Sunteți pe pagina 1din 46

WILLIAM H.

URBAN

THE „DRAW – A - PERSON” CATALOGUE


FOR INTERPRETATIVE ANALYSIS
ED. II 1967
CUPRINS:
- INTRODUCERE
- CADRUL ISTORIC
- ADMINISTRAREA PROBEI
- INTERPRETAREA PROBEI
- RAPORTUL FINAL
- PRECAUŢII NECESARE
- CATALOGUL DAP
- ANEXĂ – PROTOCOLUL , RAPORTUL INTERPRETATIV

INTRODUCERE
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea tehnicii proiective Desenul omului. Ca atare, furnizează clinicianului,
practicianului categorii de clasificare variate şi ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de specialişti în DAP. Este o compilaţie a unor
materiale importante, organizată pentru uzul imediat şi practic în interpretare probei DAP.
O mare parte din acest catalog derivă din lucrările lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover şi ale altor specialişti în
domeniul testelor proiective. Aranjamentul alfabetic derivă din lucrarea lui Jolles „Un catalog pentru interpretarea calitativă a probei HTP”.
Catalogul lui Jolles şi lucrarea lui Machover „Proiecţia personalităţii în desenul figurii umane” asigură cea mai mare parte din conţinutul
catalogului.

1
CADRUL ISTORIC
Observaţiile pertinente au putut întotdeauna să detecteze conotaţii emoţionale în lucrări de artă. Nu este surprinzător faptul că
numeroşi clinicieni au fost interesaţi în clasificarea şi validarea unor trăsături intuitive ale personalităţii artiştilor. Încă din 1885 Ebenezer Cooke
observă că desenele copiilor relevă caracteristici ale acestora de personalitate. Între 1900 şi 1915 două proiecte de cercetare internaţională au fost
iniţiate pentru a investiga desenele copiilor. S-au strâns materiale de la profesori şi clinicieni din mai multe ţări. Din nefericire, aceste studii nu
au fost completate, deşi unele descoperiri preliminare au fost comunicate.
În anii 20, Florence Goodenough a scris „Măsurarea inteligenţei prin desene”. Ea a arătat cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectuală
a copilului şi a creat o scală pentru aprecierea prin scor a desenelor pentru aflarea vârstei mentale. Goodenough a prevăzut o dezvoltare şi
utilizare pe mai departe a desenelor pentru studiul personalităţii, insight-ul ei s-a dovedit foarte serios.
Lucrările lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Machover şi alţii au lărgit cunoaşterea desenelor proiective. Mare parte din munca lor este
prezentată în formă concisă şi redusă la ipotezele interpretative din acest catalog. Asemenea materiale pot fi utilizate de aceia cu o cunoaştere de
fond a teoriilor dinamice ale personalităţii pentru a săpa în tainiţele interioare ale subiectului, adică a descoperi impulsurile negate, inacceptabile,
reprimate.

ADMINISTRAREA PROBEI
Administrarea probei DAP este extrem de simplă. Tot ceea ce se cere este un teanc de hârtie albă tip letter şi un creion bine ascuţit
negru, de plumb, nr. 2. Acestea sunt aşezate la îndemâna subiectului, astfel încât el poate alege o foaie de hârtie, o poate aşeza şi utiliza după cum
doreşte.
I se spune: „Vă rog faceţi desenul unei persoane.”
Ne este nevoie de alte indicaţii din moment ce scopul este să furnizăm subiectului o situaţie cât se poate de nestructurată. Întrebărilor puse
de subiect li se va răspunde : „Aceasta depinde de tine, poţi face cum vrei”.
DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica
bazală, atipică a personalităţii sale relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.
Se presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente, într-o anumită măsură, atât imaginea sa despre sinele real cât şi cea despre sinele ideal.
El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor etc.
În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului, înregistrând verbalizările spontane în cărticica de
protocol. Întregul comportament dezvăluit în timpul situaţiei de testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat. Conştientizarea totalităţii
personalităţii în interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor la testul DAP.
În timpul testării DAP subiectul poate fi prea ocupat de calităţile artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi asigurat că nu este vorba de
un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi artistice nu sunt luate în consideraţie când testul este interpretat. Se pare că cel mai bine este să se
explice subiectului curios că desenele DAP sunt folositoare în înţelegerea gândirii şi afectivităţii subiectului.

2
Este esenţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul său confidenţial şi locul său în procedura de rutină. Astfel
subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la text, desenând figuri schematice sau stilizate, sau refuzând în întregime testarea.
Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de sex opus. Examinatorul va avea grijă să evite
folosirea termenului „bărbat” sau „femeie”, permiţându-i subiectului să definească prima figură ca bărbat sau femeie. Ocazional, un subiect poate
pretinde că prima lui figură nu are sex. Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue cu un desen al sexuluii opus sau poate
considera prima figură ca fiind de orice sex doreşte el.
Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice, caricaturi sau desene stilizate se recomandă repeterea
testului până la desenarea unei figuri complete.
După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi marchează desenul pentru indicarea numelui
subiectului, vârstei, sexului, datei testării, şi ordinii desenelor.
Există varietăţi interesante de DAP. De exemplu, uneori e folositor să fie folosite două foi de hârtie cu indigo între ele, astfel încât să fie
făcută o copie a desenului original. Copia relevă clar ştersăturile şi permite examinatorului să întrebe subiectul dacă ar vrea să facă modificări în
desenul original. Asemenea schimbări indică zone de preocupare sau dificultăţi. Indivizii normali tind să facă schimbări care îmbunătăţesc
desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoanele anxioase tind să facă modificări care relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi
constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind, de obicei, să evite să se releve pe sine şi încearcă să devalorizeze situaţia de testare, desenând figuri
schematice sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e indicat să li se ceară să deseneze o figură completă.
Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale, evazivitatea să nu poată acoperi toate
defectele.
Este indicat să se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care ei au desenat figuri cărora le lipsesc detaliile
capului. Zona capului este cel mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social.
Alte variante DAP includ:
1. desenează o persoană în ploaie
2. desenează un animal
3. desenează un membru al unui grup minoritar
Totuşi aceste variaţii consumă timp şi adaugă puţin la standardul DAP.
INTERPRETAREA DAP
Interpretarea DAP apare unora ca dezamăgitor de simplă şi superficială, altora le pare a fi de o extremă dificultate şi
incomprehensibilă. Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt tinere sau bătrâne? Active sau
inactive? Flexibile sau rigide? Formale sau obişnuite? Masive sau mici? Vesele sau triste? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi
dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat

3
asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin desene implică proiecţia unor trăiri personale care inconştient ghidează
subiectul în a se descurca cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer chiar subiecţilor să descrie figurile pe care le-au desenat, folosind fraze cum ar fi:
„Aţi putea să-mi spuneţi de ce fel de persoane vă aminteşte acest desen?”
„Ce fel de persoană este el sau ea?”
„Faceţi o mică povestire despre această persoană”
Subiecţii mai naivi vor releva adesea date importante care-i privesc pe el însuşi în timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin
acestea validitatea clinică a DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele asigură puncte de plecare folositoare din care
examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângă aceasta ei permit examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale colegilor
săi cu care lucrează împreună şi cu cele ale subiectului de asemenea.
Urmând aceste faze iniţiale ale descrierii, examinatorul ar trebui să cerceteze 4 zone majore ale desenelor DAP:
1. Capul
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul
3. Trunchiul
4. Picioarele şi labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în
mod special prin haşurare, mărire sau negarea realizată prin omisiune? Unde a făcut subiectul ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt
slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte? Odată ce aceste zone de tratare neobişnuite au fost găsite, pot fi
puse pe listă ipotezele interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior, căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi utilizate pentru
analize ulterioare.
Se vor lua în considerare cele 4 zone majore menţionate mai sus:
Mai întâi este capul. Este sediul concepţiei despre sine sau al Eului. Se relaţionează perceptiv cu lumea exterioară. Ochii şi urechile
primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi interpretează aceste date şi asigură integrarea şi controlul intelectual asupra
sistemelor de răspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a agresivităţii, prieteniei şi a unor
emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este, de asemenea, acceptată sau respinsă sau ignorată, dragostea.
Astfel, de asemenea, este acceptată sau respinsă lumea altor fiinţe umane sau se ia o altă atitudine în raport cu ea. Aspiraţiile de strălucire pot fi
relevate în detalierea facială. Dispreţ, ură sau agresivitate profundă pot fi văzute în ochii întunecoşi, sfredelitori. Hitersensibilitate sau chiar
suspiciune pot fi văzute într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul poate să-i furnizeze examinatorului înţelegerea cea mai validă asupra
interacţiunii subiectului cu alţii ca şi a concepţiei despre sine.
O a doua unitate alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se combină pentru a forma o unitate funcţională capabilă să execute
comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi observate mărimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate

4
şi semnele conflictuale în interiorul acestei unităţi funcţionale. Desenează subiectul figurile cerând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Cum
este puterea fizică a figurilor faţă de puterea fizică a subiectului?
În al treilea rând este torsul sau trunchiul? Trunchiul indică trăsături de putere similară celei a braţelor, umerilor şi pieptului. Aici,
îmbrăcămintea acoperă corpul şi este importantă simbolic ca faţadă sau frontispiciu, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută
sublinierea liniei mediane la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise
sau accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrăcate rigid, formal. Indicatori ai constrângerii şi controlului sunt
cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie impulsurile asociate în mod simbolic cu trunchiul.
În al patrulea rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, auto-mişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva
care desenează picioare lungi arată tendinţe de autonomie. O figură echilibrată sau care se clatină arată stabilitate, respectiv, instabilitate
emoţională. Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti, picioarele sunt indicatorul
masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte masculinitatea. La figurile feminine, picioarele indică preocupările sexuale.
Interacţiunea celor 4 zone este esenţială. Discrepanţele de interpretare între diferitele zone corporale trebuie să fie rezolvate. În acest
moment, examinatorul ia în considerare mediul subiectului, structura lui familială, nemulţumirile lui principale, descrierea desenelor şi
comentariile spontane. Ajută punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările sale cu ipotezele selectate din
figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce se observă detaliile tratarea detaliilor şi a semnificaţiilor ordonate
în catalog. Integrarea cu grijă a ipotezelor într-un tablou total al personalităţii este absolut necesară. Sinteza este cea mai dificilă fază a examinării
şi interpretării.

Raport final
Raportul final al descoperirilor DAP include următoarele:
1. Descrierea situaţiilor de testare şi a reacţiilor subiectului la testare.
2. Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de D.A.P. A fost temător, dornic, vorbăreţ, auto-revelator? Liniştit, metodic, impulsiv? A
căutat să fie asigurat, a cerut el alte îndrumări? A fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor? A încercat să facă plăcere
evaluatorului? A fost iscoditor? Cât de mult a durat proba? A întrebat de timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă examinatorul?
3. Impresia generală oferită de figurile desenate.
4. Testarea diferenţială a figurilor masculine şi feminine. Sexul desenat întâi? Sexul mai atrăgător? Sexul mai activ? Sexul cu o dispoziţie
mai bună? Diferenţe în profiluri, mărime sau plasare. Sexul cu care se identifică subiectul. Sexul pe care subiectul îl detaliază mai bine,
sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict.
5. Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog.
6. Rezumat.
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută, comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe
cât posibil în tabloul final al personalităţii integrate care se realizează.

5
Câteva cuvinte de precauţie
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie făcută fără aprecierea şi utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al
subiectului. Interpretările care contrastează cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute cu grijă în rezervă până sunt verificate sau nu sunt
verificate. De evidenţă sau de comportamente prezente sau viitoare sau din testări ulterioare.
Deşi DAP furnizează o pătrundere considerabilă în structura personalităţii şi în zonele ce vizează fizicul, nu poate prezice cu acurateţe
viitorul din moment ce nu pot fi precizate şi controlate toate circumstanţele care implică subiectul. Dacă un clinician are rezultate rezonabile
furnizate de evenimente, el poate ghici inteligent acte şi întâmplări viitoare. Asemenea ghiciri pot totuşi să altereze comportamentul unui
clinician astfel încât va fi a probabilitate crescută sau scăzută ca un subiect să se manifeste conform expectaţiilor clinicianului. Această situaţie
este similară cu cea a băiatului căruia i se spune că e băiat rău. Ajungând să creadă acest lucru, el va opera pe baza acestei credinţe cu rezultate
dezastruoase.
Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil ca acesta să fie utilizat pentru a categorisi indivizii sau pentru a prezice
dificultăţi viitoare dacă datele clinice şi istorice nu dau o bază puternică descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii
prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a funcţiona ca un membru productiv, acceptabil din
punct de vedere social, de membru al comunităţii şi al familiei. Expresii bizare şi radical diferite ale gândurilor şi trăirilor pot fi descoperite dar
controalele asupra inabilităţilor aparente pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptării unui subiect.
Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi amintească că descoperirile şi concluziile, oricât de clare ar părea, ele nu
sunt adesea acceptabile pentru pacienţi şi în consecinţă au un efect limitat. Forţând intuiţii sau informaţii inacceptabile asupra pacientului, chiar
într-un mod prietenos şi cu cele mai bune intenţii, cei care se străduiesc să păstreze asemenea intuiţii şi materiale ascunse, înseamnă a căuta
dezastrul atât pentru pacient cât şi pentru clinician. O calitate importantă a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în
mod obiectiv şi de a suspenda aprecierea. Când interpretările sunt necesare, prezentarea lor trebuie să fie discretă, respectuoasă şi sinceră, mai
degrabă decât spectaculoasă.
Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihoterapeutice (mai mult sau mai puţin); totuşi aceştia funcţionează deoarece au de asemenea
elemente care le contrabalansează, comportamente compensatorii, mecanisme idiosincretice de adaptare. Astfel, este importantă luarea în
considerare puterea şi modurile de adaptare adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor care menţin autonomia funcţională. Dispreţul faţă de
slăbiciunile celorlalţi indică deseori slăbiciunea celui care dispreţuieşte.

6
CATALOGUL INTERPRETATIV
ANORMALITATEA este indicată de (vezi şi INDICATORII DE ALARMĂ):
1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetă - figură);
2. Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei;
3. Tratare suprasimbolică a fizionomiei
4. Tratare proastă (rea) a fizionomiei
5. Organele interne văzute prin corp
6. Tensiune excesivă, haşurări, linii apăsate
7. Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului

ACŢIUNE vezi şi MIŞCARE:


1. Figură (siluetă) în mişcare - femei exhibiţioniste, care pozează, desenate adesea de adolescenţi cu aspiraţii de strălucire
2. Siluetă activă - băieţi preadolescenţi, indivizii hiperactivi, desenată ocazional de indivizii liniştiţi, cu dorinţă accentuată de putere
3. Nivel scăzut de activitate – neurotici rigid constrânşi ; indivizi deprimaţi; psihotici neacuţi; obezi
4. Mişcare blocată – schizofreni; persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau activitatea sexuală
5. Caracteristici corporale rigide – persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate fiziologic; catatonici; paranoizi;
nevrotici constrânşi care sunt obsesiv-compulsivi.
6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea mediului – comportare normală cu lumea, în manieră stabilă,
realistă.
7. Tratare diferenţiată a acţiunii – băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai preocupate cu înfăţişarea. De la băieţi se
aşteaptă să fie puternici, plini de succes, activi în sporturi şi afaceri; de la fete se aşteaptă să fie liniştite verbal şi active social mai degrabă
decât să depună eforturi fizice

AGRESIUNE
1. Degete – gheare – ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume.
2. Siluetă cu ochi închişi la culoare şi străpungători – conştiinţă ostilă şi suspiciune faţă de lume, găsită la paranoici.
3. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare – poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi /sau pentru
stabilirea individualităţii.
4. Nas turtit – agresiune, probabil agresiunea a fost pedepsită în tinereţe şi nu mai este accesibilă pentru moment.
5. Nări accentuate – furie primitivă, nesofisticată.
6. Mâini înmănuşate, ascunse sau tăiate – control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile, agresive

7
7. Pumni strânşi – pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia
8. Păr foarte haşurat – agresiune şi furie profundă; poate fi şi indice al unei sexualităţi abundente

ALCOOLICII se identifică prin:


1. Oralitate – este accentuată; de obicei indică dependenţa orală (vezi şi DEPENDENŢA, LINIILE MEDIENE, BUZUNARE)
2. Trăsături depresive – indicate în special al activităţii.
3. Trăsături faciale confuze – slabă putere a Eului
4. Indicatori ai unui conflict sexual – vezi şi LABELE PICIOARELOR, PĂR, NAS

INDICATORI ANATOMICI
Aceştia nu se referă la figuri subliniate ci la figuri cu trăsături anatomice clar indicate. De obicei aceştia sunt indicatori patogenici, dar se
întâlnesc în cazuri rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie combinat cu tensiune şi ostilitate. În unele cazuri este vorba de o
tachinare sau sfidare a examinatorului cu încercări de reducere a examinării la o absurditate astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare.
1. Indici anatomici – schizofreni cronici reprimaţi; ocazional indivizi maniaci activi
2. Indici costali – de obicei nu sunt consideraţi patologici; indică probabil un accent de putere şi frumuseţe la subiecţii masculi.
3. Linii schiţate la piept sau centura pelviană – arată rigiditate; pot să apară la femei de vârstă mijlocie ce prezintă involuţie şi care sunt
forţate să-şi reconsidere rolul lor sexual şi atracţia pe care o prezintă pentru subiecţi masculi; pot apare la adolescente preocupate de rolul
feminin.
4. Organe genitale la o siluetă nudă – pot fi desenate de studenţi la arte plastice datorită antrenamentului şi /sau interesului; persoane în
cure psihanalitică, indică interes curent; adolescenţi cu preocupări sexuale şi cu curiozitate; schizofreni regresaţi la nivele scăzute, mai
puţin controlate de dezvoltare emoţională.

BRAŢE
Tipic, braţele sunt instrumente pentru: a) „mânuirea” lumii; b) respingerea altora c) căutarea celorlalţi, deschidere la ceilalţi, d) împingerea
altora, e) atragerea altora mai aproape f) exprimarea furiei, g) apărarea propriului Eu, h) obţinerea a ceea ce se vrea, i) a face dragoste, j)
autoerotism, Braţele indică sentimente şi dorinţă de putere sau slăbiciune.
1. Omise – poate indica fie o scăpare din vedere uzuală; poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea;
poate indica depresia schizofrenică cu o retragere activă faţă de oameni şi obiecte; negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea chiar
simbolic
2. Tratarea conflictului – se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea sau modul de a face faţă mediului.
Dorinţă de putere; ostilitate şi / sau sexualizate
3. Scurte – lipsa ambiţiei; se simte slab şi care se dă bătut în faţa vieţii

8
4. Slabe, subţiri – sentimente de slăbiciune şi inutilitate; trăire puternică a lipsei de realizare
5. Ca aripile – contact slab, schizoid cu ceilalţi
6. Îndoite - respingerea lumii; îndepărtarea lumii şi a oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii; control rigid asupra manifestării violente
a impulsurilor
7. La spate – trăiri de culpă şi dorinţa de a ascunde mâinile.
8. Mult haşurate – indică uneori un sentiment al pedepsirii
9. Larg deschise – dorinţa de putere este importantă, accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier
10. Accentuarea bicepşilor – dorinţe fizice; poate apare, la figuri masculine desenate de femei care manifestă „protest masculin”;
homosexuali; adolescenţi masculi
11. Lungi - ambiţios şi doritor de succes; cere dreptate şi atenţie
12. Prea lungi – ambiţie drept compensare pentru sentimentele de inadacvare
13. Deschise către mediu – căutând afecţiune şi interacţiune socială
14. Direcţie şi fluenţă a liniilor braţelor – indică grade de extensie în mediu
15. Mai mari la mâini decât la umăr – tind să indice lipsa autocontrolului şi /sau tendinţa de a fi impulsiv
16. Extinse în afară – subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat

ECHILIBRUL subiectului indicat prin:


1. Echilibrul figurii, siluetei – legat de trăirile subiectului de echilibru mintal
2. Armonie, simetrie, proporţie – indică gradul de armonie mintală sau de conflict intrapsihic.

LINIA BAZALĂ (vezi LINIA SOLULUI)


Discuţie: Subiectul are nevoie de suport. Astfel, el desenează linia de jos pe care stau siluetele desenate.

BARBA
Discuţie : Părul şi barba simbolizau încă din cele mai vechi timpuri virilitatea, puterea, bărbăţia.
1. De ţap – simbol al virilităţii, indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod neobişnuit; poate indica elemente artistice,
antisociale, schizoide; dacă e prea haşurată, indică suprapreocupare pentru virilitate; poate să apară la adolescenţi, homosexuali, bătrâni
masculi şi la unii paranoici.
2. Mult haşurată – dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea.
3. Barbă – substitut falic, indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii; simbolul statutului; simbolul puterii

9
FESE
1. Accentuate de haşuri, mărime sau ştersături - pot indica fixaţia la stadiul anal, împreună cu imaturitatea psihosexuală rezultantă;
posibilă homosexualitate

BURTA
Atât mâncarea cât şi copiii sunt purtaţi în burtă.
1. Largă, mare, destinsă - tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi.; poate
indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute de rolurile prezente; poate indica dorinţa lacomă de a lua cât mai
mult posibil ; tipic în desenele copiilor
2. Stomac gol sau lipsa stomacului – indicator bizar, poate arăta vid schizofrenic, dezintegrare

CORDON - (vezi şi LINIA TALIEI)


Tradiţional, cordonul, din moment ce separă cele două jumătăţi de sus şi de jos ale corpului, simbolizează controlul. Simbolic, cordonul
separă partea de sus sau a controlului intelectual de partea de jos sau a expresiei sexuale a corpului. Cordonul deţine un loc pentru portofel, arme
sau alte simboluri ale puterii sau autorităţii.
1. Mult haşurat – preocupare pentru controlul senzualităţii.
2. Absenţa cordonului – nu e obişnuită, fluiditate, exprimarea uşoară a emoţiilor. Dacă nu există indicii contrare, absenţa unui cordon
indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii.

SÂNI
Tradiţional, sânul asigură laptele dădător de viaţă, simbol al mamei şi al obţinerii obiectelor de la mamă. Sânul este asociat cu
dependenţa; mai degrabă a lua decât a da.
1. Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată – dependent, imatur, individ care se caută pe sine.
2. Femeie maternă, cu bust mare – desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în cămine în care au fost dominate
sau supraprotejate de mame sau surogate de mame.
3. Mici – pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii; dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica
respingerea sexualităţii feminine; pot indica sentimentul respingerii de către mamă; pot indica teama de sexualitate feminină matură.
4. Joşi, căzuţi - masculi care depind de mamă, care nu se pot desprinde de „şorţ”.
5. Accentuare a sânilor şi pelvisului – de către femei, indică identificarea puternică cu imaginea maternă productivă, dominantă;
de către bărbaţi – indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a dragostei şi aprobării.
6. Înalţi şi fermi - siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale tinere – poate indica respingerea unei sexualităţi feminine mai
mature pentru o iubire „liberă”, băieţoasă, egală cu a bărbaţilor.

10
NASTURII
Nasturii au importanţă în momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă la copii. Îi este necesară copilului o maturitate psihică
considerabilă pentru a-şi dezvolta controalele motoare grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este forţat să
depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile sfincteriene.
1. Sub linia mediană - poate indica dependenţa continuă faţă de mamă sau regresie la dependenţă orală; poate indica preocupări
egocentrice, somatice; poate indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi dependenţa faţă de autoritate.
2. Accentuare – dependenţă, imaturitate, inadecvare
3. La manşete – detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă, formală asupra controlului.

ŞAPCA
Poate indica imaturitate; poate fi o încercare de mascare a sexualităţii.

DESENELE COPIILOR SUNT CARACTERIZATE PRIN:


1. Cap – mare
2. Mâini – slabe
3. Gura – apare cronologic timpuriu, e accentuată pentru a indica dependenţa orală, trebuinţa de dragoste, afecţiune şi recunoaştere.
4. Accentuare orală – e normală la copiii mici
5. Linie curbă cu capetele ridicate drept gură – dorinţa de a câştiga aprobarea de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie
6. Ochi care nu văd – sunt obişnuiţi, semn de dependenţă, emoţionalitate superficială, lipsă de discriminare
7. Transparenţe – sunt obişnuite
8. Siluete asemănătoare cu păianjenii - de aşteptat între 3 şi 4 ani, vârsta cronologică
9. Degetele – de obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale, indică inabilitatea de a se descurca cu mediul
10. Îmbrăcăminte – este inexistentă sau uşoară
11. Activitate – este obişnuită, indică hiperactivitatea copiilor mici

BĂRBIA
Tradiţional, bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă şi supunere
1. Puternic proiectată – dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă, de obicei în situaţii sociale
2. Slabă – elemente de slăbiciune, mai ales în situaţii sociale
3. Despicată – nevoia şi hotărârea de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse

11
ÎMBRĂCĂMINTE
Îmbrăcămintea de pe siluete indică nivelurile de suprafaţă ale personalităţii
1. Îmbrăcămintea desenată - de obicei este neprelucrată, vagă sau cu reprezentări simbolice
2. Prea îmbrăcat – narcisist în îmbracăminte; îmbrăcămintea este folosită pentru ademenirea socială sau sexuală
3. Prea puţin îmbrăcat – narcisist, absorbit de sine, introvert, preocupat excesiv de dezvoltarea corporală, tinde să prefere fantasme unor
întâlniri sociale.
4. Nesiguranţă dacă trebuie sau nu să îmbrace – poate indica că subiectul este tulburat de o puternică conştienţizare corporală
5. Bijuterii – combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului, indicaţii de strălucire, arată adaptarea psihopată la femei tinere. E o
ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale îmbrăcăminţii sunt accentuate.

CLOWN
1. Înceacarea de a reduce teatarea la absurd
2. Încercarea de a reduce ompulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive
3. Poate avea tendinţe exchibiţioniste
4. Poate face pe clownul cu ceilalţi
5. Inteligenţa şi creativitatea este peste medie

GULER
1. Înalt, scrobit - atitudine de înălţime ce accentuează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice
2. Accentuat - poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mintal, având ca rezultat căutarea de către subiect a
refugiului în fantasme de autoapreciere; control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau
ostilitate.

CONFLICT

Indicatori cele mai frecvente zone ipoteze - preocupări în leg cu:


1. haşurare mâini adecvarea
2. omisiuni braţe adecvarea
3. ştersături picioare autonomia şi sexualitatea
4. linii
frânte sexualitatea şi autonomia
tremurate sexualitatea, la picioare, cu autonomia

12
zimţate linia gâtului controlul
5. asimetrie linia taliei controlul
urechi pericolele exterioare
ochi pericolele exterioare

CONSECVENŢA (CONSISTENŢA) ÎN TRATAREA FIGURII (SILUETEI)

1. bună – arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului


2. extremă – poate indica caracterul plat al afectului şi conformare rigidă
3. slabă – poate indica impulsivitate, dezintegrarea Eului, deficienţă mintală, organicitate

COROANĂ
Este rareori desenată: Simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea.

DIFORMITĂŢI
Apar tipic în zone de difomitate reală prezentă şi trecută. Relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca deformată.

DELINCVENŢI caracterizaţi prin:

1. soldaţi sau cow-boy – dorinţa de putere şi forţă


2. simboluri ale agresiunii – puşti, cuţite, bastoane, beţe
3. accent pe mărime şi forţă: mărimea crescută a corpului indică dorinţa de control intelectual

DEPENDENŢA – indicatori:
1. accent pe linia mediană; în special nasturii în josul liniei de mijloc sau în josul corpului
2. gură concavă, receptivă oral – se întâlneşte la persoanele pasive receptive, care pot deveni parazite şi care cer atenţie, iubire, aprobare
3. figură mare, dominatoare – la bărbaţii dependenţi de mamă, supraprotejaţi, care se simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de
femei puternice
4. ochi goi, care nu văd – semn de dependenţă şi emotivitate superficială
5. mâini şi braţe slabe – inabilitate în adaptarea la mediu
6. accentuarea buzunarelor – persoană dependentă, receptivă
7. trăsături faciale infantile, tinereşti – respingerea responsabilităţii

13
DEPRESIA
1. accentuarea orală – obişnuită
2. nivel scăzut de activitate
3. figură aplecată
4. expresie facială acră
5. frunte încreţită
6. rezistenţă în desenarea corpului, labelor picioarelor – nivel coborât de activitate; preocupări în legătură cu autonomia; neacceptarea
impulsurilor fizice; lipsă de energie; lipsă de entuziasm
7. conflict la nas şi la picior – preocupări în legătură cu sexualitatea
8. ochi care nu văd – incapacitatea abordării adaptării la lume
9. braţe şi mâini omise – trăiri profunde de inadecvare
10. corp destins şi cu o formă proastă – trăire de dezintegrare fizică
11. detaliere săracă
12. picioarele şi labele picioarelor desenate la început
13. păr nehaşurat

DETALIERE
Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare investiţie de energie libidinală din partea subiectului.
1. Expresivă : obsesivi-compulsivi care trebuie să structureze cu grijă o situaţie astfel ca dorinţele reprimate să nu scape de sub controalele
lor obsesive
2. Lipsa lor completă – persoane sever tulburate şi deprimate dau doar contururi simple, figurile exprimă trăiri slabe, goale, aşa cum sunt
trăite de indivizi
3. Detalii puţine – obişnuite la copii, deficienţi mintal , depresivi, organici, normali evazivi
4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate – impulsivi - detalii amănunţite, multe ştersături din moment ce sunt suprapreocupaţi
cu structurarea fiecărei situaţii, ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact aşa cum trebuie; paranoizi – detaliază excesiv ochii şi
urechile; suprastilizează părul, sunt preocupaţi de influenţele presupus ostile asupra lor, sunt compulsiv preocupaţi de sexualitate din
moment ce a iubi înseamnă pentru ei să-şi coboare apărările împotriva durerii; adulţi inteligenţi – include mai multe detalii de tip
consecvent, bine proporţionate în raport cu adulţii proşti, copiii, depresivii, nevroticii, psihoticii; deficienţii mintal – au desene slab
detaliate, reminiscenţe ale desenelor copilăreşti; psihoticii – cei în faza acută pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii
cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât figuri schematice sau trăsături uşoare cu distorsiune grosieră şi lipsă de
echilibru; depresivi – figuri slabe, inactive, oarbe, goale.

14
DESENELE SCHEMATICE:
1. gândirea simbolică extremă – schizofrenicii deterioraţi
2. posibilă rigiditate şi constricţie – personalităţi nevrotice, în regresie şi normali rigizi

LINII VAGI, CONFUZE


1. regresii, la un stadiu psihotic
2. incertitudine şi anxietate, la nevrotic
3. depresie, lipsă de entuziasm şi energie
4. indiciu de slăbiciune – zona desenată vag
5. lipsa spiritului revendicativ, timiditate

URECHI
Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii şi asigură feed-back-ul cu alte persoane. Ele asigură date senzoriale pentru a se
descurca cu lumea externă şi prin aceasta, semnalele de pericol
1. Accentuare – senzitivitate la lumea exterioară; paranoizi, persoane surde, inabilitate fizică şi auditivă, ocazional, la homosexualii care se
simt persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă; nevroticii extrem de sensibili la critici; extrema accentuare poate indica halucinaţii
auditive.
2. Lipsa accentuării – refuz de a accepta criticile; negarea preocupării pentru părerile celorlalţi; negarea halucinaţiilor auditive; din moment
ce includerea urechii se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale, omisiunea lor este mai semnificativă decât omiterea părţilor
corporale active.

SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE


Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv-compulsivilor,
uneori şi la unii normali care tind să fie sensibili, idealişti, bine educaţi sau cu interese estetice.
1. gene lungi
2. gură cu buze groase
3. sprâncene arcuite
4. coafură precisă, aranjată
5. talie de viespe
6. coapse şi fese mai mari
7. tocuri înalte
8. trăsături faciale strălucitoare

15
FIGURILE GOALE exprimă:
1. evaziune
2. depresie
3. deficienţă mintală
4. regresie
5. trăiri schizofrenice de vid

ŞTERSĂTURILE
Ştersăturile indică anxietate şi insatisfacţie deschisă în raport cu zona desenată, funcţia zonei desenate sau semnificaţia simbolică a zonei
desenate
1. mai dese la – nevrotici, obsesiv-compulsivi, psihopaţi cu aparenţe nevrotice
2. mai puţin dese la: copiii mici, deficienţii mintal, schizofreni regresaţi, senili, maniaci, depresivi

DETALII EROTICE
1. lipsa lor – incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea sexualităţii în viaţă, imaturitate psihosexuală sau
evaziune psihologică faţă de sexualitate
2. preocupări expresive pentru ele – preocupări sexuale la adolescenţi, artişti, persoane în timpul tratamentului psihiatric, sexualitate
inadecvată sau impotenţă

SPRÂNCENELE
Ca şi părul, au conotaţii sexuale.
1. îngrijite – stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire; femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice raport
cu exprimarea liberă a trăirilor lor
2. ridicate – atitudine dispreţuitoare, de superioritate, atitudine interogativă
3. stufoase – primitiv, aspru, posibil neinhibat

OCHII
Ochii sunt consideraţi ferestre ale sufletului, relevând trăiri interioare. Ei sunt de asemenea, organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Ca
şi urechile, ochii asigură date senzoriale pentru a permite Eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed-back-
urilor.
1. disproporţionat de mici – dorinţă de închidere faţă de lume

16
2. care nu văd – imaturitatea emoţională şi egocentrism; adulţi copilăroşi sau regresaţi; deficienţi mintal la un nivel mai jos; copii mici;
dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare
3. orbi, închişi, ascunşi de pălărie sau cearcăne accentuate – reţinere marcată de a privi lumea; posibilă ostilitate faţă de ceilalţi; tendinţa
de a evita situaţiile neplăcute; tendinţa de a exclude neplăcerea
4. mari, accentuaţi – pot fi ostili şi ameninţători; poate fi un individ strălucitor, indicativ al tendinţelor exchibiţioniste, în special la fete;
bărbaţi homosexuali, poate fi un isteric egoist.
5. străpungători – stare exagerată, paranoidă, de alertă în raport cu lumea, suspiciuni faţă de motivele şi comportamentele altora; îngustarea
viziunii dar conştiantizare penetrantă la personalităţi paranoide
6. încrucişaţi – gândire confuză
7. orbită mare cu ochi mici – curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste

FAŢA
Faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din DAP . Ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de
dragoste, ură, teamă, agresivitate, blândeţe, afect nepotrivit, rebeliune, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei.
1. accentuare puternică - preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare; compensare a inadecvării, slăbiciunii su lipsei de
afirmare, prin desenarea unei imagini de sine agresive, dominatoare din punct de vedere social; impuls interior pentru afirmare socială.
2. vagă sau omisă – evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale; retragere din relaţii sociale, timid
3. formă – dacă e ovală, feminină, sensibilă, estetică; dacă e colţuroasă, pătrată, indică puterea, dorinţe masculine de putere;
4. desenată la urmă – are dificultăţi în relaţiile sociale; doreşte să evite autorelevarea.
5. linii suplimentare la pliul naso-labial - dau profunzime şi maturitate feţei.; preocupare faţă de maturitate emoţională sau aparenţă de
maturitate
6. frunte încruntată – aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţional; persoană cronic îngrijorată, psihastenică

LABELE PICIOARELOR
Picioarele asigură oamenilor bază sau instrumente de locomoţie. Labele picioarelor sunt un simbol al autonomiei.
1. Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important în desene de adolescenţi şi bărbaţi mai în vârstă cu preocupări sexuale.;
pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente;
2. semnificaţia simbolică a picioarelor – asigură indicele trăirii mobilităţii psihice sau fiziologice.
3. omise – sens al lipsei de mobilitate sau autonomie
4. foarte mici – control constrictiv, rigid al sexualităţii; posibilă dependenţă faţă de ceilalţi.
5. foarte mari – tind să indice nevoia excesivă de securitate; nevoie puternică a unui suport solid.
6. foarte lungi – preocupare pentru sexualitatea masculină; nevoia de independenţă

17
7. foarte ascuţite – combinate cu degete în formă de gheară sau alţi indicatori de ostilitate, nu pot fi acceptate
8. siluetă pe vârfurile picioarelor – nevoie puternică de a evita din mediul frustrant; poate fi indicată o ambiţie neobişnuită
9. detaliere excesivă – obsesie a detaliului
10. tocuri înalte – homosexuali, homoerotici, femei cu aspiraţii de strălucire
11. picioare cu vârfurile depărtate unul de altul – ambivalenţă, în special în legătură cu dorinţa de independenţă
12. labele picioarelor ca nişte beţe – imaturitate şi insecuritate în picioare ; copii, individualităţi slabe.

SILUETA FEMININĂ
1. mare, masculină – femei care prezintă protest masculin, care invidiază rolul masculin; femei cu contacte heterosexuale limitate
2. mici, slabe – bărbaţi grandioşi; femei slabe, sensibile, delicate

DEGETE (vezi şi MÂINI)


1. degete – unelte de manipulare a mediului; puncte de conflict social; potenţial de agresiune; potenţial de comunicare
2. mari, ascuţite sau în formă de gheare – trăiri semnificative de ostilitate; paranoici; agresiune deschisă
3. încleştate sau tăiate – eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive
4. băţ – agresivitate infantilă
5. asemănătoare unor petale sau ciorchini de struguri – abilitate manuală slabă
6. mult haşurate – vină, probabil privind sexualitatea sau ostilitatea
7. pumn strâns – delincvenţă, adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă; figurativ – arătând pumnul lumii
8. înmănuşate – reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate
9. mai mult de 5 degete - foarte ambiţios, acaparator
10. ca ghearele – agresivitate primitivă
11. foarte lungi – adulţi superficiali în regresie
12. detaliere excesivă a încheieturilor şi unghiilor – încercare de a menţine un control rigid asupra ostilităţii

FRUNTE
1. accentuarea proeminenţei frontale – scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate
2. întărită – nesemnificativă prin ea însăşi, cu excepţia faptului de a arăta preocupare pentru controlul mintal; găsită la organici; lobul
frontal distrus, distrugere cerebrală traumatică; cei cu migrene; deficienţi mintal

18
VEDERE DIN PROFIL A FEŢEI:
Implicaţii ale exhibiţionismului, naivităţii, comunicării sociale; mai ales la femei şi la persoane dependente social

LINIA SOLULUI (vezi LINIA DE BAZĂ)


Linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui punct de referinţă sau a unei graniţe

PĂR (vezi şi BARBA)


1. foarte haşurat – sexualitate excesivă; anxietate severă în legătură cu sexualitatea sau controlul mintal; anxietatea în legătură cu gândirea
şi imaginaţia; conflict cu posibilitate de evoluţie spre sexualitate delincventă
2. lung şi haşurat – ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea
3. păr ciufulit de femeie – la adolescenţi indică impulsivitatea, adesea de natură sexuală; neîncredere masculină în femei, găsită la alcoolici
şi paranoici cu deziluzii centrate pe femei
4. păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată – se găseşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică
dezordine sexuală în legătură cu femeile şi control în legătură cu bărbaţii.
5. coafură elaborată – femei sociopate cărora le place să se autoafişeze; fete adolescente cu dorinţe de strălucire
6. ţepos, ordonat – la siluete feminine indică control sexual; posibilă sterilitate
7. zonă acoperită cu păr cu un grad de umbrire – măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate
8. ca spuma – asociat cu imoralitate sexuală şi lipsă a controlului
9. abundent, în aranjament liber – asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual
10. ciufulite – legată de deşteptarea nevoilor sexuale infantile
11. multă atenţie acordată părului – narcisic, centrat pe sine, vanitos
12. păr nehaşurat – depresie, libidou scăzut
MÂINI vezi şi DEGETE
1. mari – doritoare de forţă, tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri, posibil pentru a compensa slăbiciunea; tendinţa de a face adaptări
rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor de inadecvare şi impulsivitate
2. omise – trăire a inadecvării modului cum se descurcă cu ambianţa; trăiri de vinovăţie în legătură agresivitatea, ostilitatea, trăirile sexuale;
sens penibil de sindrom de castrare
3. desenate la sfârşit – şovăială în descurcarea cu ambianţa, din cauza unor trăiri de inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere
4. în buzunare sau la spate – sofisticat artistic; evaziune, nu vrea să se ocupe de situaţie; psihopaţi
5. foarte haşurate – vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică, masturbaţie, atac, furt
6. lângă organele genitale – preocupări sexuale; vină în legătură cu masturbaţia; apărare împotriva unei apropieri sexuale
7. perturbarea tratării mâinii – obişnuinţă; e posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi contacte sociale

19
PĂLĂRIE vezi şi ŞAPCĂ

1. pălărie – ascunde sexualitatea masculină; trăiri masculine de impotenţă; compensare sexuală masculină inconştientă; încercare feminină
de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o faţadă bună, acceptabilă social.
2. pe capul unui nud – indicaţie de regresie, indicaţie schizoidă, de sexualitate infantilă şi fantasme compensatorii de virilitate

CAP
Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze. E cea mai de încredere parte a corpului desenată şi exprimă
trebuinţe şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi încercări de a controla emoţiile. În desenarea capului, subiectul ilustrează inconştient elemente
de preocupare intelectuală; gradul de preocupare cu imaginaţia, controalele raţionale, preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia
despre sine. Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice.
1. mare – arată tendinţe intelectuale puternice; activitate imaginară considerabilă, ca sursă de satisfacţie; la copii; la deficienţii mintal; trăiri
de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale; posibilă grandiozitate şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri
de inadecvare; agresiune; migrene, chirurgie a creierului; tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură
sau în unele obiecte şcolare; paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuali adevăraţi.
2. mic – obsesiv – compulsivi; expresia obsesiv-compulsivă a dorinţei de negare a sediului gândurilor dureroase şi a trăirilor culpabile;
dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor corporale; posibile trăiri de inadecvare intelectuală.
3. detaliat sau accentuat excesiv – sugerează o imaginaţie activă
4. întorcându-şi privirea de la privitor – posibil semn de retragere; respingerea situaţiei de test, evaziune; respingerea problemelor
ambientale;
5. profil – posibil indiciu de evaziune, uşoară retragere, vină

CĂLCÂI
1. accentuat – bărbat imatur psihosexual; posibile tendinţe homosexuale deschise sau inacceptate

COAPSE
1. accentuate – posibile tendinţe homosexuale; posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate; posibilă infantilitate psihosexuală
la bărbaţi
2. haşurare excesivă – panică homosexuală, în special la paranoici
3. confuzie în linia coapsei – posibil conflict homosexual; preocupare în legătură cu sexualitatea feminină

20
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE
Sunt importante clinic următoarele aspecte, semnificând doar tendinţa homosexuală inconştientă, acoperită, controlată, sau interese estetice,
sensibilitate, dependenţă. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute, inacceptabile, acoperite, este antiterapeutică şi
traumatizantă. Indiferent de gradul sau extinderea semnelor, asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică sigură.
1. ochii mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti
2. tocuri înalte la siluete bărbăteşti
3. profil masculin înfrumuseţat
4. gură moale, catifelată
5. sprâncene arcuite
6. coafură îngrijită
7. talie de viespe în siluetă bărbătească
8. accentuarea feselor şi rectului la bărbaţi
9. slabă diferenţiere între bărbaţi şi femeie

INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI


1. apăsare neregulată a liniilor
2. lipsă de precizie
3. linii zimţate
4. mare variabilitate
5. tratare neîngrijită a părului
6. trăsături faciale infantile
7. mâini şi braţe slabe

INDICATORI AI UNOR TRĂIRI DE INADECVARE


1. siluete foarte mici
2. siluete mari, slabe, grandioase
3. mâini şi braţe slabe
4. ochi orbi sau fără expresie
5. picioare ca nişte beţe
6. degete ca nişte petale
7. picioare subţiri, slabe
8. absenţa picioarelor

21
9. accentuarea liniei de mijloc, în special nasturii
10. buzunare accentuate
11. figură dominantă, mare, desenată de bărbat
12. întoarcere introspectivă de la lume – arătată de ochi care nu văd, fiinţe fără urechi, figuri cu privirea pierdută, care se uită în altă parte.

DESENELE INCOMPLETE POT FI DATORATE:


1. depresiei
2. evaziunii
3. unor niveluri (standarde) joase de realizare
4. copii
5. deficienţi mintal
6. construcţie nevrotică

BIJUTERII vezi ÎMBRĂCĂMINTE


RTICULAŢII - accentuate – obsesiv-compulsiv indică preocupare pentru detalii mici, neimportante şi un control excesiv obiectelor fizice; sens
de integritate corporală defectuoasă şi nesigură; artritici; preocupări somatice ale schizofrenicilor, narsicilor corporali, obsesiv-compulsivilor,
artriticilor

GENUNCHI
1. accentuaţi – tendinţe homosexuale
2. încheieturi detaliate – obsesiv-compulsivi; preocupări somatice

PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI vezi şi PLASARE


Partea stângă a paginii pe care o desenează este considerată partea sinelui, în timp ce partea dreaptă este considerată partea mediului
înconjurător
Privirea spre stânga – introspecţie, preocupare pentru sine.

LABA PICIORULUI vezi şi GAMBA


1. fără picioare – trăiri patologice de constricţie şi dependenţă; trăire de lipsă de autonomie; sentimentul castrării; dificultatea acceptării
dorinţelor sexuale
2. lungă – luptă pentru autonomie
3. mare (lată) – luptă pentru autonomie; ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie

22
4. scurtă – trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie
5. depărtate, complet pe sol – sfidarea autorităţii; negarea insecurităţii; consolidarea împotriva şocurilor externe; accentuarea nevoii de
stabilitate
6. încrucişate sau strâns lipite – rigiditate; respingerea sexualităţii; respingerea apropierilor sexuale ale altora
7. atrofiate – trăiri de slăbiciune, inadecvare, simţirea crescută a pierderii puterii şi autonomiei datorate degenerării fizice în involuţii şi
senilitate
8. mult haşurate – uneori, semn de panică homosexuală; poate indica un conflict ce priveşte străduinţele de autodirecţionare; poate indica
preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie.
9. gambele şi labele picioarelor desenate la început – pot fi un indiciu al descurajării şi al depresiei

CALITĂŢILE LINIEI
1. consecvente – adaptarea poate fi considerată stabilă
2. linii slabe – lipsa revendicativităţii, posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate; anxios, timid, nesigur; utilizează retragerea ca
apărare primară; nesiguranţă; control rigid al pulsiunilor care cauzează constricţie severă şi subproducţie; depresie, lipsă de vitalitate;
pierdere a entuziasmului; linie ectoplastică indică regresie şi retragere, tipică pentru schizofrenic; intelectual şi introvertit; spiritual
3. linii încărcate – revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control; poate indica impulsuri deschise ostile; poate fi semn de
autoasigurare; poate indica anxietate dacă este combinat cu umbrare şi apăsare puternică; alcoolic cronic, schizoid şi la cei care suferă de
temeri de depersonalizare; ocazional la schizofrenici şi maniaci excitaţi, semn de agresiune motorie; semn de tensiune şi ostilitate; tulburare
organică a creierului
4. linii groase – indică bariere fizice faţă de mediu, tipice pentru tendinţe schizoide
5. apăsare variabilă – isterici şi ciclotimi – instabil, impulsiv, uşor de frustrat
6. linii zimţate – pot indica anxietate; pot arăta un control mintal sărac; pot indica standarde joase de egalitate
7. linii neregulate, tremurate, discontinue, cu apăsare uşoară – alcoolici schizoizi
8. umbrirea puternică – copii; nevrotici anxioşi; psihotici
9. linii neîntrerupte, inegale – temător, nesigur, inadecvare
10. linii uşoare, neîntrerupte, inegale – temător, nesigur, inadecvare
11. coordonare slabă – tensiune deschisă, anxietate, posibilă leziune centrală, dacă liniile sunt neregulate
12. schiţare (mişcări liniare fără sens, sau schiţare artistică slabă) – anxietate, nesiguranţă, insecuritate

BUZE
1. pline – senzual, dependent, ia mai degrabă decât dă în relaţii emoţionale; vanitate, narcisism; în figură de bărbat desenată de bărbat,
efeminare; senzitivitate; posibilă supraidealizare

23
2. arcuire cupidă – exchibiţionist, senzual precoce, fete vanitoase
3. concentrare erotică – erotism oral; umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi; ţigara sau pipa indică o sofisticare mai mare

TRATAREA FIGURILOR DE BĂRBAT SAU FEMEIE


Tratamentul diferenţiat al sexelor este important, deoarece indică arii de conflict privind rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţă, dorinţe de
putere şi fixare la niveluri imature ale sexualităţii.
1. bărbaţii infantili, imaturi sexual – pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice – idealuri ale sinelui; evidenta figuri materne
puternice – cineva de care poate depinde un asemenea bărbat
2. homosexualii – desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate; uneori femei şi bărbaţi încântători
3. bărbaţi grandioşi, exhibiţionişti, egoişti – pot desena figuri feminine slabe
4. femei care protestează împotriva bărbaţilor – au tendinţa să deseneze bărbaţilor – au tendinţa să deseneze bărbaţi slabi, inadecvati
5. identificare cu sexul opus – aceste persoane desenează întâi sexul opus, indicând confuzia sexuală a rolurilor; pot fi incapabili să
deseneze figura aceluiaşi sex
6. desenează sexul opus întâi – indică o posibilă inversiune sexuală; confuzia identificării şi rolului sexual; ataşament sau dependenţă
puternică faţă de părintele de sex opus; imatur psihosexual – posibil să caute divorţ, promiscuitate sau folosirea excesivă a alcoolului

LINIA DE MIJLOC
1. accentuată – puternică nevoie de dependenţă; preocuparea pentru simptome somatice; dependenţi isterici; posibile trăiri de inferioritate
corporală; imaturitate emoţională
2. accentuare prin apăsare sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale
3. nasturi de-a lungul liniei de mijloc – dependenţă maternă căutarea femeii pentru putere şi sfătuire, îşi neagă uşor individualitatea pentru
a plăcea unei femei, pentru a mulţumi femeia
4. vagă – persoane mai vârstnice, preocupate de declinul lor fizic

EXPRESIA FEŢEI
Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. Lista adjectivală de mai jos poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor
desenate
1. fericită, veselă, entuziastă, optimistă
2. tristă, nefericită, posacă, deprimată, descurajată, posomorâtă
3. activă, viguroasă, animată, alertă

24
4. apatică, slăbită, pasivă, inertă, rece, letargică, plictisită
5. flexibilă, docilă, blândă, liberă, plastică
6. rigidă, ţeapănă, inflexibilă, care nu se pleacă
7. severă, dură, aspră
8. atrăgătoare, chipeşă, strălucitoare, angelică
9. respingătoare, urâtă, supărată, rea, satanică, de satir
10. echilibrată, stabilă, puternică, controlată
11. ochi de cocoş, neechilibrată, neproporţionată, impulsivă, dezechilibrată
12. caldă, care vine în întâmpinare, prietenoasă, atrăgătoare, care invită
13. rece, nesimţitoare, retrasă
14. slabă, infantilă, adolescentă, imatură, băieţoasă, copilăroasa
15. luptătoare, determinată, ambiţioasă, agresivă, silitoare
16. dispreţuitoare, sarcastică, sardonică, snoabă, care priveşte de sus
17. aspră, austeră, autoritară, dominantă, care cere, strictă, severă
18. pompoasă, grandioasă, egocentrică, centrată pe sine
19. oarbă, care nu vede, preocupată de sine, introspectivă
20. goală, albă, vagă
21. benignă, caldă, care se complace, inimoasă, generoasă
22. mică, liliputană, nesemnificativă, subdimensionată
23. gigantică, mamut, colosală, dominatoare, herculeană, puternică, copleşitoare, plină de năzuinţă

GURĂ vezi şi BUZE


1. accentuate – erotism oral; nevoi puternice de dependenţă; imaturitate
2. curbă cupidă – erotism adolescentin, năzuinţă către tinereţe; narcisism, adolescentă vanitoasă
3. dinţi care se văd – semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile; tendinţe ostile orale: muşcat, sarcasm tăios
4. largă, cu colţurile în sus – afinitate forţată; tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o faţadă acceptabilă care să mascheze trăiri
mai puţin acceptabile
5. crestătură a gurii – ostilitate şi furie; agresivitate, hipercritic, sadic verbal
6. concavă – dependenţă orală; imaturitate psihosexuală; care cere atenţie şi aprobare
7. închisă rigid – refuzul de a se autoreleva; respingerea nevoilor de dependenţă; poate fi un semn de ostilitate; poate indica o culpabilitate
referitoare la felaţie
8. batjocoritoare – dispreţ pentru alţii; agresiune ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă

25
9. accentuată – mofturoşi la mâncare; alcoolici; dificultăţi sexuale legate de contactele oral-genitale; dependent oral; simptome gastrice;
agresivitate orală, înjurături
10. mică – o anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii rigizi; negare a dependenţei orale la egoişti şi
persoane independente
11. omisă – respingere severă a nevoii de afecţiune; respingere severă a oralităţii; sentimente de culpabilitate severe; astmatici; deprimaţi

MIŞCARE
1. activitate – tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve problemele
2. hiperactivitate – efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea
3. pasivitate – simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune şi inadecvare

MUŞCHI
Accentuaţi - la studenţii în artă; homosexuali; absorbiţi de sine; narcisişti centraţi pe propriul corp; cei cu atrofii musculare

MUSTAŢA
1. mult haşurată – străduinţe pentru o sexualitate masculină matură; ocazional, semn al ostilităţii faţă de un bărbat dacă e desenată de o
femeie
2. mică, curată, îngrijită – sexualitate controlată, preocupare pentru sine, egoism; apare în desenele unor homosexuali controlaţi,
inteligenţi.
GÂT
Gâtul leagă capul de corp, furnizează un indice al coordonării controlului mintal cu impulsurile fizice.
1. Lung, subţire – lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid; poate semnifica ostilitate, mai ales însoţit de un
guler întărit
2. lat, gros – atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate; bună asimilare a impulsurilor
3. unidimensional – lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor
4. omiterea liniei de bază a gâtului de profil – flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat
5. accentuarea prin cravată, colier sau alte elemente care îl demarchează – accentuează controlul intelectual asupra impulsurilor fizice

26
INDICATORI AI NORMALITĂŢII
Aproape toţi indivizii normali au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea psihologică, clinicianul sau diagnosticianul este forţat să caute
patologicul şi poate subevalua indicatorii puterii şi ai stabilităţii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP
sănătos:
1. mărimea – figuri de 6 sau 7 inci înălţime; silueta femeii este puţin mai mică sau egală cu a bărbatului, dar nu mai mare.
2. plasament – tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii, spre jumătatea de sus
3. punctul de plecare – cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei
4. timpul – majoritatea 10-12 minute sau mai puţin pentru DAP
5. spontaneitatea – silueta arată a oarecare animaţie, mişcare, adică este flexibilă, nerigidă
6. proporţie – tendinţa de a proporţiona realist siluetele fără distorsiuni în afară de unele minore
7. prezentare estetică – tendinţa de a face siluete simetrice şi plăcute la privit
8. ştersături – minime, dar când apar, desenul se îmbunătăţeşte
9. calitatea liniei – tendinţa de a face linii consistente, arătând presiune constantă, sigură
10. sex – de obicei sexual propriu se desenează primul; mai mult timp este folosit pentru detalierea sexului propriu decât pentru sexul opus
11. caractere sexuale – sexual ambelor siluete evident; femeia va avea sâni, păr mai lung decât bărbatul, şolduri rotunde. Bărbatul va avea
pieptul şi umerii mai largi, păr mai scurt decât femeia, şolduri plate şi se va accentua mai mult haşurarea părului bărbatului decât cel al
femeii
12. vârsta siluetelor – aproximativ vârsta subiecţilor
13. curea la bărbaţi – semnul controlului convenţional
14. îmbrăcămintea formală: indică controlul formal şi tendinţe conservatoare
15. ochii – au pupile, dar nu accentuate întunecat
16. nările sunt absente – există astfel lipsa agresivităţii infantile
17. subiectiv – acceptă siluetele desenate fără o autocritică nemeritată; nu cere asigurări sau îndrumări de la examinator
18. simţul umorului – poate accepta deficienţele în desen cu umor
19. picioarele – neaccentuate
20. întreaga siluetă desenată, în afară de arii minore omise.

NAS
Nasul este un simbol al sexualităţii dar şi al luptei pentru putere. Probabil, o mai mare accentuare a nasului ca simbol al puterii decât al
sexualităţii
1. lung – agresiune, căutarea ascendenţei, activ şi întreprinzător social
2. haşurat – posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează defecte unei femei

27
3. cârn – sexualitate infantilă, dependenţă copilăroasă
4. triunghiular – dorinţa de putere, sexualitate infantilă
5. turtit – lupte pentru putere care au fost părăsite
6. accentuat – indicii pentru preocupare falică; adolescenţi şi persoane cu teamă de castrare
7. ascuţit – tendinţe spre dominaţie cu posibilă agresiune
8. coroiat – sentimentul că îmbătrânirea afectează sexualitatea masculină; semne de gândire rea şi avară

NĂRI
Evidente – semn de agresiune primitivă; măsura depinde de mărime şi haşurare. Literal spus, freamătă de furie

NUDURI - Sunt rar desenate, de studenţii în arte.

LIPSEŞTE O PAGINĂ DIN TEXT

PARANOICII
1. accentuarea capului – compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare
2. accentuarea ochilor şi urechilor – preocupare excesivă faţă de lume; sentimentul că lumea este ostilă şi ameninţătoare
3. desenează profile – evaziune şi suspiciune în situaţia de testate
4. ochi sfredelitori – prudenţă faţă de ceilalţi, atenţie la pericolele şi ameninţările de la alţii
5. degete gheare – ostilitate externă şi agresivitate direcţionată spre mediu
6. detaliere excesivă a părului – preocupare deosebită faţă de controlul sexual
7. semne homoerotice – inversiune sexuală la unii paranoici
8. refuză să deseneze
PELVIS
Pelvisul este, literal, leagănul civilizaţiei, sediul sexualităţii feminine, pentru bărbat, este mediul cel mai gratificat
1. închidere pelviană incompletă – conflict sexual; tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate;
2. mare – fecunditatea care naşte copii; superioritatea femeii faţă de bărbat; preocupare pentru graviditate; dependenţa bărbatului de mamă
sau de imaginea mamei; preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii

PERSEVERARE
Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri. Adesea, perseverarea se manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal,
la nevrotici care caută refugii în răspunsuri sigure, repetitive, încredinţate unei zone de activitate limitativă şi sigură, şi la simulanţi.

28
PERSOANA DESENATĂ
Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi proiectează sentimentele faţă de oameni în cadrul unui singur desen,
subiecţii ar trebui să fie întrebaţi pentru a obţine concepţia lor asupra siluetelor desenate. Examinatorul încearcă să descopere dacă siluetele
desenate sunt legate de concepţia asupra sinelui şi a altora, dacă desenele indică concepţii existente nespecifice şi nu trebuie să sugereze
răspunsuri.
1. ideal sau faţadă: persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora.
2. imaginea de sine – aşa cum se vede subiectul pe sine
3. imaginea autorităţii – cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă
4. persoană semnificativă – mama, tata, fraţi sau alte persoane semnificative
5. persoană neplăcută – una faţă de care subiectul are sentimente ambivalente: patron, soţie, vecin
6. sexul opus – răspunsul la o figură sexuală
7. persoană pozitivă sau negativă – sentimente faţă de bărbaţi sau femei
8. persoană puternică sau slabă – confesiunea deschisă a slăbiciunilor şi defectelor; poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
poate fi în acelaşi timp confesiune şi efortul de a se schimba
9. persoană mutilată – respingerea conceptului simbolizat de partea mutilată a corpului; tulburare mentală severă

PERSPECTIVA
Perspectiva se referă la partea din silueta desenată, prezentată lumii de către subiect
1. Profil – mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă care este relativ mai maivă şi nesofisticată
2. Disproporţia profilului – slabă judecată
3. Vedere plină – tendinţa la exchibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase, adolescente, bărbaţi activi social
4. Vedere întreagă a femeii, profil masculin – din partea bărbatului semn de autoprotecţie şi uşurinţa de a expune femeia
5. Confundarea profilului feţei cu faţa întreagă – rară, cu excepţia primitivilor, deficienţilor mintal gravi, organici, schizofrenici
6. Profilul feţei cu vederea întreagă a corpului – postură încordată; jenă socială, vină relativă la contactele sociale; impulsul de a arăta corpul
7. Întreaga siluetă din profil – ezitare în a face faţă lumii ; tendinţa de ascunde pe sine; tendinţa de a se retrage din lume;
8. întreaga siluetă şi faţa fără a sugera profilul – rigiditate; determinarea de a face faţă vieţii direct

SIMBOLURI FALICE
Puşti, ţigări, pipe, bastoane, pantofi, nasuri – indică:
- frica de impotenţă
- ostilitate faţă de femei

29
- imaturitate psihosexuală
- preocupare sexuală
- impulsuri sexuale – complexul Don Juan
INABILITATE sau BOALĂ FIZICĂ
Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi bolile fizice prin indicatorii de conflict sau omisiuni în zona afectată.

PUTERE FIZICĂ
Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur pe sine într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze
acea zonă.

PLASAMENT (ÎNCADRAREA ÎN PAGINĂ)


Încadrarea în pagină arată în mare, unde se plasează subiectul, relativ la mediul său
1. Sus pe pagină – se simte în aer, fără bază solidă
2. Deasupra mijlocului paginii – se simte lucrând spre un scop intangibil; tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de
putere; poate fi distant şi inaccesibil; poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor; poate indica înfumurare sau privirea „de
sus” a altora
3. În centrul paginii – insecuritate şi rigiditate; nevoia de a menţine un control atent; grad normal de control şi rigiditate
4. Sub mijlocul paginii – se simte nesigur şi inadecvat cu o oarecare depresie; concret sau legat de realitate în viaţă şi gândire; atitudine
defetistă, deprimantă; nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru solid; poate demonstra stabilitate, calm, echilibru;
5. Partea stângă a paginii – dominanţă emoţională; accent pe trecut; tendinţe spre impulsivitate; orientat spre sine; conştient de sine
6. Partea dreaptă a paginii – control emoţional; face eforturi către mediu; extratensiv
7. Colţul din stânga sus a paginii – anxios, dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a se întoarce în trecut sau de a căuta satisfacţii
imaginare
BUZUNARE
1. Accentuate – infantil, dependent; deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice; adolescenţi cu dorinţe de
virilitate care intră în conflict cu dependenţa de figură maternă; dependenţă orală – o persoană care ia, nu dă, imatură; femeie care îşi
accentuează independenţa

PROFIL

1. Evadarea controlată sau rezistenţă la relevare de sine; poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba

30
2. Figură întreagă din profil – (tot corpul din profil) – serioase tendinţe de retragere şi opoziţie; evaziune controlată sau rezistenţă la
autorevelare; tendinţe de retragere nepatologice dacă sunt prezente şi alte semne de retragere
3. Profil ambivalent – o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte a corpului; tendinţe de a indica frustrare extremă, cu
dorinţa puternică de a abandona situaţia nesatisfăcătoare; tendinţe introversive şi extroversive, o ambivalenţă care produce confuzie

ÎNTREBĂRI
Când un subiect pune întrebări, el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul lui. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările
examinatorului; pot indica nesiguranţa tipică subiectului, sau pot indica evadare din situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile
la toate întrebările date astfel ca situaţia de testare să rămână nestructurată. La sfârşitul testării, dar cu discreţie şi judecată clinică.

RECT
Accentuare – semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice.

INDICATORI AI REGRESIEI ŞI RETRAGERII


1. ochi orbi
2. gură concavă , receptivă
3. mişcare îngheţată – silueta este prinsă în contemplare
4. profil care priveşte spre stânga
5. profil rigid
6. refuzul de a desena
7. slăbiciune – picioarele ca nişte beţe, picioare slabe, braţe slabe, degete ca petale de flori, siluetă foarte simplă

LIPSA DE TRAGERE DE INIMĂ ÎN A DESENA


Lipsa de tragere de inimă în a desena poate indica:
1. timiditate
2. anxietate
3. evaziune – teama de autorevelare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg prea bine
4. depresie
5. încăpăţânare
PARTEA DREAPTĂ A IMAGINII vezi şi ÎNCADRARE ÎN PAGINĂ
Partea dreaptă a paginii este partea mediului, în timp ce partea stângă este partea sinelui

31
SILUETA ÎN ALERGARE
O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar spre ieşirea dintr-o situaţie neplăcută. Poate indica şi o impulsivitate
isterică.
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
1. mişcare blocată – are trăsături statice, autiste, introversive; impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie
2. partea stângă a paginii de desenat – o trăsătură de introversiune
3. cap mărit – viaţă imaginativă bogată
4. detalierea urechii şi a ochiului – în schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru halucinaţii auditive şi extremă suspiciune
5. corp rigid – constricţie
6. desen bizar – lipsa contactului cu realitatea
7. refuzul de a desena – rezultă din evaziune sau depresie
8. transparenţă – arătarea organelor interne, indică furie şi anxietate convertite în preocuparea corporală
9. succesiune confuză – succesiunea normală este de la cap la picioare
10. profil confuz
11. disproporţie grosieră
12. figură diagramatică
13. siluetă formalizată, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14. reprezentarea organelor genitale
15. dezumanizare – oameni ca animale

AUTOCRITICA
Comentarii autocritice cum ar fi „nu pot desena”, „este groaznic”, „ia uite, arată caraghios” ş.a. indică următoarele:
1. estimare de sine coborâtă şi posibilă depresie
2. dorinţa de a evita criticile evaluatorului
3. dorinţa de a asigurare din partea unei figuri cu autoritate
SUCCESIUNEA SEXELOR
Cercetările au demonstrat că 87% din subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex cu ele; într-un eşantion de 16 homosexuali, 13 au
desenat la început sexul opus. Interpretările posibile ale desenării sexului opus sunt următoarele:
1. inversiune sexuală
2. identificare sexuală confuză
3. ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus
4. ataşament puternic sau dependenţă faţă de un membru al sexului opus

32
CONFLICT SEXUAL
1. picioarele femeii mult haşurate
2. constricţia, haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului
3. accentuarea sexualităţii
4. lipsa diferenţierii sexuale între bărbat şi femeie, sunt desenaţi asemănător
5. sexul opus este desenat întâi
6. nuduri
DEVIANT SEXUAL
Concentrarea pe o arie sau un organ specifice poate apare în accentuarea erotismului. Gradul accentuării va depinde de tăria dorinţelor sexuale şi
de experienţele trecute
SIMBOLURILE SEXUALE INCLUD:
1. pălării
2. pantofii
3. nasul
4. pipa, puşca, bastonul, ţigara
5. părul
HAŞURAREA indică:
1. anxietate – gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării
2. anxietatea liberă – haşurare extremă, poate indica îndoială de sine, autocritică, sentimentul de a fi incapabil să facă faţă mediului ostil.

PANTOFI
1. detaliere – la tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale; curiozitate şi preocupare anormală pentru
sexualitatea masculină
2. ascuţiţi – agresiune
3. mult haşuraţi – preocupare şi dorinţă sexuală
4. lipsa pantofilor – agresiune şi sexualitate primitive şi reprimate
5. cu catarame – femeile exhibiţioniste şi narcisice decorează mult pantofii

UMERII
Umerii asigură forţă şi putere. Împreună cu mâinile, braţele şi picioarele, umerii formează un complex care indică dorinţe de putere. Umărul
stâng are implicaţii feminine, iar cel drept are implicaţii masculine.

33
1. mari – sentimente de forţă, preocupare extremă pentru putere; adolescenţi; la femei indică protest antimasculin, dorinţa de forţă şi putere
asupra bărbatului
2. mici – sentimente de inferioritate; lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3. pătraţi – împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate indică o atitudine extremă de apărare şi ostilitate
4. bine proporţionaţi şi rotunjiţi – o uşoară, flexibilă şi bine echilibrată expresie a puterii
5. atârnând – dezechilibru emoţional; semn de conflict sexual de rol
6. Ştersături şi întăriri – preocupare pentru dorinţe şi impulsuri pentru dezvoltarea corpului ca expresie a puterii

MĂRIMEA DESENULUI
Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică, ipoteză este că subiectul se simte mic sau neadecvat şi răspunde cererilor mediului cu
sentimente de inferioritate. Dacă silueta imagine de sine este mare, subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de expansiune şi agresiune.
Orice extremă indică psihopatologie.
1. mediu – în jur de 7 inci (17,8 cm)1=2,54 cm
2. raportul dintre mărime şi spaţiu – poate merge paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi mediul său, sau între subiect şi figurile
părinţilor; poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului; poate indica gradul de estimare de sine realistă, relaţionată la
expansivitatea subiectului.
3. diminuat sau foarte mic – eu contractat; sentimente de inadecvare şi preocupare de adaptare la mediu; schizofrenie regresivă, vegetativă;
nivel energetic scăzut şi eu diminuat şi slab; depresie profundă
4. foarte mare sau mărit – încercarea de a proba pe sine pe hârtie; grandoarea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice,
inacceptabile, reprimate; estimare de sine fantezistă; poate fi caracteristic unui maniac care îşi răspândeşte desenul pe toată pagina sau
depăşeşte marginile; poate arăta autoapreciere înaltă la psihopaţii agresivi; dacă e sărac proporţionat, gol şi sărăcăcios poate semnifica:
deficienţă mintală, organicitate, sau la desenele unui copil
5. depăşirea paginii – lipsa capacităţii , a abilităţii de planificare; tendinţa de a fi maniac, hiperactiv

PĂTAT, MÂNJIT
La adulţi, pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă. Pătarea nu este neobişnuită la desenele copiilor
ATITUDINEA, POZIŢIA
1. picioarele larg depărtate – afirmativ; nesiguranţa bazei a fost compensată
2. strâns – rigiditate, restricţie
3. cu spatele la privitor – respingere şi teamă
4. se clatină – echilibru mintal precar
5. picioarele strâns apropiate – încordare, conştient, stângaci, rezistent la avansuri sexuale

34
FIGURI LIPITE
1. evaziune
2. rigiditate – apărată intelectual
3. psihopatie – făcute de cei care găsesc relaţiile interpersonale dezgustătoare
4. insecuritate – îndoială de sine

STOMAC vezi şi BURTA


Stomacul este partea corpului cea mai susceptibilă la anxietate şi la conversiunea acesteia în plângeri fizice; de notat marea incidenţă a
afecţiunilor gastro-intestinale de origine psihogenică. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare, în timp ce un stomac
gol este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. Tipic, schizofrenii se simt goi pe dinăuntru cum se simt majoritatea persoanelor deprimate şi
depresive emoţional. Desenele lor pot releva aceasta.

LINIA (MIŞCAREA CREIONULUI)


1. lungă – controlul
2. scurtă – impulsivitate
3. zimţată – ostilitate; posibilă impulsivitate
4. schiţată – insecuritate şi anxietate; semn al sentimentului de inadecvare dacă presiunea este mică
5. înspre corp – introversiune
6. dinspre corp – extroversiune
7. presiune – indică nivelul energetic
8. apăsare puternică – indică anxietate şi tensiune
9. presiune verticală – indică determinare, afirmare, masculinitate

SUCCESIUNE
Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare.
1. Ezitare în a merge mai jos de cap sau de talie - reţinerea în a face faţă conflictelor legate de semnificaţia simbolică a zonelor evitate
2. confuză – impulsiv, maniac sau supraactiv; schizofren confuz
3. dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici – rigid, compulsiv
4. trăsături faciale desenate la urmă – neadaptarea implicând reţinere sau incapacitate în a face faţă angajamentelor emoţionale; tendinţe
schizoide

35
CAZURI CHIRURGICALE
Mayer, Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii. Operaţii care implică înlăturarea de sân, amputări, chirurgie
a ochiului sau urechii. Toate ariile chirurgicale au fost indicate în DAP ca arii ale anxietăţii. Trăsăturile regresive ale siluetelor tindeau să se
clarifice sau să se diminueze după operaţie, indicând eforturile făcute pentru a compensa şi a accepta rezultatele operaţiei

SIMETRIE
1. bilaterală – rigiditate şi represie; efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă
2. extremă – compulsiv, rece emoţional şi distant
3. tulburare marcantă – neurotici cu sentimente de stângăcie fizică şi inadecvare; hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive; copilării de
isterici; nevroză anxioasă severă

DINŢI
Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală, sarcasm muşcător, o concepţie sardonică de viaţă; înfumurare sau alte slăbiciuni care trebuie
compensate.
TEMA
Siluetele desenate deseori spun poveşti şi prezintă o varietate de teme.
1. cowboy – agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresie activă, fizică a sentimentelor, copii şi adolescenţi delincvenţi
2. om de zăpadă – evaziune din problematica corporală
3. desene animate, figuri caraghioase – pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de sine; reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate
4. persoană în vârstă – eforturi spre maturitate şi control
5. persoană mai tânără – folosire a unei apărări infantile ; tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţile limitate ale copilăriei;
imatur emoţional
DEGETUL MARE
Rigid – preocupare în legătură cu masturbaţia
CRAVATA
1. un simbol falic – preocupare faţă de sexualitatea masculină; controlul sexualităţii şi al impulsurilor fizice
2. în mişcare – ocazional indică agresiune sexuală deschisă; preocupare sexuală intensă
3. papion – informal, tineresc, promiscuitate sexuală

DEGETELE DE LA PICIOARE – ACCENTUATE, MĂRITE


1. agresiune primitivă
2. strânse – reprimarea unei agresiuni

36
PERSOANA CARE SE CLATINĂ
Sentimentul neechilibrului – pre-schizofrenic; personalitate în stare de flux, instabilă

MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII


Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia încearcă să se supraextindă în relaţiile cu alţii şi de a avea o
viaţă imaginară extrem se activă. Personalitate ciclotimică.

TRANSPARENŢA - Tendinţe voyeuriste; ruptură, fisură în judecată, apreciere

TRUNCHI
Trunchiul este originea impulsurilor fizice.
1. omis – respingerea impulsurilor fizice; bărbaţi involutivi; copii; pierderea imaginii corporale
2. lung şi îngust – caracteristică schizoidă
3. eşec de închidere, încheiere – preocupare sexuală
4. foarte mic – negarea impulsurilor sexuale; sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică
5. foarte mare – multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute; luptă pentru dominanţă fizică
6. trunchiul sexului opus mult haşurat – ostilitate faţă de sexual opus

LINIA TALIEI vezi şi CORDON


Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover notează: deasupra taliei sunt zonele puterii fizice a bărbaţilor în timp ce sub ea sunt
zonele sexuale. La femeie, deasupra sunt sânii cu fluidul dătător de viaţă şi dedesubt sunt zonele reproducerii şi sexualităţii.
1. accentuată – control sexual
2. mult haşurată sau tăiată – control extrem al sexualităţii poate cauzat de sentimentele de vinovăţie sau sentimentul de pierdere iminentă a
controlului sexual ; combinat cu un conflict în zona gâtului, cu atitudine rigidă, lipsa mişcării, lipsa sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea
braţelor, vor indica rigiditatea excesivă şi fragilitate a controlului cu eşecul în adaptarea cerinţelor lumii.
3. refuzul de a desena mai jos de linia taliei – sexualitate tulburată şi blocată
4. amânarea desenării – un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii
5. extrem de îngustă – sugerează control precar care este evident în izbucnirile temperamentale; narcisic, centrat pe sine, vanitos

INDICATORI DE ALARMĂ PENTRU O TULBURARE MINTALĂ SEVERĂ


1. ochi care nu văd
2. indicatori anatomici

37
3. guri deschise
4. guri care rânjesc
5. pumni strânşi
6. caracteristici bestiale
7. haşurare extremă, pătare
8. guri crestate
9. degete ca ghearele
10. omiterea unor părţi importante – braţe, mâini, picioare
11. siluete rigide, schematice
12. lipsa echilibrului, clătinare
13. nuduri cu organele genitale accentuate
14. mâzgăleală
15. confundarea profilului cu faţa
16. desene mici, goale
17. desene mari, grandioase, care depăşesc pagina
18. ochi care privesc saşiu

DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

Siluetă masculină Siluetă feminină


1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
greşeli greşeli

38
PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ
Bărbat jum. sup. / jum.inf. / partea st. / partea dr. / centrul pag.
Interpretări

ZONE DE
DISPROPORŢIE DESCRIERE INTERPRETĂRI LEGATE DE ARIE

2
3
4
MIŞC.

ARII DE HAŞURARI PUTERNICE DESCRIERE INTERPRETĂRI LEGATE DE


ŞI/SAU ŞTERSĂTURI ZONĂ

1
2
3
4
5
ALTELE
TRĂSĂTURILE CAPULUI

39
Silueta masculină Descripţie Interpretări
Păr
Ochi
Urechi
Nas
Gura
Bărbie
Silueta feminină
Păr
Ochi
Gene
Sprâncene
Urechi
Nas
Gura
bărbie
UMERI, BRAŢE, MÂINI, DEGETE
Silueta masculină
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
Silueta feminină
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
ZONE SIMBOLICE SEXUAL
Silueta masculină
Perineu
Nasul

40
Părul
Picioare
Fese
Silueta feminină
Perineu
Sâni
Fese
Păr
Picioare
TRĂSĂTURI ALE CONTROLULUI
Silueta masculină
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului
Silueta feminină
Piept
Manşete
atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE/EMOŢIONALE

41
1. arătarea organelor interne
2. siluetă care se clatină
3. organe genitale accentuate la siluetă nudă
4. siluete dezumanizate
5. trăsături bestiale
6. fără trăsături faciale
7. figuri saşii
8. degete cu gheare
9. inconsecvenţă profilului facial
10. gură căscată, tânjită
11. siluetă rigidă, diagramatică
12. gură crestată, buze subţiri
13. haşurare puternică, pătată
14. desene mici, golaşe
15. desene mari, grandioase, care depăşesc pagina
16. haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor

total_________
interpretare

0-4 – nu neapărat semnificativ dacă tabloul clinic nu susţine ipoteza psihopatologică


5-9 – o tulburare acută
10-16 – tulburare emoţională severă

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE

42
1. capul disproporţionat
2. capul mult prea mare
3. linii greoaie şi simple
4. sinteză slabă
5. absenţa detaliilor, multe omisiuni
6. siluete mult prea mari
7. simţul neputinţei exprimat de subiect
8. rigiditatea abordării
9. stereotipie
10. schiţare greoaie a capului
11. apăsare neobişnuită
12. încadrarea siluetelor cu linii suplimentare
13. slabă proporţionalitate
14. ştersături neobişnuite

total _________
Interpretare

0-7 – uşoară posibilitate de leziune cerebrală


8-14 – posibilitate mare de leziune cerebrală

REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE DAP


Indicaţii : Examinatorul DAP încercuieşte acel cuvânt, acele cuvinte care-l descriu cel mai bine pe subiect. Fiecare secţiune (A, B,C,.. ) ar trebui
să aibă un cuvânt sau mai multe încercuite. Secţiunile adiţionale sunt incluse pentru a fi folosite.

A. APARENŢA – curăţenie meticuloasă, medie, neîngrijită


B. ÎNGRIJIRE – curat şi bine îngrijit, mediu, neîngrijit
C. POSTURĂ – rigidă, dreaptă, medie, aplecată

43
D. MERS – energie, mediu, ezitant, moale, stângaci
E. STRÂNGERE DE MÂNĂ – foarte puternică, puternică, fermă, slabă, moale
F. ANXIETATE MANIFESTĂ – frunte umedă, palme umede, tremur
G. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR – prietenoasă, plăcută, rezervată,, rece
H. DEPENDENŢA FAŢĂ DE EXAMINATOR – se bazează pe el însuşi, pasiv, cere ajutor
I. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL – bun, mediu, rece, suspicios
J. REACŢIA LA DAP – dornic, interesat, negativ
K. VERBALIZARE – abundentă, medie, fără comentarii
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ – simte DAP folositor, neutru, criticist
M. IMPLICAREA EULUI – serioasă, aparenţă, neprovocat
N. ABORDAREA DAP – uşoară, ezitantă, refuz
O. ENERGIE – rapid, uşor, muncitor, încet
P. ŞTERSĂTURI – niciuna, multe, puţine
R. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE – supraapreciere, realistă, hipercritic
S. ÎNCREDERE ÎN SINE – sigur pe sine, unele dubii, oscilant
T. COMPORTAMENT – normal, aparte, bizar, autistic
U. LIMBAJ – bun, mediu, defectuos
V. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ – alert, mediu, prost

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE

Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri pe o zonă
a conţinutului. Mai jos este un continuu între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuu examinatorul plasează un M
pentru silueta masculină şi un F pentru silueta feminină pe care două puncte care i se par examinatorului cele mai potrivite. Deci fiecare linie
(continuu) va avea un M şi un F. Pe această cale examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a
sexelor
Liniile adiţionale sunt pentru a introduce noi conţinuturi de către examinator, seriind cei doi termeni descriptivi care limitează fiecare nou
continuu pe care experienţa examinatorului îl conduce să creadă că e semnificativ.

44
CONTINUUMURI
NR. TREIMEA SUPERIOARĂ TREIMEA MEDIE TREIMEA INFERIOARĂ
CRT.
1 Viguros Pasiv
2 Deschis Respinge
3 Prietenos Ostil
4 Bine dispus Furios

45
5 Strălucitor Plat
6 Frumos Nepretenţios
7 Curat Neîngrijit
8 Trăsături regulate Schimonosite
9 Natural Stilizat, afectat
10 Maturitate emoţională Imaturitate
11 Aparenţă adultă Adolescentină Infantilă
12 Capabil Slab
13 Masiv Mic
14 Drept Se clatină
15 Controlat Impulsiv
16 Detaliat Gol
17 Perceptiv Imperceptiv
18 Sofisticat Naiv
19 Sensibil Nesimţitor
20 Intelectual Corporal
21 Conştiincios Impulsiv
22 Fericit Deprimat
23 Consecvenţa tratării Inconsistenţă
24 Puţine ştersături Multe

46