravilor
lindu-se In Paris, e in curind nevoit sa fuga din patriot! local!. O astfel de lucrare, facuta cu o lead
Franta, fiind si el dintre ce! ce se opusers lo- de obiectivitate si munca, va fi de mare folos pen -
vituri! de stat a lu! Napoleon III. (1852.) In ras- tru istoricil literar! si cultural!. SA speram ca ta-
timp de 6 an! cutriers Anglia, Statele- Unite, Ame- mierile personale, cam obiclnuite la no!, vor fi in-
rica centrals si se stabilente, pentru citva timp, in locuite cu o expunere cumpatata a faptelor si me-
Granada noun, America de Sud. Rechiemat la Pa- ritelor fiecaruia din ce! ce vor intra in acest Pan -
ris, publics in Revue des deux Mondes" ni teon. Nu vor lipsi de sigur nic! caracterizarile epo-
Tour du Monde" impresiile si cercetsrile din celor in car! aü muncit barbatif luminat! din Banat.
acest! an! de pribegie. Dupa proclamarea republi- Panteonul, astfel alçatuit, ar fi o oglinda credincioasa
ceT (1870) si csderea Parisulul, trece si el in ta- a intrege! activiteft culturale ni artistice din Banat,
bAra comunarzilor. Miscarea for înss e frfnta de precum si a meritelor lui pentru intreg neamul ro-
trupele guvernulul, Reclus ajunge prisonier, e con- mânesc.
damnat sa fie deportat la Caledonia-noua, dar la $TIRI ARTISTICE DIN ROMANIA. Dumineca
intervenirea ma! multor savant!, in rindul intîI Thiers, la 2 lulie n., s'a desvalit in gradina Ateneulu! din
guvernul il gratiaza, expulzindu -1 din Franta. Se Bucuresti, bustul lu! Traian Demetrescu, delica-
stabilente la Lugano, In Svitera, ni toata puterea tul poet care a scris frumoasele Sensitive ",
minti! sale geniale o pune in serviciul stiinteI geo- Intim ", Acuarele" s. a. Bustul s'a ridicat la ini-
grafice. La 1875 apare volumul I. din monumen- tiativa unu! alt poet, Radu D. Rosetti. Zilele

www.dacoromanica.ro
 290 LUCEAFARUL Nrul 13-14, 1905.

aceste se va intruni in Bucure$tT comitetùl pentru Vodä $i mo§nenii din Sularul"; Cronica lui Ureche
ridicarea unuT monument primuluT pictor român despre ocoalele iugaene"; Clog la o colectiune
loan Georgescu", ca sä judece asupra proiectelor ineditä de documente moldo-cimpulungene"; Or-
dine de succesiune in mogiile donative moldovene"
intrate la concurs. Comitetul a adunat deja juma- $i Anul dela Martie in Moldova".
tate din suma trebuincioasä la ridicarea acestuT Istoric de valoare §i cel mai bun cunoscätor al ve-
monument. chilor institutiuni de statromâne$ti, dr. Popovict afost
$i autor de versuri ginga§e, publicate sub pseudo-
t Dr. GEORGE POPOVICI, bucovineanul nimul T. Ròbeanu in Convorbiri literare" pe aniT
mîndru, care prin discursurile sale politice de-o 1887-1892.
îndräsnealä impunätoare §i o logica impecabilä, Dr. George Popovici a murit, .. . dar va trai, de-a-
rostite in ca- pururl, in aducerea aminte a celor cari 1=aü
mera impe- cunoscut §i, cunoscindu-I, I-aü iubit.
rialä din Vi-
ena, î§T ci§-
tigase nume DÁRI DE SAMA I NOTITE BIBLIO6ARFICE.
neperitor $i
î§l deschise Isidor Budu, Din Fiori, München 1905.
calea ce a- Cine cunogte ciripirile de multeorT drägäla$e ale
veasä-Iducä pseudonimului Isis, din multele $i nenumäratele ziare
spre un vii- $i reviste, va cunoa$te pe autorul acestuT volum.
tor strälucit, Reproducem cîteva din aceste petale, a$a cum s'aü
s'a stîns desfäcut din florile de pe malul bälaiuluT Isar ..."
In puterea
virstei in strä Seara.
inT, departe Se lasa ceatä peste tirg fIIameï.
de tara sa. De- 'nvälue palate,
in lupta Se lasa ceatä, $i In mal, Du-te mama, du-te,
pentru fntru-
Incet Isarul bate. i sä umbli 'n plin,
Spre searä merg de il ascult i sä scriT, mamma,
parea vise- in pämint strain".
lor sale cu- Cum cinta el cu vrajä ;
rate, prea se De cîteori, Isar bälai,
N'am stat noldoide strajä... i -a ramas sä plingä
depärtase de ingurä 'n ciardac;
realitatea ri- Cîntec. Pe cind plinge mama
gida, el, Dr. George Popovici. Eü cä rid mä fac.
§i Mi -e dor, de tîrgul meü
suflet cinstit, inimä simtitoare de poet, nu s'a putut Mi -e dor,
descurca in lumea aceasta de desarmoniT, decît De preajma case! noastre, Rätäcit -am vreme
punîndulT capät vietiT, la 26 lulie n. Perdem in el Mi -e dor de -acasä dela noi, Pe -al lumi! talaz,
un bärbat luminat, care era chiemat sä faca nea- De nuciT ruginitf de plot, lar duren §i lacrimi
muluT românesc $i mal mare falä, decit putuse Perduti in zärT albastre. Nu mi -aú dat rägaz .. .
face pînä acum. AT vrea sä -1 väd
$i 'n umbra lor Az!, mä 'ntorc acasä
Dr. George Popovici s'a näscut la 20 Noembre O clipä -aO vrea macar, Slab $i 'mbätrinit...
1864 in CernäutT. E fiul preotuluT Eusebiü Popo- Vislnd in noptT tirzil de vara, PrimeOe -mä, mama,
vid, profesor la facultatea de teologie din ace! Din neguri dese sä -m! apara Caci sint ostenit !
ora$. A studiat dreptul $i filozofia la universitätile Copiläria, iar.
din CernäutT $i Innsbruck, dobîndind, cu mare suc- »Mercure de France", una dintre cele mai mai bune
ces, gradui de doctor in drept. Tinär încä, dr. räspindite reviste franceze, (Paris, Rue de Condé
PopovicT a luat parte la luptele politice din Bu- 26) In ani! din urmä a inceput sä dea deosebitä aten -
covina. Ales deputat (1897) in parlamentul austriac,
aproape cu unanimitatea voturilor, a fost unul fiune mi$cäriT literare $i culturale româneOT. DI
dintre ceT mal distin$T oratori ai parlamentuluT. La Marcel Montandon, un bun cunoscätor al limbi! li-
1901 se stabile§te in Bucure§ti $i se consacra cu teraturi! româneOl, sub titlul de Scrisorl româneOT ",
totul cercetärilor pe terenul dreptuluT istoric. Dupa tot la tre! lunl, publica dar! de sama asupra publica -
lungi $i foarte minutioase cercetärT prin archivele .tiilor române$tI ma! de valoare. (1905: nrele 187 $i 193)
din Bucure§tT sträinätate, lucra la un studiü Cum Insä nu -T staü la dispozitie toate publicatiile ro-
asupra dreptuluT vechiü român. O opera funda- mâneOl, aceste dar! de sama numal in parte reoglin-
mentalä era sä fie aceastä carte, menitä sä vor- desc adevärata noasträ mi$care literarä. Dl Marcel
biascä pururea de marele säú talent de scrutare Montandon, (München, Biedersteinerstrasse 110Ia) prin
istoricä . . . $i avea sä-i serviascä de titlu pentru
obtinerea unel catedre de istoria dreptuluT român revista noasträ se adreseazä, prin urmare, autorilor
la universitatea din Bucure§tT, catedra anume creata român! cu rugämintea, sä -! trimitä publicatiile lor, fa-
in primävara afta, pentru el. cîndu -I astfel cu putintä sä prezinte miilor de cititor!
Academia. romana, in sesiunea din urmä, räs- a! reviste! franceze o icoanä complectä a vieti! noastre
plätind activitatea sa neobositä, fl alese de mem- culturale $i literare. Mercure de France" publica
bru corespondent, pentru urmätoarele lucrärT: MihaT de astfel scrisorl despre mi §carea literarä a tuturor po-

www.dacoromanica.ro
 Nrul 13-14, 1905. L UCEAFÄRUL 291

poarelor, apoT studi] literare, romane, poeziT, cronici M. Eminescu : ScrierT politice $i literare vol. I. (1870
politice $. a. Un numär (volum de 160 pp.) costa 1 fr 1877). Cu o prefatä de Ion Scurtu. Bucure$tT,
50 banT. Inst. Minerva ". 450 pp. Pretul 3 lei 50 b.
Virgil Onitiu, Carte de cetire pentru cl. I. $i 11. Aurel Scurtu : CAlAuza statiunilor balneare $i clima -
gimnazialä. Ed. LibrärieT Ciurcu, Braf }ov, 1905. Pretul terice din RomAnia. BucurestT, Inst. Minerva ". 224
3 cor. Alegerea bucätilor e destul de fericitä $i notele pp. Pretul 2 lei 50 b.
esplicative bogate. In prefatä cetim : Intrebärile se vor Ion Gorun : Taina a sasea. Bucure$t!, Inst.
räspunde de elevi... ", care nu e constructie románeascä. Minerva ". 288 pp. 80 /o. Pretul 1 leü 50 b.
Intro carte de cetire, care e chematä sä învete pe C. Negruzzi : Opere complete, vol. I.: Proza.
elevi româneste, astfel de greselT sint de neiertat. BucurestT, Inst. Minerva ". 376 pp. 80 /o. Pretul 1 leü
Päcat cä sta desfiintat rubrica : Sä ne lndreptäm 50 banT.
limba" I loan I. Läpedatu; Efecte publice. Retipärire din
Dr. Victor Oni$or, Legale gräniterilor näsäudeni Rev. economicA", Sibiiü, 1905. 64 pp. 80 /o mare.
despre administrarea pädurilor, regularea proprietäti!, Pretul 1 cor. Bro$ura, scrisä mal ales pentru nespecia-
contractul din 1872 si pacea judecätoreascä din 1890, listT, trateazä despre desvoltarea $i impärtirea efecte-
cu ordonantele de executare $i esplicärT. Bistrita, 1905. lor publice, despre imprumuturile de stat, scrisurile
Pretul 80 banT. fonciare s. a.
Dr. I. Beil, Dr. V. Bologa $i Dr. I. Borcia, Vasile POSTA REDACTIEI.
Alexandra, Biografia poetuluT poezia lui patrioticä.
EpicaluT Alexandri. Teatrul luTAlexandri. Conferente S. D. Tirnava" are strofe frumoase, dar ni -c frica ca stapiniril n'o
55 -1 placa... Din poveste" nu e clara si are defecte de versificatie.
tinute la despärtämîntul Sibiiü al AsociatiuniT. Dintre P. D. Poeziile N'aflu pace $i ragaz ", L'asfintit" gi Farmecul
ele se remarcä cea din urmä : Teatrul lui Alexandri de noptil de vara" sint tele cu privire la motive sa t versificare ". Fiind
dr. Borcia, care a utilizat cu multa pricepere datele inginer poate ti -ar reugi mal bine o oda la regula de tref sau o
privitoare la subiect $i a reu$it sä prezinte un studiu epopee a unghiurilor congruente.
complet $i serios, nu prea obicinuit la astfel de con- Pace: Visul albastriü al firet
Peste toate se agterne
ferente. cucernic imf potoale
buciumarile -ml eterne .. .
Dr. Elie Miron Cristea : Iconografia $i întocmirile Ne pare nespus de rah ca toate straduintele dtale nu pot avea
din internul BisericiT räsäritene. Sibiiü, Tip. arhidie- alt rezultat.
cesanä. 300 pp. 80 /o mare, cu numäroase ilustratiunT.
N Iorga : GindurT sfaturi ale unuT om ca oricare APARE: ABONAMENTUL:
altul. Bucurestf, Inst. Minerva ". 256 pp. 40/o mic. La 1 si 15 a fiecarel luna, stil v. Editiade lux: 20 cor. la an
Pentru strainatate : 25
Pretul 1 leü 50 b. Pretul acestuf numar 1 coroana, Editia simppla: 12
Pentru Romania 1 leu 25 ban!. Pe lumatate de an 6
N. Iorga : Istoria Românilor in chipurT icoane. Pentru strainatate : 16 la an
Bucure$tT, Inst. Minerva ". 352 pp. Pretul 2 lei 50 b.
N. lorga : Neamul RomAnesc din Bucovina. Bu- Redactia Administratia:
cure$tT, Inst. Minerva ". 254 pp. Pretul 2 lei 50 b. 117., Strada Zöldfa,r,ilr. 7.
$t. O. losif : Din zile marl, poem istoric. Bucu-
Red: resp.: MINAI STAN.
re$t1, Inst. Minerva ". 180 pp. Pretul 2 lei.

ARDELEANA
Institut de credit $i economia, Societate pe actia. Sediul Orästie, casete
MIEN propria. FondatA la 1885. Capital social: 500,000 cor. Fonduri: 400 de
Iniï coroane. Starea depunerilor: peste 2.400,000 cor. Prime$te :
Depuneri spre fructificare, dela particular cu 4 °/o
Darea de venit dupá interese o solvente institutul separat.
Depunera $i ridicära fäcute prin pqtä se efectuesc cu întoarcerea postei.

www.dacoromanica.ro
Cr In Institutul nostru tipografic
pärut:
FRAGMENTE
l'RIVITOARE LA

ISTORIA BISERICIÌ RHINE

DE

( I NICOLAE DOBRESCU.
Pretul cor. 25 ban!, plus 10 ban!
1
Primul institut

(/`
porto. (Pentru Romania 1 leü 50 ban!)
de chemigraiie.
De vinzare la adminis- Esecutá cliltee In
tra(ia noastrii. ln Bucu-
aroma, $i %inc,: pe
` (Calea Victoriei 37.) ¡
resti la LEON ALCALAY:
ling garantie 0 pre-
L
".
turf moderate.
13u0 apes t viii. Szentki rátyi-u tcza 13

`n'
Pentru execuie pompoasá, máiastrá *i de gust
Expozitia regnicolarä` dela 1885 si expozi(ia milenarä dele 1896
III din Budapesta o din Budapesta.

IH TOTI'
S «AVflRA
Ni -a distins cu medalia mare al expozif ieï si alte medal% Cel mai vechiü institut din Ungaria,

IFurnisor al associatiei bisericesti centrale din Budapesta si celor ma! multe din pronvincie
Budapesta, IV. Str. Molnár nrul 11. Palatul Clubuluï catholic"
4
NI recomandä institutul
WI artistic aranjat dupä cel mail
Aurituri argintárii aurite
Pâhare, ciboriü, cädelniie $i cuti! de
practic sistem si conform cerinie- tämîie, lamp! de altar, lustre, cande-
lor celor mai moderne, proväzut labre de pärete, mina si altar, crud
cu toate lucrurile trebuincioase la de altar si mînä, bedernite, arto -
aranjarea une! biserici $i a comu- clasii, ripide $i chivote. etc. Se an-
nelor bisericesti. Pelingä preiuri gajeazä la exececutarea de iconos-
moderate, are in depozit : tase, altare, tabernacule
Feloane brodate simplu Chipuri de altar, dupä
gi mal bogat, haine de diacon, ori ce model, plascentie to ori
sacos, stiharion, omofoare marl ce stil. FabricA, pe bazA de pro -
gi mici, fece de altar g. a., lucrate specte gi planuri artistice, cu
constieniios, din pînzâ de Rumburg preturi moderate, prapore $i stea-
cu dantele engleze si de Bruxelles. gur! bisericesti funebre.
Depozit mare de haine bisericesti brodate. Primeste si executA brodarea din nod de haine
vechi, indreptarea lor, aurirea de obiecte de bronz, restaurarea de icoane bisericesti s! de
L_____rame, toate pelingä preiuri moderate. Prospecte, planuri si desemnuri, se trimit prin postä.
`J
CU TIPARIUL INSTIT. TIPOGRAFIC -c $I DE EDITURA LUCEAFARUL"

www.dacoromanica.ro