1928. ANUL XX MARTIE NO. 3.

,.

Vi ta Romineascd REVIST LITERARA SI TIINTIFICA

4

SUMAR :
Br'tescu Voinesti
O. G. Lecca
Demostene Botez
. .. Moarte grabnicei. .
Omul (Origina, vechimea, rasele). .

Note pe marginea cdrfilor (Domnul dela Murano).

Damian Stanoiu . . . Slujnicele lui Ghedeon.
Mihai D. Ralea William James.
A. Cehov Maffei vie (Tradus din ruseste de A. Franca).
V. Ciocilteu . . . . . Sfirsit.
Al. O. Teodoreanu C'umplitul Traced DreiculescuL
G. Ibraileanu . .
D. D. Rosca . . .. Editiile poeziilor lui Eminescu (Continuare),
Scrisoare din Paris (Cu ocazia centenarului lui
Taine).
Sorin Pavel . . . Scrisori din strtineitate (Preludii: Cleitorul).
D. I. Suchianu Cronica ideilor (Consideratiuni asupra tineretii).
Mihai Niculescu Cronica economicei (In jural planului Dawes).
P. Nicanor & Co. Miscellanea (La comemorarea lui H. Ibsen.-Criza
universitdtii. - Reforma invteimintului secun-
dar.-Rectificdri).
Recenzii : Ed. Claparde: Orientarea profesionala, probleme si metode. M. Ralea.-Albert Thibau-
del: La republique des professeurs. Octav Botez.-Frank Harris: La vie et les confessions de Oscar Wilde.
M. Ralea.-Knura b. 1925: Anuarul Casei centrale a carpi din Republica Socialist Federativ a Soviete-
lor Rusesti. VI Harea.-Cerceteiri istorice: Revist de istorie romineasctt-Director I. Minea ; Filip Horo-
via: Influenta elenismului asupra lumii traco-daeice si traco-daco-romane pan la retragerea legiunilor
din Dacia ; I. Minea: Reforma lui Constantin Mavrocordat. A. Otetea.-Nicolae Drgan: Toponimie si
istorie. A. Otetea.-Anuarul Liceului Principele Nicolae" din Sighisoara. A. 0..-Sigmund Freud: Un
souvenir d'enfance de Lonard de Vinci. Traian Gheorghiu. - Dr. I. I. Popescu: Doctrina lui Ft end.
Traian Gheorghiu.
Revista Revistelor : Arta si Arheologia".-Ibsen" (Henri Bernstein. Revue de Paris).-"Centenarul
lul Hyppolite Tame" (Paul Bourget. Revue des Deux Mondes).-Despre oportunitatea Societtii Natiu-
Mlor la Viena" (Raymond Recouly. La Revue de France).-France si Barrs" (Jean Jacques Brousson. Les
Nouvelles Litteraires).-Intelegerea franco-germane (E. R. Curtius. Die Neue Rundschau).
Miscarea intelectuar in strintate: (Literatur6.-Romane.-*tiinVA-.CAldtorii.)
Bibblografie. -,`
Table de tifiliitfr, , .

,,,,,it -::-4%:::
"444k /
rr .1
*
IA
tia:

'Veal Mii0 IA$1

Redac a td Administratia : Strada Alecsandri 10-12
1928

Viata Ronaneascd apare lunar cu cel putin 16o pagini. - Abonamental in aril un an goo lei.-
jumAtate an 200 leL-Numrul 40 lei.-Pentru strilintate: un an 600 lei.-Junatate an 300 lei.-Num5.-
rul 6o lei. Pentru detalii a se vedea pagina urrnatoare.
Reproducerea opria

www.dacoromanica.ro
 VIATA ROMINEASCA
REVISTA LUNARA
Iai, Strada Alecsandri No. 10-12
ANUL XX
CONDITIILE DE ABONARE
Abonamentele Sint : semestriale i anuale.
Cele semestriale se socotesc dela No. 1 pnd la No. 6 in-
clusiv, sau dela No, 7 pdnd la 12 inclusiv.
Cele anuale dela No. 1 pdnd la No..12 inclusiv.
Abonamentele se pot face la 1 Ianuar pentru un an sau
jumatate de an ; dela 1 Iulie pentru o jumdtate de an,-trimitind
suma prin mandat pWal.
Reinoirea se face cu o lund inainte de expirare, pentruca
expedierea Revistei sd nu suf ere intrerupere.

Pretul abonamentului pe anul 1928 este :

IN TARA:

Pentru Autoritti, Institutiuni, Societdti *i Intre-

prinderi comerciale, financiare *i industriale pe an . 500 lei

Pentru particulari :
Pe un an 400 lei
Pe jumdtate an 200 ,,
Un nurnr 40

IN STRAINATATE :

Pe un an 600 lei
Pe jumdtate an 300
Un numr 60

Abonatilor li se acorda o reducere de 10 la sutd din pre-

tul volurnelor editate.

Pentru siguranta primirli regulate a Revistei, D-nil

abonati sint rugati a trimite odatd cu abonamentul i 150
lei anual costul recornanclarli pentru tar i 220 lei pentru
strinatate.
Colectii complecte pe anii 1920, 1921, 1922 i 1923, se gd
sesc in depozit la Administratia Revistei cu pret de 200 lei co-
lectia, iar 1924, 1925, 1926 i 1927 cu lei 300 colectia.
Administratia.

www.dacoromanica.ro
 .,..'.'
_ ,---------

/.,)- --
/ Ammogeso-i-4----

/ -
-/- 'We'
sfri-,
VEI DOBANDI
FORTA ,V I GOAREA
,
4 497f'"

DE V/ki\IZArit
SANATATEA SI IN TOATE
ENERGIATINERETEI - FARMACIILE
LUAND .51 DROGUERJILE
VITALSYRUP.' 1N ROMMIAMARE

www.dacoromanica.ro
 .
(

PATOPOAN
TOATE TE MARIMELE
CELE MAI BUNE CALITATI

PMCI
DELA TOATE CASELE MARI:
VOCEA STAPANULUI, PATH,
COLUMBIA, POLIDOR, SIRENA..,

AU SOSIT qst Str. Lapuneanu> LA LIBRARIA

VIATA ROMINEASCA
Si se valid eu prefurile cele mai convenabile

www.dacoromanica.ro
 Moate grabnica
Schit

D-lui G. Ibreilleanu

Sint frati buni i de mama i. de tat ; totui oameni mai

Aleosebiti unul de altul, i ca Infatiare i ca fire, greu s'ar putea
inchipui.
Sd iei ap, la IntImplare, un om dintr'un capt al trii *i al-
tul din capatul opus, ar semana desigur !titre ei, mai mult dectt
aceti doi frati.
Cel mai mare,-numai cu un an mai mare,-e un uria.
De cum II vezi, umblind tanto4, cu pieptul -scos, cu capul
sus, at rotiri de ochi de inspector, cu gesturi tioase de coman-
dant,-de cum il auzi vorbind tare, pompos i. poruncitor,-Iti dai
numaidecit seama c ai inaintea ta un biruitor. i e In adevar un
biruitor. Dei fr alt cultura decit cea capatata In ase clase de
liceu absolvite, la care s'au adaogat cunotintele cistigate din zil-
nica cetire a gazetelor politice,-punindu-si forta musculara In slujba
unui partid i speculind cu dibacie, pedeoparte citeva condamnri
ce-i atrsese inirebuintarea aCelei forte, pe de alt parte fringerea
unui brat, cu care se alesese cu prilejul nnor alegeri,-a ajuns e-
ful politic al unei culori din capital.
0 voce grozava, care ar putea birui sunetul a zece trimbite,
o voce care patruncle In auz ca un pumn inteun geam de hirtie,
-o vorbarie Porentiald, teatrall i bombastica, - o lips
total dercscrupuVrcare-1 Ikea s fagaduiasa imprtirea tuturor
bunurilor te nu-i .apartineau lui,-i o tot atit de cmplecta lips
de leam de ridicol,-au facut dintrinsul un foarte aprciat orator
de intruniri publice.

www.dacoromanica.ro
332 VIATA ROMINEASCA.

Nu yeti fi deci surprini aflind a a fost pana acum In ct-

teva finduri deputat i c desigur va fi i In ,viitor, cind partidul
caruia apartine va reveni la cirma t
E vaduv. Trdete in casa cu o sofa- mai mare cleat el i cu
doi copii : beti, amindoi studenti la drept. Cel de al treilea co-
pil, fata, e mritat in provincie dupa un maior.
Cu sora-sa, cu copiii i cu slugile se poart auforitar, ba
uneori crunt. Ca s va puteti da seama pn unde poate merge
cruzimea lui, e destui s v spun ca, inteun rind, prinzInd pe un
tigan, care pescuia cu undita inteun helqteu dela o vie pe care
o avea In apropierea oraplui,-dupace 1-a batut Strapicy 1-a pus
s manince rimele. Pe onoarea mea ! Asta nu e un lucru scornit
de mine : 1-a pus s manInce rimele.
Atest orn strapic, viteaz i biruitor, are cam de cloud ori pe
an, nite crize de sufocatie, In tirnpul carora d spectacolul unei
fidicole laitti.
Plinsete, gemete, vaicareli: ah ! oh L. mor., nu ma lsati !...
scapati-mal..." 0 slug e trimeas In grabd dupd hate-sat!, alta
dupa doctor, un Mat la spitrie. Pe urma, chid tot sint adunati
imprejurul lui, cu uti glas scazut, In care totui ramine ceva tea-
tral, adresindu-se cind unuia chid altuia :
- M. duc... ma duc... simt ca ma duc... Doctore, nu ma
'

lsa... Luxito, telegrafazd Aurorii... Bieti v'am iubit i v'arn cres-

cut bine... ah ! of !... Luxito, sa le fii ca i pn acuma main buna...
S'o ascultati, m baieti i s'o iubiti, ca va vrea binele... Docfore,
nu ma lsa, barim pn o sosi Aurora... Aoleu !... lorgule, LuXito,
cheile dela casa de bani shit aici, subt pern... 0 sa gsiti acolo
bani de inmormintare i chitantele de pela bnci... Aoleu !... Ior-
gule, frtioru meu, Steluto, dati-mi minile... si voi baeti, veniti co-
lea... stati jos... aa... sd vd am pe toti In fata mea... Aoleu 1...
iertati-m...
timp de doua ceasuri o tine ap In gemete i-n vaicareli,
f r s-i taca gura o clipa.
0 zi, cel mult doud dui% o astfel de criza, pare invins, o-
bosit;-pe urma i reia Infatiprea trufa0 i biruitoare...
Asta e domnul Basile N. Ombrian.
Cellalt frate, cu un an mai tindr, e nenea lorgu Urnbreanu,
un!funcheel carunt, milunt, care se strecoard sfios i al tdruia
glas sun ca o oapta.
In toatd faptura lu cenuie, singurul lucru'sclipitor stilt och,

www.dacoromanica.ro
 MOARTE GRABNICA 333

sigle ochi frum4, negri, In care se cetete lptinAtatea lui prover--

"tialA, care i-a atras porecla de omul lui Dumnezeu".
Nenea Iorgu, omul lui Dumnezeu".
Nimeni Pu-i zice altfel. '

Trebue s-I fi vzut dumneavoastr. Nu se poate s nu-I fi

-yzut. E btrInelul simpatic, care- cind umbl pe strada, se oprete
In loc ii se Malta sa min& pe bot caii dela birji, sau se apleac
s desmierde copi ori cInii, care trec pe ling el.
E registrator ef la unul din mulfele ministere, uncle e stimat
si iubit de toti. E Insurat cu o femee buna ca i dinsul, cueoana
5teh4a, cu care duce o casnicie at/t de armonioasa, Mat nimeni
-nu i-a auzit niciodat zicIndu-i mcar : du-te mai Incolo".
In lipsa de copii, Ingrijesc de lighioane i au, pe tinga cni
pisici, la cAsuta lor modest, o grdina de pasri, dintre care
anele au fost mult admirate la expozitia trecuta din parcul Carol,
Dar de faima acelor frumoase pasari, prsite i 1ngrijite cu mult
- trud de nenea Iorgu Umbreanu i de cucoana Steluta, ei n'au
profitat nimic ;-a profitat tot domnul Basile N. Ombrian.
Despre blIndetea lui nenea Iorgu, colegii lui din minister po-
-vestesc fel de fel de IntImplari. Una cred c'o s Ira ajunga. Ci-ca
inteun rInd a rugat pe unul s mearga cu dinsul La croitorul lui,
-s vaza i el cum fi vin niste haine, pe care i le comandase. Se
cluc acolo, constata ca-i vin de minune i, ca s faca i cu-
coanei Steluta o surprizA, rmlne Imbracat cu hainele cele noi. Ies
n strada *i nu fac dou sute de p4i, clnd iaca un baiat, care
venea ducInd In spate un burlan de tinichea, da busna peste ne-
nea Iorgu i-i stfie o mtnica : gogeamite sfisietur, s bagi pum-
-nul In ea. Haine noi-noute, atunci Imbrcate. Ce ati fi fcut dum-
neavoastra ? Ati fi 1njurat, - ati fi tunat,-ati fi fulgerat.
Nenea Iorgu atit a Mcut :
- Tt L.. tt !... tt !... Sine ma Mete, m, dece umbli m cu
burlanul pe trotoar ?
AM. Si s'a Intors la prvlie, s'a desbracat de hainele cele
-noi, a 1mbracat iar pe cele vechi i a rugat pe croitor su-i pue
ait mtnia.
Uneori, negrqit, e i nenea lorgu bolnav. Cine e sat-lac%
-tun, cind nu-i mai ramlne cleat un an pn la Implinirea a aizeci ?
Dar cine 1-a auzit vre-odat vitIndu-se ? -

CInd i cind 4i duce mina i se freaca In partea sting a

1)ieptului, unde simte uneori o intepatura, care 1-a fcut sa se
ose de tutun. At%

www.dacoromanica.ro
334 VIATA 11014INEASCA

* #

Unit dupd miezul noptii. Bate cineva in geamul dela salona4.-

Nenea lorgu se scoald, trece In odaia dealaturi,-ridied perdeaua,.
E servitorul lui frati-sau;
Veniti repede, c moare boerul !
In graba se Imbraca 5i el 5i cocoana Steluta i pornesc In-
teacolo.
De cum deschid u5a, se aud gemetele bolnavului, Imprejura
patului cdruia Sint adunati sord-sa, doi doctor!, amindoi bdetii-
La intrarea lui nenea Iorgu i a cucoanii Stelutii, muribundul tn-
tinde bratele :
- lorgule, Steluto !.., mor... m duc... nu ind lasati... Luxito,.
telegrafiaza Aurorii... ah!... of !... Bieti, sd fiti cuminti... s v spri-
jIniti.., sd v ajutati... Luxito, s 'ngrije5ti de ei.. Aoleu, doctore ;-
barim pn o sosi Aurora...
Nenea lorgu pe care-I ineac a. mirosul de eter i caruia il
displace profund acest sgomotos spectacol, la care de atltea ori
asistase pdnd acum, se strecoard bini5or,-iese In antreu,-de a-
colo af ara. E o noapte blind de Septembre, El aruncd o privire
spre cerul Inflorit de stele,-se a5eazd pe treapta de sus a serii,-
15i duce mina In partea sting a pieptului i rezemindu-se In col-
-tut dirltre zid i u5a, scoate un suspin prelung i duios.
Mai tirziu, cind Incetarea vaicdrelilor dinduntru dovedeste cd-
bolnavul s'a linitit, cucoana Steluta deschide u5a vede sotul

-
dormind acolo, in colt. Ea II zimbe0e cu dragoste :
Iorgule, putem sa mergem... s'a i-a trecut.
Nenea lorgu cu ochii intredeschi5I nu raspunde.
Ea, ca s-1 trezeascd, i pune mina pe fruntea rece ca ghiata....
A ! nu tipa a5a, cucoand Steluto ! Inteleg ce amard sfiVere
trebue sa-ti pricinuiascd, dupa treizeci de ani de casnicie ea a
voastr, aceast4 despartire, fr o stringere de mina, fr un cu-
"ant de adio... Da, dar nu tipa a5a.
Dumneata tii bine c lui nenea Iorgu nu-i placeau tipetele..-

Bratescu Voinevti

www.dacoromanica.ro
 OMUL
- Origina, vechimea, rasele -
Aaesea se vorbeste, far temeiu, de ignoranta tiintii in ce
priveste originile omenirii, dupd cum se exagereazd neputinta ei
de a explica cauzele i manifestrile fenomenelor naturale.
Totusi, stiinta poate sti rdspundd astazi, si de multe ori foarte
lamurit, numeroaselor chestiuni care preau inc de nedezlegat, citiva
ani In urma. Putem astfel s determindm locul pe care-1 ocupd o-
mul printre celelalte vietuitoare, mersul su evolutiv si IntrucItva
etapele mai insemnate ale trecutului sdu.
Descoperiri viitoare vor determina i centrul de aparitie al
Inaintasilor omenirii, Inrudirea lor precisa cu antropoizii i alte pro-
bleme asupra cdrora conjecturile sint Inca necesare. Aceste ches-
tiuni ins, precum i aceia de a sti cu incepere de dud strdmo-
sul Indepartat poate fi privit ca om", In intelesul ce atribuim a-
cestui cuvint,-aceste chestiuni stilt lturalnice si au o important
relativd, de documentare. Cea de cdpetenie, aceia a descendentei
evolutive a omului, a raporturilor lui cu celelalte fiinte inferioare
In capacitate intelectuald, e rezolvatd in trsturile ei generale. Se
va ajunge cu vremea la fixarea intregei filiatiuni omenesti, pe care
o cunoastem in linii mari ; cercetdrile si descoperirile ce se fac, au
o temelie pe care se pot rezima cu incredere.
Dacd citeva cauze scapd incd stiintei actuale, si dac nu cu-
noaste sau nu pricepe multe taine ale naturii,-cu toate acestea
stie ceva. Cercettorii zilelor noastre nu mai au dreptul s repete
vorba lui Socrate : Stiu un lucru, anume, cd nu stiu nimica. Da-
torit cunostintelor nscute abia In veacul al 19-lea,-biologia,
antropologia, chronologia geologicd, anatoma comparatd, paleon-
iologia, preistoria,-multe mistere sint desvluite, i, cu toate cele
ce mai avem de invtat, lumina a pdtruns negurile de altddatd.

www.dacoromanica.ro
336 VIATA ROMINEASCA

Specia omeneascd a cucerit pmIntul. Mai inteligent 0 pre--

tutincleni mai puternica ca orice alt specie animal, ea a putut s
triascd mai uor, Inmultindu-se In paguba celorlalte (cAci pute-
rea ei distructiv n'are margini), i pe msura desvoltrii creeru-
lui i a aptitudinilor sale, grupindu-se In societti i popoare, care
au evoluat cu repeziciune sau au ramas pe loc, dup imprejurari.
Dar aceast evolutiune i aceast cucerire a prnIntului a avut ne-
voe totu0 de sute de veacuri, din care strabat Inca, putin nume-
roase, urmele unei omeniri mult deosebit de a noastr.

Originile
Omul, sau mai exact tipul ominian din care deriv, se ive0e -

in era geologic ter-tiara. I Primatele, aprute l Inceputul tertia-

rului, se deosebesc In mai multe specii, Ina din perioada eocen;
Strmovl omului era MIA Indoial desprtit, In miocen, de trun- -
chiul comun al antropoizilor. Trebue dar s ne coborlm pn la
acest etaj geologic, spre a gsi legtura dintre om" sau proto-
orn" i simienii cei mai aproape de el. E foarte probabil a, inc
dela ivirea lor, maimutele catariniene 2 s'au desprtit in mai multe
specii. Trebue s rin uitm cd, 0iintifice0e, omul nu a fost privit
iliciodat ca descinznd dintr'unul din antropoizii actuali. Evolutia
acestora e paraleld cu a omului, ai carui strmo0 tertiari sInt incd
necunoseuti, dar pe care ti putem privi ca un tip antropoid deo-
sebit. 0 convergent a diferitilor antropoizi spre tipul ominian,,
baza unei conceptii poligenetice, trebue cu desavigire inlturat.
Cu astfel de conceptiuni se ajunge repede la absurd.
Filiatia omului trebue Inchipuit ca o linie care str-
bate adncimea veacurilor. In dreapta i In stinga se desfac ra- -
muri care, mai aproape de noi, constifuesc rasele omene0i, mai
jos speciile, genurile, i asa mai departe ; mamifere, reptile, pe0i,,
apoi nevertebrate, coborind in seriile animale pn la fiintele cele .

mai simple, celulare, care se Intilnesc la obir0a vietii pe panfint.

Omul face parte din ordinul zoologic al Primatelor. Lila de
timpuriu desprtite de trunchiul comun, multe specii de bminieni
au disprut. Omenirea de azi trebue privit ca apartinInd unei
singure specii, cu varietdti numeroase. De altfel clasarea zoologicb.
,i deci deosebirile somatice sau anatomice dela spet la gen, Sint
In functiune de evolutie, deci de timp, - fr s mai socotim ca
I Reamintim cetitorului ca-ea tertiara, care precede pe a noastra (qua-
&matt), e imprtita de geologi hi 4 perioade: eocena, oligocena, miocena
pliocen. Durata erei tertiare e evaluat cu aproximat la trei milioane
de ani (miocenul minimum 400 mii, pliocenul 7-250 mii de ani).
2 Ordinul primatelor, cuprinde patru familii,-dintre care antropoizii
sau antropomorfii (WA coada),-i cinomorfii, formeaza grupul maimutelor
Arechiului continent, numite catariniene" sau ceropitecide.-Mairhutele a-
mericane sint de abiceiu cunoscute subt numele de platiriniene.-Aritro--
poizii sint : cimpanzeul, gorilul, orangul gibonuL '

www.dacoromanica.ro
 OMUL 337

nu s'gr putea preciza unde sfirete speta", unde incepe genul".

Nu ne putem opri aici asupra acestei chestiuni, care a tulburat
multd vreme pe naturaliti i pe antropologi.
Discutiunea dintre mono i poligeniti este inutild, importanta
ehestiunii fiind foarte relativ. Dupd cum artm mai sus, nu e
cleat o chestiune de timp. Astzi nimeni nu mai poate concepe
poligenia In felul lui Agassiz admitInd creatiuni independente pen-
tru deosebite specii omeneti. Cel mult, s'ar putea, urdnd ct mai
departe obiria raselor, s le considerm ca specii, fAcInd din om
un gen",-dei deosebirile intre principalele rase nu sInt de na-
tur a impune gruparea lor In mai multe specii. Cu atlt mai mult,
cu ct de diferentele intelectuale i morale, care stilt cele mai In-
semnate, nu se poate tine seama Inteo clasare zoologic.
Vom admite dar c omul apartine unei singure specii, care
ar putea fi Imprtit In cloud subt specii' i citeva rase princi-
pale, din care unele au disprut demult.
Caracterizarea tipului omenesc a trebuit s Inceapd a se In-
tipri la deprtatii nqtri strmoi, Inca de pe la Inceputul mioce-
nului (etajul aquitanian). Trunchiul primatelor s'a desprtit de tim-
puriu In mai multe ramuri ; acea care a dat natere omului, a 'e-
voluat deosebit i Inteo directiune care s'a deprtat din ce In ce
de celelalte. Nid unul din antropoizii cunoscuti nu poate fi privit
ca strmo a omului. i 0 dovadd, In afara de cele anatomice, e
chiar faptul existentii lor astzi, cu caracterele ektigate din epoca
tertiar .
liana precursorului omului quaternar n'p fost, din nefericire,
gsit !And acum.

Nu e cu putint s se precizeze momentul cInd apare fiinta

areia i se poate da numele de om", i aceasta pentru ratiunea
foarte simpld ca evolutia Inceat i nesimtit, nu ne IngAdue sa
ne oprim la un punct dat i sa spunem : aici. Inteo serie de
forme, spune Darwin, pornind dela o fiintd oarecare cu Inftiare
simian i ajungind In mod graduat pn la om, aa cum existd,
ar fi imposibil de , fixat punctul lmurit, dela care termenul de
,om" ar trebui s Inceap a fi aplicat. Dar aceast chestiune n'are
Insemnatate".
Am putea complecta fraza, sputfin& eh-nu e decit o ches-
tiune de nume, aci In aceast evolutie, In care scitimbrile sau
mutatiile morfologice brusce sInt putin probabile, nu 'putem IntIlni
niciun punct de oprire urendu-ne In epocile IndepArtate, pn la
fiintele unicelulare care Inseamnd Inceputul vietii pe pmInt.

1 Vogt spune in lectitmile sale asupra omului: ,Ar trebui topite 1m-
preuhl caracterele antropoide a trei antropomorfi i chiar a mai multor alte
maimute, spre a forma un compus din care s'at putea cobori omul".

www.dacoromanica.ro
338 VIATA ROMINEASCA

Chestiunea e fr solutie, prin faptul schimbdrilor imper-

ceptibile dela o generatie la alta in ascendenta omeneascd. Chiar
de ar fi fost cu putintd s cunoatem intreagd aceast ascen-
dentd,-i aceasta nu va fi niciodatd,-nu i s'ar putea trage vre-o
linie de demarcatie. Incd odatd, e vorba de cuvinte, de nume de
dat unei fiinte destul de asemanatd cu noi, spre a i se atribui a-
cela de om :-homo stupidus, h. alalus, h. ferrus,-oricum l-am
numi. Si din punct de vedere somatic, i cronologic, nicio solu-
tie. Cu atit mai mult cu cit trebue s tinem socoteald de stu-
diul mai mult sau mai putin inaintat al raselor i variettilor la un
moment dat.
Cu o aproximatie foarte largd" in timp, am putea considera
ca numane", fdpturile destul de evoluate care vor fi inze*ate cu
oarecare atribute speciale omului, cum ar fi statul pe picioare,
vorba, adunarea In societate (turme sau triburi), sau industria
(unelte, arme).
Dar cind ? unde ?... Tot ce se referd la originile noastre, e
invluit in ceat, prin care e indrznet sd se fac o hotrnicie
sau vreo socoteald cronologidi.

Caracterele umane
Desprtit de celelalte primate (catarinieni i platirinieni), in
plind erd tertiard, omul arhaic e caracterizat de timpuriu printeo
fericitd evolutie.
Printre caracterele distinctive ale fiintei omenegi, sint unele
esentiale. Dezvoltarea inteligentei sale exceptionale e intemeiat
pe caracterele urmtoare, apanagii ale omului :
- Statiunea verticald in picioare (mers) ;-dezvoltarea cree-
fului i in special a lobului frontal.
- Vorbirea.
- Intrebuirrtarea i fabricarea uneltelor.
- Focul (cunoaterea i intrebuintarea).
Succesiune care ni se pare logicd.
Aceste Imprejurdri pot fi privite ca etape diferite, urmrin-
du-se la epoci indeprtate. Cea dintdiu inseamnd desprtirea in-
tre ominieni i ceilalti antropomorfi ; a doua accentueazd i mai
bine aceastd despdrtire ; a treia se poate considera ca obiria su-
prematiei omului pe prnint.
Descoperirea i intrebuintarea focului, apoi construirea de
addposturi, vestmintul, domesticarea animalelor (probabil a clnelui
mai intdiu), -vor upra i vor transforma viata oamenilor primitivi.
Manifestri secundare, ca podoabele (vopseli, colane, etc), senti-
mentul artistic (sculpturd, desert), in sfrit reprezentarea graficd a
ideilor i vorbirei, (scrisul), -complecteazd progresul lor.
In alt ordine de progres intelectual, trebue s notdm, atunci
cind omul atinge planul homo sapiens", preocupdri morale, cum
e cultul mortilor i ideia religioas care presupune conceptia abs-
tract a unei fiinte sup erioare.

www.dacoromanica.ro
 OMUL 33.9

" Numai, niciun semn nu ne dd voe s fixam epoca i ordi-

nea acestor achizitiuni ale inteligentei. Evolutia omeneascd, desi
relativ repede dela un moment dat, a avut nevoe de sute i sute
de secole pentru realizarea acestor progrese, .de o insemnatate
mult mai mare ca cele mai admirabile inventii moderne. Astzi,
stiinta adunat de cm in nenumdratele lui ndeletniciri, permite
realizarea inventiunilor minunate, si a neincetatei perfectiondri. Dar,
anticul slbatic care s'a servit mai intdiu de o piatrd ca arrnd sau
ca unealt, sau eel care a aprins cel dintdiu foc, au facut fr
indoiald mai mult pentru omenire, decit omul civilizat care a con-
struit cea dintiu locornotivd sau cea dintdiu masind electric.

Superioritatea omului asupra celorlalte mamifere e datorita

nu numai perfectionrii functiunilor creerului, dar In mare parte
si eredittii : faculttile cistigate, pstrate si reproduse de nenu-
rnrate generatii.
S ne inchipuim un orn creat dintr'odat, frd pdrinti, dar
anatomiceste la fel cu noi, avind un creer perfect conditionat pi
'in stare sa functioneze ca al nostru. Nu va fi decit un subt-om
fat de posibilitatile noastre de conceptie si de realizare. Dar stim
prea bine, fara sa recurgern la fictiuni, cd un Papuas, un Austra-
lian, si chiar un negru african, crescut printre Europeni, nu va pu-
tea s atingd calitatile lor intelectuale, si c capacitatea lui de
gindire, de rationament, de creatiune, va fi totdeauna infer-
oar. Ereditatea, acumularea latenta, . nu-1 pot ajuta si el rmine
in afar de intelegerea spiritului Europeanului.
Aici e principala manifestare a inegalitdtii raselor omenesti,
nu numai din punct de vedere al realittii sau realizrii, dar ina-
lute de toate al posibilittii. Aceast posibilitate depinde desigur
si de dezvoltarea creerului (calitate a substantei, circomvolutiunii,
greutate, etc.), dar aceast dezvoltare este ea inssi in raport
strins cu ereclitatea functiunilor acestui creer si cu notiunile e4-
tigate de catrd generatiile care l-au precedat, i d e experienta br.
Perfectionarea sau progresele continui ale omului, deci usu-
rarea vietii datorit acestor progrese, fiind in functiune de aceasta
mostenire (calitati cistigate de massa cerebrald si devenite o func-
tiune latenta a lui, exercitatd in mod aproape reflex), este evi-
dent ca se inmultesc pe msura rnijloacelor noi dobindite. E
o inlntuire, un bulgr de zpadd care face ca realizrile inteli-
gentii omului, sa fie din ce in ce mai numeroase si din ce in ce
mai repezi. Din acest punct de vedere, secolul al XIX-lea poate fi
asernuit cu o explozie in istoria ornenirii.
Pentru a explica progresel creerului omenesc, altituri de
influentele ambiantei, selectiunii, evolutiei normale, trebue s mai
admitem Inca mutatiuni de ordin intelectual (mutatiuni individuate,
transmise sau imitate). 0 asemenea mutatiune sau evolutie brus-
cata a putut sd intervind in urma unor Imprejurdri care ne seal*

www.dacoromanica.ro
340 VIATA ROMINEASCA

dar care sint ftr indoiald individuale. 0 dezvoltare cerebral ex-

ceptionald, avind ca rezultat o inteligentd peste normal, la unut
sau mai multi indivizi i transmis prin ereditate, constitue punc-
tp.1 de plecare al unui nou aspect in viata omenirii. De altfel.
cea mai mica inovatiune in epocile primitive, inseamnd o revolu-
tie in mersul ei progresiv.
Strvechii ominieni.- Omul tertiar
Din cauza lipsei de resturi fosile din era tertiar, nu avem
niciun indiciu de infAtisarea ce ar fi prezentat strmosii nostri din
zorile omenirii. Dealungul multor milenii, trebue sd ni-i inchi-
puim nu mult deosebiti de ceilalti antropoizi. Fard indoiald insd ca
mchipuirea nu poate implini cleat in mod neindestultor lipsa cu-
nostintelor noastre asupra omului tertiar", pe care 1-am putea
numi mai bine : pre-om".
Ominianul I arhaic, despartit dupa toate posibilitatile de cei-
lalti simieni, in tertiarul vechiu, (oligocen), evolueaza paralel co
ei, insd in alt mod. In pleistocen (quaternar), ne gAsim in pre-
zenta fosilelor omenesti, apartinind unor rase sau specii foarte
leosebite intre ele, ceiace dovedeste cd origina acestor varietti
urcd mult mai sus in trecut, altfel nu s'ar lAmuri existenta a-
Lestor resturi la inceputul erei quaternare. Cele dintAiu descoperiri
de fosile tertiare ne vor arta fr indoial diversitatea de specii
i rase, cci variatiunea formelor e inerenta evolutiei vietuitoarelor
Spre a dovedi existent& ominianilor in tertiar, nu avem ne-
voe, in lipsd de resturi fosile, s recurgem la eolite", unelte de
piatrd de care ei s'ar fi servit. Ratiunea singura ne arata,
dincolo de vechii oameni quaternari, lungul sir al strAbunilor si
predecesorilor lor. Daca au fost sau nu in stapinirea tuturor f a-
cultdtilor care sint proprii omului, acest fapt nu inlAturd exis-
4enta lor.
Fata de omenire, era quaternara, inceputa de mai mult de o
sut de mii de ani, nu reprezintd decit o parte din trecutul ei.
Multe lucruri ne sint fried ascunse ; descoperiri fericite ne vor per-
mite poate s intregim lantul. Aceste descoperiri, in sudul Asiei
mai ales, vor inlocui ipotezele actuale prin certitudini. Evolutia ma-
rilor varietti omenesti va putea atunci fi urmrita dealungul virs-
telor apuse si Inrudirea lor precizatd. SA nu pierdem din vedere
cd cercetdrile antropologice, paleontologice i preistorice, nu se
arcd nici la un secol in urrnd i cd prima fosild omeneasca n'a
lost gAsitA decit acum saptezeci si ceva de ani. Cu toate acestea
progresele paleontologiei umane si ale arheologiei preistorice ne per-
mit sd aruncAm ceva lumina asupra virstei quaternare.
1 Intrebuintarea acestui termen generic e necesara i convine strilmo-
silor indepartati ai omului, inca neinzestrati cu atributele de capetenie ale
anui om", mai mult sau mai putin apropiat de noi ca infatisare.

www.dacoromanica.ro
 OMUL 34g

Resturile unei fapturi aproape omenesti, antropomorf supe-

rior, au fost gsite In terenurile tertiare. Pitecantropul descoperit l
Trinil, In Java (Pithecanthropus erectus al lui Dubois), e privit In
general ca un atramos, sau ca veriga de leglurd Intre orn si an-
tropoid. El ar putea insa mai exact sd fie considerat ca reprezin-,
tantul unei ramure laturalnice i dispdrute, un ominian dintr'o spe-
cie deosebita i fr raport direct cu varietatile de oameni fosili
de mai tirziu. Aceasta nu exclude a ar putea fi precursorul unor
rase ofnenesti. Ca forma, Pitecantropul prezinta un tip intermediar
intre un gibon i un neandertaloid (v. cap. urmator). Craniul lui
ne dovedeste, vechimea unor caractere umane.
De curnd, descoperirea In Africa de sud englez, a unui
,,Australopithecus" (a lui Dart), aruncd incd o razd de lumina
asupra diversitatii speciilor In tertian E vorba de un antropoid,
foarte evoluat, care n'a fost clasat printre ominieni, dar care re-
prezint foarte bine un intermediar" !titre celelalte primate si am,
Pre-omul, adica ominianul erei tertiare, este Inca hipotetic,
dar oricare i-ar fi caracterele distinctive, el a existat. Toate ells,
cutiunile preistoricilor se rezum in a sti dacd acest precursor era
sau nu In stpInirea unor unelte sau arme. Instrumentele de piatr
ce i se atribue, au fost numite Eolite. Chestiunea eolitelor e de
domeniul arheologiei si nu o vom atinge. Se pare evident c a
bun parte din silexurile gasite In straturile tertiare sint plesnite
din cauze naturale. Dar, pe de alt parte, nu avem dreptul s a-,
firmdm a nu au servit omului precursor sau .ca acesta tut le-a
debitat intentional pentru nevoile lui. Cind vorbim de om fertiarw
sau nom quaternar", ne izbim mereu de clasdrile stiintifice, de a-,
ceste compartimente teoretice si de atItea denumiri care sint -de-,
parte de a usura cercetrile.
Trecerea dela o epoc geologicd la alta pare In mintea mul---
tora, a fi fost brusca sau cel putin Insemnat prin schimbri re-
pezi i importante. Nimic din toate acestea. Tranzitia e nesimtit,
inceat ; chiar delimitarea stiintifica n'are cleat granite vagi. Nu se
poate spune : omul tertiar se transforrn aici In omul quaternar,
Acest luau n'ar avea sens. Evolutia organica n'a fast si nu putea
fi silitd de fenomene geologice. Dela o generatie la alta, i chiar
in c/teva secole, schimbdrile nu se pot percepe. Dar a fast nevoe
a introduce evolutia ominienilor In cadrele epocilor geOlogice,
pentru cronologie i pentru sistematizarea chestiunei. Inca odata,
nu e decIt o afacere de limp.
Chestiunea se rezum in a determina mai mult sau mai pu-
tin vIrsta ominianului inteligent i industrios, precursor al omenirii
actuale. Fabricarea urieltelor, adica industria omeneascd cunoscuta,
se urca aproape de limita erei quaternare. Sigur c dincolo de-
aceast barier conventional, pre-omul se Indrumase. spre pro--
gresul care va deosebi pe urmasii sdi, si era in stapInirea unei
parti din facultatile speciale omului (statul drept, rudimente ale-
vorbirii).

www.dacoromanica.ro
42 VIATA ROMINEASCA

Insd, din cele ce am artat, reese cd determinarea virstei o-

menirii e un lucru foarte greu pentru cloud motive : evaluarea
zronologicd a epocilor geologice nu poate fi facutd decit cu o prea
argd aproximatie ; apoi, chiar fixind aceast cronologie, e nevoe
sa se she cu incepere de cind strmosii inaintasi pot fi conside-
rati ca omenire".
Daca se admite cam o sutd de mii de ani (cifra in orice caz
minima) pentru era pleistocena quaternard, si inc cam de doud ori
atit pentru perioada pliocend tertiara, induntrul cdreia tipul de
transitie a trebuit sa se dezvolte, putem atribui cu aproximatie e-
lasted, cam cel putin o jumatate de milion de ani speciei orne-
nesti. Etapele umanitatii ar fi in acest interval de timp : tip an-
lropoid de transitie (antropopiteci, pitecantropi) ;-homo ferrus ;-
homo sapiens (in quaternarul mijlociu).

Leaglinul ornenirli.- Centre de difuziune

Centrul de aparitie a celor dintaiu ominieni e Inca de ga-
sit. Ratiunea ne arat a precursorii s'au dezvoltat mai intaiu pe
un spatiu putin intins, de uncle s'au raspindit peste tot pamintul.
Dar care poate fi centrul acesta de aparitie si de dezvoltare
al pre-oamenilor ? S'au propus diferite prti ale pmintului, cele
mai multe pentru motive care nu s'ar putea referi decit la epoci
apropiate. In primui rind trebue luat in considerare o parte din
Asia. Taina cea mare e ascunsa fie in continentul disprut, in lo-
cul Oceanului indian actual, Lemuria lui Sclater si a lui Haeckel,
fie in Siberia (Quatrefages, de Morgan), fie in Asia centrald, fie
chiar in Europa.
Din lipsa de indrumare in aceast directiune, trebue sd re-
curgem la conjecturi. Descoperirile in straturile tertiare vor aduce
poate deslegarea . Lipsa acestor descoperiri se explicd si prin
nurnarul redus de indivizi tritori in acele vremuri indeprtate.
Aflarea, in Insulinda, a unor antropoizi si a Pitecantropului,
rude apropiate si cel din urmd poate chiar strmos al vre-unei
rase omenesti, ne-ar indica mai mult sudul Asiei sau un continent
indo-african dispdrut, Lemuria (Ceylan, Insulinda, Madagascar si
celelalte insule dintre Africa si Asia sint resturi din acest conti-
nent). De acolo pare a se fi imprastiat reprezentantii timizi ai o-
menirii nscinde ; si de altfel prin imprejurimile ei se gsesc Inca'
oamenii cei mai primilivi din populatia de azi a globului, rmasi
mai apropiati de precursori.
Conjectura lui Haeckel, care propune continentul disprut,
dela sudul Hindustanulni, ne pare logica, cdci corespunde mai
bine unei radieri dintr'un centru geografic si explid imprstierea
ominienilor si aflarea lor apoi in grupuri de aceiasi rasd. Aceast
difuziune, care a avut bineinteles foe inainte de disparitia conti-
nentului, nu s'a putut opera decit inainte ca strmosii nostri s fie
lrizestrati cu toate caracterele omenesti, inteo epoc foarte depdrtatd.

www.dacoromanica.ro
 OMUL 34.5

J. de Morgan sustine ipoteza difuziunei din Mesogea (alt2

numire a continentului subt-indian, datorit lui Douville), a unui
grup dolicocef al ; si din Siberia oriental, unde se gsea centru,
lui de dezvoltare, a grupului brachicefal, asezat acolo la o epoca
anterioar caracterizrii umane. Acest grup omenesc a trit acolo
peste muntii lantului asiatic, izolat de restul lumii, in timpul pe-
rioadelor glaciare. Origina migrartunii lor catra Europa ar fi dupa
racirea Siberiei, deschiderea portilor naturale dintre Asia de Nord si
Europa, In quaternarul mijlociu. Aceast ipoteza, nefiind in con-
tradictie cu acea a originii primordiale la sud, explicA una din di-
vergentele dintre marile grupe omenesti.
Dar, in asteptarea unor descoperiri care sa ne arate cailc
urmate de preomenire, cele mai vechi resturi fosile omenesti din
quaternarul de jos, apartin Europei. Gasirea lor se explica cL
altfel prin desimea populatiei i prin numrul cercetatorilor din
centrul intelectual al lumii de azi. De curind, descoperirea a vech.
oseminte tertiare in Africa, arat c si din continentul negru pot
e lucruri neasteptate.
Europa e leagnul secundar al raselor superioare care o lo-
cuesc. Nimic nu se opune ins ca in ultima perioada a tertiarului
s fi vietuit in tinuturile europene fptura destul de evoluat din
care s'ar trage rasele eurasiate (cum ar fi predecesorul imediat al
omului de la Piltdown, de care vorn vorbi mai la vale). Nimic ny
se opune chiar ca leagnul omenirii s fie aici, desi nu e probabil.
Enigm mare, pe care nu o putem inc deslega, dar a crei
chee e ascuns in straturile mijlocii ale tertiarului.
Ne gsim in msur s emitem hipoteza urmatoare : Omi-
nianul tertiar a luat nastere pe pdmintul disprut subt Oceanni
Indian pe care-I putem numi Lemuria, in primele timpuri ale epoc:i
miocene. Inainte de a fi inzestrat cu atributele distinctive ale o-
mului, grupuri de aceste primate s'au Intins cu incetul in toate
clirectiunile (spre nord, Eurasia ; spre apus, Africa ; spre rsrit
Indonesia, Australia), continuitatea solului i asemnarea clime .
permitindu-le aceast expansiune. La inceputul erei quaternare
(pleistocen), mult timp dup disparitia tinuturilor de origin, cetele
de ominieni se gsesc rdspindite peste tot vechiul continent, im-
prtite in diverse rase, ceiace presupune un traiu indelungat in
conditiuni deosebite in epoca pliocena.
Acei rmasi in jurul obirsiei lor, Africa, Asia meridionala,
Australia, slut trunchiul popoarelor negre. Cei rspinditi cAtr Nor-
dul Asiei, cantonati probabil mult vreme in partile Siberiei de
astzi (al arei climat era Li totul altul), au dat nastere neamurilot
mongoloide ; In sfirsit cei ajunsi In Eurasia occidental, raselot
europene.
Avem astfel, centrul primitiv ; apoi trei-patru centre secun-
dare, de formatiune si de difuziune ale celor trei mari trunchiuri sat
varietti otnenesti, care s'au format pe loc in urma unor influente de

www.dacoromanica.ro
344 VIATA ROMINEASCA

care vom vorbi. In sfirsit centre de formatiune si de difuziune a

diferitelor rase rmase pand astzi i dotate cu caractere proprii.
Rase le indiene din America sint provenite prin emigrri si
expansiuni, fie prin nord-estul Asiei, fie pe cale mai directd, con-
tinentald (Atlantida, continentul Pacific), spre sfirsitul erei quaternare ;
cleasemenea i cele din Oceania (Polynesia, Melanesia), mai recente.
Era quaternar nu va cunoaste decit grupe omenesti bine
deosebite, ale cdror centre de formatiune si dispersiune se gsesc
in regiuni din Eurasia si Africa, care nu se pot preciza. Amestecul
si metisagiul se accentuiazd pe msura inmultirii omenirii si sint
aparente spre finele quaternarului ; epoca modernd geologicd (co-
respunzind neoliticului european) nu mai prezintd decit citeva in-
sule de rase neamestecate.

Formarea raselor.
Pentru ldmurirea chestiunii, trebue s concepem un grup de
antropoizi care, in urma unor imprejurdri pe care nu le cunoastem,
au evoluat inteo directie a cdrei incheere a fost formarea tipului
omenesc. 0 dezvoltare speciald a inteligentei, modificari ale formelm
si ale atitudinii, sint caracteristicele acestei evolutii.
Acesti citiva indivizi, inteo zon limitatd a pminturilor ter-
tiare, au avut norocul s se mentie si s supravietuiascd alto!
spete, in mare parte datorita posibilittilor inteligentii for. Cu in-
cetul, in cdutarea unor mijloace noud, ei Isi intind aria locuintei lot
primitive. Africa, Asia si Eurasia vor fi populate inainte de sfirsitul
tertiarului. Diverse varietti si rase, din care gsim urme in epoca
quaternard, se formeazd. Veacuri nenumdrate avuseserd timpul sd
le imprime caractere felurite, dupd tinuturile noud peste care se rds-
pindiserd, i subt influenta unor cauze deosebite.
Aceste cauze determinatoare ale varietdtilor omenesti, sint
numeroase. Trebue s inem searna, dupd influentele naturale : ell-
mat, situatia geograficd (munti, mare, stepd), hrand,-si de grupdrile
sociale, de obiceiuri, apoi de ereditatea s2himbrilor odat cistigate,
precum si de cauzele care ne scapd, dar care au contribuit i ele
la crearea sau transformarea tipului.
Cele dintdiu cete, putin numeroase, trind izolate sau des-
partite unele de altele, au permis aceste diferentieri, care Sint tot-
deauna, nu trebue s pierdem din vedere, in functie de timp
si care au fost punctul de plecare al marilor desprtiri umane.
Cu incetul, in mijlocul acestor tipuri principale, altele se for-
rneazd : rase, apoi sub-rase secundare, care au ajuns pand la noi,
inmultindu-se pe msura ce oamenii se inmulteau si se apropiau
unii de altii. Amestecul, datorit vecingttii, convietuirii sau migra-
tiunilor, a dat nastere prin metisagii la aceste rase noud.
Modificarea raselor inaintate e mai repede ca a celor rmase
orimitive. Totusi, toate aceste schimbdri sint la addpostul timpului,

www.dacoromanica.ro
 OWL 345

pentru care civilizatia" ce reprezinta epoca istoric a unei mict

oarti din omenire, nu Inseamn nimic.
Nu e usor de determinat vechimea relativ a raselor. Una a
putut sa se formeze, Intr'un trecut foarte Indepartat, ceiace a In-
gaduit caracterelor divergente s se accentueze din ce In ce, pana
la deosebirea vadit de alte varietti ; o alta, In timpuri mai apro-
plate, prin fixarea i transmiterea unor caractere individuate sau
Imprumutate prin metisagiu.
Numai prin compararea caracterelor si prin deductie, putem
sa afirmam ca o speta sau ras e mai mutt sau mai putin depar-
,ata de trunchiul comun, i sa-i atribuim o virsta aproximativa.
Asa, e evident ca tipul mongolic si tipul nordic european, nu se
leaga de acel trurtchiu decit la o epoca foarte deprtata, (cum a
fi Inceputul erei quaternare) ; dup cum strdmosii tipului negru, nu
se apropie de ai nostri cleat In plin tertiar.
Mai totdeauna, astazi, transitia de la o rasa la alta vecind
nu e lamurit, din cauza caracterelor comune. Multe din aceste
zaractere se atenueaz sau dispar, In timp ce altele se accentu-
eaz ; iar hibridatiunea le amesteca fara incetare. De aceia deter-
ninarea raporturilor intre rase nu poate fi precisa, iar clasarile
skit de multe ori arbitrare.

Unitatea de civilizatie, mentinuta pe o arie determinata de

nark grupari sociale, cum sint de pildd natiunile moderne, consti-
,uesc Inca o cauza de diversitate, un punct de plecare pentru rase
noua. Aceasta comunitate de naravuri, de civilizatie, d nastere dupd
timp relativ s curt, la o omogeneitate etnica. 0 astfel de tendint
se poate constata In toate gruparile politice moderne. Se formeazd
) rasa, de origina sociala, ca s zicem asa, In care si influentele
solului si convietuirea joac un rol de seam, alaturi de predomi-
narea caracterelor speciale fiecarui popor si mentalittii sale co-
lective. 0 Infatisare proprie, independent de rasele diferite care at
contribuit la formarea unei natiuni, traind apoi Inteun amestec ne-
incetat, - incepe s uniformizeze tipul. Aceasta nivelare Inauntrui
mor granite, e un fenomen ce se constata In citeva generatii.
Factorilor naturali de alt data, trebue s le adaogarn altii, datorit
ivtljzatiei moderne.

Divergenta caracterelor somatice are dar ca rezultat formarea

-aselor, subt influente ca : solul, clima, izolarea sau ambianta, felul
le traiu, etc. E mersul normal al trecututui omenirii.
Dimpotriva, convergenta catra un acelasi tip, prin similitudinea
'nfluentelor naturale, prin Incrucisarile i amestecurile neincetate,
istuinta legaturilor Intre popoare, nivelarea progresiv a vietii ma-

www.dacoromanica.ro
346 VIATA ROMINEASCA

teriale In civilizatia actual,

consecint a lnmultirii raporturiloi
dintre oameni, - inseamn suprimarea cu Incetul a raselor i vii-
tor, prin unificarea tipului.
Cred c epoca noastr a insemnat punctul maxim al diver-
gentei caracterelor rasiale. De aici inainte, din cauza contactului
si frOmintrii permanente intre neamurile omenesti, sintem pe calea
convergentii unificatoare. Dar va trece rnult vreme pn ce urma
vechilor rase s dispar in omenirea viitoare. Cintarirea diverseloi
elemente care au dat nastere europenilor de astzi, devine din ce
in ce mai grea, i va fi odat cu neputint.
Usurarea transportului, iuteala comunicatiiior care se imhultesc
din ce In ce, sint factori noi, dar de o insemntate de care va
trebui s tinem seama inainte de orice in transformarea tipului
omenesc. E probabil c niciuna din rasele actuale nu va fi domi-
gant in viitorul deprtat i cA un tip nou se va rspindi pe pa-
mint, tip care in totalitatea lui nu va prezinta decit variatiuni ne-
insemnate.
(va urma) O. G. Lecca

www.dacoromanica.ro
 Note pe marginea cartilor

Doinnul dela Murano

D. Stejar lonescu este un orn timid si prea modest. In viata
de toate zilele d-sa nu vorbeste sententios si sculptural. CuVintul
sau are parcA indoeli. Toate s'ar putea sa fie asa sau altfel ;
viata chiar. D. Stejar lonescu da de aceia impresia unei vieti ne-
definite. Ti se pare totdeauna cd se intreabd In sine, nedumerit,
ori de cteori vorbeste, ori decteori face o actiune n viatA, ct de
simplA. Am convingerea ca o hotrfre l jigneste sufleteste ca un
viol, ca o crimA.
D. Stejar lonescu este prin excelent un mare arnator al dis-
ponibilului sufletesc predicat de Andre Gide. Apare terorizat de va-
riatia posibilittilor si a hazardului, dar totusi vrea s juiseze la
infinit de aceastA binefacere nedeterminatA.
SA lasi viata ve*nic neinfluentatA de o hotAfire care s a
canalizeze brusc si artificial ! E poate In aceasta i putin fatalism,.
si ceva neincredere In sine.
D. Stejar lonescu ins practica o neincredere care In fond
seamAnd cu acea a omului de stiintA care dupA ce a crezut ca
stie totul, a Inceput sa se Indoiascd de sine, atunci and maximum
de stiint nu-I mai satisface.
Vorbind astfel nu Inteleg sa" ma refer In mod brutal, direct
si indiscret la viata si persoana fizia a d-lui Stejar lonescu, ci
mai ales la caracteristica sa de nuvelist, de autor, de mu care cre-
iazA viata dupA norme indisolubil personale. i Dumnezeu si-a
pierdut imaginatia cind a fost sA creeze pe mu, i l-a creiat dupa
chipul i asemAnarea lui. Nici una din iubirile imaginate de d. Ste-
jar lonescu nu se realizeazA.
2

www.dacoromanica.ro
348 VIATA ROMINEASCA

In cele cinci nuvele din volumul d-lui Stejar Ionescu apare

furnuriu ca in concretizarea unui vis la cinematograf, chipul auto-
rului sau, mai precis desi cam didactic, entitatea lui sufleteascd.
Aceasta nehotarire, uneori tragicd, nu provine la d. Stejar
Ionescu dintr'o indelungd experienta a vietii, nu este ca s zic asa
un fruct al unei maturitti precoce ; cdci d-sa nu a fost niciodat
un element dinamic in angrenajul vietii, ci o concluzie a unei con-
templatii subtile i plind de observatii si mai ales o sintezd a vietii
sale interioare.
De aceia scrisul d-lui Stejar lonescu este scrisul unui inte-
lectual. Stilul d-lui Stejar Ionescu este de-aceia plin de irnagini sug-
gestive care dau scrisului sdu o savoare deosebitd prin substanta
sufleteasc pe care o au de concrelizat. De-aceia procesele sufle-
testi si conflictele au o delicatet orneneasa rara, de-aceia humo-
rul subtil ca un zimbet se exercitd mai ales asupra eroului prin-
cipal,-care-i autorul,-ca intr'o dojenire facut intr'un monolog cu
sine insusi in urma unei auto-observatiuni critice ; de-aceia toatd
atmosfera de psihologism care face din d-sa until dintre cei mai
occidentali scriitori din limba romineascd.
Aceastd disponibilitate a sufletului, aceastd perpetud vacantd,
nelinistitoare totusi ca cea mai febril activitate, se manifest, de-
sigur, prin intuitia artistica si nu vroit, pdnd la suprimarea nume-
lui eroului principal, care rdmine de multe ori nedefinit, e Domnul
dela Murano.
Domnul dela Murano, Lard o etichetd, adia fard un nume,
poate fi oricine, e un loc vacant, disponibil. D. Stejar lonescu nu
vrea sd epuizeze destinul i nenumdratele lui realizri posibile.
D. Stejar Ionescu nu-i un temperament obiectiv. Literatura
sa naste din prea plinul unei vieti interioare ; ea nu-i comerciali-
zata, nu-i o pur redare.
Domnul dela Murano este un tip nelinistit, nehotdrit, nesigur
pe sine si pe tot : e un poet, cu toatd moralizatoarea lui evadare
din fata Yvettei. Eroul din Catiusa, (nuvela e scris la persoana
intiu, ca o povestire personara) e si el un tip nelinistit, nesigur,
plin de indoiald : un poet, ca i cel din Zina Furnului, in care nu
se mai intilneste humorul din Catiusa i sarcasmul de-acolo, asa
de propriu intelectualilor de ras, ci direct o atmosferd de basm,
de ireal, ca o intrebare intre exfstent si mister. Valea-Fumului e
in aceasta bucat mai mult cleat o denumire de sat, e oarecum
un simbol al unei conceptii a existentei in sine. Poet este si tina-
rul sau momitoiul" din Intermezzo, dupd cum mai ales poet este
Dionis cu sasietoarea lui atitudine.
Dacd un roman poate fi constituit numai din viata psihicd a
unui singur erou, precum piese intregi de teatru nu au justificarea
de a fi decit in existenta eroului i in atmosfera pe care trebue
sa i-o creieze, apoi cele cinci nuvele ale d-lui Stejar Ionescu, al-
catuesc un mic roman, romanul diverselor clipe de viald si mai
ales a vietii interioare cu nehotdririle i nelinitile ei, pe care o
trdeste eroul... sa-i zicem : domnul Dela Murano.

www.dacoromanica.ro
 NOTE PE MARG1NEA CARTILOR' 349

Romanul acesta mai cuprincle apoi o idee care-i d o uni-

ta te. E un fel de conceptie asupra femeii. Desigur tut conceptia
unui poet. Fiecare femee din cele patru dragosti care constituesc
simburele celor patru mai mari nuvele din volum, reprezint ceva
neinteles, un mister, un capriciu aproape mistic ca o tain lasara
dela Dumnezeu, si pe care nimeni nu o desleagd.
E poate tot conceptia unui timid pentru care ferneia rmine
o taina inexplicabild mai ales cd timiditatea brbatului stimuleaz
capriciul femeii care-1 simte astfel. Prin aceasta neasteptatul capri-
dului sporeste. Sau e poate pur i simplu conceptia unui poet,
care exteriorizeaz rnisterul din sine, pentru care toate sint capri-
cioase i inexplicabile, i Inssi realitatea este ceva dubios, ceva
ca un vis Inca' neconcretizat.
In adincul ciudteniei eroinelor din acest roman" se deslu-
este ins cu preciziune aceia ce e tragic si frumos in sufletul fe-
meesc : abundenta de viat i mai ales acea capacitate si nesigu-
ranta de iubire, acea ezitare a inimii care vrea s se dea intreagd
fiecaruia si nu isbuteste s realizeze acest miracol de imprtire,
ceiace duce necontenit la jertfe succesive.
Yvette nu-I poate iubi pe Domnul dela Murano fiinda in-
bete pe domnul nenumit din acea, asa zisd grdind publicd" din
Venetia, adica iubeste pe DornmiI dela Venetia, si totusi iubeste
apoi pe domnul dela Paris care-i tot cel dela Murano. Si n iubi-
rea ei n'a fost niciodata nesinceritate. Este ins in ea acel gust,
acea predilectie feminind pentru mister, si acea ezitare aiubirii
care vrea sA fie integrala pentru fiecare.
Pentrued este cineva cu C mare care se joacd cu noi, care
ne poarta intre nebunie si risul multumit si nting, rdmine ca un
adevar sigur, constatarea pe care d. Stejar lonescu cu ironie o
Jenumeste replied de efect : Yvette nu-i cleat un cntec tie siren.
Da, domnule dela Murano, si Yvette, ca i Catiusa, ca si A-
driana, ca si biata Salvia, ca si tot ce trim este un cintec de
sirena.
Asa dar, o find si aristocraticd neliniste in toate persona-
jele d-lui Stejar lonescu ; neliniste mai arnar si mai complex la
eroi, neliniste mai rectilin dar mai concentrat la eroine ; dragoste
pretutindeni si cu ea o atrnosfer de poezie si de basm, de irea-
iitate i interogare, de nedumerire in fata acestui mare mister care
poarta destinele lumii.
Adevrat ! volurnul d-lui Stejar lonescu e un volum de dra-
L;oste i de renuntri, adicd de dragoste cum e ea mai frumoasa.

Renuntare la Yvette, renuntare la Catiusa, renuntare la Adriana...

capriciile unui destin nelmurit care tot inoadd un fir ca apoi
sa-1 tae.
Este desigur in viata fiecruia din noi ceva iriutil i inexpli-
cabil, pentru care punem toate fortele frumoase ale sufletului nos-
-fro, si toate energiile pe care le detinem dela zei. Acel ceva"
"nutil i inexplicabil constitue sbuciumul eroilor crtii d-lui Stejar

www.dacoromanica.ro
350 VIATA ROMINEASCA

lonescu. De aceia fiecare din cetitori se va regasi in lectura lui

asa cum a fost atunci and a insemnat mai muit in viata.
De-aceia poate i eu m'am surprins cetind volurnul cu o pa-
tirna pe care nu o mai asteptam si de aceia poate rn'ati surprins
si dumnevoastra recomandindu-I cu atita caldur i credinta.
Cu aceste calitati d. Stejar lonescu nu a creat poate tipuri
vii, ins a izbutit s faa celace alti poeti nici prin vers nu au
ajuns : a izbutit sa' recheme in noi ceva care era uitat, a izbutit
sa ne suggestioneze, a izbutit sa ne irnbrace cu voiosia tinereasca
cu care ne-a deprins in deobste poezia, si mai ales a izbutit SEA
ne faca mai buni si mai intelegatori de oameni.
Demostene Botez

www.dacoromanica.ro
 Slujnicele lui Ghedeon *

Pn In Dnminica Tomei casa lui Ion a Marghioalei fu a-

(lus In stare s poatd locui om In ea. Enoriasii din Scaeti se ti-
nut-A de vorb i vruir o odae, fcur masin de &it, In po-
latr, cotet pentru pasri, umbltoare ; curtir bttura si mai
cfrpird i gardurile pe unde era nevoe. Iar In grdinita dintre cas
si drum, fetele smnard busuioc, crite, rozet si ochiul-boului,
-legIndu-se--dou mai din apropiere-s aib grij sd le ude si
sd le mai rreasca, atunci cInd s'or face de rsdit.
Fr s mai stea mult la ginduri, c se mai deprinsese acum
cu satul, ieromonahul Ghedeon i aduse lucrusoarele dela mnds-
tire si gti odaia cea vruitd. Pe la ferestre, neavInd perdele, puse
pInzd de americA" iar pe jos o rogojind-toate ddruite de domnu'
1\lae, bdcanul. Multumiti de el c slujete frumos i nu e lacom
de bani, Scaetenii i ddur si ei ajutor, asa cum se d la o cash'
/loud. Ii adunar din sat un car sdravn de lemne uscate, i fa"-
curd rost de-o Ian pe care desprtir la mijloc si-i puser la
un cap dou duble de mlaiu, jar la celdlalt, aceiasi msurd de
Mild' de grill. Ii mai drar fasole, ceap, usturoi, untur6,-ba mo
The, epitropul, gsi cu cale aduca s'un dulu voinic, cu lant
cu tot, si i-1 lega de stilpul casei.
- Tine-1 aici, printele, c nu stricA s ai un cine la usa
casei, c la un priot cine nu se endeste s pue mina_
Lenmele i le retez dasclul Stan, care tinea sd-i dea do-
wad c e bun si de lucru, nu numai de gull.
Dup ce se vzu asezat In cas i rostit cu de toate, Ghe-
deon se gindi la Inceput sd-si fac singur gospodria, ca la m-
nstire... dar nu prea-1 trgea inima. In cele trei sAptmlni clt stttle la

* Fragment din povestirea: Un an preot la sat",

www.dacoromanica.ro
352 VIATA ROMINEASC

domnu' Nae bdcanul, se obisnuise s le aib toate de-a gata-

'apoi... cam de ce plecase dela chilia lui ? S'o mai dea o lend'
pe boerie, c destul a trait Mu. i nici epitropii si cu dascdlii nu-1
lsard s gospodreascd sjrigur, zicInd ca nu sade bine unui preot
s mature prin cas i s toace ceapd la bucfrie. Il sfatuir deci
sd-si bage o femee cu luna. Dar el gdsi mai nimerit s se lute-
leagd cu lelea loana de peste drum s-i fach mincare la dou Zile
odatd, s-i deretice prin odae i s stea la ea acas. In felul a-
cesta credea el sd Impace si alugria si boeria.
Femee harnia si priceput era /ea, baba loana, dar trebuia
sd se Impartd la cloud case. Ieromonahul, tot mai indulcit de trai
bun si doritor, ca orice orn, de unul si mai bun, dup cloud sdp-
tmini de cdrddsie cu vecina de peste drum, ruga pe dascAlul Stan
s-i caute o bab care s se mute la el. Era nevoe s aib o fe-
mee acas si pentru pricina e In lipsa lui se intmpla sd-1 caute
cineva si n'avea cine s rdspundd. Dascdlul atita astepta : sd-i
zica popa. CA baba era si gsitd, In persoana Paraschivei lui Pun
Birtasu, chiar din ziva in care pusese Ghedeon piciorul In Scaefi.
Acuma, doar o hid dindrt si i-o aduse plocon.

Lelea Paraschiva e o femee ca de 65 de ani, scurt si groasd.

Ochii-i snit de culoare verde spldcit, ca la o batrInd, dar sbir-
cituri pe fafd nu prea are, cd trdise bine In viafa e, i nici copii
nu Meuse. In tineref a finut cu brbatul birt In Oltenifa, aa cd
se pricepe la &Rut bucatelor.
Ghedeon auzise pe dascal ludind-o, dar nu-1 rbd inima
--
i-o mai intrebd si el :
5tit sd gdtesti bine, lea Paraschiva ?
Iii, pdrintele... numai sd am ce !
- Macaroane cu brinz te pricepi sd faci ? (lui Ghedeon I!
-
iilceau grozav inacaroanele cu brInz).
Fac, pdrinte, tot ce-fi pofteste inimioara. Las' pe mine si
dacd n'ai fi multumit, sd-mi dai ce huo!
latd-1 acum pe cuviosul Ghedeon intrat pe jumdtate In fin-
dul mirenilor. Casa' build are, bucdtdrie asemenea, grdind cu le-
gume, lemne Mete, mlaiu, Mind, leafd dela stat, mai picusuri de
prin enorie... si pe deasupra buctreas ca la boeri. Nu-i mai
rtninea dect s s'aseze pe traiu, astfel ca kite() lung, cloud, s
se despdgubeascd de eel paisprezece ani dui cu bor, cu ghigorf
de peste, cu bulgur de grIu fled si cu cartofi necurdfafi... Fr
s-si mai aminteasca de pilda bogatului care plnula mrirea si
sporirea jitnifelor, chemd baba si-i zise:
- SA-mi gtesti, lea Paraschivo, cum te-i pricepe mai bine
si mai bine.
-0 s vezi sIntia fa r
In ziva dintdiu lucrurile merser cam Incurcate, cd mai tre-

www.dacoromanica.ro
 SLUJNICELE LUI GHEDEON 353

buia cite ceva pe la bucdtdrie. A doua zi ins - berechetul lui

Dumnezeu ! Svonindu-se in sat cd popa si-a bgat pe Paraschiva
lui Nun Birtasu, aduserd ferneile-care ousoare, care unt, care
lapte, care unturd, ba vreo cloud Ti druird i cite-un pusor de gd-
in. Baba 10 suflecd minecile si se fdcu de zece ori mai war
decit era. Ghedeon asez o mash' In balconasul din fata easel si-i
fcu safteaua luind pe ea o cafea cu lapte i do oud fierte cu
pine prjitd. Asa obisnuia staretul dela mnstire s ia dimineata
si asa gdsi cu cale s facd si el. Dupd cafea, &Idea s piece in-
tr'o plimbare lung si sd vie acasd la vremea prinzului, ca s vadd
dinteodatd ce a fost in stare s -End lelea Paraschiva. Dar nu-1
ls inima, si tot timpul pnd la prinz i fdcu de lucru pe la bu-
cdtrie. . -
Ba c vrea s vad dac trage masina, ba c sd se uite la
babd cu ce indeminare face foile de plcintd... mai rscolea lem-
nele In masind ca s inteteascd focu', mai mirosea untura s vadd
dacd nu e rincedd. Baba le fcu pe toate gifiind, plind de nAdu-
sal. Numai la urm de tot se cam Incurcd,-poate si din pricind
ca porunca nu era bine data'. Ii zisese stpinul s fac mdmligut
pripit i jumri de ou-dar sd fie gata amindoud odatd, ea asa
vdzuse el la stdretie. Lea Paraschiva ins fcu Intdiu mdmliga si
numai dup un sfert de ceas prji oule. Din care pricind, i lud
mustrarea cuvenit.
Cea dintdiu mas boereascd pe care ieomonahul Ghedeon o
lud la casa lui si din bucatria KA, In Scaeti, se petrecu astfel. Cind
mai erau cinci minute pnd in 12, cuviosia sa se asezd la masa
din cerdac, cu ceasul dinainte. La 12 fix btu din palme i bucd-
treasa Ii aduse pe rind : mdmdligut cald cu jumdri de oud;
ciorbd de miel acrit cu lmie-de bors nici nu vrea s mai audd
Ghedeon-macaroane cu unt i cu brinzd la tavd, pulpd de mid
prjit In tigae, plcint cu brinz i lapte cu orez. leromonahut
mincd cu poft multumind In gind lui Dumnezeu si tare lelii Pa-
rasehivei. Neplcindu-i butura betiv, se multumi cu apa -rece, iar
In loc de scobitori intrebuint bete de chibrit spintecate cu cutitul.
Dupd mash' facu o mica plimbare cu mlnile la spate, apoi, in-
greunat cum era, se culc i adormi sfordind. Cind s'a desteptat,
pe la ceasurile 5, a bdut doud pahare de lapte bdtut, iar seara n'a
putut s mai mnince decit o bucat de plcintd.
In dimineata urmtoare, pn a nu se scula din pat, Ghedeon
simti nevoia unui plan pe care sl 1 urmeze In fiecare zi, mai ales
cd de vre'o .sdptmin o cam scrintise cu pravila lui calugreascd.
fiinde avea nevoe s cugete putin asupra intocmirii planului,
se trase cu pernd cu tot mai la mijlocul patului i Tidied picioarele
pe pereti. Cdci, trebue s spunem, Ghedeon nu se putea gindi,
dupd cum nu putea nici sd ceteascd, decit cu picioarele pe -pereti.
Acest obiceiu intrase In firea lui si nu se putea desbra de el.
. De patru ori i batu baba In geam si-I strigd la cafeaua cu
lapte, dar pdnce nu-si isprvi planul, nu-si cobori picioarele. de

www.dacoromanica.ro
354 VIATA ROMINEASCA

pe preti. Asa era el : and incepea un lucru, nu-1 mai lsa. Dup
ce sorbi bdutura cenusie, lud un condeiu pi-pi asternu gindul pe
tartie, punind i titlu deasupra.
Planul smeritalui ieromonah Ghedeon
La 6 sculare, spdlare, Imbracare i o dulceatd cu apd rece.
Pnd la 8,-utrenia In biserica.
La 8 si 5 minute cafea cu lapte, cloud' ou cleioase, pine
-prajit i putin unt proaspdt. (Dacd ar fi i o lingurd de miere la
unt, n'ar strica).
Dela cafea i pn la 10,-lucru in grAdind
Dela 10-712 plimbare.
La 12 si 5 minute masa-cu cel putin trei feluri de mincare
i cel mult sase. -

Dup masd-o micd plimbare pe prispd, apoi un ceas de

somn. (0 jumdtate poate sd mai treacd).
Dela 3-4, vecernia In biserica.
Dela 4-51/2, cetire din Vietile Sfintilor.
Dela 5 1/2-6, odihnd la masa din cerdac.
Dela 6-7, lucru In grdind. (Dacd e prea cald, se poate
affirm).
Dela 7-8 plimbare.
La 8 si 5 masa-cu cel putin cloud feluri i cel mult trei.
PAnd la 9 1/2, sedere In cerdac, rezemat de spatele scaunului.
Apoi, cetirea Pavecernitei i culcarea.
Planul era bine intocmit i Ghedeon, hotrlt s-1 urmeze. Nu
fu chip insd nici macar o singurd zi, c e greu sd tresti cu podia
and nu te sileste nimeni si mai ales dud ai gust sd te dai o leacd
pe boerie. $i unde mai pui c hind preot peste un sat, te mai
cheamd crestinii la clte-o nevoe, te mai duci pe la tirg, mai vine
cite unul s te tie de vorbd, asa c nu pot! trdi dupd regula sta-
tornicitd. Cind i dete bine seama de acest lucru, Ghedeon In-
tinse iar picioarele pe preti i chibzui un nou plan, mai usor de
linut. Dar dup o scurtd incercare, 11 gsi i pe acesta nepotrivit.
Alum! lu hirtie i cerneal i scrise negru pe alb, cu jurmint
s nu se mai abatd nici cu o iota :
SA-mi intrebuintez vremea In asa fel, ca sd pot s i m-
nine, s si dorm, sd-mi fac i datoriile cdlugresti, pe ct s'o pu-
tea ; sd-mi implinesc i pe cele de preot al satului, dupd Impre-
jurhri, s m i plimb i, dacd n'o fi prea cald, s mai lucrez al
prin gradind".
Acest plan dete cuviosului putinta s-1 urmeze intocmai, a-
diet.., O. trdiascd in voe. CA' Asa cum 11 alcdtuise, n'avea cleat
s ceteascd cloud rinduri din Creaslov, drept pravild ; s msoare
prispa odatd, drept plimbare ; s faca doi pasi spre grdind i sit
caste de adur, iar in colo... s mAnince i sd doarmd. Dar
Ghedeon, chipurile, le incurcd el binisor pe toate.. numai cu da-

www.dacoromanica.ro
 SLUJNICELE LUI GHEDEON

toriile edlugrqti" o ls mai moale, ba chiar moale de tot. Cci,

.0 leach mai ingreunat de mIncare, mai desobinuit, fiinded de dud
plecase din mdnstire nu putuse mai niciodat s-i fach pravila
dup lipic,-ciupi azi din utrenie, ciupi mine din vecernie, mai
la'sd poimine din canon, pnd ajunse te miri ce s mai facd. La
urma-urmei, nu mai era la mndstire, ci la sat. Unde mai tinem
socoteald cal imprejurimile satului erau frumoase, in paclure nflo-
rise teiul i zhvoiul Argeplui era tot mai ispititor. Nu e de mirare
dar, ea ieromonahului i venia uneori chef de plimbare tocmai in
vremea pravilei i atunci, ca omul eu apuedturi de boer, !Asa pra-
vila si se ducea la plimbare. Mai ales cd se pornise i pe Mgr 4at...
Numai cu cetirea Vietilor Sfintilor se tinea monahul bine. Era
o deprindere veche a lui i nici nu-i cerea cine tie ce sfortare.
N'avea clecit sd se lungeased in pat, s-i urce picioarele pe pa-
reti i s mute ochii dupd fiecare rind, pnd ce adormea... Asta
a mers pnd In ziva and factorul i-a fcut pacatul sd-i
imprumute jurnalul unui abonat din alt sat. Ghedeon 1-a primit
mai mult -In sild, cd el nu cetise niciodat gazete i avea pared
proaste despre de. Minciuni !"-zicea el, strimbind din nas, a-
tunci dud cineva i spunea eh' a cetit cutare veste, In cutare jur-
nal. Dupd ce a plecat factorul, s'a uitat chiori la gazet i a a-
runcat-o pe mash', aa cum o primise. Repede ins s'a gindit cd
trind in lume trebue s ceteascd i jurnale, ca s nu stea ca un
prost and 1-o intreba cineva :Ce se mai aude prin gazeturi, taicd
phrinte ?" Aa c deschise jurnalul i, Meet-Meet, el ceti tot... Si
i-a fost deajuns s ceteased unul, c s'a indulcit la iuteald i s'a
abonat chiar in ziva urrndtoare... De-acurna Vtetile Sfintilor pot s
se mai odihneasc. Era i vrernea.., CA, la urma-urmei, toate merg
pn la un loc. Si dud ajung 1a - loud acela, se opresc i dau
rindul altora. Ghedeon atepta cu Infrigurare s vie factorul cu
gazeta. Apoi se urca in pat i Intindea picioarele pe preti
cetea-Incepind cu Intimplri din Capitald" i isprvind cu Mica
Publicitate".
Dela o vrerne cuviosul paroh incepu s se Mgreuneze tot
mai mult ; trdia boerete ;i punea osInze in fiecare zi. Din care
pricind, simti greutate i necaz la tinerea picioarelor pe pereti, Si
fiindcd era om priceput, a luat dela o vreme o fringhie i-a id-
cut un lat in grindd. Acuma i vira picioarele in la i cetea
jurnalul in cea mai mare tihn, frd grij s nu-i alunece cledele
'kite() parte i intealta.
Cam In aceiasi vrerne, inceptt s se ingreuneze i baba.
Lucru firesc, cdci boeria o imprteau pe din dou. Baba gatea,
minca i dormea, iar cuviosul Ghedeon dormea, mInea i cetea.
Ingreunarea lui ins n'o supra intru nimic pe baba', pe ct vreme
ingreunarea babei aduse tulburare in bunul mers al gospodriei
i incepu sd-1 cam supere pe Ghedeon. Gras era ea de dud ve-
nise, dar atunci tot mai putea s se aplece cas dea cti mtura ;
isi aducea singurd lemne de gall, apd dela put. Acuma ins In-

www.dacoromanica.ro
356 VIATA ROMINEASC

cepu sd lase gunoiul pe subt pat, iar cit pentru apd-eea cu ga-
leata la poart i sta lingd ea pAnd trecea vre-o fatd sau vre-o
femee la put i se ruga s-i aducd i ei un pic". Se intimpla
ateodat s stea ceasuri intregi la poart, din care pricind ori
IntIrzia cu mIncarea, ori stdpinul ei se prigorea de sete In cash.
Inteuna din zile, Mud certat c Intirziase cu masa i nici
prin cas nu mdturase, lelea Paraschiva i spuse drept printelui
Ghedeon, cd nu mai poate sltiji... c'a Imbdtrinit i s'a Ingreuiat.
Aa cd, ori sa-i dea un ajutor, ori sd-i bage alta mai n putere.
leromonahul o msur cu privirea de sus pand jos i inapoi, de
jos pAnd sus, i la urmd li ceru rAgaz de gindire. Iar dup mash,
dud baba Incepu s sforde in patul ei din bucdtdrie, Ghedeon
scoase din cuMr o panglicd de croitor pe care 9 avea demult, i
Incepu s'o msoare... Era mai mult groasd, decit lung !
Are dreptate, sdraca !"-se gindi el. Si chiar in ziva aceia,
Insrcind pe dasclui Stan sn-i facd rost de alt baba.
- De ce nu tocmeti pe nepoatd-mea, pdrinte, sd vie dimi-
neata sd mture i s'aduc apd?-zise -lea Paraschiva cu prere
de ru c pleacd... i poate i cu alt gind.
- Lasd, mtud, chi tot pe Dumneata am s" te chem and o
fi nevoe de vreo mincare mai bun i de niscai plAcint. CA titt

--
a alta aa priceputd nu se gsete in Scaeti.
Ori insoar-te !... cd la 29 de ani, ce mai atepti ?
Nu-i nevoe, lea Paraschivo... cd are dracu' de cin' sd
ridd !-rdspunse Ghedeon cu haz, pldtindu-i simbria.
* *
Om ascultAtor, daselul Stan se fzu luntre-punte i pnd'n
sear muie pe Catrina lui Stoica Buzatu, sd se bage.la popa. Avea
cam aceiai vIrsta cu lelea Paraschiva ; tot valuvd i ea, dar aa
de uscatd la trup, cd nu era nici o primejdie s se Ingrae prea
curind. Baba Catrina era utitd de tot satul fiindcd era vrjitoare
i fcea fermece de inghetau apele". Ghedeon cam auzise despre
treaba asta i chiar dac ar fi fost adevrat, lui putin i-ar fi ph-
sat. Numai -femee harnic i priceputd sd fie. Si dascalul li lucre-
dint cd este.
Lea Catrina Vrjitoarea" ti hid indat slujba In primire,
c'o IndemInare de para ar fi fost aici de luni de zile. Nu tia
s gteasc la fel cu Paraschiva, n schimb era mai ward si
mai agerd. lar treaba ei nu se mrginea numai la bucdtdrie i in
cas. Intotdeauna gsea vreme s mai ciopleasca cu sapa prin
grading, s pliveascd brazdele de burueni i s ude castravetii i
florile. Erau ele cloud fete care le udau pe rind, dar baba mai
turna i ea in urma lor.
Cuviosul Ghedeorr avea cuvint s fie tare multumit de lelea
Catrina, mai ales cd-1 scutea pe el s mai lucreze In grdind. E
drept c se Idsase demult, dar II tot rodea &dui c nu-i in-

www.dacoromanica.ro
 SLUJNICELE LUI GHEDEON 357

deplineste o pArtitica din plan. Acuma, doar astepta clipa and-

baba trecea portita, c se aseza pe scaun pi-i striga de pe prispA :
rupe buruiana aia... IndrepteazA vrejul gLa... dA gurd la gina aia...
Si baba se sucea si se Invirtea ca o fat tinr. Mai bombnea
ea cite ceva printre dinti, dar stApInd-sAu .n'o auzea, fiinda et?
departe. Numai Inteo seard s'a cam suprat Ghedeon, dar i-a tre-
cut repede. Rind rAcit, pusese baba s-1 tragd pe spate. Iar baba,
dupd obiceiul ei, nu s'a multumit numai s-i moae umerii cu mI-
nile ei pline de crApAturi, ci s'a pus si pe descintat i pe ascat,
- S nu-mi descInti l-se rsti cuviosul.
'- Dac nu-ti descInt, n'ai leac !--Ii rspunse baba, scurt.
om de inteles cum era, a Ingdduit-o, ba chiar a fAcut si haz.
lar de-atunci, o punea and i cind s-1 tragd pe spate, WA al0."
pricin, decit s rId. li fAcea plcere s'o aud cum deseint, act
suflInd, ad trAgIndu-si sufletul, si cum casc, lrgindu-si gura,
pn-i troznesc flcile.
Si treaba mergea frd nici o poticnire... pn intr'o zi. In
ziva aceia a bAgat Ghedeon de searn a-i lipseste un stergar fru-
mos, pe care-I luase dela un mort.
- Unde e stergarul, lea Catrina ?
Vrjitoarea tresri si-1 privi cu niste ochi dracesti, ae care
nu odat se Infricosase Ghedeon.
- Da' n'Ai fi crezInd a 1-am luat eu ?
leromonabul se ai c'o bAnuise si-i dete pace. Dar In dimi-
neata urratoare, vdzu cd nu -vine la grunte un cocosel la* care
tinea el mai mult.
- Unde-o fi cocosul Ala pestritu', lea Catrina ?
- Acolo o fi, c doar nu I-am mineat eu!-se rsti baba.
Ghedeon se uit intepaf la ea, dar n'avu vreme s-i mai Zia
ceva; c venise fata care-i aducea lapte dulce, si-i cerea plata pe
zece litri. DupA ce numr liniile trase cu tibishul pe un stilp al
casei, cuviosul cAt In cutia mesei i vzu cu uimire c lipseste o
'Artie de o sut pe care o bAgase acolo numai cu dou zile mai
nainte. Abia acum i se desfcu capul dete seama de ce nu
se nojesc banii In casa c stia bine a nu cheltueste atIt
ct clstiga. CercetInd mai amAnuntit cutia mesei, descoperi cd era
usor s-i fure cineva tot ce bAga In ea, WA s fie nevoe s'o
descue : cutia n'avea broasa, ci un laat prins de dou belciuge..
Nu se ostenea baba cleat s'o suceascd de-un colt i, cu un dr-
lig, sh scoat tot ce e InAuntru.
- Nu esti cinstit, babo !-Ii zise el, amit. i runcindu-i
simbria, eit mai avea de primit, i art usa.
- Nu sInt cinstit eu ? Doamne i Maica Domnului, trAz-
neste-1 p'l d nu e cinstit l-strigA Catrina In gura mare. Apoi
i luA trentele si plea, jelindu-se pn acas c popa a fcut-o
hoat, fr s fie vinovat. Lumea ti fAcea cruce pi-si soptea c
ru a fcut popa de s'a luat cu nebuna de vrjitoare", c acuma
o sa-i facA fermece, s plece din sat. 0 femee chiar veni s-1
Invete, s se fereasa.

www.dacoromanica.ro
358 VIATA ROMINEASCA

- Nu _rng tern eu de fleacuri d'astea, c Domnul ma va

sprijini" -rgspunse Ghedeon amarit. Totui l certh pe dascAl
cg i-a ' adus pe Dracul In cash i rugg pe mo Die epitropul sh-i
caute el altg slujnicg.

* * *

Bietul Ghedeon 1i fcuse acurn dumani in sat, frg sa' vrea :

pe lelea Paraschiva, care spunea la lume cg a plecat fiindcd popa
e orn uricios i pe Catrina Vrgjitoarea, care tipa c'a fgcut-o hoat,
-numai ca s'o goneascg i s-i aducg alta mai -Huard ; i, firete,
pe toate neamurile lor.
Fel de fel de vorbe svonirg babele pe socoteala preotului.
Ba c doarme cu picioarele legate de grindg i cu mutele la
gurg, ba c mnincd de zece ori pe zi, ba CA se uitd dupg fete,
ba cg-i place sg priveascg la coco cum face dragoste cu gginile,
ba cg cetete noaptea in lung' i'n stele-i cite altele. La ure-
chea lui n'ajunsese chiar 'bate vorbele astea, dar el tot era mil-
nit tare de cele intimplate. Pui la cale de oameni, epitropii i cu
dascalii vrurg s-i dea un sfat, ca s nu mai aibg astfel de ne-
plceri... dar n'avurd curaj, fiindcg el mereu ocolea vorba. Dac
vgzurg i vzurg, neggsind altceva mai bun, i-aduserg pe Rada
Craciunoaia. 0 bab neagr i stafiditg, cu patirna betiei, dar pri-
ceputh la gtit, Ca' slujise multg vreme la o curte boereasc. Ghe-
(leon o primi la casa lui, dar ii spuse rspicat s n'o prind mi-
rosind a rachiu, c pe loc o d afai.
La inceput Ghedeon nu dadu citeva zile pe la buctrie, ca-i
sera great de baba% Dar dud se mai obinui cu ea, ti plcea s'o
vada cum umbl adus de ale i cu pai rari ca de barig ; cum
trage tacticos din lulea i cum se pornenete fiend fgr nici o
pricing. Numai cu doug lucruri nu se impgca : s'o aud vorbind
si s-i vadg minile dela coate n jos. CA avea baba Rada un
glas brbtesc, cam rguit i spart, i nite ghiare de te luau
fiorii and le vedeai miscind...
Dupg vre-o zece zile, dela intrarea Crciunoaei in slujba,
ierornonahul Ghedeon plea, la Bucureti s se mai plimbe i s
mai tirgue cite ceva aid se intoarse, seara,-baba Rada nicg-
eri !... 0 mai strigg el pe nume, mai ateptg.... i vgzind c nu
se sirnte, clibui cheia la streain i intrh in cash'. Dupg el, sosi
si dascAlul Stan cu vestea cg baba n'a mai eit din circium de
-dud a plecat el la Bucureti. leromonahul flcu haz, ch" nu prea
crezuse nici el in fggcluiala CrAciunoaei cg -se las de bguturg.
- Da' ce-o fi but? c eu nu i-am dat niciun ban din
leaf,-zise el lui Stan Pitigoi.
Acesta inalth din med...
Bgnuind ceva, *Ghedeon i roti ochii imprejur... i vzu nu-
maidecit lipsa cearafului de pe pat. Mai cotrobi prin cash i
prin buctrie i ghsi lada in care tinea mglaiul i fhina-goald I

www.dacoromanica.ro
 SLUJNICELE LUI GHEDEON 359

- SA' Vii, nea Stane, cd mi-a fAcut-o i baba Rada

el, fluerind a sArdcie.
Dascalul dete fuga la Pavel ctrciumarul sd-1 iscodeascd. A-
cesta mai cirmi la Inceput, apoi spuse drept cd sgriptoroaica de
baba i-a amanitat" cearpful pe un chit de tuicd. Cit despre m-
lai si Mind, nu Via nimic. Pe semne cd le Muse la altA ctr-
ciumd.
- PAi bine, omule, nu ti-ai Inchipuit cd baba a furat cear-
aful dela popa ?-l mustrd dascalul pe negustor.
Dar Pavel indltd din umeri i rdspunse finjind :
- Ba mi-am inchipuit eu... da' lasd cA popa mai are el
cearpfuri !
Dupd ce scoase amanetul dela cIrciumar, pldtind chilul de-
tuich pe care-I Muse Crdciunoaia, Ghedeon l rugd pe dascAl sd-i
caute altd baba. -
- P'aici nu mai e niciuna care sd se priceapd, zise acesta..
Apoi, dupd ce se mai gindi putin :
-0 sd mA duc eu la BucureVi, sd-ti aduc o transilvdneancd
d'alea... c'am auzit c slut vrednice i gdtesc bine.
Ghedeon se Invoi.
dascAlului, nu-i fu cu greutate sd-i aducd, chiar n ziva
urmAtoare, o dolofand ca de vre-o patruzeci de ani, cu numele
Reveica. Cuviosul gdsi Ca' e cam ttnAr... dar dascAlul se desvi-
novdti, zicind cd de Virst nici n'a fost vorba.
- Poi sd te-apleci ?-o IntrebA preotuI, vdzind-o aa ro-
tundd.
- No, cd cum sd nu pot !
- Macaroane te pricepi sd gAteVi ?
- No, da !
* * *

Reveica e scurtd, grAsund i roVe la fard. Doarme mult, gd-

teVe prost i rdspunde obraznic. Dimineata se scoald la opt, adicd
mai ttrziu dectt stApInul ei, iar seara nici n'apucd Ghedeon sd is-
prAveascd masa, eh' ea a V Inceput,Sd sforde.
- N'ar fi rau sd te scoli ceia mai de dimineatd, ti zise,
dupd vre-o dou zile, Ghedeon.
Dar Reveica se fAcu foc :
- No, cd eu nu grit pintru la tad... eu slut pintru la orq,.
c acolo se scoald boerii ttrdziu... Dacd-ti place-mi ! Dacd nu, sA-mi.
dai leafa pe cinsprece dzile i trinu, c'aia m'am IntAles cu domnu
cantor... i minten mer' Indrdpt la BucureVi !
Preotul nu-i mai zise nimic pi-i dete pace, cu &dui cd s'o .
mai da pe brazd. Dar Reveica se deVepta tot mai ttrziu,-se
vede cd din pricina atrului 'a traiului bun, cd minca de doud ori .
cIt stdpind-sdu.
Dacd vAzu cd nu e chip de indreptare, Ghedeon tticepu sl.

www.dacoromanica.ro
B60 VIATA ROMINEASCA

-se scoale Oran ziur ca s dea mincare la gini i la puli ce se

--tot adunau din drnicia enoriailor, i s" intimpine pe lpfreas
ca sa-i dgerte sticla. Ba chiar inv.* pe fata care venea cu lapte
-s nu mai bat- la bucAtrie... c se sperie srcia aia de ungu-
reana.. i are o gur !"
Dup ce isprvea cu pasrile i cu lAptareasa, ierornonahul
-se mai plimba pe dinaintea casei, mai ofta, i cind vedea c sluj-
nica tot nu se arat, se apropia tiptil de ua bucatriei i Wain
-intiu incetior, apoi mai tare, pn ce da Dumnezeu i-i rs-
pundea dinauntru :
- Ce-i ?
- Scoal', Reveica, ca e ceasu' noua!
- i ce-i clacd-1 nou ? Las' s $ie i zece !
$i bietul alugr rbda.
Intr'o dimineajd,-n'avu el de lucru ? Vzind ca" vine soa-
Tele la prinz i Reveica tot nu se simte de loc, nu mai btu in.
-u, ci se uit pe ferestruica din odaia de IMO buatrie, s van'
ce face ea in pat pn la aa vreme. Ii zri mai intAiu capul,
cu gura cascat i cu nrile nasului tremurind de horgial. lar
se uit mai la vale... fereasc Dumnezeu s mai vad i alt
clugr !
- Ptiu, scirba vrjmaului !'-fAcu Ghedeon. Si se -de-
:prt, scuipInd.
In ziva aceia nici nu s'a uitat in faja slujnicii i n'a schim-
bat nici zece vorbe cu ea. Seara ins, i-a venit gust s se uite
_iar pe fereastr... eh' era lun ca ziva i se putea zri bine in bu-
ztrie. Dar cind s pun mina pe coljul perdelei, i dete seama
c numai Satana II Impinge la asemenea treabd,-i se deprt
repede, facinduli cruce,
A adormit ins, tare trziu... Si dimineaja s'a sculat pe vre-
m ea cind la mnstire ies calugrii dela biseria, iar la amp fe-
meile string masa i plugarii se pregatesc s injuge boii. Ingrijat
cd_paserile or fi piuind nemincate, se imbrc repede i ei afarL
Care nu-i fu ins mirarea and vzu ginile ciugulind prin fundul
curjii, iar pe Reveica venind cu fasole juerd din gradin, Fr
sd-i dea in gind s se uite la ceas, c doar era zece i jumtate,
nu mai pun, crezu c slujnica s'a mai dedat cu jara" i-i frec
bucuros minile.
Bravo, Reveicuto !"- zise el iircet. Si-o privi cu mai mult
bundvoinj ca pn aici. Obrajii ei i prur mai subjiri, ochii mai
*vii i mai cu haz, iar picioarele, care din pricina fustei scurte se
vedeau pand la genunchi, le gsi mai pujin butucoase cleat na-
inte... Pe loc ns ii veni in minte starea in care o aflase in ziva
trecut, Chid a avut nesocotinja s se uite pe -fereastra buct-
Act... Fcu un gest de mare sin.' i inchise ochii. Dar i cu ei in-
chii, tot in patul din buctrie se uita... Cind i deschise, Reveica
locmai se apropia de cas. Ghedeon se ultd la ea-i nu mai vzu
ici ciurul cu psti de 'fasole, nici mina stringind ciompul de

www.dacoromanica.ro
 SLUJNICELE LUI GHEDEON 361

fustd ce avea pe ea... ci o femee culcatd pe spate, in starea In

care a lsat-o Dumnezeu.
;,Asta nU e lucru curat !"-I0 zise cuviosul, cutrernurindu-se
*i WA' sd mai stea o clipA, imbrAcA rasa si se duse la bisericd,
uncle ceti utrenia intreagd, cum demult nu mai f'cuse... Dela bi-
serica porni dupd &seal, pe care-1 gAsi la un loc din marginea
-
satului, sdpInd Impreund cu nevastd-sa.
Ce zici, mai, nea Stane, n'ar fi bine sd bag eu altA
servitoare ?
Stan Pitigoi fdcu o miscare de mirare i parcA si de ne-
multumire :
- Da' de ce, pArinte ? C. e femee cinstitd... i alta, unde-o
sd mai gdsesti ? SA plec acuma iar dupd alta ?
Dar nevast6-sa de colo :
-Dacd nu-i mai place popii-ce-ai tu, ma ? Ori iti place tie ?...
- Taci, fa, nu te bAga tu, unde nu trebue !-se rdsti Pitigoi.
- Eu zic, nea Stane, WA' vorba cdlugdrul, trist,-sd gAsim
tot o babA... CA md cam tern si de gura lumii sd nu scoatA nis-
cai vorbe... i e i lenesd foc... Vezi de mai dodeste vre-o ma-
uA... chiar dacd n'o fi asa priceput...
Cind se Intoarse acas, ginditor cum era, Ghedeon nu vdzu
inaintea ochilor clecit numai Reveici Intinse peste tot : pe pat, pe
rogojind, pe prispd, pe mash', In bdtAturA, pe gard... Crezind cA
aiureazd se frecd la ochi si se ciupi de minA, apoi lud ceaslovul
s ceteascd o rugAciune. Dar nu-i fu cu putintd, cA pe toate fi-
lele vedea chipul din bucAtArie amestecindu-se cu slovele... Bietul
cAlugAr se infiord pi-hi fdcu cruci multe i mari, 'cerind ertare dela
Dumnezeu. Apoi se spdl cu apd rece pe fat, pe cap, dupd ceafd,
In sin... Dar, clindu-si seama cA Diavolul tot se_ mai luptd s-1
clucd In ispitA, i imbrAcA hainele cele bune i lud drumul spre
gard. Simtea nevoe sal pdrAseascd satul mdcar pentru o zi, cloud.
Trecind pe lng locul uncle sApa dasedlul, i spuse de departe ea
se duce la Bucuresti i cd nu stie bine dacd o sA vie seara ma-
poi. Nu uitd sd-i pomeneascA iar de baba...
A doua zi dupd amiazd, Ghedeon s'a coborit din tren vesel
i In stare sd infrunte toate ispitele cite i s'or pune in cale. Il in-
tarise i schimbarea locului i o noapte Intreagd de vorbA, pe care
o petrecuse la un prietin al sau dela schitul Icoana. NAdejolea cea
mare ins era la firea lui asezat, care nu-i prea da ghes sd se
prApadeascd dupd femei. FAcuse gresala s se uite pe fereastra
bucatriei i s vad lucruri, oricum, primejclioase. Acum insd era
hotArIt ca Oita vreme cit va tine o slujnicA la usa casei, chiar
baba de-ar fi, nici sA nu se atingA mAcar de fereastra bucAtdriei,
necum sd tragA perdeaua i sd se nite.
Dar cAlatoria la Bucuresti li aduse cuviosului i un mare ne-
caz-se vede cal dracul s'a rAzbunat -la care el nu s'ar fi astep-
tat niciodatA. Dovada cea mai bund e cd venea dela gard spre

www.dacoromanica.ro
362 VIATA ROMINEAS CA

Scaeti fluerind i fdr altd grij decit aceia, c s'o fi intimplat ceva
in enorie : s'o fi imbolnvit cineva ori o fi rdposat vreunul. Intil-
nind un scaetean, l Intrebd de departe : ce mai e prin sat ?
- In sat, nu s'a intimplat nimic...-rdspunse omul, cu cloud,
intelesuri.
- Dar pe-acas pe la mine ?-il mai Intrebd cuviosul, mi-
rat de tonul cu care i-a rspuns.
Dranul se codi i numai dup stdruinta lui Ghedeon, addoga
cu gura pe jumtate V cam In batjocurd :
- Ce s fie- e bine ! Numai cd sirvitoarea e cam bolnaval...
- S'a imbolndvit de somn si de mincare multd,-zise Ghe-
deon rizind. i pomi grdbit spre Scaeti.
Cind ajunse acasa, trase drept la bucdtdrie. Aici gsi pe
Reveica gemincl in pat.
- Da' ce-ai tu, Reveica ?
- Blstdm dela Dumnezeu, aceia am l-rdspunse ea, plingind..
Cuviosul o privi mai cu bgare-de-seam i vdzu cd proso-
pul cu care e legatd la cap acoperd i ochiul sting,
- Ce ai la ochi, Reveica ?
- No, meri de 'ntreabd pe cantor si pe muerea blds-
tdma-o-ar Dumnezeu s'o bldstdme !-rdspunse ea artind ochiur
vindt, un dinte rupt, sgirieturi pe fat i un smoc de pdr scos din
crestetul capului...
Ghedeon i inchipui indatd cam ce s'a intimplat i, Idstn-
du-se pe un scaun, sili slujnica sd-i povesteascd cu deamruntuL
- No, a vint cantoru' asard i l-o gdsit muerea lui In bu-
cdtdrie... s'o 'nceput a bldstdma V a ma lovi i pe mine V pe eL
M'o lovit la ochi i mi-o scos un dinte,.. da nici ei nu i-o mers,
bine... cd i-am smult paru' i i-am spart capu' cu clestele !...
leromonahul fi aminti risul tdranului pe care-I intilnise in
drumul grii, trecurd sudori.., Va sd zica a fost un scandal'
la el in casd, n lipsa lui, si-a aflat tot satul.,. Ii scoase batista
V se Verse pe frunte, apoi i lud bastonul i pomi spre casa das-
cdlului. Aici, gasi nevasta cu capul infa'surat tot In pInzA i cu

-- Am prins pe Stan la ungureancd... aia

sgirieturi pe fatd.
Ce s'a 'ntimplat, Gherghino ?
s'a 'ntimplat !... Si
ne-am btut in parte... fi-mi-s'ar ea a dracului cu el de git s.
mi-s fie !...
Venind i dascalul, Ghedeon se uit la el crunt i, fr s-r
mai intrebe ceva, Ii porunci s gseasc indat o crutd i Or .

nu s'o lumina de ziu, s'o Incarce pe ungureancd i s'o porneascd.

la Bucuresti...
Damian Stanoiu.

www.dacoromanica.ro
 William James
(Dupil Corespondent")

Intr'una din scrisorile lui William James e scrisa aceasta ob-

servatie de adinc semnificatie umana : Nu e un orn complect
educat, acela care nu s'a jucat niciodata cu &dui sinuciderii".
Constatare pe care nu trebue sa ne grabirn de a o diagnostica in
sensul pesimismului. Caci, fire profund trista, dupa curn ne in-
formeaza cei care l-au cunoscut, W. James a invins amaraciu-
nea printr'o lupta, In acelasi timp eroica si metodica. El n'a in-
sultat niciodata omenirea cu acel rinjet de mizantropica bucurie.
In fata filosofiei lui Schopenhauer de pilda, e apucat de indig-
nare. Cind un comitet format la Frankfurt am Mein pentru ridi-
carea unei statui marelui pesimist ii cere adeziunea, el raspunde
printre altele : Ma vad constrins de a refuza sa-mi misc fie si
degetul cel mic pentru gloria unui orn, care s'a muncit cu inge-
niozitate toata viata sa scuipe pe viata semenilor mei si a tutu-
ror celor pe care-i iubesc. Nu e oarecum imoral de a o-
feri un omagiu public omului, ale carui scrieri,-daca publicul le-ar
intelege si s'ar inspira,-ar distruge complect acea simplicitate
afectuoasa si Increzatoare care tocmai face dulceata vietii ?...
Pesimismul lui Schopenhauer a fost acela al unui cine care ar
prefera sa vada lumea de zece ori mai rea decit este, decit sa
piarda ocazia de a latra si nimic nu I-ar fi deceptionat mai
crud decit sa vada disparind orice ratiune de a se mai plinge".
Si totusi William James a avut noroc de cea mai deprimata
structura sufleteasca. Dar el a exterminat dinteinsul incetul cu in-
3

www.dacoromanica.ro
364 VIATA ROMINEASCA

cetul, cu supraomeneasca rdbdare, germenul descompunerii. Vom

vedea indatd cum. E necesar deocamdatd sd cunoastem mai
deaproape enigma acestui caracter.
* * *
Orice filosofie e expresia unui temperament". Nici un mij-
loc de a-1 cunoaste nu e mai indicat, decit aplicarea metodei
sale asupra lui James insusi. Fiindcd niciodath legaturd mai or-
ganicd, identificare mai contopit, nu s'a intimplat, intre un
orn si doctrina sa ca in cazul filosofului american. Pentru el con-
ceptia despre lume nu are o valoare abstractd, in sine" si, mai
ales, nu e rezultatul unui moment abstract in care creatorul se
depseste, se instrineazd de el ca sd gindeascd esenta firii. Sis-
temul cuiva e o caracteristicsd expresiv a unui individ, o sem-
nificatie caracterologic. Fiecare om, chiar si cel mai umil Isi
are filosofia sa. Ca s intelegem sensul gindirii n'avem decit s
analizam caracterul. Evident cd la William James acest lucru
nu e usor din cauza complexittii alctuirii sufletesti : o prima cu
infinite fete. Sint contopite In ea mai multe fizionomii sufle-
testi. Cu putin atentie unele din ele se pot degaja totusi.
Din multimea scrisorilor plecate dela el cdtrd prietini, f a-
milie, discipoli si care formeazd unul din cele mai patetice ro-
mane prin corespondent, se desprinde mai intdin cu claritate,
un suflet de aventurier.
De multeori ca sd putem intelege fizionomia morald a cuiva
nu e Mu s ne adresdm eredittii. William James obisnuia sd
spue cd datoreste toatd formatia sa eticd si intelectuald exem-
plului si calittilor pe care i le-a transmis tatl sdu.
Henry James, teosof, adept al lui Swendenborg si al lui
Fourier, spirit de o rard rnobilitate, e una din acele firi utopice
si exuberante care tin in acelasi timp de un inalt idealism si
de o nuantd de sarlatanie. Fiul sdu 11 descrie ca ceva palpitant si
uman, gratios, duios, apucat si umoristic". Carlyle nu se sfieste
sd dea acestui agitat, numele de aventurier literar". Si fiul are
ceva din apucdturile tatlui. Fratele filosofului, romancierul Henry
James, scrie despre formatiunea lor spiritual : Am respirat un
aer sdnatos, plin de incoherente, si am fost nutriti si addpati
cu contradictii".
0 curiozitate neinfrinatd care pretueste mereu noutatea si
schimbarea-James a justificat teoretic aceste cloud concepte in
sistemul sdu,--il face sd-si schimbe mereu preocupdrile si chiar

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 365

cariera. Pornit ca adolescent sa devie pictor, if gasim indata

preocupat de chimie, apoi de stiinte naturale. In aceasta ipostaza
face o calatorie in Br azilia. Dar acolo e repede desgustat de
perspectivele moarte ale stiintelor naturale. Imbratiseaza dupd
aceia filosofia. Ceva mai tirziu medicina. Aceasta il duce la
psihologie. Dupd ce scrie minunatul sau tratat de Psihologie,
toate scrisorile sale arata desgustul care-I nutreste pentru a-
ceasta r amura a filosofiei pe care o gaseste inferioara. *i atunci
se deda trup si suflet teoriei cunoasterei si metafizicei. In fine
catra sfirit il pasioneaza exclusiv religia si problemele ei.
Aceiasi febrilitate si nevoe de noutate si in viata sa. Ja-
mes e omul care calatoreste vesnic. Se imbarca de cel putin
zece ori pentru Europa unde st citeodata ani de zile. Il gashn
cind la Paris, cind la Roma, apoi pe valea Rinului, in Elvetia,
Austria, Germania, Scotia etc. Cind e In America nu e mai sta-
tornic. Aci e la oras, aci la tara. Cumpara o casa inteun mi-
nunat peisaj de munte, e incintat de ea si crede ca isi va slit*
acolo viata in fericire. Putin dupd aceia insd se plictiseste de
ea si o vinde. Aci e In California, aci la New-York, aci la
Cambridge.
Dupa cum remarcd Simmel, viata aventuroasa e aceia care
se faramiteaza in momente izolate unele de altele, fiecare avind
insemnatatea lui, prezintat fail nici-o legatura cu ansamblul, cu
linia generald a vietii. Aventura e exagerarea importantei unui
moment partial care e trait pentru el insusi,indiferent de trecut
ori de viitor, e atentia exclusiva acordata unei portiuni sepa-
rata, dezintegrata de seria continua a vietii, ridicata la un rang
special, in raport cu restul evenimentelor. Aventurierul traeste
exclusiv in prezent, cu care se confunda. El n'are memorie si
nici imaginatie. El n'are mai ;ales sensul determinist al existen-
tei si al destinului. Fiindca viata sa e taiata inteo serie de mo-
mente exceptionale, Lard legatura intre ele, dar mai ales fara fi-
liatie cauzala, spiritul de aventurd concepe totul subt prisma ha-
zardului. De fapt toti oamenii se pot imparti in mecanicisti si
aventurieri. Primii concep viata ca ceva rezonabil, prescris de
un complex de forte date, ca o linie previzibila cu oarecare a-
proximatie mai dinainte. Ei nu asteapta nimic exceptional, ni-
mic extraordinar. Viata lor e cenusie, monotona, inchisa inteun
anumit determinism care e jumatate al caracterului lor, ulna-
tate al imprejurarilor. $i mai sint apoi aventurierii, acei optimisti

www.dacoromanica.ro
366 VIATA ROMINEASCA

iremediabili, care pariazd pe posibilitatile rare, pe capriciile in-

timplrii, care nu recunosc regularitate i cauzalitate in f eno-
mene. Ei nu se multumesc cu o pasivitate receptiva laid de e-
venimente. Le provoaca i le excita in favoarea lor prin ener-
gie activd. Viata nu e o serie rationald mai dinainte stabilitd.
Din contra, ea apare acestuia ca complexitate infinitd de forte
libere, in care fiecare moment poate aduce o surpriza, fiindca
fiecare moment are autonomia lui i nu e integrat lute() linie,
intr'un tot mai dinainte cunoscut. Aventurierul se declara pentru
multiplicitatea, variatia i irationalitatea posibilitsatilor. El adora
riscul. Punctul sdu de vedere e exclusiv optimist. El ki constru-
este o credinta in succesul sdu final, iluzie puternicd de care nu
se indoete o clip.
Apropiati acum de aceste consideratii viata intelectuald a
lui James. Dar mai ales ginditi-va la paginile sale filosofice des-
pre risc i despre vointa de a crede, la teoriile sale justificative
ale noutatii, variatiei i multiplicitatii i yeti intelege perfect a-
ceasta nuantd a caracterului sdu.
In strinsa legaturd cu caracterul sdu aventuros i nelinktit,
se desineaza in scrisorile sale un altul, acela de candid. Pana
catr sfiritul vietii, William James pastreazd incd iluzii. Ca o
fat mare el nu intelege Inca anumite aspecte brutale ori vul-
gare ale lumii. Viata nu se prezinta in fata sa defloratd ori yes-
tejit de revelatia infamiilor ei. Ea pastreazd mereu secrete, mis-
teruri. Un val des acopere decdderile i perversitatile. Dispretu-
este sincer libertinagiul. Cind Paul Bourget i trirnite romanul
sdu Idyle tragique", William James i scrie fratelui sau : At-
mosfera morald din Bourget imi este, in orice caz strind: e a-
ceia a unui libertinaj aa de abuziv incit nu se poate lega de
nicio data morald... Poate cd exista In Franta un mediu care
gasete acest lucru nobil i plin de ideal, dar, cum ar zice Ro-
sine, eu i cu dinsul, sintem foarte rau asortati". Atitudine de
puritan evident, efect al educatiei protestante, anglo-saxone,
care elimind din viata copilului, cu austeritate, orice moliciune sen-
zuala. Luciditatea realistd, puterea de a privi cu linkte Mu! in
fata, care pentru Francezi e un eroism, pentru Englez e o sl-
biciune, o concesie la, o pingarire.
E. Renan spunea undeva : maretia unui popor se masoard
dupa pudoarea femeilor sale. Dar constatarea trebue extinsd si
asupra bdrbatilor. Simtul direct al realitatii, ceiace se cheamd

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 367

curajul adevdrului, care de cele mai multe ori nu e decit pre-

dilectia trivialitatii, in scurt, contactul cu josniciile i murddriile,
nu poate sd nu vestejeascd cu scepticism ori cu cinism un suflet.
Gindindu-ne bine, un realist nu poate fi un suflet distins.
Fdrd indoiald, un suflet care cunoate tot raul, luptd cu el
i-1 invinge, are calitti de erou. Lupta i victoria dau sens mo-
ralei. Nu e mai putin adevArat insa c o inima care se ps-
treazd pnd tdrziu naivA, un suflet lucios, pe suprafata caruia a-
lunecd WA nicio aderent peisagiile abjecte ale vietii, au o
gratie, o delicatet turburtoare ca tineretea insdi. Sufletele
care au pudoare pentru ele, care nu-i mrturisesc nici lor unele
lucruri, nu din iesuitism, nid din aspru ascetism, dar pentruc
Sint construite f Ord nicio afinitate pentru desmtare, pstreazd
mereu farmecul virginitdtii. Si poate idealul etic nu e numai sd
nu faci anumite lucruri, dar chiar nici macar s nu le gandeti, s
nu le afii. Stiinta i pdcatul se confunda. Curiozitatea e conside-
rata de toate religiile-aduceti-v aminte de cutia Pandorii, de
femeile Zmeului care Sint omorite fiincicA deschid odain oprit
etc. etc.,-ca infractiunea suprem.
Acest orn virginal pdnd la adinci bdtrinete a fost William
James. La 31 de ani cetete cu plcere i entuziasm romanele
lui Jules Werne.
Daud ii rmine ceva necunoscut, din multiplele senzatii
ale vietii din care n'a voit s cunoascd decit pe cele sndtoase
i inlttoare, e tocmai acel atrait du gouffre", fascinatia sedu-
cAtoare a abisului de vitiu, de cddere, ori macar de destrablare
joviald cu gust pentru istorii In felul lui Boccacio sau Rabelais. Si
aceast prospetime de suflet cu ingrijire pastrat, II permite s
ramie un &dos pn tirziu in vrist. Ultimele scrisori dinaintea
mortii, la vrista de 68 ani, inchid inc in ele un suflet erotic. A-
morezat a fost mereu James, niciodat senzual ori lubric. El im-
partea oamenii, servindu-se de o expresie francezd in : les durs"
i les tendres".
Si fiindcd preconiza mereu lupta, riscul, victoria i aven-
tura el se numOra printre ,,les durs". Dar dacd socotim la bilant
i duioia lui nesfirit, entuziasmul amoros cu care infdura tot
universul, sintem obligati sd-1 numrrn printre les tendres". IMO
curn scrie sotiei sale, cu bucurie i dragoste de colar in vacant,
fiind aproape de aizeci de ani, despre o excursie in munti :
Era o temperatur ideal afara din cort i inuntrul lui, luna se

www.dacoromanica.ro
368 VIATA ROMMEASCA

ridicd inainte de miezul noptii, ldsind s strdluceascd doar ste-

lele cele mai mari. Atunci mi s'a prut cd simt, inteun fel ex-
trem de viu, insui titirdtatea fluict a sufletului meu. Influen-
tele naturii, prezenta in jurul meu a bunei noastre Paulina, dar
mai ales &duffle care se indreptau cdtrd tine i copiii notri,
cdtr scumpul nostru Henry care cdltorete pe mare, problemele
conferintelor, toate acestea fermentau in mine i atunci a fost o
clipd o adevdratd noapte de Walpurgis". Entuziasmul fericirii u-
nui adolescent simtit la aizeci de ani! Cdci nimic nu pstreazd
mai tinr decit candoarea, care nu e, de fapt altceva, decit o
economie a puterii de dragoste.
W. James, in ndvalnica lui !odd de adorare, iubete totul,
dar mai ales umanizeazd i infrumuseteazd deficitele naturii ori
ale vietii. Draga mea, impresia cea mai profundd pe care am
simtit-o de cind Sint in Germania e poate aceia pe care mi-au
fcut-o aceste Whine tdrance sbircite, adevdrati castori neobositi,
urcind strzile ca i brbatii, trgind cdrutele lor ori purtind
grele panere, absorbite cu totul in treburile lor, lard sd vadd
nimic din luxul ori vitiul care le inconjurd, indeprtate locuitoare
ale unei lumi mai bune i mai pure. Srmanele lor fete batrine,
devastate i asprite, srmanele lor corpuri btrine i uscate de
o necontenit muncd, sufletul lor rbdator, m fac s piing. Sint
surorile noastre mai mari, Sint ffinte venerabile care au drept
la respectul nostru. Tot misterul femeii pare incarnat in uritenia
lor.., mame! mame! toate sinteti la fel. Da, Alisa mea, ceiace
iubesc in tine e ceiace gsesc la aceste toate scumpe bdtrine.
sint mindru, chid, cu fata sadat de lacrimi, md gindesc la
scumpa mea mamd, i chid tiu cd e i ea la fel cu toate a-
cestea. Noapte bun, noapte blind". Se poate inchipui mai su-
blimd umanitate? Ginditi-vd acum la un roman francez de li-
bertinaj, la Liaisons dangeureuses" de Laclos de pild. Distantd a-
proape astronomicd dintre cloud alcdtuiri sufleteti !
Simplicitatea i candoarea 11 fac de multe ori sd fie des-
gustat de artificiile i conventiile civilizatiei i sd se confunde in
naturd. Atunci James are accente rousseauiste : Tocmai in mo-
mentele cind stilt blazat de toate drgldiile", conventiile i
zdarnicile agitatii ale aa zisei civilizatii, tocmai cind snit in-
setat de contrariul lor: mirosul bradului, zgomotul cascadei, bdile
in apele sale, spectacolul divin de pe virful coastei i colina
care se vede deasupra pdurii virgine, tocmai atunci imi cereti
Doamn, s renunt la aceste salvatoare balsamuri

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 369

Personalitatea lui James nu e frisk' numai atit. Mai gasim

in el hied un orn : artistul. De mic a fost sortit sd devie pictor.
Si in adolescentd s'a ocupat putin cu aceastd artd. A Minas totusi
in el dealungul intregii vieti gustul pentru viu, pentru concret,
pentru original si specific. Sistemul sdu filosofic despre lume e al
unui artist. aid descopere pe Bergson, ii scrie cd ceiace if entu-
ziasmeazd mai mult la el, (elect pe care-I compard cu a-
cela pe care i l-a ldsat lectura lui M-me Bovary) : e o notd
de eufonie persistentd, e un riu abundent, lard furii si f Ara sld-
biciuni care curge plin intre malurile sale, regulat, irezistibil. Si
cite imagini fericite care niciodatd nu skit prea exagerate, dar
care simplific gindirea si o ajut sd-si urmeze cursul. Da, sin-
teti un vrjitor adevdrat".
Vizualitatea sa aplicatd la contemplatia naturii pe care a a-
dorat-o MIA oboseald, pnd la sfirsit-e aceia a unui pictor care
intrebuinteazd cuvinte : Verdeata e din cele mai proaspete,
arborii si cimpul mrete si aerul e prim el insusi un object care
contine In disolutie aburii apei, un fum subtire si frinturi de soare,
oferind amestecurile si degraddrile cele mai minunate ale casta-
niului argintat cu albastru si cenusiu de mrgritar"...
Niciodatd n'a iubit James,--si citeodat artistul din el s'a re-
voltat, procedeele grosolane ale stiintei. Dela Florenta scrie unei
prietine : In trista noastr epocd amestecam stiinta peste tot.
Dragostea moare si, in orice caz, imi pare foarte sltibit si foarte
palidd acolo unde domneste stiinta. Devin cu totul rebel erudi-
tiei : aceste tablouri pot Inca sd-mi inspire o stare de suflet care
seamnd cu amorul si md felbit, cu atit mai mult, cu 0 acum
citiva ani, credeam cd dragostea me a pentru picturd s'a dus
inapoi sd intilneascd anii mei de tineretd. Dar vac' cd circum-
stantele o fac sd retriascd".
Fireste temperamentul su viu si inamorat de concret si
individual nu admite nici un studiu sistematic al artei, nici subt
forma Esteticei : cred cd Arta purd nu va trage niciun profit
din studiul analitic al Esteticei, ci mai de grabd un dazavantaj,
atunci chid se va face din abstractie baza practicei. Se vor obtine
opere intepenite din care va lipsi acel impalpabil Je ne sais
quoj". Diferenta intre 0 operd de primul ordin si una mai me-
diocrd, in materie de artd, imi pare cd scapd ori-cdrei definitii
verbale : e diferenta unui fir de Or, a unei nuante, un fel de
freamt interior si totusi ce distant le separd din punctul de
vedere al valorii ! " .,.

www.dacoromanica.ro
 370 VIATA ROMINEASCA

*
* *

Dupd cum se vede, putini oameni au lost mai inzestrati

s guste plcerea de a tri, sa pdtrundd mai direct, mai
spontan bucuria infinit de variata a vietii : Un aventurier opti-
mist care plazmuete mereu alte planuri de existenta i de
care se entuziasmeazd ca un copil, un candid cdruia nu-i e dat
sa vadd amaraciunile i uriteniile vietii, un artist care intelege
frumusetile mereu altele ale firii. $i totui destinul n'a voit ca
William James sa se bucure complect i definitiv de viatd.
Fie din cauza surmenajului, fie din cauza unor abuzuri e-
reditare, adolescenta ii e patatd de o atroce neurastenie. Scri-
sorile sale din aceast epocd sint dureroase. Chinurile rieuraste-
niei sint atit de tari Inca James se gindete adesea la sinucidere.
NIA acum, cind aveam dorinta de a lua o initiativd liberd, de
a indrazni sa actionez inteun fel care s-mi fie personal, sinu-
ciderea imi ap area ca forma cea mai virila de actiune prin
care a0 fi putut sa-mi manifest indrazneala..." Aceste rinduri le
gdsim in jurnalul sari cu data de 30 April 1870. Intr'o scrisoare
anterioara, adresatd din Germania tatalui sdu, cetim : Fara sa cad
complect in prostratie, pistolul, pumnalul i otrava incepeau to-
tui sa acapareze prea mult atentia mea. Atunci mi-a venit in
gind cd aveam cu orice chip nevoe de schimbare"... 0 d epre-
siune grozav il face de mai multe ori sa-i praseascd studiile
i sa stea luni de zile in complecta inactiune. Se tie cd James
afirma a fi sca"pat de aceasta teribild boald prin cetirea opere-
lor lui Ch. Renouvier. Dar raul revine mereu toata viata. Prin-
teo luptd teribild il paralizeazd o clipa. Dar citiva ani mai fir-
ziu el reapare iardi. Abea catra sfiritul vietii invinge persona-
litatea optimista i eroica a lui James.
Nimeni ca marele filosol american n'a pus in exterminarea
neurasteniei o rbdare mai ingereascd, un curaj mai viril, dar
mai ales nimeni n'a utilizat cu mai multa pricepere printr'o me-
todd special, ceiace se gasea sandtos in mod nativ inteinsul.
Stim astzi cu totii cd bolile mentale i sulleteti Sint boli de
convingere. Un psihiatru francez le-a numit pitiatice", adicd
maladii de credint. Si toate terapeuticile au recomandat acelai
lucru : tonificarea actiunii suggestive, adica intarirea in bolnav a
ideii de sandtate. Dela Charcot la Bernheim, Cou ori Pierre Ja-
net aceleai remedii sint mereu recomandate. Creazd-ti increde-

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 371

rea in propria sndtate si vei fi tmdduit. Alungd tot ce consti-

tue slbiciune si deprirnare : stimuleazd-te mereu in sperante.
Provoacd-ti succese exterioare care sd confirme acest lucru.Fe-
reste-te de contempldri pasive, sterpe, de analize minutioase, de
acele excese ale vietii interioare care usucd i dezespereaza.
Creazd-ti interese, devoteazd-te cauzelor exterioare ca sd fugi de
gindul persoanei tale, confundd-te cit pop In diversitatea lumii
bogatd, infinit in resurse. Formeazd-ti o filosofie brbdteascd,
dreaptd, optimistd. Incearca sd legi din nou firul raporturilor cu
universul, pe care trebue sd-1 crezi demn de iubit, cu acel mis-
terios si vesnic variat univers, enigma perpetud pentru orice cu-
riozitate. Ridicd capul, cere dreptul la viat ; nu te ldsa strivit.
Frd sa consulte nici un psihiatru, el insusi acne psiholog,
James a inteles imediat ca in aceast directie std salvarea lui.
Si ca sa se conving el insusi a intrebuintat un artificiu inge-
Dios : s'a fcut a e convins, a jucat fat de el insusi rolul de
credincios. Un elev al sail ne spune in amintirile sale despre
James : El insista adesea asupra acestui fapt cd persoane care
au de suferit grele tare nervoase, chiar ereditare, pot organiza
viata lor in mod util pentru a putea trage folos din sensibilita-
tea lor degeneratd". Iatd ce-1 preocupa mai mult ! A inventat
o intreagd filosofie, nu pentru uzul altora, ci pentru al Mu pro-
priu, o filosofie medicament, o inaltd doctrinal farmaceutica, cu
virtuti de alinare sufleteascd. Sistemul lui James e cramponarea
de viatd a unui bolnav, printr'o doctorie metafizica si eticd. Pre-
conizind eficacitatea efortului si 1-a aplicat mai intdiu lui insusi.
Niciodatd resursele practice, optimiste i curajoase ale tempera-
mentului anglo-saxon n'au reactionat mai evident in fata boalei
ca In cazul sau. Alte filosofii pot esi din trebuinti de riguroas
logicd ori de armonie esteticd. A sa e un strigdt moral de de-
zolare. Fireste o asemenea filosofie nu poate fi decit stenicd, ru-
mnd de sandtate, exuberant de viatd.
Legdturile dintre viat si opera' nu sint totdeauna directe.
Citeodatd productiile spirituale sint oglindiri exacte a ceiace a
fost viata. Alteori insd opera reprezint tocmai contrariul bio-
grafiei, reprezintd ceiace n'a putut fi realizat in viat cu toate cd a-
utorul a dorit-o din rdsputeri. Schopenhauer a fost necjit i a nscut
pesimismul. Dar misticul si frmintatul Comte a gindit, ca o nos-
talgie a ceiace ii lipsea, practicul si trivialul pozitivism. Oarecum
apropiat e si cazul lui James. Acum cInd ii cunoastem cores-

www.dacoromanica.ro
372 VIATA ROMINEASCA

pondenta toatd, filosofia sa gseste o minunatd clarificare subt

acest punct de vedere.
Ceiace ingrozeste mai mult pe un neurastenic e ipocondria,
adicd frica de a nu rdmine mereu singur cu el insusi, cu preo-
cupdrile vietii sale interioare. Ipohondria e &dui cronic, pinda
de fiecare moment a propriilor stri organice ori sufletesti. Su-
blectivism, interiorism si ipocondrie e unul si acelasi lucru. De
acest lucru voeste sd scape numai decit James. Intr'o scrisoare
din 1872 scrie: Aceastd conferint de Fiziologie care-mi vine
acuma e un adevdrat dar al lui Duinnezeu ; md va face sd lu-
crez lard sd md surmenez ; ma va sili sd md interesez de altii
in loc sa md las inchis in mine insumi si md va indeprta de
aceste analize introspective care au trezit in mine, in aceste ul-
time luni, un fel de ipocondrie filosofica si de care imi va face
WA indoiald mult bine s md indeprteze timp de un an".
Cel mai bun remediu pentru a scapa de subiectivism e ac-
tiunea. Pragmatismul lui James e filosofia unui interiorist care
se aprd prin activitate de ginduri rele, Nu e, dupd cum se
crede, doctrina unui burt verde american, a unui business
man", preocupat de afaceri sau de ritmul unei vieti de combi-
natii practice. E agatarea tragicd de viatd a unui deprimat.
W. James voeste cu orice chip s se uite pe sine. Voeste
sd evadeze din Inchisoarea nesuferit care e el insusi. Aceast
nevoe de actiune devine preocuparea sa permanentd: Dupd 1
Ianuar (1870) - scrie in jurnalul sau,-cind voi incepe s pot
sbura pe propriile mele aripi, s'ar putea sd revin la preocupdri
metafizice, fdrd prea mare pericol pentru puterea mea de a activa
...in prezent md preocupd putin speculatia si mai mult forma
actelor mele... sd acumulez decizii voluntare ca un avar, lard
sd uit cd o retea gresit stricd tot lucrul"... Intr'o scrisoare din
1884: In fond, si acest gind nu-1 am de astzi, ar trebui jude-
catd sndtatea unui orn nu atita prin bilantul anual al orelor sale
de multumire ori de suferint, cit prin suma muncii pe care, bine
ori ru, a reusit s o realizeze".
Pentru infdptuirea acestei activitti e nevoe de voint si
de credint. James le-a reunit inteo formula de suspindtoare as-
piratie, care e titlul unui volum al sdu : vointa de a crede. aci
nu e asa de usor, pentru un om complex, inteligent si cultivat
s creadd cu usurintd. Dintr'un om evoluat i complect nu se
poate face cu usurintd un bigot. Filosoful american a gsit ins

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 373

un minunat artificiu. Gindindu-se la rdmasagul" lui Pascal relativ

la existenta lui D-zeu, aplicindu-1 peste orice ipoteza, a judecat
cam aa : dacd credinta mea e verificatd de fapte, cu atit mai
bine: am citigat. Dac e contrazisd, n'am pierdut nimic i pot
oricnd incepe din nou cu altd presupunere. Dar faptul c ai o
credinta sau cd macar pariezi pe una, are imense avantagii pentru
fortificarea sufleteascd. Vointa e semnul liberttii, e degajarea
noastra din subordonarea materiei-recte a boalei. Ceiace l-a en-
tuziasmat pe James in filosofia lui Renouvier e tocmai aceast
autonomie a vointei, pe care filosofia francezd o luase dela
Kant. Libertatea vointei iti deschide caile optimismului, adicd iti
spune cd nu esti condamnat la o fatalitate de determinare i cd
oricnd poate interveni o posibilitate noua care sa-ti justifice spe-
ranta. Dar ca s ajungi la aceasta libertate trebue s crezi in
ea, sd te exercitezi adunind - cum spun e el - zi cu zi, ca un
avar, hotdriri de voint. Inteun capitol al Psihologiei" sale Des-
pre obinuint", James dd printre alte maxime pentru Intrirea
vointei i pe aceasta : fd in fiecare zi un act inutil, absurd, de-
zagreabil pentru tine, pentru ca marile hotdriri din viala sa nu
te prinda nepregatit, adicd fara o vointd elastica si ascultdtoare".
Libertatea vointei e astf el un puternic sprijin moral. A crede in
ea inseamnd a nu despera.
Ajutorul in lupta contra deprimarii nu poate veni numai
dela resursele interioare, oricit ar fi ele de eroice. Avem nevoe
si de sustineri din afara. Cel mai minunat lucru pentru aceasta
e succesul actiunilor noastre. James a vorbit mult de succes i
a fost adesea rau interpretat. Dar faptul ca a recurs la o ase-
menea notiune e i el sernaificativ. 0 band parte din tensiunea
noastra nervoasd e menlinuta de aprobarea pe care ne-o dau
faptele ori societatea. Reuita unui plan e oarecum examenul
exterior care ne probeazd meritul. Si cei care au mai ales nevoe
in indoiala in care se zbat de aceast proba obiectivd sint mai
ales neurastenicii. Neincrezdtori in ei, venic sugestionabili, firi
panice terorizate de simple banueli, le trebue mereu dovada pal-
pabil a capacitatii lor, ca s fie remontati, incurajati. Punind
succesul in centrul filosofiei sale pragmatiste, James a aratat MO
odatd nevoia de sanctiune exterioard pe care o simtea, cdci sem-
nul cel mare al adaptarii, deci al snatatii, e reuita.
Aceasta stima pentru tot ce e exterior, simbol al nevoii de
evadare din el, a dovedit-o James i prin faimoasa sa teorie a

www.dacoromanica.ro
374 VIATA ROMINEASCA

emotiei. Emotia e ceiace se exprima exterior, ceiace se vede.

Aceasta expresie provoaca abia in urma stari interioare,
simple reflexe, ecouri ale celei dintaiu. Dar aceasta teorie ii mai
dd un ajutor si in altfel. Daca e adevarat ca sIntem tristi fiindca
plingem sau veseli fiindca ridem si nu invers, cum se credea
pand la el ,inseamnd ca e deajuns sa afectm optimismul si fe-
ricirea pentru ca sd devenim efectiv. Sanatatea morald se obtine
prin gesturi sanatoase. Teoria emotiei are adinci aplicatii peda-
gogice si morale. Purtati-va In viata bine dispusi si yeti fi in a-
devar. Fd ca si cum ai fi si vei fi multumit. Inteo cuvIntare
catra studenti, James le recomand aceasta intrebuintare a teo-
riei emotiei. De fapt nici una din ideile.sale nu a ramas pur teoretica.
Aproape toate au semnificatia etica de insntosare moral.
Robustetea si vigoarea sufleteasca : acest unic scop l-a preocu-
pat mereu.
Tendinta catra obiectivare, catrd evadare de sine, nu poate
fi complecta daca' nu ni se stimuleaza interesul, daca nu se
creiazd in afara de noi, in spectacolul lumii, variate si seducd-
toare atractii.
Un univers uniform si monoton ne adoarme atentia i curio-
zitatea. Deaceia James s'a muncit-fiind ajutat la aceasta si de
temperamentul sau aventuros,-s creeze o existenta complexa
si multipla, combtind monismul. Conceptiile metafizice-In spe-
cial hegelianismul-care reduc pluralitatea aspectelor fitii la un
singur caracter, i se par inabusitoare. El concepe o lume cu in-
finite culori, cu simfonice armonii, o lume multipla de sensuri si
aspecte. Nu exist unitate si centralizare, ci pluralitate si des-
centralizare-originalitatea fiecdrui lucru si a fiecarui moment il
atrage cu chemarea ei ademenitoare. Faceti din univers-scrie
el prietinului sail Howison, un pluralism si creati imediat un o-
biect de adoratie. Faceti mush' o unitate si iatd-v in fata a
doud atitudini egal de partiale si legitime amindoud : adoratia
si oroarea. In prezenta unui astf el de univers o singura con-
ceptie : indiferentismul si oricit ati intoarce chestiunea si toate
sensurile, nu vad cum o filosofie a absolutului in raport cu ma-
rele sdu idol ar putea s evite aceast alternare de misticism
ori satanism pe care istoria ne-o arata in toate timpurile". De-
savantajul tuturor filosofiilor moniste care reduc totul la uni-
tate, e, dupd James, acesta : in cazul chid caracterul care crezi
cd se gaseste la baza tuturor lucrurilor nu te mai atrage, eti

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 375

pierdut, fiindcd un altul nu mai e posibil, toate usile iti sint in-
chise si nu-ti mai rdmine Cleat negatia nihilistd. Dar dacd uni-
versul e plural, o deceptie de azi relativ la o ipotezd, poate
face loc mine unei alte iluzii in legdturd cu un alt aspect. Si
apoi o fume variata si vesnic noud ne atrage mereu spre ea,
ne excita mereu curiozitatea si simpatia, creiazd vesnic alte
interese, ne face cu alte cuvinte sd. trim mereu in afard, uitin-
du-ne mizerabila noastrd persoand.
Astf el toate drumurile filosofiei pragmatiste duc cdtr ace-
iasi tinta. James si-a creiat filosofia care-i trebuia. Ea a format
medicamentul unic care 1-a salvat. Si, In adevr, inainte de sfir-
situl vietii James a invins neurastenia. Ultimele sale lucrdri, pre-
ocupate de esenta psihologicd a religiei, dovedesc din nou exu-
beranta vietii i a snttii. Dumnezeu reese din adoratie, adicd
din plenitudinea vietii, care se revarsd in iubire, in creatii de
indrgostit. Experienta religioasd e acel trop plein de vie", care
plsmueste din abundentd perfectiunea. Chid ajungi sd iubesti
tot ce te inconjoar, cu frenezie, Dumnezeu e creat.
Fireste William James a reusit s distrugd raul care-I ro-
dea fiindcd a gsit in temperamentul sat' candid, artist si fugos
resursele de sdndtate pe care le avea. Dar dacd n'ar fi lost lo-
vite de boald, poate aceste isvoare de vieti nu s'ar fi potentat
asa, nu s'ar fi indirjit teoretizindu-se inteo filosofie de sndtate
si iubire, asemenea fagocitelor, care neatacate de niciun microb
vegeteazd amortite. Fiindcd pe fondul sari nativ s'au:depus al-
terdrile neurasteniei, deaceia s'au rsculat puterile de viatd. Fi-
losofia sa e rezultanta unui temperament fericit alarmat de pe-
ricolul descompunerii.
*
* *

Nici un veac n'a dezadaptat mai puternic pe orn de am-

bianta sa, ca cel de al noudsprezecelea. Atunci s'au efectuat mai
multe transformri brutale in destinele ornenirii decit s'au intim-
plat din antichitate si pand in zorile lumii moderne. Oamenii se-
colului trecut au trebuit sd rupd brusc cu o serie de deprin-
deri. Din toate aceste zguduiri au rezultat frmintate procese de
constiint, dureroase amputdri, oribile izoldri. Firile delicate au
fost, in perioada romantic, secerate de acel mal du sicle".
S'au alcaluit atunci hecatombe de sinucideri propriu zise ori
mdcar morale. Kleist, Byron, Musset sint invinsii acestei perioade.

www.dacoromanica.ro
376 VIATA ROMINEASC

Viata ins invinge, pe incetul, totul. Cdtr sfirsitul secolului

fortele de readaptare au inceput a se reorganiza. Omul sensibil
chiar, nu s'a mai of crit fdrd rezistentd victimd pe altarul noii
culturi create. Lupta de reactiune contra disolutiei sufletesti si
contra boalei s'a dat cu minunate mijloace de rezistent. Citiva
mari martiri au pregdtit readaptarea noastrd a generatiei linis-
tite de acum, pentru care amrciunile si deceptiile vietii nu duc
numaidecit la sinucidere, si nici mdcar la pasivitatea stoica. 0-
mul secolului al XX-lea lupt si se adapteazd. Dar pentruca s
ne of ere aceast minunat retet magica de impacare cu viata,
mucenici ai ideologiei au pltit scump.
William James e al treilea mare spirit al secolului trecut
care a invins printr'o filosofie de viatd, rnile mortale ale sufle-
tului s'au.
Primul e Nietzsche. Fiin (Ica e primul, victoria sa n'a fost
deplind. Si el, ingrozit de umbrele nebuniei a inventat o filoso-
fie de nvalnic pulsatie vitald. Blindul si inofensivul Nietzsche a
visat o lume de brute, frd mild si frd crutare, un elan vital
impetuos, violent si barber. Vointa cdtr putere e visul mons-
truos si inocent al unui teuton cu nervii slabi. E solutia germa-
n a nevoii de rea daptare care trebuia s vie. Si ca atare, o
vede, in proportii mitice de epopee nordicd, in halucinatii hiera-
tice de Dumnezei beti de fortd, sfrmind furios debilitatea schi-
Jozilor, clcind in picioare slabiciunea si ingAduirea.
A doua tentativd e a adolescentului tuberculos Guyau. Vi-
ziune de bucurie epicureicd, de gustare rapidd a bunurilor pa-
mintesti, subt presiunea zilelor din ce in ce mai scurte. Guyau adord
viata cu nostalgia ftizicului primdvara. Adorn nu atit forta brutald
Oft exuberanta, veselia, petrecerea. Dorintd virginald de fecioard
care n'a apucat incd sd iubeasca and moartea i-a trimes ves-
titorii. Miraj clorotic, debil, difuz, servit de un temperament mo-
dest si dulce si care aminteste prin resemnare si suris blind
unele pagini din jurnalul identic ca stare sufleteascd al Mariei
Baskirtchef. Viata si bucuria sint visate calm, blind, cu luciditate
si stoicism. E oarecum solutia francezd la aceiasi problemd, diluatd
de o personalitate frd prea mare energie.
A treia solutie, e aceia anglo-saxond.
E solutia lui W. James. E un remediu mai putin patetic si,
poate, mai putin dramatic, mai modest, dar in orice caz mai
eficace. Frd s dea lumii un spectacol unic de sbucium sufle-

www.dacoromanica.ro
 WILLIAM JAMES 377

tesc, filosoful american, cu metoda si incaptinare, si-a adunat

rezervele latente de tinereta si naivitate si le-a ridicat contra lui
InsAsi, cucerind bucuria si Impacarea.
Fara brutalitate si f Ara blinda resemnare, cu tenacitate, sfortare
s'i vointa, utilizind tot ce poate sa scoata din viata un rendament
practic de sanatate si voiosie, dar mai ales intelegInd ca origina
tuturor suferintelor e o boald a eului hipertrofiat care se aseaza
cu un obsedant narcisism In centrul lumii, James a priceput repede
cum gangrena sufleteasca a secolului al XIX nu poate fi remediata
declt cu preceptul batenului Pascal : le moi est haYssable". Si
lugand !rite() noapte din el, a scApat descoperind lumea.
Mihai D. Ralea

www.dacoromanica.ro
 Marfa vie
I.

Grocholschii imbratis pe Liza, II srut unul cite unul toate

degetelele, cu unghiile lor roase de jur-Imprejur si trandafirii, si a
aseza pe sofaua acoperita cu o catifea simplh.
Cu un picior peste altul, cu o mina subt cap Liza, statea cut-
cata. Grocholschii se aseza alaturi pe scaun si se apleca spre ea.
Era absorbit de vederea ei. Cit de nostima i se prea, lurninata
de razele soarelui in apunere !
Soarele, aurit, invaluit putin in purpura, se vedea prin fe-
reastra in intregitne. Intregul salon si Liza erau luminati de o lu-
mina !impede, nesuparatoare pentru ochi, si pentru un scurt
timp fu totul invaluit In aceasta aureola...
Grocholschii se uita la Liza fra sat. Liza nu-i cine stie ce
frumuseta. Ce e drept, mica-i mutrisoara de pisich, cu ochi Capra
si cu un nsuc cirn, e vioae si chiar picanta, parul rar e negru
ca funingina si buclat, micul trup-gratios, mobil i jute ca trupul
unui tipar. Dar totul luat in Intregime... De altfel-la o parte cu
gusturile noastre. Grocholschii, om alintat de femei, care In viata
lui a iubit si a incetat de a iubi de sute de ori, vedea in ea o
frumuseta. 0 iubea, si oarba iubire pretutindeni gseste o frumu-
seta ideala.
- Asculta,-zise,-privind-o drept in ochi. Am venit, scumpa
mea, s ma inteleg cu tine. lubirea nu sufere nirnic nehotrit, ni-
mic inform... Raporturile nehotrite, stii... Eu eri ti-am vorbit, Liza...
Azi vom cauta sa ispravim cu intrebarea push eri. Acuma s'o re- -
zolvim impreunh... Ce-i de facut ?
Liza casc si, incretindu-se, scoase mina dreapta de
subt cap.
- Ce-i de facut ?-abia se auzi, repetind dup Grocholschii.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 379

- Tocmai, ce-i de fdcut ? Hotardste, cdpsor intelept... Eu

te iubesc, i omul care iubeste, e egoist. E mai mult cleat egoist.
Eu nu pot sd impart cu brbatul tau. 11 sfisii In bucdti numai la
&dui c te iubeste si el. Al doilea, tu rod Pentru iubire,
ca o conditie necesard, apare libertatea deplind... Dar parcd tu
esti libera ? Para pe tine nu te sfie &dui, cd pe sufletul tAu
vesnic apasd acest om ? Un orn pe care tu nu-1 iubesti, poate-
ceiace e firesc -41 Asta al doilea... Al treilea... Al treilea
ce e ? Iat ce... Noi 11 inseldm, i asta... nu-i lucru cinstit. Mai in-
tdiu de toate, Liza, adevdrul. Jos minciuna !
Atunci ce e de fAcut ?
- Tu poti sd Gdsesc necesar, obligator, sd-i de-.
clarAm legturile noastre i sA-1 lAsdm sd trdiascd in liber-
tate. i una i alta trebuesc fdcute cif mai iute... De pildd, chiar
in seara asta. E timpul sd sfirsim... Para tu nu te-ai salurat de a
-- Da - da !
iubi tilhdreste ?...
Explicatii cu Vanea ?
- Cu neputintA. Ti-am spus, Michel, si eri, cd e cu ne-
putintd !
- Dece, mA rog ?
- Are sd se supere, are sd strige, are sd provoace atitea
neplaceri... Parcd tu nu-1 stii cum e ?.. Fereascd Dumnezeu ! Nu
trebue nici un fel de explicatii. Ai nscocit !...
Grocholschii i trecu mina pe frunte i oftd.
- Da,-zise.-Mai mult decIt are sA se supere... Cdci eu
i rdpesc fericirea. El te iubeste !
- Md iubeste. Foarte mult.
- Ce situatie ! Nu stiu de unde s'o incep. SA' te ascunzi de
dnsul, e o miselie, sd te explici - inseamnd sa-1 omori. Al dra-
cului lucru... Ei, ce e de fAcut ?
Grocholschii cdzu pe &dud. Fata lui palid se intunecd.
- SA fim intotdeauna ca acuma, zise Liza. Las sd afle sin-
gur, dacd o vrea...
- Dar asta.., e i pdcat, e Insfirsit, tu esti a mea, si
nimeni n'are dreptul sd creadd, cd tu nu-mi apartii mie, ci altuia.
Tu esti a mea ! Nu te cedez nimAnui !.. Mi-e mild de dinsul, Liza,
Dumnezeu mi-e martor ! Cincl l vdd, incepe sA m doard. Dar
insfirsit ce poti face ? Tu doar nu-1 iubesti ? Atunci la ce s te
mai incurci cu dinsul ? Trebue sd te explici ! SA ne explicAm si
sd mergem la mine. Tu esti femeea mea, nu a lui. Facd ce stie.
Ii va suporta el cumva durerea... Nu-i cel dintdiu, nu-i nici eel
din urmd... Vrei s fugi ? A? Zi mai iute ! Vrei s fugim ?
Liza se ridicd $ i se uitA la Grocholschii cu ochi intrebdtori.
- SA' fugim ?
- Da... La mine, la mosie... Apoi ri Crimeea... SA ne ex-
plicm cu el in scris... Se poate la noapte. Trenul pleacd la unu
jumdtate. Ce zici ? Bine ?
4

www.dacoromanica.ro
380 VIATA ROMINEASC

Liza se scarpin la raddcina nasului i cdzu pe &dud.

- Sine, zise, si... incepu s plinga.
Pe obrajii ei incepurd sd joace pete rosii, ochisorii i se um-
plura, i pe mutrisoara de pisica curser lacrami...
- De ce plIngi ?-se alarm Grocholschii. -Lizo, ce-i cu
tine ? Ei, dece plIngi ? Vezi cum esti ! Ei, ce s'a intimplat ? Dra-
guld ! Mamico !
Liza intinse bratele cdtra Grocholschii si se atIrnd de gitul
lui. Se auzird suspinuri.
- Mi-i mild de el...-mortnai Liza.-Ah, cit mi-i de mild !
- De cine ?
- De Va... nea...
- Dar mie nu mi-i mild ? Dar ce sa-i fad ? Noi o sg-i pri-
cinuim suferinti... Are sd sufere, are sa blastme... Dar intrucit
sIntem noi de vina, daca ne iubim unul pe altul ?
Rostind acestea, Grocholschii sari dela Liza, ca intepat de
ceva, si se asezd in fotoliu. Liza zburd depe gitul lui, i iute, In-
teo clipd, se ls pe sofa.
Amincloi se inrosird grozav, lsar ochii In jos si incepurd
s tusascd.
In salon intrase un orn Malt, larg in umeri, de vreo treizeci
de ani, in vitmundir de cinovnic. i Intrase neobservat. Numai zgo-
motul scaunului, de care se aninase lIngd usa, cldu de stire a-
mantilor clespre venirea lui si-i fcu sd se uite jur-imprejur. Era
brbatul.
Se uitard trziu. Brbatul vazuse cum tinea Grocholschii pe
Liza de talie, si cum atirna Liza de gitul alb, aristocratic al lui
Grocholschii.
Ne-a vzut !"-se gindird In acelasi timp si Liza i Gro-
cholschii, cautind sd-si ascund mInile inlemnite i ochii rusinati...
Fata trandafirie a sotului inlernnit se indlbi.
0 tdcere chinuitoare, ciudatd, tulburatoare, tinu trei minute.
0, aceste trei minute ! Grocholschii si le aduce aminte pnd azi.
Cel dintiu se agit i rupse tcerea brbatul. Se indreptd
ctr Grocholschii i cu o grimasa stupid pe fata, asemntoare
cu un zimbet, ii intinse mina. Grocholschii strInse !nut mina
moale si asudat i tresdri tot, - parcd ar fi strivit in pumn o
broasa rece.
- Bonjour l-morrni.
- Esti bine ?-rdspunse brbatul Incet si ragusit, si se a-
sezd in fata lui Grocholschii, indreptindu-si gulerul la spate...
Din nou incepu o tdcere chinuitoare... Dar aceast tdcere nu
mai era asa de stupidd... Primul atac, cel mai greu si nehotdrit,
trecuse.
Acuma rminea numai unuia din doi s se retrag, dupa chi-
1 Uniforma de cinovnic, (de functionar): un fel de frac cu falduri largi,
cu nasturi albi de metal.-N. trad.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 381

-brawl, sau dup alt fleac. Grozav ar fi vrut sd plece amindoi.

bedeau *i, fara s se uite unul la altul, tinindu-se de brbi*oane,
cautau in creerii lor tulburati o e*ire din situatia aril de fal*. Amin-
doi erau asudati. Amindoi sufereau peste puterile lor, i pe amindoi
i devora ura. Ar fi vrut sd se incaere, dar... cum sa incepi si
cine s inceap intdiu ? Daca ar e*i mdcar ea ?
- Te-am vazut eri la adunare,-mormai Bugrov (a*a era
familia brbatului).
- Am fost acolo... bal... Ai dansat ?
- Hm... da... Cu aceia... cu Lucotcaia cea mai micA... Dan-
seazA greu... Danseaza imposibil. Bun de gur. (Pauz). Flea-
reste inteuna.
- Da... era plictiseala. Si eu te-am vazut...
Grocholschii se uita din intimplare la Bugrov... Ochii lui se
intilnir cu privirea rdtAcit a brbatului in*elat, *i omul nu mai
putu. Se sculA iute, apued iute mina lui Bugrov, i-o strinse, in-
li plria *i plea pe u*, simtindu-se pared urmArit. I se pArea
ea dela spate 11 urrnresc o mie de ochi. Acela*i lucru i simte un
actor *uerat, cind pleacA depe scenA, acela*i lucru II simte curte-
zanul prost *i nesrat, cdruia i s'a dat un purrin peste ceafd si
e scos cu politia...
Cind nu se mai auzird pa*ii lui Grocholschii, *i scirtii ua
din antreu, Bugrov sri *i, dup ce fAcu prin salon citeva roate,
pa*i cAtr nevast. Figura de pisicA se strinse, incepu s clipeascA
din ochi, pared ar fi a*teptat o sfirl. BArbatul se apropie de ea
si, cAlcind-o pe rochie, izbindu-i genunchii cu genunchii si, cu
fata alterat i palid, scuturd din mini, din cap *i din umeri.
- DacA tu, lepdaturd ce e*ti, - incepu cu glas infundat,
plingAtor,-Il lai s mai vie pe aici mAcar odat, eu te... Sa nu
indrzneascd un pas ! II omor ! Intelegi ? A-a-a... Fiint netreb-
nicd ! Tremuri ? Sam.. 13A !
Bugrov o apucA de un cot, o zgudui *i o aruncA spre fe-
seastra, ca pe o minge de cauciuc...
- LepdAturd ! Fiintd ticAloasa! N'ai ru*ine !
Femeea zburd spre fereastra, deabia atingind du*ameaua cu
picioarele, *i se apued cu minile de storuri.
-SA taci! - rcni sotul, apropiindu-se de ea i, scprind
din ochi, trinti din picior.
Ea Caen. Se uita la tavan i suspina, avind pe fat expre-
sia unei fetite pocAite, pe care vor s'o pedepseascA.
- A*-a ? A ? Cu un pierde-var ? Bine ! Dar in fata alta-
rului ? Cine ? Bravo nevast i mama ! SA nu cricne*ti !
Si o lovi peste umAru-i drgut i plapind.
- SA taci ! Murdrie ! Ti-arat eu incA ! Dacd nemernicul Asta
mai indrazne*te s vie pe aici macar odat, dacA te vAd hied o-
data-asculta !-cu acest mizerabil, s nu ceri mila ! Nl duc in
Siberia, dar te omor ! i pe dnsul ! Nu m costa' nimic ! Plena' !
Nu vreau s te vAd !

www.dacoromanica.ro
382 VIATA ROMINEASCA

Bugrov 1i terse cu mlneca fruntea i ochii, i incepu sd

pheasc prin salon ; Liza suspinInd din ce In ce, treshrind din
umeri i din ndsucu-i ridicat, Incepu sh examineze horbotele dela
storuri.
- Iti faci de cap !-strig sotul.-Numai prostii inTcap ! Nu-
mai capricii ! Eu, drag Lizaveth, de astea... nu! La mine nici Circ
Nu-mi place ! Vrei s te ocupi cu porchrii, atunci--haiti ! In casa
mea nu-i loc pentru tine ! Mars, dach... Ai devenit nevasth, atunci
uitd, arunc din capu-y pe aceti cavaleri ! Prostii ! Alta data sa
nu se pomeneasc ! Mai faci gurd ! lubete-ti brbatul ! Ai fost
data brbatului, iubqte pe bhrbat ! Aa. Nu-ti ajunge unul ? Pleaca,
deocamdatd... Numai m chinuiti !
Bugrov mai tdcu i strigd :
- Pleacd, iti zic ! Pleach In odaia copilului! Ce urli ? Sin-
gur eti vinovat i urli ! E-e ! Anul trecut te tineai de Petea To-
cicov, acuma de diavolul sta, Doamne iart-m... Ptiu ! E timpul
s intelegi cine esti ! Nevastd ! Mama ! Anul trecut au esit neplh-
ceri, i acuma au sa iash neplceri... Ptiu !
Bugrov ofta cu zgomot, i aerul mirosi a vin de Heres. Se
Intorsese dela o mash i era cam beat...
- Nu-ti cunNti datoriile ? Nu L. Voi ati trebui Invatate ! Inch
nu ati fost invAtate ! Si mamele voastre au fost nite thituri, i
voi... Url ! Da ! Aa, url !..
Bugrov se apropie de nevasta i-i trase storul din mind.%
- Nu sta la fereastr... Te vede lumea cum urli... Altddat
s nu se pomeneascd. Dela Imbratidri ajungi la bucluc... 0 pa-
teti... Ce, mie imi place s port coarne ? Si ai s mi le pui, dach
incepi sd. ai aface cu ei, cu Chamii... Hai, destul. Altdata... sh nu
mai... Eu doar... numai asa... Liza... Lash...
Bugrov oft i nvlu pe Liza cu aburi de Heres.
- Tu eti tineric, prostut, nu Intelegi nimic... Eu niciodat
nu-s acash... Si ei se folosesc. Trebue s fii cuminte, sh judeci !
Te Inal ! $i atunci eu nu mai suport... Atunci-pace ! S'a stir-
sit ! Atunci poti s i mori... Pentru trdare... eu... eu, drguth,
sint gata la orice. Pot sh te stilcesc pn la moarte i... te alung.
Du-te atunci la tichloii ti.
Si cu palma lui mare i moale Bugrov terse fata ud si
plInsd a trddtoarei Liza. Se purta cu nevasta lui de doudzeci de
ani ca cu un copil.
- Ei, destul... Te iert, dar alt (lath- Fereascd Dumnezeu !
Te iert a cincea oar, dar a easa nu te mai iert ! E &Hut ce-ti
spun ! Pentru asemenea lucruri pe al de voi nici Dumnezeu mr
v iart !
Bugrov se pleca i Intinse buzele sale unsuroase spre chpu-
orul Lizei.
Dar sdrutul nu reqi...
In antreu, In sofragerie, In said i In salon se izbird usile,
i In salon nvli ca o vijelie Grocholschii. Era palid i tremura,

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 383

Gesticula, i mototolea pdrria-i scurnpd, surtucul atirna pe el ca

de un cuer. infatisa prin fiinta sa pe omul cuprins de cele mai pu-
ternice friguri. Zarindu-I, Bugrov se deprt de nevast si incepu
s se uite in altd fereastr. Grocholschii se apropie de el si ges-
ticulind, respirind greu i neuitindu-se la nimeni, incepu cu voce
tremuratoare :
- Ivan Petrovici ! S' nu mai jucam comedii unul fata de
altul! Destul ! Eu nu mai pot ! FA ce vrei, dar eu nu mai stilt in
stare. E respingator si mizerabil la urma urmelor ! Revoltator ! In-
telegi cd e revoltator !
Grocholschii se ineca si se asfixia.
- Nu e In regulele mele. Si dumneata esti un om cinstit.
Eu o iubesc! 0 iubesc mai mult cleat orice pe lume ! Dumneata
ai_observat lucrul acesta, si... sint dator s'o spun.
- Ce s-i rdspund ?"-se gindi Ivan Petrovici.
- Trebue s sfirsim. Comedia asta nu poate s tie mult !
Toate astea trebue s se sfirseasc cu ceva.
Grocholschii aspir cit mai mult aer i urmd :
- Eu nu pot trdi fdrd ea. Ea de asemenea. Dumneata esti
un can invdtat, dumneata ai s Intelegi c in asemenea conditii
viata dumitale de familie e imposibil. Femeea asta nu-i a dumi-
tale. Da ! Intr'un cuvint te rog s privesti lucrul acesta dintr'un
punct indulgent... umanitar. Ivan Petrovici ! Intelege odata ca eu o
iubesc, o iubesc mai mult decit pe mine, mai mult decit orice pe
lume, si s ma impotrivesc acestei iubiri, e peste puterile mele !
-
- Dar ea ? intreb Bugrov cu un ton posac si cam ironic.
Intreab'o pe ea ! Intreab'o ! S trdiascd cu un orn pe
care nu-1 iubeste, iubind pe altul... dar asta inseamnd... sa suferi !
- Dar ea ?-repetd Bugrov cu un ton care nu mai era ironic.
- Ea... mg iubeste ! Noi ne iubim... Ivan Petrovici ! Omoa-
r-ne, dispretueste-ne, goneste-ne, f-ne ce vrei... dar noi nu mai
sintem in stare sd ne ascundem. Sintem amindoi de MO. Jude-
c-ne cu toatd severitatea omului, caruia noi... soarta... i-au rdpit
fericirea !
Bugrov se inrosi ca un rac rsfiert si se uit cu un ochiu la
Liza. Incepu sd clipeasc din ochi. Degetele, buzele si minile in-
cepurd s-i tremure. Srmanul de el ! Ochii Lizei, care plingeau,
Ii spuneau cd Grocholschii are dreptate, c lucrul e serios...
- Atunci, bomb dui Bugrov. Dacd dumneavoastr... In vre-
murile din urrn... Dumneavoastra tot asa...
- Vede Dumnezeu,-incepu cu tenoru-i pitigdiat Grochol-
schii,-c noi te intelegem ! Parc noi nu intelegem, nu simtim ? Eu
stiu ce suferinti iti pricinuim. Vede Dumnezeu ! Dar fii indulgent ! Te
implor ! Noi nu sintem vinovati ! Iubirea nu-i o vin ! Nici o vo-
int nu i se poate opune... D-mi-o, Ivan Petrovici ! Las'o sd
mearga cu mine ! Ia-mi ce vrei pentru chinurile dumitale, ia-mi
viata, dar da-mi-o pe Liza ! Eu sint gata la orice... laca, spune-mi
Cu ce ti-asi putea inlocui mcar in parte pe Liza. In locul acestei

www.dacoromanica.ro
384 VIATA ROMINEASCA

fericiri pierdute eu iti pot da alt fericire ! Pot, Ivan Petrovici ! Eu

snt gata la orice ! Ar fi o ticAlosie din partea mea, s te las ne-
satisf Eu te inteleg In momentul Asta !...
Bugrov f Acu din mini, parc ar fi zis : Plecati, pentru nu-
mele lui Dumnezeu !" Ochii lui incepurd a se umbri de o urne-
zeald tradatoare... Indatd au sd van cd e un om gata sd se bo-
ceasca.
- Te Inteleg, Ivan Petrovici ! Eu am sd-ti dau altd fericire,
pe care dumneata n'ai incercat-o. Ce vrei ? Eu sint orn bogat,
slut fiul unui orn influent... Vrei ? Ei, cIt vrei ?
Lui Bugrov deodatd incepu sa i se bath' inima... Se apuca cu
amindouA mInile de storurile ferestrei.
- Vrei... cincizeci de mii ? Ivan Petrovici, te implor... Nu-i
mitd, nu-i cumpdrare... Eu vreau numai s sterg cu o jertfa din
partea mea, mdcar citusi de putin pierderea nemasurat a durni-
tale... Vrei o sut de mii ? Sint gata. Vrei o sut de mii ?
Doamne ! Doud ciocane enorme incepur sa batd in amin-
doud timplele nenorocitului Ivan Petrovici... In urechi, cu clopotei
-
si zurgaldi incepura s alerge troici rusesti...
Primeste dela mine acest sacrificiu !-urm Grocholschii.
Te implor ! Vei ridica o greutate depe constiinta mea. Te rog !
Doamne ! Pe lingd fereastra in care se uitau ochii umezi ai
lui Bugrov, pe pavajul stropit de o scurt ploicica de Main, tre-
cea o trsur larg cu patru locud. Niste cai invapdiati, cumpliti,
cu lustru, cu manierd"... In trsurd sedeau niste oameni in pa-
lrii de pae, eu fete multumite, cu niste unditi fungi, cu saculete...
Un licean cu sapch alba tinea in mini o puscA. Mergeau la tarA
s prinda peste, s vineze, s bea ceaiu in aer fiber, sd se plirnbe.
Mergeau in acele locuri binecuvintate, unde pe vremuri alerga prin
paduri i cimpii, descult, ars de soare, dar de o mle de ori feri-
citul fiu al diaconului de tard, bdietasul Bugrov. 0, al draculul de.
ademenitoare sint aceste locuri ! Cit de fericiti sint cei care, dez-
brAcind greoaele lor vitmundiruri, pot s se aseze in trasura ni
sa zboare la &imp, unde tip prepelitile i miroase a fin proaspM.
Inima lui Bugrov se strinse de un simtimint plAcut, care dA fiori...
0 sutd de mii ! OdatA cu trsura, pe dinaintea lui trecurd, ca o
vijelie, toate visurile tainice cu care i plAcea sd-si indulceascd
viata in tot cursul carierei lui de cinovnic, sezind la administratia
gubernialA, sau in srcdciosul lui biurou... Un ru adinc, cu peste,
o grdind IncdpAtoare cu alei verzi, cu fintini tisnitoare, cu umbre,
flori, chioscuri, o vita luxoas cu teras si turn, cu harf Eoliand
ni clopotei de argint. (Despre existenta harfelor Eoliene aflase din
romanele nemtesti). Cerul curat, albastru, aerul curat, strveziu,
saturat de parfumurile care-i aminteau copildria descultd, fldniind
i timpit... SA te scoli la cinci ceasuri, sd te cuIci la nou ; ziva
s prinzi peste, s vnezi, s stai de vorbd cu trnimea... Frumos f
- Ivan Petrovici ! Nu m chinui ! Vrei o sut de mii ?
- Mm... 0 sutd cincizeci de mii f-mormdi Bugrov cu glas
infundat, cu voce de taur rAgusit...

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 385

Mormai i se plea, ruinindu-se de vorbele sale i ateptind

rspunsul...
- Bine,-zise Grocholschii.-Consimt. Iti multumesc, Ivan
Petrovici... Eu... indat... Nu te fac sd astepti...
Grocholschii sari, ii puse paldria i, plecind cu spatele na-
inte, ei in grab.
Bugrov se apuca mai cu putere de storurile dela fereastra..
Ii era ruine... Simtea pe suflet ceva urit, stupid ; in schimb ce
sperante frumoase, stralucite, rasdrira intre timplele lui agitate ! E
bogat !
Liza care nu intelegea nimic, care se temea de el, sa nu vie
la fereastra ei i s'o arunce la o parte, tremurind din tot trupul,
tini pe ua intredeschisa. Infra in odaia copilului, se culca pe
patul dadacai i se strinse covrig. 0 scuturau frigurile.
Bugrov ramase singur. Simti ca se inabua i deschise fe-
reastra. Ce aer splendid i sufl fata i gitul ! Asemenea aer e
bine sa-1 respiri trintit pe pernele unei trsuri... Acolo, departe, in
afara de ora, in apropierea satelor i vilelor, aerul e i mai uor...
Bugrov zimbi chiar, visind despre aerul care o sa-1 invlue, and
va ei la terasa vilei sale i va sta absorbit de frurnusetea naturii.
A visat indelung... Soarele asfintise i el tot statea i visa,
cautind s arunce din minte-i imaginea Lizei, care se tinea ne-
dezlipita de el In toate visarile lui.
- Am adus, Ivan Petrovici, Ii opti la ureche Grocholschii.
Am adus... Poftim... Aici, iaca, in pachetul asta sint patruzeci de
ma- Cu blancul asta te rog sa primeti dela Valentinov douazeci
de mii... Iatd polita... Cecul... Celelalte treizeci- de mii, zilele astea.
Are s ti le aduca administratorul meu.
Trandafiriu, emotionat, micind din tot trupul, Grocholschii
aezd dinaintea lui Bugrov o gramadd de hirtii, de pachete. Grd-
mada era mare, multicolora, impestritat. In viata lui nu vazuse
Bugrov asemenea gramada ! Ii desfacu degetele-i groase i, lard
a se uita la Grocholschii, incepu s adune pachetele de bilete de
banca i polite...
Grocholschii dupa ce lsa toti banii pe masa, incepu sa um-
ble cu pai marunti prin odae, cautind pe Dulcineea cumparat
pi vindut.
Umplinduli buzunarele i portofelul, Bugrov bg cecurile
in saltarul mesei, i dupace bau o jumatate de garaf cu apa,
ei in strada.
- Birjar l-striga cu o voce salbateca.
Seara, la unsprezece i jumatate, se opri la intrarea hote-
lului Paris". Cu zgomot urc sus pe scara i batu la ua unde
sttea Grocholschii. 11 lsara s intre. Grocholschii ii aeza luc-
rurile In geamantane. Liza edea la o masa i incerca nite bra-
tari. Li se paru ca a venit dupa Liza i cd a adus Inclarat banii
pe care i-a luat nu din convingere, ci din nesocotinta. Dar Bugrov
nu venea dupa Liza. Ruinindu-se de noua sa imbracminte, i

www.dacoromanica.ro
386 VIATA ROMINEASCA

simtindu-se in ea grozav de stingaciu, se inchind si se opri lng

us, inteo poz de lacheu. Noua-i imbracminte era splendidd.
Bugrov era de nerecunoscut : un costum proaspt, luat ca din cu-
tie, din tricou francez cel mai la mod, invluia trupul lui mare,
care mi purtase !And aci nimic, afar de vitmundirul obisnuit. Pe
picioare straluceau niste botine cu atrdmi scinteetoare. Sttea, se
rusina de noua sa imbracaminte i cu mina dreapt isi acoperea
brelocurile, pentru care acum un ceas platise trei sute de ruble...
-- Am venit iat dece... incepu. - Invoiala e mai bund de
cit banul". Pe Misutca nu-1 dau...
- Care Misutca ?-intrebd Grocholschii.
- Baetasul.
Grocholschii si Liza se uitar unul la altul. Lizei i se um-
plur ochii, se Inrosir obrajii i incepur a-i tremura buzele...
- Bine, zise.
Isi aduse aminte de ptutul cald al copilului. Ar fi fost o
cruzime s inlocuiascd acest patut cald cu divanul dela hotel, si
consimti.
- Am s ma' vd cu el,-adog.
Bugrov salut, 4 si cobori cu pas elegant pe scar, tind
aerul cu trestia-i scumpl..
- Acasa l-porunci birjarului.-Mine dimineat la cinci plec.
Vii... Dac dorm, m trezesti. Plecam afar din oras...

H.

Era o admirabil sear de August. Soarele, inconjurat de

un val subtire de ceat aurie, atins de o nuant de purpur,
sttea deasupra orizontului, dinspre asfintit, gata a se lasa dup
niste coline deprtate. Prin grdini dispruser umbrele i penum-
brele, aerul deveni umed, dar pe virfurile arborilor juca Inca o
razd de aur... Era cald... Nu demult plouase, ceiace improsptase
si mai mult aerul curat, strveziu si parfumat
Descriu nu pe August din capital, pclos, lcramos, Intu-
necos, cu zorile lui reci si atit de umede. Fereascd Dumnezeu
Descriu nu pe borealul, cumplitul nostru August. Rog pe cetitor
s se transporte in Crimeea, la unul din trmurile ei, mai pe a-
proape de Feodosia, - acel loc anume, unde e vila unuia din e-
roii mei ; o vil drgut, curdticd, inconjuratd cu straturi de flori
si arbust tunsi. Dincirt, la vre-o sut de pasi dela dins.% inun-
data.' in ceat albastr, st gradina cu fructe, in care se plimb
strinii, veniti pentru sezonul verii.
Grocholschii plteste scump pentru vila asta, o mie de ruble
pe an, pare-se... Vila nu costa atita, dar e nostimd... Inalt, usoar,
cu preti subtiri i o foarte subtire balustrada. Plpincla, delicat,
data" cu o culoare albastra-deschis, inconjurat de storun dra-
peril, - vila aceasta aminteste o domnisoard drgut, plapina
Inecat in muselinuri...

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 387

In seara descris, pe terasa acestei vile sfteau Grocholschii

*i Liza. Grocholschii cetea Novoe Vremea" 1 i bea lapte dintr'o
cnut verde, Pe mash, dinaintea lui - un sifon. Grocholschii se
credea bolnav de o inflamatie a plminilor i, dupa sfatul docto-
rului Dimitriev, distrugea o cantitate colosala de struguri, lapte pi
apg gazoas. Liza sedea departe de mas, inteun fotoliu moale.
Rzamindu-se de balustrada si sustinindu-si micul capsor cu
pumnisorii, se uita la vila din fat... In ferestrele vilei din fat juca
soarele... Geamurile fierbinti aruncau n ochii Lizei raze orbitoare...
De dup gardul viu si arborii care inconjurau vita, privea marea
cu valurile, cu albastrul ei, infinitul, catargurile care albeau... Era
asa de bine ! Grocholschii cetea foiletonul Unui necunoscut" si
dupa fiecare zece rinduri arunca ochii sal albastri pe spinarea
Lizei... lubirea de mai inainte, patimas, fierbinte, lumina inc a-
cesti ochi... Era nesfirsit de fericit, cu toata inchipuita lui infla-
matie a plaminilor... Liza simtea pe spinarea sa ochii lui, se &I-
dea la viitorul stralucit al lui Misutca i simtea in suflet atita
atita bine...
0 preocupa nu atit marea si strlucirea orbitoare a geamu-
rilor dela vila din fat, cit sirurile de cotiugi care se Indreptau
unul dup altul catra acea viD.
Cotiugile erau pline de mobild si unelte de casa de tot fe-
lul. Liza observa cum s'a deschis poarta de ostrete i o mare usa
de sticl, cum se ingrmdira carutasii cu Injuraturi nesfirsite
lng mobila. Pe usa de sticl introduser niste fotolii mad i un
divan, imbrcate in catifea ros-Inchis, mese pentru salsa, pentru
salon si sofragerie, un pat dublu, un pat de copil... Introdusera
de asemenea ceva enorm, invelit In rogojini, ceva greu...
tin pian",-se gindi Liza, si incepu s i se bat inima.
Demult n'auzise cintec de pian, i asa demult tinea la acest
cintec. La ei, in vila, nu era nici un singur instrument muzical. Liza
pi Grocholschii erau muzicanti numai In suflet, nu mai rnult.
Dupd pian introduserd multe lzi i colete pe care era scris
cu bgare de seam".
Erau lazile cu oglinzi si vase. Adusera pe poarta o bogat
si frumoas trsur cu doi cai albi, asemnatori unor lebde.
Doamne, cIt bogtie l-se gindi Liza, aducindu-si aminte
de batrInul su Poni, cumparat cu o sutd de ruble de Grocholschii,
cruia nu-i plac plimbrile cu trsura, nici caii.
Poni al ei, in comparatie cu acesti cal-lebde, i se pru o
plosnit. Grocholschii care se teme de mers lute, cumprase Lizei
inadins un cal rau.
Ce bogatii !" -se &idea i optea Liza, uitindu-se la caru-
tasii care faceau atita zgomot.
Soarele se ascunse dupa curgane, aerul incepu a-si pierde
1 0 vestit gazeta, adine reactionar, Impestritata de o frazeologie
liberala la mod. - N. trad.

www.dacoromanica.ro
388 VIATA ROMINEASCA

transparenta si uscAciunea, iar mobila tot mai venea... Se intunec

insfiritpand la atita, incit Grocholschii incet de a mai ceti ga-
zetele, iar Liza tot se uita si se uita.
- SA' nu se aprindd lampa ?-intreb Grocholschii, temin-
du-se s nu-i cadd vre-o musca in lapte i s nu fie inghitit.
Liza ! SA nu se aprindd o lampd ? Mai stdm in intunerec, inge-
rul meu ?
Liza nu rdspundea. Pe dinsa o preocupa sarabanul I care
se oprise la poarta vilei din fat... Ce alut nostim a adus acest
saraban ! De staturd mijlocie, gratios... In saraban sedea un domn
cu joben. Pe genunchii lui, bAlbnind din minute, sedea un copil
de vreo trei ani, dup aparentA baetas... Bldbnea din minute si
striga de bucurie.
Liza tipA deodatd, se ridic si se ls inainte cu tot corpul
- Ce-i cu tine ?-intreb Grocholschii.
- Nimic... Asa... Mi s'a prut...
Un domn Malt i cu urneri largi sri din saraban, lu bae-
tasul in brate si tot saltind vesel, merse la usa de sticl.
Usa se deschise cu zgomot, i domnul dispru in intunere-
cul apartamentelor.
Doi servitori alergard la calul cu sarabanul, i cu respect II
conduserd pe poart. In curind in vila din fat se aprinser lu-
mini si se auzi zgomot de farfurii, cutite i furculite. Domnul cu
joben se asezd sa cineze si, judecind dup zingnitul indelungat
al vaselor, a cinat indelung. Lizei i se pru c a mirosit o ciorbd
de gdin i friptur de rat. Dupd cilia se auzird sunete neregu-
late la pian. Dupd toate probabilittile, doninul, cu joben vroia sd
distreze pe copit cu ceva i-1 lsa sa drnganeasc putin.
Grocholschii se apropie de Liza si o lud de talie.
- Ce timp admirabil !-zise.-Ce aer ! Simti ? Eu, Liza, sint
fericit !... Chiar foarte fericit. Fericirea mea e asa de mare, Incit m
tern chiar s nu se prdbuseascA. Se prbusesc de obiceiu lucru-
rile mari... Dar stii ce, Liza ? Cu toatd fericirea mea, eu nu-s cu
totul... linitit... MA' chinueste un gind uricios... MA chinueste gro-
zav. Nu-mi dd pace nici ziva, nici noaptea.
- Ce fel de gind ?
- Ce fel ? Teribil, draga mea. MA chinueste gindul despre...
brbatul ! Am tdcut pnd acuma, m'am temut sd nu-ti tulbur
linistea sufleteasc. Dar nu stilt in stare s tac. Unde-i ? Ce-i cu
el ? Unde a dispdtut cu banii lui ? Teribil ! In fiecare noapte mi
se infAtiseazd figura lui, sldbit de betie, suferindA, rugtoare. CAci
gindeste-te, ingerul meu ! Noi i-am rpit fericirea... Parcd. banii
pe care i-a luat cu atita mrinimie, pot sd te inlocuiasc ? ti
cum te iubea !
- Foarte mult !
1 Fr. char--bancs.-N. trad.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 38g

- Ei, iaca, vezi ? Acuma, ori s'a pus pe betie, ori... Am

groazd de soarta lui. Ah, ce groaza am ! Doar sa-i scriu ?.. Ar tre-
bui consolat... Un cuvint bun, stii...
Grocholschii oftd adinc, cldtind din cap si, impovdrat de greu-
tatea gindului, se lsd in fotoliu. Sprijinindu-si capul cu pumnii,
Incepu sd se gindeascd. Judecind dupd figurd-i, era un gind chi-
nuitor...
- Md duc s m culc,-zise Liza.-E timpul...
Liza se duse in camera ei i dispru subt plapomd. Se culca
la zece si se scula la zece. li plcea s facd pe Sibarita...
Morfeu o primi in bratele lui. Visurile din tot cursul noptii
furd fermecdtoare. Visa romane intregi, nuvele, povesti arabe...
Eroul tuturor acestor visuri era... domnul cu joben, care o -Muse
s tipe in seara asta !
Domnul cu joben o rdpea dela Grocholschii, cinta, btea pe
Grocholschii i pe dinsa, btea betasul cu vergi, subt fereastr,
fcea declaratii de dragoste, o plimba cu sarabanul... 0, visuri !
Intr'o singurd noapte, culcat 1 cu ()chi! nchii, poti s trdesti u-
neori nu o zecime de ani fericiti.- Liza tri in noaptea asta foarte
mult i foarte fericit, cu toate c a mincat chiar batdi...
Trezindu-se la opt ceasuri, aruncd pe ea o rochie, iute i
indreptd prul i, Mil a inclta mdcar pantofii si ttrsti, cu
virfuri ascutite, alergd iute la teras. Cu o mind acoperindu-se de
scare, cu alta sustinindu-si rochia care-i calea, se uitd la vila din
fatd. Fata ei radia...
S se mai Indoiascd, era cu neputintd...
Jos, lng terasa vilei din fatd, dinaintea usei cu geamuri,
sttea o mas. Pe masd ardea, scinteia i strlucea serviciul de
ceaiu, cu un mic samovar de argint in frunte. Lingd mas sedea
Ivan Petrovici. Tinea paharul intr'un suport de argint i bea ceaiu.
Bea cu mare poftd. Despre aceasta din urmd se putea judeca dupd
clefdiala care ajungea pand la Liza. Era intr'un halat de culoare
ruginie eu flori negre. Ciucurii masivi atirnau pAnd jos. Liza pen-
tru Intdia datd in viatd vzu pe brbatul sdu in halat, i Inca' in-
tr'un halat asa de scump... Pe un genunchiu al lui sedea Misutca
si-I impiedica de a bea ceaiu. Se tot Malta i cduta s apuce pe
papw de buza-i Papasa dupd fiecare inghititurd se
apleca deasupra copilului si-I sdruta in crestet. Lingd unul din pi-
cioarele mesei, ridicind coada in sus, se freca un cotoiu bdtrin,
si printr'o mieundturd jalnicd i manifesta dorinta de a minca.
Liza se ascunse dupd draperie i infipse privirea in membrii
foastei sale familii. Pe fata ei se lumina bucurie...
- Michel !-sopti.-Michel ! Aici esti, Misa ? Drgutule ! Ah,
cum iubesti demult pe Vanea ! Doamne !
Si Liza se stricd de ris and Misutca mestecd cu lingurita
ceaiul tatlui.
- Si eft iubeste Vanea pe Michel ! Drgutii !
Lizei, de bucurie i fericire incepu a i se bate inima si a i se

www.dacoromanica.ro
390 VIATA ROMINEASCA

Invirti capuL Se ldsd in fotoliu, si din fotoliu se puse pe observatii.

- Cum au nemerit ei aici ?-se intreba, trimitind lui Misutca
sarutdri aeriene. Cine le-a spus s vie aici ? Doamne ! Oare toatd
bogatia asta le apartine lor ? Si acesti cai-lebde, pe care i-au in-
trodus pe poarta, s fi apartinind lui Ivan Petrovici ? Ah !
Dupd ce bdu ciaiul, Ivan Petrovici intrd in eas. Peste zece
minute se arata la esire, si... Liza fu isbit ! El, cdruia numai abia
de vreo zece ani nu-i mai zic Vanea i Vaniusca I, i era gata s
suceasca falci pentru un dougrivennii 2, sd rstoarne o cash', era
imbracat indrdeit de bine. Era Inteo pldrie de pae cu boruri largi,
in niste bottoni admirabili si stralucitori, in vest de pichet... 0
mie de soli, mici i mari luminau in brelocuri. In mina dreaptd ti-
nea cu sic mnusile i o cravas...
Dar ce aere, ce tinutd elegant in trupul lui greoiu and,
printr'un semn gratios al minii, porunci lacheului s scoata calul !..
Se aseza gray in saraban i porunci s i se dea, lui i lui
Misutca, unditele cu care stteau lacheii in jurul sarabanului. Ase-
And pe Misutca IMO el si cuprinzindu-1 cu bratul sting, zmunci
naturile si plecd.
- Ho-o-o-o !-strigd Misutca.
Liza, fara, sd-si dea seamd, le fcu semn din urmd cu ba-
tista. Dacd s'ar fi uitat in oglindd, ar fi vd.zut o mic fat inro-
sit, rizatoare si In acelasi timp plins. Ii era necaz c nu-i al-
turi de fericitul Misutca i cd, Dumnezeu stie dece, nu-1 poate s-
ruta indatd...
-
Dece ?... Duceti-vd naibii de sentimente meschine !
Grisa ! Grip !-incepu Liza s trezeasca pe Grocholschii,
intrind in dormitor.-Scoald ! Au sosit ! Drgutd !
- Cine a sosit ?-intrebd Grocholschii, trezinclu-se.
- Ai nostri...Vanea i Misa... Au sosit ! In vila din fatd.,
M uit eu, and colo ei... Beau ciaiu... Si Misa de asemenea...
Ce Ingeras a devenit Misa al nostru, sd-1 fi vzut ! Maicd Precist !
- Pe cine ? Dar pe cine ? Cine a venit ? Unde ?
- Vanea i cu Misa... M uit la vila de vis--vis, chid colo,
ei : sed si beau ciaiu. Misa Vie acuma singur s bea cialu... Ai
,vzut ce se cdra eri ? Ei au sosit !
Grocholschii se Intunecd, Isi freed fruntea si se ingdlbeni.
-A sosit ? Brbatul ?
- Da, da...
-Dece ?
- Probabil are s stea aici... El nu Vie c noi sintem aici.
Dacd ar fi stiut, s'ar fi uitat la casa noastr. Beau ciaiu i nici
-
nu bagd de seamd...
Unde-i... el acuma ? Dar vorbeste, pentru Dumnezeu, mai
limpede ! Ah L. Ei, unde-i ?
I Diminutivele in ea dela numele proprii ruseti au de obiceiu'un sens
peiorativ. N. trad.
2 20 de copeici 50 bani.-N. trad.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 39t

- A plecat cu Misa sa prinda peste cu undita... Cu sara-

banul. Ai vazut eri niste cai ? Sint caii lor... Ai lui Vanea... Vanea
umbla cu ei. tii ce, Grisa ? Ludrn pe Misa, s stea citva timp la
noi... Il lum, asa-i ? E un baetas asa de dragut ! Asa de nostim !
Grocholschii cazu pe ginduri, iar Liza vorbea, vorbea...
- Ce intilnire neasteptat !-zise Grocholschii dup o reflectie
lung i chinuitoare, ca de obiceiu. - Ei, cine si-ar fi putut inchi-
pui c o sa ne intilnim aici ?.. Bine... fie... Fie. A vrut, va sa zica,
soarta. Mi-Inchipui situatia lui... and s'o intilni cu noi !
- Ludm pe Misa ?
- Pe Misa II lum... Dar cum te intilnesti cu el ?.. Ei, ce-am
s vorbesc eu cu el ? Despre ce ? Si el siinte... si eu... Nu trebue
s ne intilnim. Vorn vorbi, daca va trebui, prin slugi... Pe mine
Lizocica, grozav ma doare capul... Minile i picioarele... Ma doi
inteuna... Mi-i fierbinte capul ?
Liza isi trecu palma pe fruntea lui, si o gsi infierbintata.
- Toata noaptea niste visuri oribile... Azi nu ma scol, mai
stau asa... 0 sa trebuiasca sa iau chinina. Imi trimiti ceaiu, aici,
mamico ?
Grocholschii lud chinind si sttu lungit In pat toat ziva. Bea
apd cald, gemea, schimba albiturile, se plingea i cufunda totul
din juru-i in cea mai mare plictiseal.
Era nesuferit, chid i inchipuia c e Melt. Liza trebuia me-
reu sa-si Intrerup interesanteie ei observalii si s alerge depe te-
rasa in odaia lui. In timpul mesei a trebuit s-i pue mustar. Cita
plictiseala ar fi fost, dach la dispozitia eroinei noastre n'ar fi fost
vila din fat ! Liza toatd ziva se uita la aceast vild si se Ineca
de fericire.
La zece ceasuri Ivan Petrovici i Misutca, Intorsi dela pes-
cuit, au luat micul dejun. La cloud au stat la masa, si la patru au
plecat undeva cu trsura. Caii cei albi i duserd cu iuteala fulge-
rului. La sapte ceasuri le sosir musafiri, niste barbati. Pana la
miezul noptii pe teras, au jucat carti la doua mese. Unul din
barbati cint admirabil la pian. Musafirii jucau, beau, mIncau, r-
deau cu hohot. Ivan Petrovici, rizind cu mare hohot, le-a povestit
o anecdotd din viala Armenilor, le-o povesti liber, incit se auzea
de toti vecinii. Era foarte vesel. A stat cu ei si Misutca pand la
miezul noptii.
Misa e vesel, nu plinge--se gindi Liza :-va sa zica, nu mai
tine minte pe mama, m'a uitat, va s zica !"
Si in suflet i veni mare amrciune. A plins toat noaptea.
0 chinuia, i mica-i constiinl, i necazul, i uritul, i grozava do-
rint de a vorbi cu Misutca, de a-1 sruta... Dimineala s'a ridicat
din pat cu durere de cap, cu ochii plni. Lucrurile astea Grochol-
schii le lua pe socoteala lui.
- Nu plinge, draga !-zise.-Acuma skit bine... MA doare pu-
lin pieptul, dar asta nu-i nimic.

www.dacoromanica.ro
392 VIATA ROMINEASCA

Pe and beau ceaiu, in vila din fat luau micul dejun. Ivan
Petrovici se uita In farfurie i nu vedea decIt bucata de giscd, din
care curgea grsimea.
- Eu slut foarte multumit,-zise Grocholschii, uitindu-se
chiondoris la Bugrov,-sint foarte multumit a treste destul de
bine. Las sd-si Indbuse durerea cel putin printr'o instalatie cum
se cade. Acopere-te, Liza! SA nu te vad... In clipa asta nu-s dis-
pus s vorbesc cu el... Dumnezeu cu el ! Dece s-i tulburdm li-
nistea ?
Dar masa n'a trecut asa de linistit- In timpul mesei se In-
timpld tocrnai acea situatie stinjenitd, de care se ternea asa de
mult Grocholschii. Cind f ur aduse la mas prepelitile, mincarea
cea mai favorit a lui Grocholschii, Liza deodat se fistici, si
Grocholschii incepu sd-si stearg fata cu servetul. La terasa din
fatd zriral pe Bugrov. Acesta sttea rzdmat cu minile de balus-
tradd i, holbind ochii, se uita drept la dinsii.
- Esi, Liza...-Esi... incepu s sopteascd Grocholschii.-Ti-am
spus s mincrn in casd ! Cum esti tu, zu L.
Bugrov se uitd, se uit si deodat incepu s strige. Gro-
cholschii se uit la el si vazu o fat foarte mirat...
- Voi sinteti ?-strigd Ivan Petrovici.-Voi ?! Si voi sinteti
aici? Bonjour!
Grocholschii i trecu degetele dela un umdr la cellalt : slut
slab de piept, deaceia s strig la asa distant, mi-i peste putint".
Lizei incepu s i se bata inima, i i se intuneca dinaintea ochilor.
Bugrov se cobori iute depe terasa lui, trecu peste drum si peste
citeva secunde stAtea dinaintea terasei, unde mincau Grocholschii
-
si Liza. S'au dus prepelitile !
Bonjour,-incepu Bugrov, inrosindu-se si bgind in buzu-
nare minile sale voluminoase. Sinteti aici ? Si noi tot aici !
- Da, si noi tot aici...
- Cum s'a fcut de sinteti aici ?
- Dar dumneata cum ?
- Eu ? 0 istorie intreag. 0 balad intreagd, domnule !
Dar nu vd deranjati, mincati ! Triam, stiti, de atunci de and... in
gubernia Orel... Arendasem o mosioar. 0 mosie admirabil ! Dar
mincati ! Am stat acolo dela sfirsitul lui Maiu, ei, i acuma m'am
lsat... Frig pe acolo, apoi si doctorul : m'a sfdtuit s plec in
Crimeea.
- Dar esti bolnav de ceva ?-intrebd Grocholschii.
- D'apoi... ici parcd... se tot frmintd ceva...
Si la cuvintul ici" Ivan Petrovici trecu cu palma dela git
-
pn la jumatatea pintecului.
Va s zicd i dumneavoastr sinteti aici... Asia... Mare
placere... Demult ?
- Din hinie.
- Dar tu, Liza, cum te simti ? Bine ?
- Bine, rspunse Liza, si se fistici.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 393

- Ti-i dor de Misutca, asa-i ? E cu mine... Vi-I trimit indatd

cu Nichifor. Mare plAcere ! Ei, la revedere ! Trebue sd plec indatA...
Eri am fcut cunostintd cu printul Ter-Hamazov... Ce suflet ! Cu
toate cd-i Armean. Are azi un croquet... Jucm croquetul... La re-
vedere. Mi-au adus calul...
Ivan Petrovici se mai invirti pe loc, scuturd din cap i, M-
end din mind adio", plea in grabd acas.
- Nenorocitul ! zise Grocholschii, petrecindu-I cu ochii, si
oftind adinc.
- De ce e nenorocit ?-intrebd Liza.
- S te vacld pe tine si s n'aiba cireptul de a te numi
a sa !
Idiot !-indrzni s se gindeascd Liza.-Otreapd !"
Spre seard Liza imbrdtisa i sdruta pe Misutca, pe care it
aduse Nichifor. La inceput Miutca incepu s urge, dar dupa ce ii
propuserd dulceatd de coack, le zimbi prietineste.
Trei zile Grocholschii si Liza nu vdzurd pe Bugrov. Disprea
nu stiu unde, si se ardta pe acas numai noaptea. A patra zi veni
la ei tot pe timpul mesei... Veni, dddu mina cu amindoi si se a-
sezd la mas. Fata-i era serioas...
- Am venit cu o treabd, zise.-Ia citeste !
Ii dete lui Grocholschii o scrisoare.
- Citeste-o ! In auz !
Grocholschii citi urmatoarele :
Scurnpe i mingiitorule, neuitat fiu al meu Ivan ! Am primit
respectuosul i iubitorul tdu rvas, prin care poftesti pe bdtrinul
tau tatd in sndtoasa i dulcea Crimee, spre a rdsufla aerul ei si
a vedea tri necunoscute mie. La acest al tdu rvas rspund cd
dupd primirea congediului voi veni la tine, dar nu pentru mult
timp. Tovardsul meu de slujb, pdrintele Gherasirn, e om bolnd-
vicios, slab si nu poate rminea singur pentru mult timp. MA simt
foarte multurnit cd nu uiti pe printii, pe tatl i pe muma ta... Pe
tat II fericesti, iar pe mama o pomenesti In rugdciunile tale ; cdci
aceasta asa se si cuvine. La Feodosia s-mi esi in cale. Ce oras
este aceast Feodosie ? Cum e ? Cu mare plcere voi vizita-o.
Nasei tale, care te-a botezat, Ii zic Feodosia. Scrii c Durnnezeu
te-a invrednicit s clstigi cloud sute de mii. Pentru mine e o mare
placere. Dar nu laud faptul cd tu, ajungind cu slujba la un grad
insernnat, ai pdrsit-o. A sluji se cuvine i unui bogAtas. Te bine-
cuvintez pururea, acum i in veci. Iti doresc sdntate Andronov,
Ilia si Seriojca. SA' le fi trimis cite zece ruble. 0 duc greu! Al
tu tatd iubitor, preot Piotr Bugrov".
Grocholschi citi aceast scrisoare in auz i irnpreund cu Liza,
se uit intrebtor la Bugrov.
- Iatd ce e...-incepu Ivan Petrovici, incurcindu-se.--Te-asi
ruga, Liza, cit o sta el aici, nu i te arati, s te ascunzi. I-am
scris c tu esti bolnavd i cd, pentru a te vindeca, ai plecat la
Caucaz. Dacd d peste tine... i tii i singur... Ese... hrn...

www.dacoromanica.ro
394 VIATA ROMINEASCA

- Bine,-zise Liza.
Asta se poate, se gindi Grocholschii. Daca face sacrificii el,
de ce sa nu facem i noi" ?
- Te rog, ca altfel... cind o vedea... bucluc ! Are regule se-
vere. Te blastma In seapte soboare. Tu, Liza, sa nu esi din o-
daie, i atita tot... El n'are s stea mutt. N'ai grij...
Parintele Piotr nu se lsa asteptat mult timp. Intr'o bund di-
mineata Ivan Petrovici alerga la Grocholschii i, cu o voce miste-
rioasa, sopti :
-A sosit ! Acuma doarme ! Atunci ma rog L.
Si Liza ramase intre patru pareti. Nu-si permitea s Lash
nici afara, nici la teras. Putea vedea cerul numai din dosul sto-
rului dela fereastra... Spre nenorocirea ei, papasa lui Ivan Petrovici
era tot timpul subt cerul liber i chiar dormea pe teras. De obi-
ceiu parintele Piotr, un popd micut, cu caftan ruginiu, cu poalele
ridicate, se plimba incet printre vile, si cu curiozitate se uita prin
ochelarii lui bdtrInesti la parninturile necunoscute".
Il insotea de obiceiu Ivan Petrovici, cu ordinul lui Stanislav
la butoniera. Ivan Petrovici nu purta decoratii, dar h placea s se
fuduleasc In fata ruclelor. Chid era in societatea rudelor, totdea-
una punea pe Stanislay.
Liza murea de urlt. Grocholschii suferea si el. Era nevoit sa
se plimbe singur, stingher. Numai nu plingea, dar... trebuia sa se
supun soartei. Ba pe lingd toate, in fiecare dimineat alerga Bug-
rov i optea buletinul necerut de nimeni, despre sanatatea ,micu-
tului popa Piotr.
-A dormit noaptea asta bine,-comunica Bugrov.-Eri se
suparase cd n'am castraveti murati... Tine la Misutca. Mereu it
mingle pe cap...
Insfirsit peste doud saptamini printele Piotr se mai plimba
pentru cea din urm datd prin prejurul vilelor i, spre marea feri-
cire a lui Grocholschii, plea S'a plimbat bine si a plecat grozav
de multumit... Grocholschii si Liza Incepur viata de mai inainte.
Grocholschii i binecuvInta din nou soarta... Dar fericirea asta nu
tinu mult... Se ivi alt bucluc, mai rau decit printele Piotr.
Incepu sa vie In fiecare zi Ivan Petrovici. Ivan Petrovici er
la drept vorbind, om cum se cade, dar e suprcios. Venea in
timpul mesei, minca la ei i sttea foarte mult. Inca n'ar fi fost
nimic. Dar pentru masa trebuia sa-i cumpere rachiu, pe care Gro-
cholschii nu-1 putea suferi. Bea cite cinci pahrute i vorbea tot
timpul. Nici asta n'ar fi nimic... Dar rminea pnd pela dou din
noapte i nu-i lsa s doarm. Dar principalul era ca-si permitea
s vorbeasca lucruri despre care trebue sa taci.,. Pe la dotia din
noapte, cind se Imbata de rachiu si de sampanie, lua In brate 'pe
Misutca si, plingind, i vorbea despre Grocholschii si Liza :
- Fiul meu! Mihail ! Eu ce Sint ? Cine ? Eu... slut un tica-
los ! Am vindut pe mama ta ! Am vindut-o cu treizeci de arginti..

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 395

Asa s m pedepseasc Dumnezeu ! Mihail Ivanovici ! Purcelule !

Unde-i mama ta ? Fiuchi ! E vindutd in robie ! Ei, si ? Va s zie
slut un... ticAlos...
Aceste lacrimi i vorbe I prpadeau pe Grocholschii. Acesta
se uita sfios la Liza si-si fringea minile.
- Du-te de te culc, Ivan Petrovici,-zicea el cu sfiala.
- Da, da, m duc... Hai, Misutca ! Dumnezeu sa ne judece !
Nu pot eu s m gindesc la somn, and femeea mea e roab...
Dar Grocholschii nu-i vinovat... Marfa mea, banii Fiecare cu
interesul
Pentru Grocholschii, Ivan Petrovici nu era mai putin insupor-
tabil nici ziva. Spre marea groazd a lui Grocholschii, Ivan
Petrovici nu se mai desprtea de Liza. Pescuia impreund cu ea,
i povestea anecdote, se plimba cu ea. Si odat chiar, folosindu-se
de o rceald a lui Grocholschii, o plimbd in trasura sa, Dumnezeu
stie pe unde, pAn in noapte.
E revoltdtor ! Neomenesc !"-se gindea muscindu-si buzele.
Lui Grocholschii i plcea s sarute pe Liza la tot momentul.
Fara sdrutrile astea dulcege, Grocholschii nu putea trdi, si pre-
zenta lui Ivan Petrovici era oarecum incomod pentru srutari...
Un chin ! Srmanul se simti singuratec... Dar soarta i fcu mila
de el in curind... Ivan Petrovici dispru deodatd, nu stiu unde, pe
o sdptmina intreagd. Veniser niste musafiri si-I luaserd cu ei.
Luaser i pe Misutca.
Intr'o blind dimineat Grocholschii veni dela plimbare vesel,
radios.
-A sosit,-zise Lizei, frecindu-si minile.-Sint bucuros cd a
venit... Ha-ha-ha !
- De ce rizi ?
-- Nu stiu... E bine ca
- Cu dinsul sint niste femei...
Ce fel de femei ?
si-a gdsit femei... Chiar foarte bine...
F fried atit de tingr, atit de puternic... la vino incoace ! Uit-te !
Grocholschii conduse pe Liza la teras si-i art la vila din
fat. Amindoi se luar de pintece i incepura s add cu hohote.
Era arnuzant. Pe terasa vilei din fat sttea Ivan Petrovici i Zhu-
bea. Jos, IMO' teras, stteau cloud dame brunete i Misutca. Da-
mele vorbeau ceva tare in frantuzeste i rideau cu hohot.
- Frantuzoaice,-observ Grocholschii.-Cea de dincoace nu-i
urit de loc. E cavalerie watt dar nu-i nimic... Se gsesc femei
bune ii printre astea... Dar cit slut de... obraznice !
Amuzant era cA 'Ivan Petrovici se pleca depe teras, lasa in
jos bratele sale lungi, apuca cu minile umerii uneia din frantu-
zoaice i o ridica pe teras.
Dupd ce ridicd pe arnindoud damele pe terasd, l urca i pe
Misutca. Damele alergard jos, i incepu din nou aceiasi urcare.
- Dar zdraveni muschi l-bombanea Grocholschii, uitindu-se
la scena asta.
5

www.dacoromanica.ro
396 VIATA ROMINEASCA

Urcarea se repetd de vre-o sase ori. Dame le erau asa de

drdgute, incIt nu se sfiau, and vintul care btea cu putere in
timpul urcdrii, se purta cu rochiile lor umflate, cum i plAcea. Gro-
cholschii lsa rusinos ochii in jos, cind damele, ajungind la balcon,
incAlecau parapetul cu picioarele. lar Liza se uita i hohotea. Ei
ce-i pasa ? Corniteau o nepolitetd nu bdrbatii, de care ea, ca fe-
mee, trebuia sd se rusineze, ci niste dame !
Seara alergd Ivan Petrovici i, cam sfiindu-se, anuntd cd a-
- Sd nu credeti c
cuma e orn cu familie...
sInt niste asa...-zise.-Adevdrat, sint
frantuste, beau vin.., dar se stie ! Asa-i educatia la frantuji. N'ai ce le
face... Mie,- addogd Ivan Petrovici,-mi le-a dat printul... Aproape
gratis... Ia-le i ia-le... Va trebui sd vd fac cunoscuti cu printul.
Om cult ! Tot scrie, scrie... Dar stiti cum le zice ? Uneia i zic
Fani, alteia Izabela... Europa ! Ha-ha-ha ! Occident ! Noapte buna!
Ivan Petrovici ls in pace pe Grocholschii i pe Liza si se
lipi de damele lui. Toatd ziva se auzea din vila lor vorbd, Hs,
zgomot de vase... Nu se stingeau lurninile pdnd noaptea tirziu...
Grocholschii era foarte rnultumit... Insfirsit, dup un antract lung
pi chinuitor se simti din nou fericit i linistit. Ivan Petrovici cu
cloud nu gusta atita fericire, cit gusta el cu una... Dar vai ! Soarta
n'are inimd. Ea se joacd cu Grocholschii, cu Lizele, cu Ivanii, cu
Michelii, ca cu niste pioni. Grocholschii din nou isi pierdu linistea.
Odat (peste vreo cloud sAptmini i jumatate), trezindu-se
tirziu, esi la teras i vdzu un tablou care-1 izbi, b revolt si-1
aduse la mare indignare. Jos, linga terasa vilei din fatd, stteau
frantuzoaicele i ing ele... Liza, care vorbea si se uita piezis spre
locuinta sa : adicd nu s'a trezit, tn rog, acel tiran si despot ? (Asa
i explica Grocholschii aceste priviri). Ivan Petrovici care sttea
pe terasd, cu bratele suflecate, ridicd sus pe Izabela, apoi pe Fani,
apoi... i pe Liza ! Pe cind ridica pe Liza, lui Grocholschii i s'a
prut cd o stringe la piept... Liza aruncd si ea un picior peste
balustrad... 0, i femeile astea ! Toate pnd la una sint niste
sfincsi !
Cind Liza se intoarse dela brbat nasal i, casi cum nu s'ar
fi intimplat nirnic, intr pe virful degetelor In dormitor, Grocholschii,
palid, cu pete trandafirii pe fatd, stAtea culcat, cu inflisarea o-
mului sldbit cu totul, i gemea...
Mind pe Liza, sdri din pat si incepu s umble prin odae.
- Va s zica, asa ?-incepu s tipe cu tenorasul sdu subtire.-
Asa-a ? VA' multurnesc ! E revolttor, doamn ! In sfirsit e imoral
lucrul acesta!
Liza se Inglbeni i, se intelege, incepu s plingd. Femeile,
cind simt cd au dreptate, pang si ocdresc, iar cind se stiu vino-
vate, numai piing...
- Impreun cu stricatele astea ? Asta... asta... e mai prejos
de orice necuviintd. Dar dumneata tii cine sint astea ? Niste fe-
mei, doamn, care se vind ! Cocote ! i dumneata, femee cinstit,

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 397

te-ai bagat impreuna cu ele... Si asta... asta ! Ce mai vrea dela

mine ? Nu Inteleg ! I-am dat o jumatate din averea mea, i-am dat
mai mult ! Dumneata singurd stii. I-am dat ceiace ream._ I-am dat
aproape totul... Si el ! Am suportat pe tu" al dumitale cu el, -
un lucru, asupra caruia el n'are nici un drept,-am suportat plim-
baffle dumneavoastrA, sdrutarile dupd masa... toate le-am suportat,
dar asta n'am s'o suport !.. Eu, sau el ! Sa piece de aici, ori plec
eu ! SA mai trAesc asa nu sint in stare... Nu! Tu singur intelegi...
Sau eu, sau el... Destul ! Paharul s'a umplut L. Si asa am suferit
multe... Ma duc IndatA sa vo,besc cu dinsul... In clipa asta ! Dar
ce-si inchipue el ? Ai vAzut ?.. Nu-u L. Degeaba i inchipue...
Grocholschii mai spuse Inca foarte multe lucruri curagioase
si muscAtoare, dar indatA" nu s'a dus : i-a fost fricA i
Se duse la Ivan Petrovici peste trei zile...
Intrind In apartamentele lui Ivan Petrovici, se opri cu gura
cAscatA. Rmase mirat de luxul i bogAtia de care s'a Inconjurat
Bugrov. Tapiseria de catifea, niste scaune foarte scumpe... ti-i fric
s intri... Grocholschii a vazut in viata lui multi oameni b ogati,
dar n'a vazut la nimeni un lux asa de turbat... Dar ce dezordine
vazu, cind cu un cutremur neinteles, infra in sala cea mare !
Pe pian - niste farfurii cu bucatele de pine ; pe un scaun era un
pahar, subt masa un cos cu niste zdrente. Pe ferestre erau arun-
cate coji de nuca... Insusi Bugrov, dud intr Grocholschii, nu era
tocmai in regula. Umbla prin said trandafiriu, nepieptnat, in des-
habille... i vorbea singur cu el... Era vAdit alarmat de ceva. Pe
divan, tot aici in salA, sedea Misutca si zguduia vazduhul cu
tipete...
-E ingrozitor, Grigorii Vasilievici !-incepu Bugrov, zarind
pe Grocholschii.-Asa dezordine, asa dezordine... sezi, ma' rog !
Scuza-ma ea sint in costumul lui Adam si Eva... Nu-i nimic...
Grozava dezordine ! Nu inteleg cum pot trai oamenii aici. Nu in-
teleg! Slugile neascultatoare, o clim ingrozitoare, scumpete... Taci !-
strig Bugrov, oprindu-se deodat dinaintea lui Misutca.-Taci, zic !
Dobitocule ! Nu taci ?
si Bugrov zgiltii de ureche pe Misutca.
-E revoltAtor, Ivan Petrovici ! incepu cu glas plingAtor
Grocholschii.-Se poate sA bati un copil asa de mic ? Cum esti, zau...
- S nu raga._ Taci ! Te bat !
- Nu plinge, Misa, drAgutule... Papa n'are s te mai atinga.
Nu-I bate, Ivan Petrovici ! E copil... Ei, ce ? Vrei un cAlut ? Am
sa-ti trimit un calut... Cit esti de crud, zau...
Grocholschii mai tcu, apoi intreba :
- Dar cum o mai duc damele dumitale, Ivan Petrovici ?
- Nici int'un fel... Le-am gonit... FAra ceremonii. Le-asi mai
fi tinut, dar nu-i comod : creste bdietasul... Pita dela printe... SA
fiu singur - altA chestie. si la ce sA le tin ? Pf... Comedie curatA !
Eu lor ruseste, ele mie pe frantuzeste... Nimic nu inteleg, poti s
ascuti pari pe capul lor !..

www.dacoromanica.ro
398 VIATA ROMINEASCA

- Am venit cu treabd la dumneata, Ivan Petrovici, sd. ne

intelegem... Hm... 0 afacere nu prea... asa... doud-trei vorbe... In
definitiv am o rugdminte cdtrd clumneata.
- Anume ?
- N'ai gdsi dumneata, Ivan Petrovici, cu putintd sd... pleci
de aici ? Noi sintem bucurosi cd esti aici, ne face mare plAcere,
dar stii, nu-i comod... Dumneata md intelegi... Incomod, nu stiu
cum... Niste relatii nehotdrite... 0 vesnicd stinghereald in raportu-
rile unuia fatd de altul... Trebue sd ne despdrtim... Necesar chiar...
Dumneata scuzd-rn, dar... Dumneata singur intelegi, nici vorbd,
cd in asemenea imprejurri o viatd impreund dispune la reflectii...
Adicd nu la reflectii, dar apare un fel de sentiment de jend...
- Da... Asa-i. Ma' gindeam si singur. Bine, plec.
-0 sd ne indatorezi foarte mult. Crede-md, Ivan Petrovici,
cd o sd pdstrm despre clumneata cea mai frumoasd amintire.
jertfa pe care...
- Bine... Dar ce sa fac eu cu toate astea ? Ascultd, cum-
paid dela mine mobila asta ! Vrei ? Nu costa scump. Vreo opt
mii... vreo zece... Mobila, trdsura, pianul...
- Bine... Hi dau zece...
- Perfect ! Plec chiar mine... Plec la Moscova. Aici nu-i
chip ! Totu-i scump ! Grozav de scump ! tau, asa se duc banii...
Nu pot asa... Eu am familie... Slavd Domnului, bine ca cumperi
mobila. Tot o s am bani ceva mai multi, caci m'am incurcat
cu totul...
Grocholschii se sculd, isi lud ziva bund dela Bugrov si plin
de bucurie, pleca spre cas. Seara ii trimise zece mii.
A doua zi desdimineat Bugrov si Misutca erau la Feodosia.

HI

Trecurd citeva luni. Incepu primavara.

Odat cu primdvara sosird si zilele senine, luminoase ; viata
deveni mai putin uricioasa si plicticoasd, pdmintul mai atrgAtor...
Incepu sd sufle cald depe mare si depe cimpii... Pdmintul se a-
coperi de o iarba noud, pe arbori incepurd sd inverzeased frunze
noud. Natura invia si se ardta in altd imbrdcdminte.
S'ar fi prut cd niste noi sperante si noi dorinti ar fi trebuit
sa se trezeasca in sufletul omenesc, chid in naturd totul e reinoit,
tindr, proaspt... Dar pe orn cu greu il invii...
Grocholschii traia tot in aceiasi vild. Micile si nepretentioasele
lui sperante si dorinti se concentrau asupra aceleiasi Lize, asupra
ei singure, si atita!
Casi mai Inainte, nu-si rupea ochii depe ea si se minglia cu
o idee : XII sint de fericit !" de
Bietul orn se simtea de bund searnd grozav de fericit. Liza,
casi mai inainte, sedea pe terasd si, cuprinsd de un urit neinteles,
privea vila din NA, cu arborii ei, printre care se vedea albastrul

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 399-

mrii... Casi mai inainte, mai mult tdcea, adesea plingea si din
chid in and punea mustar lui Grocholschii. De altfel Liza demult
avea in suflet un vierme... Acel vierme era parerea de rau... Avea
mari preri de eau, i prea ru de copil, de viata de mai inainte,
de veselie. Viata de mai inainte nu fusese asa de vesela, dar tot
mai veseld decit cea de azi. Trind cu barbatul, se mai ducea
citeodatd la teatru, in societate, la cunostinti. Aici cu Grocholschii?
Aici e pustiu, tcut... E aldturi de ea un orn, dar i acesta cu in-
firmittile lui si sdrutdrile dulcegi de toat clipa ii arninteste pe
batrinul i linititul bunic, care vesnic plingea de bucurie... Cit
plictiseald ! Aid nu-i Mihei Sergheici, cruia Ii plcea s danseze
cu ea mazurca, nu-i Spiridon Nicolaevici, fiul directorului dela Ga-
zeta Guberniald". Spiridon Nicolaevici cintd admirabil i ceteste
poezii. Nu-i masa cu zacuste, nici musafiri, nici cldaca Gherasi-
rnovna care vesnic o cicAlea c mninc prea multe dulceturi.
Nimic !.. Poti s mori de urit !...
Grocholschii se bucura de singurdtate, dar... degeaba se bu-
cura. Grocholschii a pltit pentru egoismul sal mai degrab cleat
se cuvenea. Pe la inceputul lui Maiu, cind se prea ca insusi aerul
iubea ceva si se topea de fericire, Grocholschii pierdu totul : si fe-
meia iubit, pi...
Bugrov veni in Crimeea si vara asta. Vila din fata n'o lua,
nici alt vil, ci btea strzile oraselor din Crimeea, impreuna cu
Misutca. Bea, minca, dormea i juca crti. Pentru pescuit, \rind-
toare, frantuzoaice, care, - fie zis in treact - II cam furard, pierdu
price gust. A slbit, nu mai e asa de radios, a pierdut zimbetul larg
de mai inainte, se irnbrac in doc. Ivan Petrovici vizita citeodata
si vila lui Grocholschii. Aducea Lizei dulceturi, bornboane, fructe
si cuta parcd s-i goneascd uritul. Pe Grocholschii aceste vizite
nu-I tulburau, mai ales CA erau rare, scurte si se faceau, pe cit
parea, pentru Misutca, caruia nu i se putea rapi, ni tarn ni sam,
dreptul de a avea intilniri cu mama. Bugrov venea, scotea cado-
unie si dupdce spunea citeva vorbe, pleca. Si chiar aceste citeva
vorbe le vorbea cu Grocholschii, nu cu Liza... Cu Liza tcea. Si
Grocholschii era linistit... Dar exist o zicatoare, pe care n'ar fi
trebuit s'o uite Grocholschii : Sa nu te temi de chide care latr,
terne-te de cel care tace..."
Odat, plimbindu-se prin grdin, Grocholschii auzi vorbind
cloud' voci. 0 voce era brbteasc, alta femeiasc. intia apartinea
lui Bugrov, a doua Lizei. Grocholschii ascult i, inglbenindu-se
ca moartea, psi Incet ctrd ei. Se opri in dosul unei tufe de li-
liac si se puse sd observe si s asculte. Picioarele si minile ii r-
cird. Pe frunte i esi sudoare rece. Ca sd nu se clatine si s nu
can, imbrtis cu minile citeva ramuri de liliac.
S'a isprvit ! Bugrov tinea pe Liza de talie pi-i spunea :
- Scumpa mea ! Dar ce sa facem ? Va s zicd asa a fost
voia lui Dumnezeu... Sint un ticAlos... Te-am vindut. M'a momit
bogtitia acestui Irod, fire-i-ar de cap... Si ce folos din aceast bo-

www.dacoromanica.ro
 400 VIATA ROMINEASCA

gatie ? Numai deranj si fudulie ! Nici liniste, nici fericire, nici ran-
guri... Stau pe toe ca un bustean, si nici un pas inainte... Ai va-
zut : Andriusca Marcuzin a ajuns sef de birou... Dobitocul asta de
Andriusca ! i eu stau. Doamne, Doamne ! Te-am pierdut pe tine,
am pierdut fericirea. Sint un ticalos ! Un mizerabil ! Crezi ca bine
am s ies la strasnica judecata ?..
-- SA plecam de aici, Vanea !--incepu Liza s plingd.-Mi-i
urit, mor de urit !
- Nu se poate... S'au luat bani.
- Atunci da-i indrt !
- Bucuros, dar... tprrr... Sta, iapa ! Am cheltuit totul. Trebue
sa te supui, dragd... Dumnezeu ne pedepseste. Pe mine pentru l-
comie, pe tine pentru usurint. Ce s facem ? Ne vom chinui... Ne
va fi mai usor pe cealalt lume.
Si subt navala sentimentelor religioase, Bugrov ridic ochii
spre cer.
- Dar eu nu pot trai aici ! Mie mi-i urit !
- Ce sa-i faci ? Dar mie nu mi-i unit ? Parcd-s fericit fara
line? M'am prpdit de durere, m'am uscat. i pieptul a inceput
sa ma doard L. Esti femeia mea legitimd, trup din trup... un singur
trup... Trdeste, rabda! Eu... am sa viu din cind in chid, am sa te
vizitez...
aplecIndu-se, i opti, dar i opti asa de tare, incit se
auzi la citiva stinjeni.
- Eu, Lizanca, viu si la noapte... N'ai grija... Eu sint la
Feodosia, aproape... Am s stau pe IMO' tine pana nu toc tutu!.
Si in curind am s sfirsesc totul, pana la o copeica. E-eh ! Ce
viat ! Urit... bolnv... m doare i pieptul... ma doare i stomahul...
Bugrov taut. Veni rindul Lizai... Doamne, cit cruzime in
femeia asta! Incepu sa plingd, sa se jeleasca, s numere toate
cusururile amantului, chinurile ei... Ascultind-o, Grocholschii se simti
hot de codru, raufacator, criminal...
- M'a dat gata!-sfirsi Liza.
La desprtire, dupace sdruta pe Liza, Bugrov dadu peste
Grocholschii, care sttea linga portit si-1 astepta.
- Ivan Petrovici !-zise Grocholschii cu tonul unui muribund.-
Eu am auzit totul si am vazut... Nu-i cinstit din partea dumi-
tale, dar eu nu te acuz... Si dumneata o iubesti... Dar intelegi ca
e a mea ! A mea ! Eu nu pot trai far ea! Cum nu intelegi dum-
neata lucrul acesta ? S zicem c dumneata o iubesti, suferi, dar
parca nu ti-am platit mdcar in parte pentru suferintele dumitale ?
Pleac, te rog ! Pleaca de aici pentru totdeauna. Te implor ! Altfel
ma omori...
- Eu n'am unde ma duce, - rosti Bugrov cu voce infundatd.
- Hm... Ai cheltuit totul... Esti un om care se antreneazd...
Ei bine... Du-te la mosia mea din gubernia Cernigov... Vrei ? Iti
daruesc mosia asta... E mica, dar e bun... Zau bunal..
Bugrov zimbi larg, se simti deodatd in al saptelea cer.

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 401

- Ti-o dAruesc... Serin chiar azi administratorului si-ti trimit

procura pentru vinzare. Dumneata spune pretutindeni ca ai cum-
pArat-o. Pleacd... Te implor !
- Bine... Plec. Inteleg.
- SA rnergem la notar. IndatA, - rosti Grocholschii, hive-
selit, i plea sa dea ordin pentru inhArnarea cailor.
A doua zi, seara, pe and Liza statea pe banca pe care de
obiceiu aveau loc intilnirile cu Ivan Petrovici, se apropie de ea
incet Grocholschii. Se asezd alaturi i o lud de minA.
- Ti-i urit, Lizocica 7---incepu dupa o scurtd tbicere.-Te plic-
tisesti ? De ce n'arn pleca undeva ? De ce stdm tot acasA ? Tre-
bue sd caltorim, sa ne veselim, sd facem cunostinti... Trebue
doar ?
- Mie nu-mi trebue nimic,-zise Liza i, palid, slaba, se
uit la aleea pe care venea la ea Bugrov.
Grocholschii cAzu pe gInduri. Stia pe cine asteaptd ea, pe
cine vrea...
- Mergem, Liza, acasg,-zise.-Aici e umed.
- Du-te, c viu indatA.
Grocholschii din nou cAzu pe &dud.
- Tu if astepti ?-intrebA,-si facu o grimasd, para 1-ar fi
apucat cineva de inimd cu un cleste fierbinte.
- Da... 4 vrea sal trimet niste ciorapi lui Misa.
- Bugrov n'are sd vie.
- De unde stii ?
- Bugrov a ple cat...
Liza fAcu ochi mari...
-A plecat... A plecat in gubernia Cernigov. I-am daruit
o mopie...
Liza se ingAlbeni ingrozitor i ca sA nu cadO, se apucA de
umr ul lui Grocholschii.
- L-arn petrecut la vapor... La ora trei...
Liza se apucd deodatA de cap, incepu sa se agite i, cazind
pe bana, incepu sd tremure din tot trupul.
- Vanea !-Incepu sd se boceascd.-Vanea, merg i eu, Va-
nea !.. Dragd !
0 apucA un acces isteric.
Si din aceastA seard pdnd in Iulie, prin grddina unde se
plimba lumea strAinA, se puteau vedea cloud' umbre care umblau
de dimineatA Rand in seard si inspirau tristelA vizitatorilor... DupA
umbra Lizei pOsea nedespArtit, umbra lui Grocholschii, - umbre
fiindcd isi pierduserd amindoi inftisarea de mai inainte...
Au sldbit, s'au inglbenit, s'au zgribulit, i prin fiinta lor a-
minteau mai degrabd niste umbre, decit oameni... Amindoi se stin-
geau ca puricele din anecdota clasicd cu evreul care vindea pra-
furi pentru purici...
La inceputul lui Iulie Liza fugi dela Grocholschii, IfisIndu-i un
biletel, in care scria cA pleacA pentru un timp la fiu-sau. Fugise
noaptea, pe dud Grocholschii dormea.

www.dacoromanica.ro
402 VIATA ROMINEASCA

Dupa ce ceti scrisoarea, Grocholschii o s'aptrifin intreag

ratki prinprejurul vilei, ca un zmintit, nu minca, nu dormea. In
August indura o febra recurent, jar in Septembre plecd in strdi-
ntate, unde incepu sa bea... In vin si In desfriu se gindea sa-si
gseasc liniptea... Toc srmanul toat averea, dar nu reusi s a-
runce din cap chipul femeii iubite, cu botisor de pisic... De feri-
cire lumea nu moare, nu moare nici de nenorocire. Grocholschii
inarunti, dar nu muri. Treste si azi... Din strintate plecd s se
uite mdcar cu un ochiu" la Liza... Bugrov l intimpin cu bratele
deschise si-I ls s stea la el un timp nehotrit.
Grocholschii sta.' la Bugrov si azi...
* *
Anul asta mi s'a intimplat s trec prin Grochalevca, mosia
lui Bugrov. Gsii pe stdpini cinind. Ivan Petrovici se bucur gro-
zav, dud m vazu, si se puse s ma trateze... S'a ingrasat si a
cam Imbtrinit. Fata, satul ca si mai inainte, luceste i e tranda-
firie... Chelie nc n'are. Liza s'a ingrosat deasemnea. Grosirnea
n'o prinde. Figura ei incepe s piard din infatisarea de pisic pt
- vai ! - aduce a foca. Obrajii cresc, si in sus, si in jos, si in
prti... Tresc Bugrovii minunat. Au de toate. Slugi i merinde -
plin casa...
Dupa ein incepu conversatia. Uitasern c Liza nu cint la
pian si o rugai s cinte ceva...
- Nu cinta !-zise Bugrov.-Nu-i rnester... Ei ! Care e acolo ?
loan ! Ia chiama incoace pe Grigorii Vasilievici. Ce face acolo ?
Si adresindu-mi-se mie, Bugrov adug : muzicantul vine indatd...
Cint din ghitara. Pianul ti tinem pentru Misutca, II invtrn...
Peste vreo cinci minute infra Grocholschii, somnoros, ne-
-
pieptnat, neras... Intr, m saluta si se asez la o parte.
Ei, cine se culca asa dimineat ?-i se adres Bugrov. Vezi
ce orn esti ! Doarme i doarme... Asa somnoros... Ia cint-ne ceva
mai vesel...
Grocholschii acorda ghitara, lovi coardele i incepu :
Eu asteptarn prietinul..."
Ascultam cintecul, m uitarn la fata stul a lui Bugrov si
m gindeam : ce mutra uricioas !" Imi venea s piing... Sfirsind
cintecul, Grocholschii se inchin si esi...
- $i ce s fac cu el ?-mi se adres Bugrov, dupal plecarea
lui.-Bucluc cu el ! Ziva mereu se gindeste, se gindeste... iar noap-
tea gerne... Doarme, dar gerne si ofteaz... Un fel de bab... Ce
sa fac cu el - nu m ajunge capul. Nu te las s dormi... Mi-i
fric s nu inebuneasc. Are s creada lumea ca traeste ru la
mine... Si unde-i raul ? Si manined cu noi, i bea cu noi... Nu-i
drn numai bani... I-ai dat - li bea, sau ii aruncd. Ce bucluc pe
capul meu! lartd, Doamne, pe un pacAtos !
M'au retinut sal dorm. Cind m trezii a doua zi dimineata,
In odaia vecin Bugrov i filcea cuiva moral :

www.dacoromanica.ro
 MARFA VIE 403

- Pune pe prost s-si fad cruce -ii sparge capul ! Unde

s'a pomenit s boiase cineva vslele cu verde ? Unde ti-i capul ?
Gindeste-te ! Ce faci ?
- Eu... am gresit,-se dezvinovtea un tenor rgusit.
Tenorul era al lui Grocholschii.
La gard rnd petrecu Grocholschii.
-E un despot, un tiran,-Imi soptea tot drumul.-E un suflet
nobil, dar tiran. La dinsul nu s'a dezvoltat, nici inima, nici creerul...
Un chin ! Dacd n'ar fi ferneia asta nobild, eu asi fi plecat demult
dela el... Mi-i mil s'o las. Parca-i mai usor, and suferi impreuna.
Grocholschii oftd, apoi adaogA :
- E insrcinatd... Ai vdzut-o ?.. La drept vorbind, copilul e
al meu... Al meu! Si-a recunoscut gresala n curind i mi s'a dat
mie din nou. Pe el nu-I poate suferi...
- Esti o zdreant !-rostii eu, neputindu-m stdpini sa nu-i zic.
- Da, sint un orn fr. caracter... Toate astea sint adevd-
rate. Asa m'arn nscut. Dumneata stii de unde m'am luat eu ?
Rposatul meu papa asuprea grozav pe un mic cinovnic,
grozav ! Ii otrvea viata. Aa.. lar rposata mamasa era o femeie
burial la inim, era din popor, mesciand. i Din mila se apued si
apropie de ea pe acest cinovnic... Asa-a... Iatd de unde am venit
si eu... Dela un asuprit... De uncle era s iasa un caracter ? Dar
e al doilea clopotel... Cu bine. Mai treci pe la noi, dar s nu-i
spui lui Ivan Petrovici cd am vorbit asa despre el !
Strinsei mina lui Grocholschii si sarii in vagon. Grocholschii
salutd vagonul meu i pled la putina cu apa. li era sete, se vede...
A. Cehov
(Tradus din ruseste de A. FRUNZA).

I Din mica burghezie oraseneasca.-N. trad.

www.dacoromanica.ro
 SFIRSIT

Din nou porneste gindti=mi sa se-,adape

Din mlastina cu putrezite ape
A mortii,-dar in fundu4 cind strabate
Ca paserife prinse 'n lat se zbate,
Tot mai adnc in rni1u.-.4 se scufunda
Si tremurd cu fiecare unda,
Miasmele:=1 neaca i=I ingheata
Caci moartea n'are suffet si nici fata.

Faptura4 de 'ntunerec si de soapte,

De nori si umbre, se topeste 'n noapte,
Se 'npratie 'n v'zduh se pierde 'n soare
In spatiuI mort sin steaua cAzAtoare,
Scufunda nvile, surup muntii
Se.ascunde 'n gindul de subt boita fruntii
Si lacoma 'n macel pe orn l poarta
Cu--un rinjet rosu 'n inima ei moarta.

www.dacoromanica.ro
 SFIRSIT 405

Ea s'a nscut odata cu pamintul

Si 'n tihna sap in neant morrnintul,
Puternica in ascunzisu=i straniu
Ea nici orbite n'are f nid craniu,
Nid timp, nici lac, aproape.4 i departe
E peste tot si nu4 in nicio parte,
Pindeste 'n drum, prin ziduri intr casd
S:i n'are trup, nici umbra si nici coasd.

Bate cineva in use, bate cineva la poartd.

Sare'n tandari caldarusa desprinzindu.-se din toarta;
Fulgerile impletite tae cerul, sparg copacii,
Uzi de ploae, arsi de trasnete 'n rascruce joaca dracii,
Noaptea stinge luminarile din suffet pe pamnt
Mortii isi desfac fintoliul si II scuturd in Vint,
Cei mai proaspeti i panseaza trupul putred, ori II sterg,
Cei mai vechi i ung scheletul sa nu scrtie &id merg,
Iar cei vii, cu plumb in fimple, tipa adunati in turma.
Toti pornesc ursuzi pe drumul judecatii de pe urind,
Numai tu stai nemiscata,-stilp de fier pe chei in port,-
Ma privesti cu ochien cearcdn, te privesc cu ochi de mort..
V. Cioculteu

www.dacoromanica.ro
 Cumplitul Tracd Draculescul
Fost-a Trasa DrAcuiescul, urmas Vlad Dracului Tepes Voe-
vod, orn aprig, ndratnic, dar nempietrit, de Dumnezeu temtor
pi pazitor al celor lumesti i duhovnicesti rindueli. La trup nalt,
piept puternic, rriijloc subtire, iar fata, nici nu ne putem indernna
a scriere de mindr. Pdrul negru-albastru, mai mult albastru decit
negru, cret si des ca la mieii moschicesti 2 j lucitor cum i pana
corbului, iar ochii verzi ca smaraldele Impsdrtesti, lucru foarte mi-
nunat j chiar nernaivdzut. Ct despre putere, lua taurul de coarne
pi-1 sucea gtul i purta buzdugan. A ramas de pomind buzduga-
nul lui Trasca in toata Oltenia, c doi oameni voinici nu-1 puteau
a clintire si svirlea cu el dela Turnul-Severin In tara sirbew,cd,
pe cela mal.
Avind Trascd numai zece ani neimpliniti i auzind vorbd in
casa mosu-s.du Dumitru Bolas, la Craiova, unde 1-au fost trimis
pentru deschisul mintii, cum ea' tdfini-so trage de rnoarte la Steic,
lng Turnul-Severin, s'a repezit Trased'n grajd, pe furls si hied-

1 Aceasta stranie si de necrezut poveste a fost auzita si conseimiata

.in Inseinnarile ulna boer Moklovean" (anonirn), calator prin Oltenia in vea-
cul al XVIII-lea. Din lunga introducere care preceda povestirea n'a putut fi
descifrat de pe foile ferfenitite i pline de indreptari si stersaturi, decit a-
cest fragment:
iarasi de mirare este ca 1ntre boerii Olteni nu s'a gasit nici unul
sa nseinne, pentru pomenire, faptele lor oltenesti, cum au facut la noi Ion
Neculce, Costinestii si altii mai mrunti. Ci, macar ca sint Oltenii oameni
ageri, neadormiti, mai mult la bani i chiverniseala cata cleat la istorii si
boerului lor celui mai mare Inca fi zic ei Ban. Si cum se vede treaba au fa-
cut din tam Banului, adica stapinita de ban, tara banilor, adica parale. Ce
Inca den inceput, din multe price, care nu-i locul sa le pomenim aici, fost-a
crestineasca tam a Olteniei in cdrturari saraca, raminind prin veacuri va-
duva de Letopiset. De aceia indemnatu-m' am io"...
Aici se termina manuscrisul.
2 Astralian.

www.dacoromanica.ro
 CUMPLITUL TRA*CA DRACULESCUL 407

lecind un cal din cei mai buni, frd s doarm, nici s manince,
s'a dus glont acas, prin vintul si ploile acelei jalnice toamne. $i
and a rcnit Trascd din poarta, ca puii de zmei-paralei : Unde-i
tatl meu ?"-slugile de prin curte au inlemnit, lenin, bustean, ci-
nesi la locul lui, iar biata maical-sa a cdzut gramadd, far sa mai
scoatd o vorb, de spaim.
Btrinul l-a luat in brate i stringindu-1 la piept, a ridicat
ochii la cer lcrmind :
- Pzeste-mi-I Doamne de Cel Viclean, cd de oameni se
pkeste el singur !"
$i zicind aceste, mai mult de dragul tatei n'a apucat a spune !

* * *

Inca' de pe-atunci, fiind Trascd mic copil, fraged, neimplinit,

au inceput a-i sticli ochii dupd femei. Intre copii, niciodat nu se
vira, ci cu vintori bttini i cu grjdarii mai mult sedea si tot
ce fcea el era de mirat si de groaz. Trgea cu sdgeata din co-
paci in boerii drumeti de le sfrma ciubucile dela gura, prindea
cu arcanul cai neinvtati si-i incaleca pe deselate, se trintea cu
berbecii prin iarbd i joaca lui mai mult muerile i vindtoarea, iar
de se zAbvea dupd vinat, mai mult dupd mueri se zbvea.
Multe si indurerate lacrimi a vrsat biata maicd-sa, cind si-a
dat seama de sataniceascd pornirea lui, rugindu-se lui Dumnezeu
sa-1 Intoarca dela curvie, ca ajunsese Trasca de nu mai tinea soco-
teal de-i fat fecioard sau femee coapt si chiar yard dreapt
sau malus sd-i fi fost, o pindea prin oddi si indat poftea s'o
dezrnierde. $i pentru un lucru de pdcat ca acela nu avea macar
rusine, zicind ca asa e voia Domnului s fie omul : Cu dragos-
tea' n neam si eu hula' n duvnan r
Tot atunci se invtase de prindea pui de vultur si-i invata
s zboare dup el la vinat si-i hrnea cu mina lui si-i purta pe
umdr. Pentru asta si mai ales c stia tocmeala serpilor de-i des-
cinta imblinzindu-i ca pe mueri, pe serpi cu flueratul, iar pre
mueri numaicit cu privirea, multi au scos c strmosu-su Vlad
Dracul au fost chiar Drac adevdrat, din lad si cd el insusi Trascd
s'a fost nscut in noaptea sfintului Andrei, din tainicd zamislire
prin vis, cu strigoi i cd vrjitor diavolicesc este.
Ci acestea toate basne sint i s le cread cei ce le-au
scornit.
*
* *

Pe zi ce merge se fcea Trasc tot mai frurnos si mai voi-

nic. Se scAlda in toiul iernii, la Boboteaz, in a-p inghetatd, la
moara din Steic i cldrea pe cai scumpi, anume invtati, numai
la galop. Mosii avea din Olt si pn'n Mehedinti si mai mult la
Baia sta. Acolo l-au alcat oclat i hotii si esind el singur inain-

www.dacoromanica.ro
408 MTA ROMINEASCA

tea lor sd-i nfrunte, a prins a-i dojeni cu buzduganul i cinci a

ucis. Pe alti trei, dup ce i-a btut de i-a snopit, i-a legat burduf
si le-a taiat pleoapele, tininclu-i la gard cu ochii la soare, pnd
i-a mIncat ciorile, s fie pildd.'n sat. Nimeni nu cuteza sd-i des-
lege, cd se ternea. Si atila infricosase Trasc oamenii, c a ra-
mas si astzi vorbd'n Oltenia, cd de tusea Trasan cerdac, tot
satul striga: Aud ?"
Orn lenes nu suferea ; si de zdrea vre-unul dormind ziva pe
prispd, II trezea cu palmele si-1 suduia. De omul harnic ins i era
drag. H tinea In mare cinste si-1 si pricopsea : ddea lemn si cd-
rmid pentru casd, chema doftor la boald si scutea de bir ; iar
de-i ndstea femeia trimetea caprd cu lapte si chiar vacd, dup
obraze. Si "inteatita strpise furii si ucigasii cd nu mai puneau oa-
menii chei la usi, nici lact la hambare i mersese vestea la Bu-
curesti ca in satele lui Trascd, puteai lsa frd grij punga cu
galbeni in mijlocul drurnului, ca'n vremea lui Tepe si tot acolo
o gseai. .

Turcii MCA se temeau de Trasc, ispitindu-se de bogata tard

a Olteniei si stropsindu-i Trascd pnd i-au sleit. C luase obiceiu
Turcii de se inhditau la Dundre ca lupii si cutreerau tara cu prd-
ddciuni si furtisaguri si omor si colindau satele pnd subt munti,
de le stricau. Ci intocmind Trasca potere Interneiate cu iscusit si
viclean mestesug ii prindea de vii si-i muncea si-i caznea cu cazne
grele Ai-i jupuia de piele si le scotea ochii si-i trgea'n teapd si-i
schingiuia fr mil, ct n'au mai acolisit Turcii de Tara Olteniei.
Si astfel au mintuit Trascd Oltenia, de otaritele urgii turcesti.
Oamenii ocirmuirii ocoleau acele mosii, zicnd, curninte vorbd,
cd nici pe Dracul s-1 vezi, nici cruce sd-ti faci. Stia si Banul
Craiovei si Domnul muntenesc cd pe moiile lui Trascd, Trascd-i
Vodd. El boteza, el cununa el giudeca. Si nu zicea nici Banul,
nici Domnul, nirnic, au cd vrednicia lui le-o fi fost pe plac
si-or fi socotit c la nevoe si prirnejdie le-o fi de ndejde, au cd
s'or fi gindind i ei c asa om, e mai cu liniste s-1 ai prietin
decil dusrnan. Ci ori asa, ori in alt chip s fi fost, Mcea Trascd
in Oltenia ce vroia i nimeni nu zicea cire !
* *

Neputndu-se de petreceri clesfdtate si de mueri lipsi, mdcar

cd era om cu frica lui Dumnezeu, precum mai sus s'a sells, den
partea femeilor multe rutti svirsea, lsind mare desnddejde in
multe suflete de femei. Den nenumratele scornituri ce s'au scor-
nit, parte neadevrate, mai cu dovedit temeiu stim e umbla toatd
vara pe cimp i din galopul cel mare al calului nsfaca fetele dela
muncd, de le rdpea i tirandu-le subtioard ca si cum ar fi fost
pene, gonea pe drum In nouri de praf, de credeai cd-i chiar Ne-
curatul In fum de pucioasd si se mistuia cu ele prin suri. Alta,
aduna doud-trei fete marl si dupd ce le Imbdia cmrsita se bga

www.dacoromanica.ro
 CUMPLITUL TRASCA DRACULESCUL 409

in asternut cu tustrele si le smintea. Alta, nici in biserica nu se

sfia cind if sguduiau poftele cele bldstamate si de-i placea vre-o
fata, o trAgea incet de min pand afard si suind cu ea In brate
scarile clopotnitei, pe loc o spurca. Alta, intra la scldtoare intre
femei si pe care o alegea el, mdcar sa fi fost si mdsa de fata o
apuca de cozi si inotind cu ea'n spinare 'Jana cotea apa, intra
prin tufisuri addpostite, fAcincl, de prisos sa mai spunem ce. Dar
si muerile afurisite, cum auzeau cd-i Trascd pe mal, toate ieseau
la scldat.
*
* *
Poposind odat Trasca la Strehaia, a dat de nunta. Ion Ha-
dimb isi mrita fata dupa Grigore Finescul. Pnd s adape caii a
intrat Trascd in biserica. Mireasa frumoas, ca zugrdvelile din
icoane. Vzind-o Trascd plinsa si bosumflata, a inteles indat cd
nunta nu-i dupd voia fetei, ci dupa banii Finescului si socotind el
a tunci cd asemenea cununie nici cu priintd n'a fi nicicui si sim-
tindu-se pe deasupra sdgetat la inem, a Inaintat Trasca spre
sfintul oltar si Incrucisind bratele drept in fata mirelui, urit si po-
cit ca o aratare, asa a zis :
- Cum indrznesti tu, scirnvie pdroas, s ridici ochii tdi
cei holbati la asa minunatd fpturd ? $i tu, popo, nu te temi de
minia lui Dumnezeu si de buzduganu ista cd te potrivesti la asa
batjocura" ?
Si'n fata nuntasilor o a luat-o Trascd pre ea In butca lui si
sa'ntors din drum, inapoi la Baia si s'a si cununat, numai ca n'a
avut noroc. Ca pe di era Catrina de frumoas pe atit de pizmasa,
ciapcin, ciclitoare si trindavd. $i i-a facut ea lui Trascd In trei
ani cuconi doi ; si fiind ei bicisnici si avind ea lapte otravit si ne-
ingrijindu-i de fel, amindoi au murit. Cu atIta scirba i-a fost lui
Trasc moartea copiilor ca i-a si incarcat Catrinii zestrea In noudi
cdruti si o a minat-o cu logofetii lui, plocon acas, rdmInind el
vdduvoi indelungata vreme.
Ci, nici la Baia Trascd mai mult n'a stat. Se muta din mo-
sie In mosie, ca pe la toate avea conacuri bune si cule si nicaeri
nu-si afla locul. Asa se face CA ii seamand copiii din treisprezece
sate, Lott Suguiau cei batrIni boeri Olteni zicind cd din samInta
cea draceasca a lui Trasc se trage cd skit Oltenii oameni cu
singe aprins, neastimprati, si Oltencile cu nuri si de musca rele ;
iar Trascd stiut este ca unde se urnea, nu era s nu plodeasca.
Ci noi lsdm saga la ei si scriem aici, pentru pomenire si
invtul urmasilor, ca In acele cumplite vremi, dupa rea-pilda lui
Trasca Draculescul, toatd Oltenia fu stricatd de prea-curvie, care
mai pe urm, cu voia lui Dumnezeu, s'a potolit.
*
* *
hind Trascd cel din urma Drculesc si singur purfator aces-
tui falnic nume, impodobit cu multe mari fapte si de lauda amintiri,
foarte cu amraciune ii era ca nu are urmas legiuit (cd de ceilalti
berechet), mai cu seamd ca incepuse parul sd-i albeasc pe la

www.dacoromanica.ro
410 VIATA ROMINEASCA

timple si Olteancd pe placul lui s'o iee nu gdsea, c pe el, cu tot

parul sur, toate 1-ar fi luat. Si s'a pornit Trascd in amdnuntit cdu-
tare prin toatd tara Olteniei si se ruga lui Dumnezeu sd-i scoata
In cale muere vrednicd, de neam i sA nu-i stingd numele.
Aceasta posornoritd si de inteles rugdciune a lui, Dumnezeu
a ascultat-o, numai cd (pentru care anume greseli i pacate nu
stim), s'a rdsgindit i o a intors in mihnire adincd i nemingiiata.
jale. Caile Domnului, noud pdcdtosilor deapururi trichise sint pi
cu netrebnica noastrd minte nu le putem nici pAtrunde, nici giudeca.
Altfel nu este.
Ci, lAsAm aceste toate la o parte si ne intoarcem la istoria
noastrd pentru Trascd. Deci, intr'o noapte, la Craiova, la o petre-
cere, Sanda ContAs ce deabea implinise cincisprezece ani i fiind
mai demult clAtitd cu dragostea cdtrA el, a venit sd-i spue cu multe
lacrimi si intristate oftaturi, cd de n'o ia de nevastd, ea i face samd.
PlAcindu-i lui Trascd prea mult glasul ei angeresc i cozile ei aurii,
indatd a cerut-o. PArintii au rdspuns ea' bucurosi i-ar da-o dar e
prea subredd si plapindA i sufere i de-un nAcluf la piept. La asta
nimic n'a zis Trasd, numai cd i s'au umezit ochii pi-a suspinat.
Dar inteo lurid de zile atita sldbise fata, cA ai fi zis cd se topeste
pe piciore. Vdzind una ca asta, insusi Vasile Contd. s'a rugat
de Trasca sA facA nunta mai repede, cd se prApAdeste copila. 0
bocea maicd-sa ca pe mort si se tinguia sd-ti rupd inema, zicind
c i-au deochiat copila si i-au fAcut farmece, prea cu putintd, Ca-
trina Hadmb, jupineasa dentdi a lui Trascd, tinindu-se de vrAjto-
resti clescintece, clecincl ii sarise in obraz un crop de aim' fiartA
pi-o chiorise de ochiul sting.
* * *
Ridicase Trased pentru Sanda o minunatA curd, in Poiana
Cernii. Si se adunase la nuntA toata lumea albA si din Oltenia si
din Tara Romineascd si de peste munti din Banat si soli dom-
nesti cu daruri i rude peste rude si multime de boeri.
Mireasa era la fatd cum ii varul si numai o vinisoard albas-
tra ce-i svicnea la timpld ardta cd-i vie. Cit a tinut slujba nu si-a
luat o clipd mina ei cit crinul din mina lui Trascd. far and i-a
pus Episcopul cununa pe cap de multA sfiald i fericire a rosit,
dar nu mai mult cit pdlesc Trandafirii. i pe fatA i s'a ivit atunci
un zimbet, cum nu cred sa mai fi inseninat altul, chip omenesc.
Cind au iesit din biserica toatA lumea plingea.
* * *
Ci chid a lost de s'au dus in iatacul lor, adormit-a indat
Sanda in bratele lui Trasca si tot mingiind-o ca pe-un copil ce
era si tot alintind-o si tot legAnind-o in brate, au adormit i Trascd.
In vis, i s'a arAtat un porumbel alb ce pArea cd iesise din pat sd
sboare i vislind din aripele-i reci, grdbite, il atinse in treacdt cu .
suflarea lui de gheat. Cind s'a trezit, Sanda era teat:land, nein-

www.dacoromanica.ro
 CUMPLITUL TRASCA DRACULESCUL 411

sufletitd, in bratele lui. Zimbetul pe care 11 avusese In biserica era

tot ce mai lsase sufleteasca viat pdmintean pe fata ei de inger.
Pe pern, picdtura de singe inchegat i se parea lui Trasc, mai
cercind s creadd ca viseazd, azuta din pliscul de margean al
pasdrii ceresti, care sburase insa pe veci in vzduhul Domnului
cu sufletul nevinovat i fail de prihand al copilei.
Trasc a sadat-o, a pieptanat-o, a imbrdcat-o cu rochia de
mireasd i fr un cuvint i fr o lacrim trei zile si trei nopti
nu s'a rniscat de lingd ea. Prul ii albise tot, deodata, j la fat
era atit de tras cd ai fi zis c un mort vegheazd la captiul
Sandei adormite. Alta n'a graft ctre nimeni, den numai a po-
roncit cloud racle i cloud gropi una lng alta alaturi in Poiana
Cernii. $i dup ce-au astupat groapa Sandei, s'a intins si el in
groap alturi si asa a stat treisprezece zile'n sir.
Era in Maiu. Privighetorile cintau cu miile prin crengi si toat
poiana nu era decit cintec i ciripit.
In seara zilei a treisprezecea l-au gasit mort. Slujba de moarte
i-o fdcuse, dupd cum rinduise, odata cu a Sandei, asa Ca' n'au
avut decit s rstoarne citeva lopeti de pmint peste cel ce-a fost
spaima si fala Olteniei.
*
Zic oamenii ca in ziva chid a murit Trasc s'au stirnit din
stihii turbate vinturi, amestecind deavalma in vzduh acoperisuri
de cas, vite, copaci si oameni. Nouri grosi si negri se aprindeau
si se stingeau, tiriindu-se ca balaurii, pe crestete de munti. Ape
nvalnice se npusteau In valle urlatoare, Wind cu ele tot ce in-
tilneau in cale, ca naboiul potopului. $i s'a facut atunci napraznica
furtund, cu tunete asurzitoare, cu fulgere i trsnete pe tot cerul.
$i tot atunci zic s se fi aprins de trasnet, biserica In care a fost
fcut Trascd nunta cu Catrina Hadimb.
* * *
Asa au murit cumplitul Trasca Draculescul, strnepot Vlad
Dracului Tepes Voevod.
$i avea acest Trasc Drculescul ani nouazeci.
Al. O. Teodoreanu

Din volurnul Hronicul MascAriciului Valatuc" subt tipar la Cartea Ro-

ni:neascau.
6

www.dacoromanica.ro
 Editiile poeziilor lui Eminescu
(Continuare)

Am discutat in nr. trecut cazul poeziilor Kamadeva i La

Steaua, i am vzut cd sint postume.
Acuma ne vom ocupa cu celelalte poezii, publicate in timpul
bolii lui Eminescu.
Dalila.-Discutia postumittii sau nepostumittii acestei pae-
zii are si un interes practic. Dacd Da lila cea publicat in timpul
vietif lui Eminescu este publicat cu tiinta si vointa" adev-
ratului Eminescu, atunci aceasta trebue pus in editiile poeziilor lui,
si nu cea intreagd din manuscrisele dela Academie.
Discutia are un interes si mai practic inc pentru cei care nu
pun aceast poezie in editiile lor.
Dacd se poate dovedi, In contra opiniei lor, postumitatea
poeziilor publicate in acest timp, si In special a Dalilei, atunci-si
numai atunci-ei au dreptul s aleaga din cele dou Dalile pe cea
intreag din manuscris,-ap cum au procedat.
In cazul acesta, clasificarea lor -a postumelor si nepostu-
melor, - cade. Dar e mai avantajos pentru ei s renunte la o
clasificare, decit s fi pus in editiile lor poezii care nu tre-
buesc puse, ori invers.
Dalila a fost publicat in Epoca ilustratd la 1 lanuarie 1886 1,
1 Trebue sa observam ca fragmentul Dulilo, bucatd de mina a doua
in opera lui Eminescu, a fost publicat cu clou luni inainte de Nu met 'In-
telegi, tot fragment si tot bucata de mina a doua ; cd a fost tipdrit casi Nu
mii intelegi, tot intr'o publicatie ocazionala, cu colaborri externe cerute,-
si cam cu aceleasi colabordri : Maiorescu, Hasdeu, Delavrancea, Iacob Ne-
gruzzi, etc.-si CA au fost publicate amindoua in aceiasi perioada de agravare
a degenerdrii.

www.dacoromanica.ro
 EDITHLE POEZIILOR LUI EMINESCU 413

cu patru luni inainte de data scrisorii lui Miron Pompiliu cab-a

Maiorescu (rezumata in articolul nostru trecut), din care se vede
c in primdvara acelui an Eminescu era in cea mai rea stare cu
putintd-alienat mental, dar Ina liber-stare care trebue s fi dai-
nuit demult, caci scrisoarea lui Pompiliu constat fapte care se
repet, care 1-au exasperat pe Pompiliu i care reclama insfir0t
masuri.
Dalila este un fragment (pn la, incluziv, versul : Cd o
vrea spre- a se'ntelege insfir0t pe sine insusi"). Pentru ce Emi-
nescu a dat numai partea prima, chid o avea i pe a doua, cum
se constat din manuscrisele dela Academie ? Cum de a rupt el
in cloud un organism unitar ? N'o fi avut Epoca destul spatiu ?
Dar poezia nu e prea lunga--0 Eminescu era doar glorios in 1 886.
Nu socotea Eminescu partea a doua redactata bine ? Atunci pen-
truce nu a redactat i partea a doua ? (De fapt, partea a doua
e tot atit de bine sau de rau redactata).
Dar, incliferent de toate acestea, pentruce a dat o poezie,
care era hied in lucru? aci e clar ca.' Dalila era incd spre de-
finitivare, nu numai din punctul de vedere al formei, dar 0 din
acela al fondului. In Dalila sint, Inca, cruditati. Sint injurii. Sint lu-
ucruri deadreptul", netransformate in material de artd.
Dalila e in faza de devenire, in care, in manuscrisele dela A-
cademie, se gdsesc atitea poezii ale lui Eminescu. Chiar din felul
in care slut scrise, ca grafie, variantele-manuscrise ale Dalilei, se
vede ca poezia aceasta era Inca in lucru.
Dar mai e ceva.
Cele cincizeci i cinci de versuri publicate in Epoca ilustratei
din 1886 sint pe alocurea inferioare acelora0 versuri din manus-
crise. Dalila din manuscrise e dus mai departe decit cea publi-
cat in 1886, cum vom vedea mai incolo.
Acuma s cugete cetitorul dac, intreg la minte, Eminescu
ar fi fcut cu Dalila (sau cu orice poezie a sa) ceiace am vzut
mai sus ea a facut cu ea.
A dat el insu0 aceast Dalilei Epocei ilustrate ? A dat-o
altcineva ? Oricum, cred a nu poate fi vorba de intreaga lui ti-
intd" i de con0ienta lui vointa" la publicarea ei. Eminescul acela
care a publicat Scrisorile I, II, III i IV, nu s'ar fi comportat aa
cu Scrisoarea V (Dalila).
Chid s'au publicat La Steaua i Kamadeva, Eminescu era
nebun. Dar cazul Dalilei ne aratd cd i atunci cind era numai
degenerat in forma lui eticd i intelectual" (Maiorescu)-dar ce
e drept, Inteo forma agravata acum, - publicarea poeziilor lui era
facutd f dra tiinta i vointa adeveiratului Eminescu, al aceluia care
e pentru noi Eminescu.
Daca argumentarea mea este insuficienta, atunci Dalila a-
ceasta, cea scurt, nu e posturna, atunci ea este Dalila pe care
ne-a dat-o insuV Eminescu, atunci aceastei Dalil trebue s intre
In editiile lui Eminescu, atunci cei care nu au pus-o in editiile lor

www.dacoromanica.ro
414 VIATA ROMINEASCA

trebue s pund aceastei Dalild i s'o elimine pe cea pe care au

pus-o, pe cea intreagd, care e postumd in orice caz. Ei au tot in-
teresul ca eu sa" am dreptate in contra lor, in contra opiniei lor
cd poeziile din acest timp nu stilt postume-poezii printre care ei
nu tiau cd se afl i aceast Da Hid.
Nu m intelegi.-Dacd Da lila e postumd, atunci Nu met fn-
telegi (publicatd la 15 Martie 1886) dupd postuma Dalila (publi-
catd la 1 lanuarie 1886) i inainte de postuma La Steaua (publicat
la 1 Decembre 1886)-publicatd mai tirziu deci decit Dalila, mai
aproape de data scrisorii lui Pompiliu (Maiu, 1886)-este si ea
postumd. Faptul cd e un fragment, c nu e faimoasd, etc. se
datoreste postumittii ei.
Sara pe deal.-Dac este in opera lui Eminescu vre-o poe-
zie care, pentru un neinitiat, sci samene mai bine cu starea lu
de acum, apoi, afar de poezia De ce nu-mi vii, nu se poate cita
o alta mai potrivitd decit Sara pe deal. Tonul de deprimare al
acestei poezii de fericire, langoarea, dezarmarea din aceste versuri,
te pot inela, te pot face s crezi cd poezia aceasta e scrisa acum.
Si totusi, Sara pe deal e din 1871, redactatd atunci aa cum
o cunoatem cu totii. Ea face parte dintr'un poem. Versurile
acestea sint puse In gura unui ttnr", care le cint iubitei cu
mandolina. Ceiace are neobipuit aceast poezie, ceiace-i da" o fi-
zionomie aparte in opera lui Eminescu se explicd prin vechimea
ei i, mai ales, prin oficiul ce trebuia sa-1 indeplineascd in eco-
nomia poemului din care face parte.
In manuscrisele Academiei bucata aceasta are cloud strofe In
plus fat de poezia asa cum a fost publicat in 1885. Una e tears
chiar in manuscris, de cdtrd Eminescu. Cine a suprimat cealalt
strofd ? El sau redactia Convorbirilor ?
Versul, tiprit in Cotworbiri :
Turmele-1 urc, stelele scapeirei'n cale.
in manuscris e :
Turmele-1 urc, stele li scapeirei'n cale.
Schimbarea inferiorizeaz versul-i trebue sd fi fost fcut
de redactia Convorbirilor.
Corectri : Arde d'iubire", valea i satu-amuteste", spune-
ti-voiu cum imi e0i draga" din manuscris, in Convorbiri au de-
venit : Arde'n iubire", satul in vale-amuteste", spune-ti-voiu
cit imi eti dragd".
Aceste putine corectri sint ale lui Eminescu sau ale Convor-
birilor? Schimbarea - inferiorizantei -a imaginii stele li scapd-
an cale" in stelele scapdan cale", datorit desigur Convorbi-
rilor, ar pleda in favoarea ipotezei c aceste corectri sint racute
de Convorbiri, care uneori faceau schimbri mult mai mari in tex-
tul lui Eminescu, chiar in vremea and el era sndtos i in cul-
mea talentului.

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 415

Eu nu m'am improvizat eici advocatul postumitatii a ct mai

multor poezii ale lui Eminescu. De altfel, advocatura eminescofild
n'ar avea rost decit doar pentru poeziile inspirate de altii, ca set" apdr
pe clientul" meu d invinuirea de plagiat.
Dar Sara pe deal e original.
Intrebarea daca e postuma sau nu, trebue pus numai pen-
tru purul adevar.
Eminescu a lasat aceasta poezie In saltarul lui paisprezece
ani. Si nu numai ca nu a publicat-o, dar nici nu s'a mai ocupat
de ea. $i trebue s ne intrebam : Daca nu se Imbolnavea, ar fi
publicat-o In Convorbiri in 1885 ? Ar fi publicat el, la maturitate,
ca poezie subiectiva (prin deta5area din poem a devenit subiec-
tiva), cintecul unui erou romantic dintr'un poem romantic ? $i ne
mai Intrebdm : pentruce n'a publicat-o el In ace5ti paisprezece
ani ? Pentruce n'a extras-o din poemuI juvenil i ca atare con-
damnat de el ?
Mai departe. Adeveiratul Eminescu ar fi publicat in 1885,
fard s schimbe nimic, o poezie din 1871 ? 1 Dar nu este exem-
plu, in cariera lui Eminescu, ca el sei fi publicat ceva, pe care sei
- si uneori
nu-1 ti schimbat i perfectionat mereu, peinei in momentul publiceirii
i dap( !
Chiar dacd noi, cetitorii, nu am gasi nimic nesatisfacator in
Sara pe deal, Inca nu ar insemna ca i Eminescu - mai sensibil
mai artist cleat noi - nu ar fi avut de schimbat.
Dar ni se pare ca i noi putem gsi defecte In aceast po-
ezie. Chiar In versul al patrulea, Eminescu poate n'ar fi lsat :
,,Sub un salcim, drag, m'a5tepti tu pe mine". Tu este pleonasmul
unui Inceptor, dar, e drept, poate fi 5i o accentuare sentimental :
bucuria c ea II a5teapta, ori, poate, bucuria cd are dreptul sa-i
spuna tu".
Dar exist 5i incoherente.
Turmele-1 urc (dealul) stele li scapdra'n cale".-Turme care
urcd dealul noaptea, la ocol ?
Ca e noapte e sigur, nu numai pentruca steleIe scapara, dar
5i, mai ales, pentruca luna pe cer trece-asa sfint i clard". (E
drept c imediat spune : stelele nasc umezi pe bolta senina" -
dar aceasta e in contradictie cu luna care trece" pe cer, -
tocrnai contradictiile voim s le relevam).
Mai departe Eminescu spune cd toaca rsund mai tare" 5i
clopotul vechiu imple cu glasul lui sara". ...Dar noaptea - fie 5i
sara - nu toacd 5i nu trag clopotele.
Aceasta admirabild poezie (prsita dela 1871 de Eminescu)
e Inca, putin, In stare de nebuloas. E pe la sfir5itul Inchegarii
definitive a unei nebuloase. Eminescu nu orinduise definitiv totul.
Aceasta nesigurant exist 5i In Venere si Madond si In Mortua
1 NeInsemnatele corectari relevate mai sus, (admitind c sint facute
de el) nu slut schimbari, sint corectari gramaticale, nu ating nici fondul, nici
stilul. Numai stelele" e o schimbare-facuta poate de... zetar

www.dacoromanica.ro
416 VIATA ROMINEASCA

est (poezii tot de pe-atunci). Anonimul-detractor dela Blaj le-a-

descoperit in Mortua est. Chiar i Maiorescu a gsit in primele
poezii din Convorbiri, contururi tremurinde fr destuld precizie
intuitiv", comparri confuze" etc. (Directia noud", 1871).
Dacd Eminescu ar fi publicat aceast poezie intre 1880 s 1883,,
inainte de boald, skit convins cd incoherentele semnalate mai sus
nu ar exista in Sara pe deal. El ar fi lucrat din nou la aceast
poezie - ar fi fcut, cu alte cuvinte, ceiace fcea cu orice poezie,
dud o relua, pentru publicare.
Sau - eterna mea Intrebare-prob : Putem noi utiliza inco-
herentele ardtate mai sus, la estirnarea talentului lui Eminescu ma-
tur ? Cui ar face aceasta, eu i-asi opune categoricul : Nu ai dreptul
s pui la activul lui Eminescu matur aceste greseli, pentrucd atunci
dud a publicat (sau s'a publicat) aceast poezie, Eminescu era
degenerat in forma lui eticd si intelectual", - nu mai era Emi-
nescu. El acum nu mai putea corecta, adicA, dac ne &dim bine,
re-crea, crea din nou. Altfel, si-ar fi corectat editiile pline de
de tot felul de greseli 1.
Dar aceastd poezie fiind publicat inteo perioadd de ins-
ntos are" a lui Eminescu, sd vedem mai deaproape cum era el,
chid era insntosat".
Desigur c starea lui cea mai bund a fost la inceput, in 1884.
Cei ce nu-1 cunosteau inainte de boal, aveau impresia c e un
mu normal.
Dar ceilalti, cu totii, vedeau perfect cd Eminescu acum e
altcineva.
Intia criz trecuse ; nu mai era acelasi om, dar era un om
ca toti oamenii, cu mintea normal intreagd, i tocrnai deaceia nu
mai era acelasi orn". (Caragiale, Ironie"). Mintea intreagd nor-
mal" inseamnd aici : orn comun. E o concepte romantic, de ar-
tist, pentru care omul normal" e omul inferior.
Maiorescu, cel mai bun martur, pentrucd e Maiorescu
pentrucd se interesa mult de Eminescu, pentrucd era in corespon-
dent cu doctorii din Viena i cu cei din lard, etc. spune, cum
am vzut de atitea ori, c dupd prima nebunie, Eminescu a rmas
un degenerat in forma lui eticd i intelectuald". (Critice, Emi-
nescu").
Mite Kremnitz, prietina lui Eminescu de-aproape 2, spune

1 Imperfectiunile din poeziile necorgctate ale lui Eminescu - cai din

cele Incepatoare, publicate de el intre 1870-1876,-nu stricd poeziei din ele, pen-
truca poezia adevarata e o vibratie unicd intern, o muzicd a sufletului, un
fenomen pu caracter fluvial - i acest fenomen nu sufere din cauza unor
mici accidente Intimplate in cursul lui. La altii, la versificatorii a caror poe-
zie nu este decit o juxtapunere, o compozitie logic si stilistie, imperfec-
tiunile, accidentele, ruineaza compozitia. lnoperanta acestor imperfectiuni In
poezia lui Eminescu este o dovadd experimental de autenticitatea poeziei lui.
2 Vezi mai departe argumentele pentru temeinicia tuturor mrturiilor ei.

www.dacoromanica.ro
 EDITHLE POEZHLOR LUI EMINESCU 417

Nu mai era viat aceia. Era o linistit vegetare, desi veneau cite
odat'd ceasuri, in care sclipirile mintii sale luminau i aprindeau".
(Un Lenau romin", Convorbiri, 1910).
Cind I-am vzut atunci [dupd prima nebunie] nu mai recu-
noscui pe poetul de odinioard. El era micsurat, scdzut sufleteste...
capul i prea prsit de ginduri... Ca dorinti, niste lucruri comune,
mici, de simplu traiu, lucruri ce nu mai puteau avea ca odinioard,
nici natura, nici puterea de a se inlta in iluzii de poet. Zi cu zi
ins, prea a degenera mai mult... Cind i aduceam aminte de tab-
louri din versurile primea vorbele acestea ca niste greutti
ce-i apdsau sufletul... Dup o pauza" de tcere... vedeai o singurd
cltinare din cap, rece, exterioara i generald, intovdrsit de o
miscare de mind inceat care insemna : sd le lsrn uitate pe
toate"... (IV. Ptra6cu, Mihail Eminescu").
Aceast mrturie (mai lunga si mai circumstantiat den am
redat-o eu) publicat in Convorbiri inteun studiu dedicat lui Ma-
iorescu, am dreptul s'o consider ca aprobat, ca ratificatd
de Junimea.
Si totusi, cred ea' nici cei care-1 cunoscuserd deaproape in-
ainte de boald, nu-si ddeau seam bine de gravitatea strii lui :
In 1888, and a cetit In fata Junimii din Bucuresti Ldis, dind piesa
drept a sa, chid in curind avea s plagieze" pe Max Nordau,
-cind asa dar era inteo stare de complect degenerare - juni-
mistilor li se prea c Eminescu e asa de bine, incit sperau in
salvarea lui.
Se vede c in epocile de luciditate, de insndtosare", de-
zastrul personalittii lui interne nu aprea destul de manifest In
viata obisnuelnica. Este stiut cd in paralizia general intdiu se dis-
truge ceiace e nobil. (Vezi mai sus cuvintele lui Caragiale). Deaceia
si scrisorile sale din acest timp - produs al vietii obisnuite -
sint de orn normal.
Dar sd drn citeva stiri mai concrete despre starea lui Emi-
nescu dela inceputul acestei vrerni, din prima fazd a bolii sale,
and degenerarea era mai putin inaintatd.
In Maiu 1884, d. Petru Missir scrie lui Maiorescu : Este de
dorit un lucru mai greu i anume ca sd-si revind infro stare nor-
maid' sufleteascd"... Astdzi ins pare cd nu i-a mai rdmas nici
un stimulent, care sd-i activeze fie gindirea, fie sirntirea lui"...
Dac ar fi complect restabilit, ar putea s aibd lec:iuni particu-
lare". (Convorbiri, 1906, 1) In Iunie 1884, Vlahut scrie lui Ma-
iorescu : Doarme putin, vorbeste putin i sint zile in care uit s
minince"... Toatd existenta i se inchee intr'o dinamicei foarte
restrins i inceatd - cit i trebue cuiva ca sd nu fie mort. Citeste
tare putin, cAci II oboseste. Nu scrie nimica. S'a incercat - mi-a
spus-dar i-a fost cu neputint". (Convorbiri, 1906, 1).
State Dragomir, povesteste cum Eminescu, prin 1884, a avut un
scandal la otelul Vanghele, cu interventia politiei, din cauza unor fernei
usoare. Apoi cum rupea cArti prin librrii. (Revista Mihail Eminescu,

www.dacoromanica.ro
418 VIATA ROMNEASCA

1903, Iasi). Acestei informatii ins, trebue s-i dam o insemn-

tate relativd, caci State Dragomir, elev in cursul inferior de liceu
in 1884, putea fi ecoul unor stiri exagerate. i Dar chiar faptul c
puteau circula atunci astfel de stiri, e semnificativ.
O rudd prin aliant a lui Eminescu, von Dllitzsturm, spune
c 1-a vazut dup 1883" la Cernauti, abrutizat, deprimat i c
nu vorbea de poeziile lui. (Sextil Pzwariu, Mihai Eminescu",
Junimea literara, 1909,) 2
De-acum inainte, starea de degenerare evoluiaz, vristat de
recaderi in dement, i in 1889 Eminescu moare.
Boala lui, paralizia general, a fost diagnosticat de medicii
din Viena. Aceast diagnozd, d-rul Popasu, care-1 vizita pe Emi-
nescu des la sanatoriu, a comunicat-o d-lui I. Minea (Revista I-
dealist, 1911), a fost push" si la Sanatoriul Sutu, unde a murit
Eminescu. (Dr. P. Zosin : Substratul patologic 12 pesimismul
contemporan, p. 152 si Spitatul, revist medical, 15 lunie 1903).
Psihiatrii pe care i-am consultat eu, dindu-le documente dupd
care s judece, pun aceiasi diagnozA 3.
Dupa. Krpelin i altii (Dumas, Psychologie, II), bolnavul de pa-
ralizie generald are reprezentdri confuze, neclare, copildresti ; simtul
moral scazut ; preocupari de interese materiale ; lips de scopuri ideale.
Tot ce stim pnd aici despre Eminescu-din mrturiile citate
-confirm generalizrile de mai sus.
In Irena, reprezentarile sint copilresti. Insusirea banilor bi-
bliotecii si plagiatul" din Nordau arat simt moral scAzut ; zgir-
cenia lui Eminescu din aceasta vreme (vezi scrisoarea d-lui Petru
Missir, citat mai sus-dar inteun pasagiu nereprodus de noi), a-
tacarea tuturor cunoscutilor ca s-i dea bani, sint dovezi de pre-
ocupri materiale - la acest orn altdat prea dezinteresat de
lucrurile lumesti 4. lar in privinta scopurilor ideale" - nu
exist nici o rnrturie din care s reias c in timpul bolii Emi-
nescu ar fi fost preocupat de ele-cu totul in contradictie cu o-
mul care a scris altdat articolele politice si sociale cunoscute
care si-a sacrificat viata artei, fr s urmareasc nici mcar glo-
ria, necum alte avantaje.
Dar exist altceva acum : indiferenta lui pentru idealurile lui
proprii, manifestat prin irnprumutarea de idei dela un scriitor cu
o ideologie att de deosebit de a lui, cel de altadata, i atit de
antipatica lui, celui de altdat, ca aceia din Minciunile conventio-
nale ale lui Max Nordau.
1 Poate ca Dragomir greseste i anul : pune 1884 in loc de 1886.
2 Nu am acum la indamina acest numar de revist. Am rezumat din
amintire - casi articolul de mai sus din revista Miltail Eminescu. In Iasi
n'am putut gasi numerele din revistele respective.
3 Dr. Sunda (Spitalul, 13, 1905), intemeiat mai rnult pe uncle scrieri ale
lui Eminescu si pe unele date din viata lui de dinainte de nebunie ajunge la
concluzia ca boala lui Eminescu a fost epilepsia psihic".
4 Numai dupa izbucnirea nebuniei in intervalele lucide, in care se a-
ratau ins felurite forme de degenerare elk& obisnuite la asenzenea
devenise lacom de bani". (Maiorescu, Critice, Eminescu").

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEDILOR LUI EMINESCU 419

Dar simptomele paraliziei generale asa cum ni le da psihia-

tria si cum rees din mdrturiile contemporanilor, sint rezumate
perfect in formula lui Maiorescu de atitea ori citata pana aici :
degenerat in forma lui eticd i intelectualci"-i, hi bund parte,
parca anume concentrate in scrisoarea lui Miron Pompiliu, rezu-
matd de noi in articolul trecut. 1
Cea mai eloquenta dovadd Insa, pentru noi, de degenerarea
lui intelectual, este insensibilitatea sa fata cu editiile Maiorescu,
care apareau, tn fata liii, cu poezii ce nu-i mai plceau Ina nte
de a inebuni, cu greseli mari de inteles, de forma, de limba, etc.
Cu toate acestea, nu trebue sa concepem romantic" aceasta
patologie. Nu trebue s ne facem despre Eminescu din epocile de
insantosare" imaginea unui nebun liber (afara de cursul anului
1886). Am vdzut cd celor care nu-I cunosteau Inainte, li se pu-
tea parea normal ; c scrisorile lui erau de om normal ; ca a tradas,
bine, pe Nordau, ba Inca renunrind la unele pasagii i racordInd
bine restul. Vom vedea ca a tradus-prozaic si slab, dar aceasta
nu are aface-o poezie de Hugo si o piesa de Augier. (Chestia a-
ceasta e cam obscurd).
Omul comun, ordinar mai persista in el, in momentele de In-
sanatosare" i deci putinta de a se indeletnici, mediocru, cu I u-
cruri comune.
Ceiace murise era tocmai ceiace altadat II facuse s fie f
inta exceptional Eminescu, autorul Luceafarului" i omul de o
delicata sensibilitate etica.
Ornul, care dadea (sau i se luau) poezii acuma, era altul. Poe-
ziile nu mai puteau fi date cu stiinta si vointa lui Eminescu. Si am
ardtat, ca analiza literara a acestor poezii confirma aceasta concluzie.
De altfel cu privire la doua-La steauai mai ales Kamadeva-nu
e nevoe de nici o discutie : CInd s'au publicat, el era nebun.
Exist o singurd poezie, a carii problema e mai complica-
bild : De ce nu-mi vii.
Sa vedem imprejurrile publicarii ei.
Poezia aceasta, aparuta in Convorbiri la 1 Februarie 1887, d.
lacob Negruzzi zice ca i-a trimis-o Eminescu dela Mnstirea
Neamtului (unde era internat) In Ianuarie 1887, Impreund cu o scri-
soare : Iti trimit deodat cu aceasta mai multe versurl carora, de
ti se par acceptabile, le vei face loc in Coiworbiri. Indealtmin-
trelea ma aflu bine i sndtos in mijlocul acestor munti si-ti do-
resc asemenea..." 2
Si'n adevr, De ce nu-mi vii apare in Convorbiri ni luna
urmatoare, Februarie 1887. Cred cd pe d. Negruzzi nu-1 insala me-
1. Avem putine fapte observate si transmise de contemporani. Totusi,
ca simptorne de paralizie generald se mai pot cita : convingerea lui Eminescu
bolnav cd e altcineva, socotit de el superior : preot al lui Brama, urmas al
lui Matei Basarab ; schimbarea figurii, vddit in cele doud fotografii din
timpul nebuniei ; ramolirea substantei cenusii, constatata la autopsie, etc.
2 Iti doresc asemenea"... (Bietul d. Negruzzi I) Eminescu, desi inteun mo-
ment de luciditate, era in papuci si halat intr'o casa de nebuni... Scrisoarea a-
ceasta nu e de om curninte.

www.dacoromanica.ro
420 VIATA ROMINEASCA

moria. Cred ca d. Negruzzi n'a plecat dela poezia tipeirit ca sa

identifice versurile, de care e vorba in scrisoarea lui Eminescu.
Cind d. Negruzzi a tiparit scrisoarea in Convorbiri, trecu-
sera doar numai doisprezece ani dela intimplarea aceasta. Dar iti
trimet mai multe versuri" in buna limba romineasca inseamna :
iti trimet mai multe poezii. 0 fi trimes Eminescu si altele, niste
poezii slabe, care nu s'au publicat ? .

Aceste mai multe versuri" ma incurc. Dacd Eminescu ar

fi fost satiates, asi fi sigur CA e vorba de mai multe poezii. Dar,
pe de altd parte, scrisorile lui Eminescu, chiar din sanatorul din
Viena, skit intotdeauna scrise ca de un ern normal.
Amintesc ca in Convorbiri din 1 Martie 1892, dupa moartea
lui Erninescu, s'a publicat traducerea lui a serenadei lui Victor Hugo
si niste versuri populare culese de el-cu o not a d-lui Iacob
Negruzzi ca versurile acestea au fost scrise tirziu, dupa ce po-
etul se indreptase de intia lovire a boalei".
Aceste versuri au fost gsite de Convorbiri dupd moartea
poetului ? Ori le-a trimes el in timpul bolii si nu s'au publicat a-
tunci ? (In manuscrisele Academiei nu existd urme, adica variante),
Nu erau oare ele acele mai multe versuri" ? Si dac da, era
printre ele si De ce nu-mi vii ? Acestea sint simple ipoteze prove-
cate de acel mai multe versuri" 1
Dar noi vom primi ca sigura informatia d-lui Negruzzi si vorn
discuta pe baza ei.
Asa dar, desi la casa de nebuni unde, cum a aflat d. dr...
Zosin, fost medic al acelui ospiciu, Eminescu era in cea mai cfra-
v stare de alienatie si se deda la cele mai abjecte gesturi (nu
avem curajul sd reproducem textul d-rului Zosin),-acuma, in la-
nuarie, se vede ca a avut zile de luciditate, adicd zile numai de
degenerare etic si intelectual". Dupd aceia este din nou foarte
Mu, OM in April chid, insanatosat", pleacd la Botosani (ceia
ce arata ca in lanuarie nu era destul de insanatosat", ca sa fie
eliberat !)-innebuneste din nou, asa cum II gdseste d. Cuza, in
Iunie (vezi articolul trecut).
Prin urmare Eminescu a dat el insiii o poezie la tipar.-
Dar el insusi a dat la tipar si plagiatul" din Max Nordau. A
da la tipar, deci, nu este egal cu vindecarea de degenerare. Nu
infirm postumitatea poeziei, nu inseamnd existenta vointei acle-
vratului Eminescu.
Faptul Ca acum, In 1887, degenerarea trebuia s fie, in orice
caz, mai inaintata decit In anii trecuti, faptul ca acum, la casa
de nebuni, inteun intermezzo al nebuniei, trebuia s fie Inca si mai
degenerat decit cerea nurnai simpla trecere a vremii (vezi acel iti
doresc asemenea" de mai sus),-nu e de natura a ne face sa
presupunem ca tocmai acum Eminescu, infringind legile naturii,
ori rasturnind stiinta medicaid, o fi fost, citeva zile, salvat de pa-
ralizia general !
1 In 1899 (vezi pe larg mai departe), d. Negruzzi vorbeste de citeva
poezii" scrise" la MAnastirea Neamtului,-de unde ar urma ca a pritnit mai
mult decit una.

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 421

!Jack' poezia De ce nu-mi vii ar avea greseli ca Sara pe

deal sau Da Ma, aceste greseli ar fi o dovadd de neputinta auto-
rului de a mai corecta, asa dar o dovada de degenerarea lui in-
telectuala din acel moment, deci o dovada de postumitatea poe-
ziei. Dar, afard de citeva slbiciuni (le vom vedea), De ce nu-mi
vii e bine redactatd.
Sau dacd De ce mi-mi vii ar fi imitata dupa o poezie stra-
in, atunci tainuirea izvorului ar fi o dovadd de degenerarea lui
etica" din acele zile, deci o dovadd de postumitatea acestei po-
ezii. Si In adevr, De ce nu-mi vii a fost socotit ca imitat dupa o
poezie ungureasca. Dar - vom, vedea mai departe -e greu sa
admiti cu toat siguranta aceastd imitare" si, cel putin deocamdata,
nu cred cd pot incheia discutia intemeiat pe imitarea" aceasta.
In chip sigur, De ce nu-mi vii nu ar fi postuma nurnai in
cazul and ar fi scrisa acum cind autorul a trimes-o la tipar. A-
tunci, faptul c a putut-o scrie, ar insemna cd era intreg la minte ;
cd, deci, cel ce a publicat-o, era intreg la minte cnd a publicat-o.
De scris, n'a scris-o acum. Nici una din aceste sase poezii
nu e scris in timpul bolii, adicd dui:A 1883.
Conceptia dupa care Eminescu ar fi sells aceste poezii acum,
e o conceptie istorico-literara populard.
Dupd cele ce-am spus despre starea lui Eminescu din acest
timp-degenerarea, insensibilitatea fat cu editiile sale care apa-
reau, etc.-poate nu ar mai fi nevoe de alte dovezi cd nu a scris
acum aceste poezil. Dar flindca problema e mai complicata cleat
pare deodata, vom discuta posibilitatile de creatie ale lui Eminescu
din timpul bolii.
Si e mai complicata problema, pentruc exista mdrturii (vom
vedea valoarea lor) ca Eminescu a scris poezii in timpul bolii
-poezii adevrate. Iar in singura biografie speciald a lui Eminescu,
aceia a d-lui Galaction, cetim cd Eminescu a mai scris si dupa
anul 1883 si Mesa lucruri geniale", care seamana cu acele amur-
guri surprinzatoare din zilele ploioase".-E vorba, asa dar, de po-
eziile pe care tocma le discutam in acest studiu.
Dar Sara pe deal, Dalila, Nu met infelegi, La Ste-lua, De
ce nu-mi vii ?, Kamadeva, publicate In acest timp, se gsesc in
caetele lui Eminescu dela Academie. Si cum aceste caete nu cu-
prind decit manuscrise de dinainte de nebunie, urmeaza c toate a-
ceste poezii slut scrise inainte de nebunie. Cei care cunosc aceste
manuscrise stiu acest lucru. Mai mult, aceste sase poezii pot fi da-
tate aproximativ cu ajutorul altor poezii, de care sint inconjurate
in caete si care au fost publicate inainte de nebunie.
Problema Irma nu e rezolvat complect, cdci ea apare imediat
subt alt forma :
Cind a dus Eminescu aceste poezii la forma definitiva ? Ina-
inte sau dupd ce s'a imbolnvit ?
Dar sd veclem mai intaiu cum se gsesc aceste sase poezii
In caetele manuscrise dela Academie ?

www.dacoromanica.ro
422 VIATA ROMINEASCA

Sara pe deal din caetele manuscrise e redactat asa cum o

cunoastem, afard de acele mici deosebiri care se datoresc desigur
redactiei Convorbirilor, i din care, cum am vazut, una nu e deloc
fericit.Dalila nu are nimic, care s nu fie in caetele manuscrise.
Nu mei intelegi are citeva mici deosebiri.
La steaua e, deja, mai deosebit fat cu manuscrisele din
caete. Kamadeva i mai deosebit. De ce nu-mi vii Inca si mai
deosebit.
Faptul cd, in manuscrisele Academiei, aceste ultime trei poezii nu
se gsesc duse pn la forma ultim, nu poate fi o dovad cd
nu au fost redactate definitiv Inainte de nebunie, caci dela foarte
multe poezii nu a rmas In manuscrisele Academiei forma defini-
Eva. Asa de pildd, dela Mortua est, Inger de pazei, Floare al-
bastrei, Inger si Demon, Imprat i Froletar, Fit-Frumos din
teiu, Cei lin, Strigoii, Povestea teiului, Fa jul Cupidon, Departe
slat de tine, Pe aceiasi ulicioarti, Din valurile vremii, Nu voiu
mormint bogat, Adio, etc.
Altele, pe care nu le mai citez - printre ele si Scrisorile -
au, In caetele manuscrise, o forma mai apropiat de cea definitiv,
dar nu identicd.
Putine numai, au in manuscrise forma identicA - aceia pe
care o cunoastem cu totii.
Asa dar, chiar dacd Eminescu a dus la forma ultim, Inainte de
nebunie, poezia La Steaua, sau Kamadeva, sau De ce nu-mi vii, nu ur-
meazd numaidecit c in manuscrisele Academiei trebue s existe
i ultima form a acestor poezii, cdci aceast forma a putut
s fie cea din buzunarul lui Eminescu, adia aceia pe care,
in loe s'o dea la tipar, sau unei persoane particulare", a pas-
trat-o in carnetul lui. (Poate fiindcd mai avea de facut indrep-
tri in ele).
Ba incd trebue s adaogdm c numeroase poezii, din cele
citate mai sus, sint mult mai departe de forma din manuscrisele
Academiei decit aceste trei poezii de care ne ocupgm acum. (Trei,
cAci numai trei sint duse mai departe cleat redactia din manus-
crise). Unele din poeziile citate mai sus, ca Strigoii, Floare al-
bastrei, etc. nici nu slut mdcar intregi in manuscrisele Academiei.
(Manuscrisul definitiv al Floarei albastre, acel trimes la Con-
vorbiri, l-am vazut. Daca Floare albastrei ar fi Minas in buzunarul
lui Eminescu i s'ar fi tiprit in vremea bolii, am avea acum o
poezie, tiparit in acest timp, mult mai Indepartata de manuscrisul dela
Academie cleat oricare din cele sase poezii, pe care le discutm).
In rezumat : Daca Eminescu ar fi publicat in 1883 aceste trei
poezii nu inseamn cd ar trebui s gsim numaidecit in manus-
crisele Academiei copia lor identic. Dac in loc s le publice, le-a
tinut in buzunar, situatia e aceiasi, raportul dintre poezia pub-
licatd (indiferent cind) i manuscrise, acelasi.
Asa dar, pn acum, adic bazati numai pe aceste comparatii
de texte, - si fr alte consideratii - nu putem rdspunde chid a
definitivat Eminescu aceste trei poezii.

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 423

Atunci cum vom deslega problema ?

Dar mai inniu s punem pe cetitor in stare de a compara
poeziile din manuscris cu acele4 poezii redactate definitiv (adicd
aa cum au fost publicate).
Voiu transcrie din manuscrise poezia De ce nu-mi vii?, va-
rianta cea mai burn,-alAturea cu poezia publican :
Varianta-manuscris : Poezia publicatd :
Prin codru jalnic trece vint Vezi rindunelele se duc
Se pleacd ramuri la pdmint, Se scutur frunzele de nuc,
Se scutur frunzele din vii, S'aseaza bruma peste vii,
De ce nu vii, de ce nu vii ? De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?
Si multe flori au fost in teiu 0 ! Vino iar in al meu brat,
si-i plina lumea de femei, S te privesc cu mult nesat,
De sama ta pe cit vdzui SA razim dulce capul meu
Nici una nu-i, nici una nu-i. De sinul tdu, de sinul tau!
VAzut-am lucii ochi de foc Ti-aduci aminte cum pe-atunci,
Prevestitori de mult noroc, Cind ne plimbam prin vdi si lunci,
Dar ca ai tdi de crezdmint Te ridicam de subsuori,
Ai lor nu skit, ai lor nu sint. De-atitea ori, de- atitea ori ?
VAzut-am mini subtiri i reci iii lumea asta sint femei
Ce promiteau amor pe veci, Cu ochi ce izvoresc scintei,
Dar nu sint dulci, nu sint asa Dar ori cit ele sint de sus,
Ca mina ta, ca mina ta. Ca tine nu-s, ca tine nu-s !
De ce nu vii sa strAiucesti Cdci tu inseninezi mereu
Cu ochii mari i ingercti ? Viata sufletului meu,
Au nu ne e atit de dor Mai mindrd decit orice stea
Aminduror, aminduror ? lubita mea, iubita mea!
Tirzie toamna e acum,
Se scutur frunzele pe drum
Si lanurile sint pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?

Noi credeam c drurnul ncut de poezia din manuscris, trans-

cris mai sus, pAnd la poezia publican, este un act de creatie (in
realitate poezia publican este aproape o altei poezie), care presu-
pune integritatea talentului artistic, deci a mintii autorului,-i un
moment delicat al actului de creatie.
De ce nu-mi vii? e o poezie admirabild numai In redactia
ultima, cea publican.
Chid a fost dus aceasn poezie la forma definitiva ? Mai
propriu : Chid a fost transformed in poezie adevAran ?
In timpul bolii ?
Dar omul care n'a putut scrie nicio poezie noua, bun, in acest
timp, care nu 5i-a putut corecta nimic in editiile poeziilor lui, pu-
tea oare transforma versurile acestea manuscrise in poezia admi-
rabild ? si inc ceva. Eminescu, care a muncit atit de mutt la a-,
ceast poezie (in manuscrise are patru variante), daca nu ar fi reu-.

www.dacoromanica.ro
924 VIATA ROMINEASCA

sit s'o ducA la forma definitiv inainte de nebunie, apoi ar fi reu-

sit s fac acest lucru greu tocmai acuma, in citeva zile de re-
lativ luciditate, la Casa de nebuni, dupd aproape patru ani de
progres al degenerdrii ?
Noi nu credem cs a %cut transformarea poeziei nici mdcar
la inceputul degenerarii. Dar admitind ca a transforMat-o atunci,
aceasta nu i-ar rpi postumitatea, caci intrebarea e cum era Emi-
nescu cind a publicat-o ?
Dar s vedem i mrturiile competente, contemporane poe-
tului, asupra capacittii sau incapacittii lui de a crea poezie in
tirnpul degenerdrii".
D. N. Rtrascu, In Mihail Eminescu, studiu critic 1892",
tipdrit ntiu in Convorbiri, In 1890 si 1891, un an dupd moartea
poetului, vorbind de sedinta Junimii tinutd la Maiorescu, cind E-
minescu a cetit traducerea LaYs, spune c Eminescu, confruntin-
du-se cu el insusi din trecut, se simti cd este altul si cd nu mai
are puterea de a gindi original in versuri". D. Ptrascu,-tinr e-
minescian, critic literar, analist al lui Eminescu i membru al Juni-
mii,-era in situatia de a sti dac Eminescu mai putea sau nu
gindi original In versuri". Afara de asta, studiul publicat in Con-
vorbii i scos apoi In volum, e dedicat lui Maiorescu. Deci pu-
tem trage concluzia cd i Maiorescu stia ed. Eminescu nu mai
putea gindi original In versuri in vremea aceasta. Altfel, la lectura
studiului d-lui Ptrascu, i-ar fi atras autorului atentia c a gresit
chid a afirmat c Eminescu nu a mai scris, Ca' nu a mai gindit
original in versuri" in acest timp. Si nu numai Maiorescu, dar i
alti junimisti puteau s-i atraga atentia. Se vede ins cd aceasta
era, in genere, convingerea, stiinta junimistilor cu privire la E-
minescu.
D-na Mite Kremnitz (Un Lenau romin", Convorbiri, 1910)
spune c Eminescu n'a mai produs nirnic in acest timp, gall de
La steaua. D-na Mite Kremnitz, eleva lui Eminescu la limba ro-
mind, prietina, muza, traducdtoarea poeziilor lui, colaboratoarea lui
la un dictionar, e o martur pretioas. Ea fcea parte din cercul
junimii dela Bucuresti. Uneori sedintele se tineau la ea. Unele po-
ezii, Eminescu le-a cetit in aceste sedinti. O poezie, Alit de /ra-
ged& a fost scris pentru ea (Convorbiri, Nota redactiei" la
articolul Un Lenau romin"). Mrturia ei are mai multd greutate
decit a d-lui Ptrascu. Poate chiar decit a lui Maiorescu : O femee
cultd, iubit cindva de un poet si care i-a inspirat poezii, trebuia
sd stie mai bine decil altii ce se petrece cu poetul, 1

1 Chiar dupa boal, poetul a revenit des la sezatorile d-nei Mite Krem-
nitz, asa incit articolul d-sale este intemeiat pe o cunostinta de aproape a
poetului". (Nota redactiei Convorbirilor", la articolul Mitei Kremnitz). GA-
sesc ocazia aici s adaog c d-na Mite Kremnitz, care a prsit Rominia
cu putini ani inainte de 1910, (data articolului ei), cunostea bine miscarea
literara romind (in afar de Eminescu, a mai tradus in nemteste din Odo-
bescu, I. Negruzzi, Gane, Slavici, Caragiale, etc.). In primavara anului 1912,

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 425

Dar mi se va obiecta gresala d-nei Mite Kremnitz cu privire

la poezia La steaua, pe care ea o socoate scris acum - si am
vzut c e scris inainte de boal.
Gresala ei se explicd prin faptul c in 1902, cind a apdrut
Arhiva cu facsimilul poeziei La steaua, (scris in 1886 pe un al-
bum) D-na Mite Kremnitz a avut-a trebuit sd aibd-impresia c a
descoperit ceva nou, ceiace nu stia : cd Eminescu a sells, totusi,
o poezie in vremea bolii-pe albumul unei domnisoare. A scrie pe
un album", pentru d-na Mite Kremnitz a devenit in chip firesc
a scrie o poezie.
Mrturii contrare.
D. Jacob Negruzzi (Convorbiri, 15 lanuarie, 1899) spune cd,
in timpul bolii, - si e vorba de timpul cind era la casa de nebuni
dela Mnstirea Neamtului - Eminescu avea sptdmini intregi de
deplind luciditate. Asa se explicd cum a putut scrie cteva poezii
in aceasta epocd". Dar stim cd" n'a scris nici 0 poezie adevdrat,
noud nu numai acum, dar in toti cei sase ani.
D. Negruzzi deci se inseal.
Aceste cuvinte ale d-lui Negruzzi sint din 1899, cu treispre-
zece ani mai tirziu. D. Negruzzi incepea s uite.
In 1889, imediat dupd moartea poetului, d. Negruzzi e mult
mai zgircit cu puterea de creatie a lui Eminescu. In Convorbirile
dela 1 Iulie 1889, d-sa zice : In mai multe rinduri (Eminescu) se
simti mai bine, asa ?mat a putut chiar scrie - sau poate com-
plecta dupei vechi manuscripte ale sale - citeva poezii, pe care
Convorbirile le-a publicat".
Deci acum (adicd imediat dupd moartea poetului) d. Negruzzi
nu mai e sigur dacd Eminescu a scris, sau numai a complectat
(= definitivat).
Prima informatie, cea din 1899, nu corespunde realittii. A
doua, cea din 1889, e lipsit de sigurant chiar din partea d-lui
Negruzzi.
Din aceast ultim informatie, scrisul" trebue exclus. Rd-
mine complectarea vechilor manuscripte". Dar informatia d-lui Ne-
gruzzi contine ideia c Eminescu n'a avut i poezii gata, dinainte
de nebunie-pe and noi stim sigur a a avut cel puyn citeva.
Deci d. Negruzii n'a fost bine informat in privinta posibilittilor de
creatie ale lui Eminescu din acest timp. Oricum, informatia d-lui Ne-
gruzzi e informaya unui orn pe care intrebarea nu l-a preocupat in chip
deosebit. De altfel, boerul clasic Negruzzi n'a fost un eminescian".
Caragiale care statea la Berlin, mi-a spus sa-i trimit din volumul lui Hogas
trei exemplare : unul pentru el, unul pentru d. Zarifopol i unul pentru d-na
Mite Kremnitz. (Dar Caragiale a murit in curind. Dealtfel nici volumul lui
Hogas n'a putut sd fie dal publicului, caci, plin de greeli de tipar, a fost
pstrat in podul redactiei !).
l Am vdzut in articolul trecut istoricul acestei poezii. Am spus cd.
i doctorul, care i-a cerut s facd o poezie, poate a crezut ca poezia e fa-
cut atunci.

www.dacoromanica.ro
426 VIATA ROMINEASCA

Sigurd din partea d-lui Negruzzi-si rand' putintd de con-

testare din partea noastr-este informatia d-sale (Convorbiri, 1
Martie 1892) a in timpul bolii, Eminescu a tradus serenada lui
Victor Hugo. 1
latd aceast tralucere :
Cind tu dormi lin, pur
Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmurd
Cuvint armonios,
Pe corp neacoperitd,
Lipsindu-ti vlul tu,
0 dormi, o dormi, iubit,
O dormi, o dormi mereu!
Chid rizi, pe a ta gurai
Amorul a descins,
Orice prepuiturd
Deodat s'a i stns;
Zimbirea ta-i ferita
De orice cuget ru,
O rizi, o rizi, iubit,
0 rizi, o rizi mereu
Cind tu cinti alintatd
Pe bratele-mi la sin,
Auzi cum citeodata
Gindu-mi rspunde lin ;
Cintul tau resuscit
0 zi din traiul meu,
0 cint'a mea iubit,
O cint dar mereu!
Acesta era acum suflul liric al lui Eminescu-si arta lui in ex-
primarea lirismului.
S se compare celelaite traduceri" ale lui Eminescu, fdcute
chid era sndtos, cu aceasta,-acele rninuni, acele creatii care,
cum am spus aiurea, probeaz si mai bine geniul lui Eminescu.
D. Pursch (Ramuri, 1909, p. 511) spune cd in iarna anu-
lui 1887", a vzut la Botosani De Eminescu (cu musttile rase"),
lucrind la piesa Trei flori albe.
Ar fi vorba de inceputul iernii 1887-1888, cci hi lanuarie,
1 In adevr, in manuscrisele dela Academic (zice Scurtu, care le-a cer-
cetat mai multi ani) nu exist urme de aceast poezie, ceiace e un indiciu
cd e tradusd in vremea bolii. Dacd ar fi fost tradusd inainte, ar fi probabil o
incercare parasit din vremea adolescentei, end gtinz c admira pe Hugo *i
cind resuscita" i prepuitura" sint mai fireti de cit in timpul rnaturittii,

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 427

Februarie, Martie 1887, Eminescu era la Mnstirea Neamtului. Dar

piesa" la care lucra Eminescu era - dacd era - traducerea lui
La 'is. De altfel d. O. Pursch era copil atunci...
Cornelia Emilian (prefat la Scrisorile Henriettei Eminescu,
Iasi, 1893), vorbeste de niste poezii scrise de Eminescu la Boto-
sani, care au aprut apoi in editia Mortun. Dar editia Mortun nu
cuprinde decit poezii vechi-si nict una data de Eminescu.
Henrietta Eminescu, in diverse scrisori, vorbeste mereu de o
poezie, Recunoeint, scris de Eminescu atunci, pentru Cornelia
Emilian-fiica, drept multumire cd-i stringe bani cu liste de sub-
scriptii. Nu a aprut nicderi aceast poezie. Dar ne putem inchipui
ce era. E semnificativ c fostul autor al Luceafrului scrie
o poezie de recunostint pentru *bani. Vorba Veronici Micle ; 0
facere de bine pn la tine, Mihaiu, n'a fost poetizat". (H. Emi-
nescu, Scrisori). Dar pn la tine" e gresit ; Eminescu nu mai e-
xista acum. Cel mult, exista un Mihai...
In 1887, Octombre, Henrietta Eminescu scrie Corneliei Emi-
lian : Veti vedea publicat chiar ce a sells Eminescu la o socie-
tate in Bucuresti"-Dela aceast data nu se mai publied nicio po-
ezie de Eminescu.
Tot in Octombre 1887 (peste cloud sptmini) Henrietta scrie :
Mihai s'a apucat de lucru mai serios decit oricind, in curind
veti vedea publicat in Convorbiri". N'a aprut nimic.
In lanuarie 1888 : Mihai nu voeste sa-si dea poeziile la ti-
par, pn nu va vedea de va putea cdpta pensia si din cauza
asta nu le scrie pe curat i eu, cu putina carte ce o stiu, nu sint
in stare s le clescifrez". Aceste poezii n'au aprut niceri niciodata.
Peste sase luni, trite() scrisoare din lunie 1888, and Erni-
nescu plecase la Bucuresti, Henrietta spune c Aglaia Drogli (o
alt sord a lui Eminescu) a luat cu ea, acas la Cernuti, niste
poezii ale lui Eminescu, ca s le descifreze". Nu le-a mai desci-
frat", ori.., nu luase nimic cu ea.
Stirile Henriettei date Corntliei Emilian cu privire la literatura
lui Eminescu, trebue utilizate cu mult bgare de seamd. Neferi-
cita Henrietta trebuia s incAlzeasca zelu celor care stringeau bani,
instiintindu-i mereu eh' rnunca i obolul lor nu slut zdarnice, caci
Eminescu scrie ! li face... datoria! I
Tot Henrietta mai scrie Corneliei Emilian e Eminescu a cerut
lui Maiorescu niste manuscrise ca s le mintue". Dar Eminescu
dup aceia nu a mai dat nimic publicittii.
Maiorescu a dat Convorbirilor (1906, No. 1 si 2) scri-
soli de-ale lui Eminescu relative la boala lui, la editarea poeziilor
etc. 0 scrisoare a lui Eminescu, in care el s cear manuscrise
1 Caci cum sa ne explicam faptul ca poeziile, pe care le-a tot anun-
tat Henrietta, nu au esit la iveala. Ca Eminescu a stat la masa lui cu creionul
in mina, e sigur. Doar a scris" RecwwVinta. A tradus poate serenada lui
Hugo si Luis.
7

www.dacoromanica.ro
428 VIATA ROMINEASCA

ca s le mintue" nu exist. Dar chiar dacd manuscrisele ar fi fost la

Maiorescu de pe-atunci, 1 cum ar fi putut el cuta cutare ma-
nuscris ? Ca sd gdsesti un anumit manuscris In hirtiile lui Emi-
nescu (scrise frd nici o ordine, de cele mai multe ori necitet)
ti trebue timp mult, adic d. trebue s le fi cetit Intaiu pe toate,
s le fi catalogat si apoi s poti gsi cinct vrei ceva. Lui Maio-
rescu i-au trebuit ani, ca s gseasc i sd publice poeziile
alese tirintre manuscrisele lui Eminescu. Prima - Dalila (cea In-
treag), bucatd mare, usor de observat printre manuscrise, Maio-
rescu a dat-o publicitii aproape dupa un an dela moartea lui Emi-
nescu. Alte patru poezii (Intre paseri, etc.) dupd trei ani dela
moartea lui Eminescu, i ultima (Apari s dai luminei) dupd sase
ani. Se poate trage concluzia cd Maiorescu a cercetat manuscri-
sele lui Eminescu, dupd moartea acestuia, In limp de sase ani
sipoate chiar mai mult, cAci el le-a donat Academiei In 1902,
poate atunci dud nu i-au mai trebuit.
Discutia de mai sus nu o fac ca s art ea' Eminescu n'a
putut mintui" poezii acunz, In timpul cInd spune Henrietta cd E-
minescu a cerut lui Maiorescu manuscrise. Discutia ar fi inutil,
Cad de-acum Inainte nu s'a mai publicat nimic de Eminescu, iii
timpul cIt a mai trit.
Discutia are de scop s arate c nid poeziile publicate mai
inainte (Sara pe deal, etc.) nu au putut fi trimise de Maio-
tescu- cu atit mai mult, cu cIt Maiorescu ar fi avut si mai putin
timp, pela Inceputul bolii lui Eminescu, sd fi cercetat manuscrisele
poetului, - manuscrise care, mdcar la Inceput, probabil c nici nu
erau la el. Trebue s se mai stie cd variantele aceleiasi poezii nu
sint la un loc In caetele lui Eminescu, ci in caete deosebite,
ori, uneori, In acelasi caet, dar la distante mari una de alta. E-
minescu dacd ar fi cerut lui Maiorescir manuscrise de mintuit",
ar fi cerut ori varianta cea mai bund, ori toate variantele. Deci
Maiorescu ar fi trebuit sd stie unde s caute toate variantele -
ca sd le trimitd pe toate, ori s aleagd, dup propria-i judecata,
pe cea mai bun. Lucru imposibil, dac nu ai mai dinainte ca-
talogul manuscriselor, care presupune lectura si clasificarea lor.
Dar ipoteza cererii i trimiterii numai a unei singure variante,
este exclus. Un autor are nevoe de toate variantele. Deci Maio-
rescu i le-ar fi trimis pe toate. Dar In manuscrisele Academiei
exist variantele poeziilor publicate In vremea bolii lui Eminescu.
(De pild patru variante ale poeziei De ce nu-mi vii). Urineazd
cd Maiorescu n'a trimis manuscrise lui Eminescu. Cdci, Inca' odat,
nu e de crezut c Maiorescu a cetit intreg dulapul de manuscrise
ale lui Eminescu, a a comparat toate variantele poeziei De ce
nu-mi vii, cd nu i le-a trimes pe toate, cd a ales, dupd judecata lui,
varianta cea mai bund-rdmInInd In manuscrisele azi la Academie
numai unele variante,-acele de care Eminescu n'ar fi avut nevoe !
1 In 1884, Eininescu scrie lui Chiliei RIvneanu (vezi Convorbiti, 1906,
No. 1) s tie deocamdata la el lada cu lucrurile sale.

www.dacoromanica.ro
 EDITHLE POEZIILOR LUI EMINESCU 429

Trebue sa mai adaogam ca in manuscrise, poeziile lui Emi-

nescu de obiceiu n'au titlu - ceiace ingreuiaza si mai mult cauta-
rea lor, mai ales ca o variantd tacepe inteun fel si altd variantd
a aceleiasi poezii incepe altfel i uneori greu de cetit, din cauza
caligrafiei, a stersaturilor, etc.
Dar toate acestea ar mai presupune un lucru : interesul mare
al lui Eminescu pentru opera lui, tinerea de minte exacta a pro-
priilor manuscrise cu variante cu tot, indicarea exacta', pentru Ma-
iorescu, a chipului cum s caute i sa gdseasca, etc. Dar am Ara-
zut ce interes avea el pentru opera lui din interesul ce-1 purta e-
ditiilor poeziilor sale, la care asista impasibil !
Insfirsit, ar mai fi scrisoarea prin care Maiorescu 11 intreabd
pe Eminescu, in 1888, dacd nu mai are poezii de addogat la e-
ditia III. (Scrisoarea nu se cunoaste, dar existenta ei este probata
prin raspunsul lui Eminescu, publicat in Convorbiri, 1906, 2).
Intrebarea lui Maiorescu nu este numaidecit egald cu Intre-
barea dacd Eminescu a mai scris poezii. Maiorescu, stiind cd E-
minescu a dat pna atunci vase poezii, era, fireste, Indreptdtit s
cread cd el mai poate avea i altele, Inca nepublicate. Si de fapt
Eminescu mai avea poezii. Avea la el mai putin faimoasa Viata
It

i admirabila Stelele'n cer, iar in lad sonetul Ori cite stele ard
i alte poezii bune.
Concluzia care s'ar impune din tot ce precede, este cd Emi-
nescu, chid s'a imbolndvit, avea redactate asa cum le cunoastem,
nu numai Sara pe deal, Dalila i Nu met intelegi, dar i celelalte
trei poezii : La Steaua, De ce nu-mi vii i Kamadeva.
Cd avea foarte multe poezii bune gata i nepublicate, chid
s'a imbolnavit, - stim. Sint cele doudzeci i cinci de poezii, pe
care le-a gasit Maiorescu pela persoane particulare. Sint anoi
Sara pe deal, Dalila i Nu md tntelegi. Asa dar, ipoteza noastr
c i alte trei, - La Steaua, De ce nu-mi vii i Kamadeva - erau
redactate in forma ultima inainte de boal, casi celelalte doudzeci
si opt, nu de loc indrdzneata.
Cu alte cuvinte, din poeziile gata dinainte de nebunie, pe cele
mai multe le ddduse la persoane particulare inainte de a se imbol-
navi. Citeva-nu le clduse (probabil pentrucd mai avea de fAcut
indreptri In ele): Sint cele vase, pe care le-a dat (ori i s'au luat)
acurna, in anii de boal. Apoi inca doud : Viata i Stelele'n cer,
pe care nu le-a dat la nimene. (Si insfirsit cele care nu erau la el,
Ori cte stele ard, etc.-ramase in lada dela Bucuresti).
Dar-va obiecta cetitorul-dacd Eminescu avea mai de mult
redactate asa cum le cunoastem, La steaua, De ce nu-mi vii i Ka-
madeva, i i se preau ca pot fi publicate, pentru ce le-a publi-
cat atit de tirziu dupa imbolndvire ? Pentru ce nu le-a publicat
nici in 1884, nici in 1885, nici in 1886 ? (La Steaua e publicatd la
sfirsitul anului, In Decembre 1886).
1 Cele gsite intr'un Notes de buzunar la moartea lui si publicate in
_Ftntinl Blanduziei,- primele poezii postume ale lui, publicate dupa moarte

www.dacoromanica.ro
430 VIATA ROMNEASCA

Voiu raspunde ca, din aceste trei poezii, Eminescu n'a pu-
blicat niclodat Kamadeva. I-a publicat-o d. Cuza, fart stirea luL
Voiu adoga c e aproape sigur ca Eminescu n'a publicat nid
La steaua, cad am vazut ca o daduse la persoane particulare"
si ca atunci and s'a publicat, era nebun demult si de o lund la
casa de nebuni.
Intrebarea se mrgineste numai la De ce nu-mi vii: De ce
n'a publicat-o Indat dup prima Insntosare", dac o avea
gata ?
La aceast intrebare voiu rspunde mai Intaiu c n'a publi-
cat-o tot asa cum n'a publicat nici Kamadeva i La Steaua, desi
le avea gata mai demult ; In al doilea rind c Sara pe deal, de pildi, pe
care o avea sigur gata Inca din 1871,-a tinut-o in buzunar frd s'o pub-
lice (dacd a publicat-o el) pn In Iulie 1885-adicd aproape un an si
jumatate, dup ce s'a insntosat". Cd Dalila, _gata sigur inainte de
nebunie, a tinut-o in buzunar (dac a publicat-o el) OM la I Ia-
nuarie 1886, adic aproape doi ani dup ce s'a Insanatosat", etc.
Asa dar, Intirzierea publickii nu presupune numaideclt diii
partea lui Eminescu nevoia de timp ca s definitiveze.
Pentru ce nu le-a dat dela inceput ? Dar se stie ca' Erninescu,
nici chid era santos, nu era un publicist". Maiorescu spune ca
unul sau altul" dintre junimisti trebuia sa-i ia din mina poezia,
ca s'o dea la tipar. Acelasi lucru li spune si d-na Kremnitz. Am
vzut c dupa moarte i s'au gsit in buzunar V iata i Stelele'n
cer - pe care, deci, le avea, dar nu le-a publicat, desi atunci
avea revista sa" : Fintina Blanduziei.
Daca lui Eminescu trebuia sa-i la unul sau altul" poeziile
chiar cind era sntos, - pentru ce ar trebui s credem cd nu i
se luau si acuma ? Si c le dadea singur ? Pentru ce sa credem
ca numai Kamadeva i s'a luat de altii, si nu si altele ?
Cu toate acestea, trebue sa observant c poeziile (trei) a
cror forma ultima se gseste si in manuscrisele Academiei,
slut cele care au fost publicate mai Intiu ; pe chid cele (trei)
publicate posterior slut acele care in manuscrisele Academiei au
forma inferioara.
Aceasta este o intimplare, ori inseamnd c lui Eminescu i-a
trebuit tirnp ca s le definitiveze acum pe cele trei ?
Rspund din nou : Din aceste poezii, La Steana i Kamacleva
le avea gata mai demult si nu le-a dat. Ramine mereu in discutie
numai De ce nu-mi vii. Dar daca celelalte doud nu le-a dat deodat,
de ce ne-am mira ca pe De ce nu-mi vii n'a dat'o cleodat ?
Insfirsit, la ipoteza ca a definitivat aceast poezie la casa de
nebuni se opune neputinta de a crea a lui Eminescu, care
rezult din tot ce-am spus pnd aid : boala, mrturiile con-
temporanilor, Irena", neamestecul lui in editiile poeziilor sale, etc.
$i imposibilitatea de a admite cd el a definitivat (momentul culrni-
nant al creatiei) la casa de nebuni poezia De ce nu-mi vii, pe
care, repet, nu parvenise s'o definitiveze, fiind sntos, in patru incer-

www.dacoromanica.ro
 EDITIILE POEZIILOR LUI EMINESCU 431

,cdri si care, in forma definitiv, e, din toate aceste sase poezii, cea
mai indepdrtat de varianta anterioard, cea mai greu de definitivat
-o adcvaratd creatie fatd cu acea variant. 1

Oricum, m'am simtit dator sd relev paralelismul de mai sus.

Dar sd pun inaintea cetitorului un alt paralelism sau, mai
exact, o statisticd foarte eloquent :
In 1884 (fiind insntosat" - si abia la inceputul perioadei
de degenerare) nu publica ori nu i se publicd nici o poezie.
In 1885, (Hind sandtos") se publicd o poezie dar gata si-
yur inainte de nebunie (Sara pe deal).
In 1887 (din lunie, de and se insntoseazd" din nou) nu
.se public nici o poezie.
In 1888 (chid e sntos") nu se public nici o poezie,
dei avea poezii. 2
-
Dar in 1886 si inceputul lui 1887 (chid degenerarea deo-
camdatd se agraveazd galopant i apoi se transforind in nebunie),
se publicd cinci poezii (adic toate minus una) : Dalila, Nu mci
"intelegi, La Steaua, De ce nu-mi vii i Kamadeva.
Perioada publicisticci a lui Eminescu coincide, asa dar, cu
agravarea degenerdrii, chiar cu nebunia. Cele cloud poezii, a cror
istorie o stim mai bine (cel putin a cdror istorie o stiu eu mai bine,
altii poate mai stiu t i istoria altor poezii), La Steaua i Kamadeva, -
am vazut c slut publicate and Eminescu era nebun - am putea
spune fiindca era nebun.
Oare nu cumva, end era mai bine, el nu publica", ori altii
nu-i puteau lua poezii ca s le publice, fiindcd tinea minte c a-
ceste poezii mai aveau nevoe de indreptdri ? Cu atit mai mult, cu cit
in perioadele de luciditate avea o chinuitoare grija s nu fie consi-
derat nebun, sa nu se cunoascd c nu e teafr. De aceia scrisorile
le caligrafia cu mare ingrijire-cum au observat si altii. Cind ins
degenerarea era mai agravatd, asa dar dud uita c poeziile mai
au nevoe de indreptari, cind prudenta era mai mica, chid necesi-
tatea de a d.)vedi cd e sandtos mai imperioasa - atunci poate c
mai degraba dadea poezii i, fireste, mai degraba i luau altii poezii
si le publicau -e cazul poeziilor La Steauct i Kamadeva. Am
vdzut c.a.' La steaua a adus-o imediat ce i-a cerut doctorul o po-
ezie, ca sa-si dea seamd de starea lui. Am vdzut ca (lucru rar pi
cind era sandtos) De ce nu-mi vii o trimete singur d-lui Negruzzi,
'lute() zi de luciditate, dela Casa de nebuni din Manastirea Neam-
tului, cu acea scrisoare in care spune ca e... bine sntos",
adaogind : si-ti doresc asemenea" !
Probabil, ea' a trimis'o, cu asigurari c-i foarte sdntos, ca s
arate c e sndtos. Rusinea de a fi bolnav, nevoia de a da asi-
gurari ca nu esti bolnav, o au foarte multi oameni, chiar unii ipo-
hondrici -i chiar atunci and e vorba de o boala deloc rusinoas,
1 Printre simptornele paralizie generate este si imposibilitatea asociatiilor
noua de idei (Dumas, Psychologie)-deci si a actului creatiei poetice
2 De 1889 nu se poate vorbi. Atunci era la Sutu, pe sfirsite.

www.dacoromanica.ro
432 VIA TA ROMINEASCA

cum ar fi diabetul, oftica, etc. Dar Inca un bolnav la vestita casd

de nebuni dela Mndstirea Neamtului, ire() zi de luciditate !
Fdrd aceasta ipotezA, bazatd i pe statistica de mai sus, ar
trebui s admitem nu numai c Eminescu putea crea poezie in a-
ceastd vreme, dar c timpul and putea crea era tocmai acela
and starea de degenerare ajungea la forma cea mai gravd-la
cea descrisd de Miron Pompiliu i la cea din Casa de nebuni.
1 Cu privire la De ce nu-mi vii, care pune problema cea mai grea
(caci e singura din cele sase poezii, care s fie si data sigur de insusi Eminescu,
si aproape perfect redactata si fra copie exacta in manuscrisele dinainte
de nebunie)-intrebarea s'ar deslega documentar in favoarea tezei mele, daca
s'ar putea lua in serios volumul Veronica Miele : Dragoste si poezie de
Octav Minar". E vorba de un Album al Veronicai Miele, cu poezii de ea si
de Eminescu si cu adnotri ale ei. In acest Album, la pagina 135, subt o
poezie a ei, Veronica Miele" scrie : Ca rspuns la aceste versuri Emi-
nescu mi-a trimes poezia De ce nu-mi vii". Mioa pleicut mai malt ulti-
ma strogi: Caci tu inseninezi mereu viata sufletului weir.e., (Veronica
Miele" confunda : aceasta e penultima strofa).
Daca ar fi asa-si cum episodul romanului de dragoste din Album e foarte
vechiu-ar urma ca De ce nu-mi vii e redactata definitiv inainte de nebunie.
Acest Album zice editorul ca l-a gasit la maica Fevronia Sirboaica dela_
Varatic. Editorul mai zice ca Albumul a fost adnotat de Veronica Miele la
Varatic in vara anului 1889 si ca Veronica Miele" n'a apucat sa-I adnoteze
intreg, caci a murit in vara aceia, in August.
Si cum Eminescu a murit la 15 lunie, 1889, urmeaza ca Veronica Mi-
ele" a adnotat Albumul clupti moartea poetului. lata citeva adnotari (sa nu
se uite ca sint facute dupa moartea lui Eminescu) : Subt o poezie a ei : . Noi
ne-am iubit si vesnic ne vom iubi".-Subt o poezie a lui : Sa nu te-aud pri-
etinii dela Junimea, ca slut in stare sa te opreasca".-Subt o poezie a ei :
Niciodata nu te-am vazut mai tulburat, mai plictisit, mai obosit ! De ce ?
Oare amicii dela Junimea te-au certat iara ? Astept raspunsul". Subt o poe-
zie a ei : Gindeste-te ea faci o gresala, cind te potrivesti d-lui Maiorescu".
Subt o poezie a lui : Vino, te astept cu aceiasi dorinta".-Subt o poezie a
lui : Aseara ti-ant cintat un preludiu de Chopin".-Subt o poezie a ei : ,,Vd
cum dusmanii nut, Meet pun stapinire pe tine".-Subt o poezie a lui (va-
riantei anterioarei a ,Dorintii", cleci lucrurile se pet,ec inainte (le 1876):
Asa te vreau, Eminescule, inseninat, vesel, cum te-am cunoscut la Viena.
Fugi de duhurile rele". Subt o poezie a ei : Aseara mi-ai cetit Ce e anzo-
rui".-Subt o poezie a ei : Ce pacat ca iubirea noastr este tot la ince-
put !".-Subt o poezie a ei : Eri te-am zarit cu Negruzzi. Ce-ti spunea des-
pre mine ?".-Subt o poezie a lui : Treci pela mine", (Una din poeziile din
Album dedicate Veronicai de Eminescu" este o varianta inferioara a tra-
ducerii din 1879 a Foii ve$tede a lui Lenau... Ii dedica i poezii ale altora
ascunzind numele autorului...).
Dar aceste adnotari la zi, cu Astept raspunsu, Prietinii dela Ju-
nimea sint in stare s te opreasc", Vino, te astept", Asear ti-am cin-
tat", Asa te vreau Eminescule", Asearti mi-ai cetit Ce e amoral", Eri
te-am zrit cu Negruzzi. Ce-ti spunea despre mine ?", "Treci pela mine"
- aceste adnotari scrise de Veronica in vara anului 1889, dupti moartea lui
Eminescu, sint uluitoare ! Nu le-a ticluit bine... Maica Fevronia Sirboaica.
Ace lasi editor ne anunta ca opera-nepublicata inca-a lui Eminescu,
traducerea Noptilor lui Musset din colectia lui Stefanelli". Dar Stefanelli
(in Amintiri, 1914, pag. 161) zice Eminescu a tradus foarte putin... In po-
sesiunea mea se afla o traducere a poeziei lui N. Lenau Die Elite alta i

fara titlu tradusa din Hieronymus Lorm... Le dau aici pe amindour.-Era mai
potrivit ca si traducerea Noptilor lui Musset s fie tot din colectia Maicii
Fevronia Sirboaica...

www.dacoromanica.ro
 EDITI1LE POEZIILOR LUI EMINESCU 433

Dac De ce nu-mi vii nu e definitivatd la Casa de nebuni,

adicd atunci and a trimes-o, aceasta inseamnd cd ne lipseste do-
vada cd Eminescu era complect remis din paralizie (lucru impo-
sibil de altfel !), inseamnd cd ne lipseste dovada cd atunci and a
trimes-o era un om ntreg.
Noi insd credem a n'a definitivat-o nici In altd epocd a bolii.
Dar aceasta e indiferent pentru postumitatea ei. Postumitatea a-
trnd de starea scriitorului and se publica opera. Postumitatea e
o problemd legatd de publicarea, si nu de crearea unei opere.
Posibilitatea sau imposibilitatea de a crea are importantd pen-
tru diagnosticarea bolii. Iar aceasta din urmd are importantd pentru
dezlegarea problemei postumitAtii. Asa dar, problema postumittii
este numai indirect legatd cu problema posibilitdtii de a crea.
Insfirsit, voiu aduce, si de data aceasta, ca prob, refrenul
meu : Dacd De ce nu-mi vii, ar fi imitatd - si cum nu e Inso-
tit de declaratia de rigoare - ar fi Eminescu un plagiator" ?
Ar indrzni cineva sd-i aduc cea mai mica.' invinuire, stiind cd a
trimes poezia dela Casa de nebuni, intr'un moment de luciditate
(---- degenerare eticd si intelectuald", ba Inca' agravatd)?
Fireste cd nu.
E imitatd" aceastd poezie ?
Vom vedea in numarul viitor.
G. Ibraileanu

www.dacoromanica.ro
 Scrisoare din Paris
Cu ocazia centenarului lui Taine.
Impreund cu aceia a lui Renan, opera lui Hippolyte Taine
rezumd patruzeci de ani de cugetare francezd. Timp de aproape
o jumtate de secol, problemele importante care s'au pus, ideile
mari care s'au rdscolit in Franta, poartd aceiasi marcd de ori-
gine : a lor. i dacd azi, subt unele din aspectele ei, opera lui
Renan ne apare mai putin invechitd decit aceia a lui Taine, a
fost un timp cind acesta a exercitat asupra spiritelor o influentd
mai tiranicd decit cel dintdiu. Generatiile franceze care au gin-
dit intre 1860 si 1890 dela el au invdtat s gindeascd i, timp
indelungat, au cugetat - sau, ceiace e tot una au trdit - prin
el. Deaceia a fost numit, cu drept cuvint, dascOlul cel mai au-
torizat" al lor, directorul lor intelectual".

Urmele influentei lui le intilnim in toate domeniile vietii

spiritului ; in critica literard inainte de toate, in istorie, in socio-
logie, in psihologie, in filosofia propriu zisd i chiar in literaturd,
naturalismul francez si verismul italian reclarnindu-se dela el ca
dela teoreticianul lor.
A scris, cum se stie, opere de filosofie si de estetica, de
criticd literard si de istorie ; pand si un roman. A actionat a-
supra vremii mai mult ca critic literar si ca teoretician al isto-
riei, dar a lost inainte de toate filosof rnetalizician. Opera lui de
critic si de istoric nu poate fi inteleasd pe deplin, nici judecat
cu echitate, decit ratasatd strins la opera lui de filosof.
(Fapt de care cei mai multi critici i adversari ai lui n'au

www.dacoromanica.ro
 SCRISOARE DIN PARIS 435

prea tinut seamd. Dovadd invinuirile care i s'au adus si care Sint,
in cea mai mare parte, deplasate - o conceptie filosoficd, nepu-
find fi combdtutd serios i eficace declt pe propriul ei teren. SA
combati o idee filosolicd - Taine n'a avut decit de acestea,
ca critic si ca istoric - sau stiintificd cu argumente care nu se
reazdmd decit pe bunul simt", e pueril i ridicol).
*i dacd nevoia de a-si cistiga pinea de toate zilele nu 1-ar
fi silit s scrie pentru marele public, Taine ar fi Minas filosof
pur, i ar fi scris pentru un cerc restrins i, poate, mai putin.
Corespondenta lui din timpul chid lucra la Istoria literaturii en-
gleze e plind de regrete cd nu se poate dedica cu totul filosofiei:
Am facut, cred, o prostie - scrie el prietinului salt Edouard de
Suckau, angajindu-md s scriu aceastd Istorie a literaturii en-
gleze. Drumul e prea lung pentru a ajunge la filosofie. E ca si
cum ai lua directia Strasbourg voind sdmergi la Versailles". Iar,
apte ani mai tirziu, dupd ce a terminat aceastd monumentald
opera : Ciai vreme am jertfit acestei carti! Am avut oare drep-
tate ? Scriind-o, am invdtat multd istorie. Dar filosofia e lucru
mai important, si cu sigurantA m voiu intoarce la ea".
S'a i intors, scriind de l'Intelligence, carte la care a lucrat
mai bine de 20 de ani. Iar dacd 1870 nu venea, cum a venit,
indreptindu-i privirile i interesul in altd parte, ar fi scris o fi-
losofie a istoriei, idee pe care o frdminta demult ; si-o psiho-
logie a vointii.
Cu toate astea, n'a renuntat niciodata - nu putea renunta
- la gustul pe care 1-a avut, din nastere, pentru ideile gene-
rale, si tot ce-a scris in criticd si in istorie, a purees din nevoia
pe care o simtea imperios de a demonstra adevdrul i realitatea
unei idei generale. Criticul i istoricul nu erau decit un filosof
deghizat.

Dar tocmai acestei irnprejurdri se datoreste dubla neincre-

dere pe care scrierile lui au inspirat-o totdeauna oamenilor de
specialitate. Intocmai cum lui Pierre Janet filosofii it reproseazd
calitatea de medic, iar medicii filosofia (v. Les Nouvelles
Litteraires), istoricii invinuesc pe Taine de a fi prea filosof,
iar metafizicianii de-a fi prea putin filosof. Dacd cei dintdiu au
multa dreptate, acestia din urmd au mai putind, sau deloc.
Vina acestei din urma injuste invinovAtiri o poarta intru-
citva Taine insusi: A scris opere de filosofie abstractd in stil de
romancier", citeodatd in jargon de naturalist". A avut iluzia
cd, scriind astfel, face abstractia accesibila tuturor, fard s'o de-
natureze, si a crezut cd, imprumutind termenii de laborator sau de
sai de disectie ai naturalistului, burghezii care ii cumparau car-
tile, spirite neincrezdtoare in fantomele" filosofiei, vor fi cid-
tigati mai usor tinindu-le lectii in numele stiintei exacte, care
le-a dat locomotiva i telegraful. Voind sd fie clar de tot, si

www.dacoromanica.ro
436 ATIATA ROMNEAS CA

popular, a ajuns sd fie adesea obscur, si s pard cite odata sarac.

Voind sd fie util i agreabil altora, a sfirsit prin a-si strica siesi.
Stilul de care s'a folosit si care avea ambitia sd fie totdeauna
precis si transparent, nu-i imbracd pururea cugetarea cu credinta,
citeodata, din cauza prea marei lui simplitati, e opac, iar fondul
pe care-1 acopere-si care e de cele mai multe ori adinc 0
amplu-pare redus, sau pare ca... nu existd.
De aci desinteresul-ca sd nu zic mai mult-ce l-au aratat
metafizicianii fata de opera si cugetarea filosofica a lui Hippolyte
Taine. S'a scris o intreagd bibliotecd despre opera lui istorica ai
critica lui literara, dar s'a scris relativ putin, si lucruri extrem de
superficiale si de eronate, despre Taine filosof. In 1858, la apa-
ritia cartii Les Philosophes classiques, Edmond Scherer a de-
nuntat" inteun articol frumos positivismul" lui Taine. Si dea-
tunci toatd lumea, in Franta i in celelalte tari, a repetat in
cor cd acest insufletit discipol al lui Spinoza si Hegel este si-a
lost pozitivist. Faguet i berweg-Ruyssen l-au facut si agnostic.
E adevarat c autorul Inteligentei nu poate fi considerat in
filosofie ca un spirit creator", (Find acestui cuvint sensul Win
pe care-1 ia cind if aplicdm unui Descartes, unui Kant, sau unui Spi-
noza. Cu toate astea, nu se poate spune c'a fost complect lipsit
de originalitate. A fost un spirit cu ferestre deschise spre toate
marile curente de idei care au strabatut viata Occidentului dela
Renastere incoace. Si a supus puternica-i inteligenta la cea mai
vasta i lunga endosmoza ce se poate inchipui. Barres 1-ar fi nu-
mit bucuros si o tri vit esprit carrefour", unde influente, diferite
si ca direcie i ca origind, uncle din ele chiar contradictorii,
si-au dat intilnire spre impacare. Originalitatea lui e in efortul
uria* pe care l-a facut s coacilieze aceste influente, al-apoi in
felul indraznet i relativ nou earn a aplicat ideile acelora care
i -au rost maestri.

Si, in acest dublu fapt trebue cautat secretul influentei lui,

care, cum spuncam mai sus, a fost profunda i intinsa. Hippolyte
Taine a devenit un mare centru de emanatie, fiindcd a fost mai
intaiu un ptiternic centru de absorbtiune. A actionat asupra spi-
ritului vrernii sale, fiindca a lasat mai intdiu pe acesta s actio-
neze asupra sa. Altii, mai originali cleat el, au trait ignorati ai
insulari". Opera lui, plamdditd cu mind tare, din tendintele
esentiale, din aspiratiile intelectuale profunde ale vremii care a
vazut-o ndscindu-se, e expresia credincioas *i inalta a ei. A-
ceasta a gash, in cartile elocvente ale lui Taine, ceiace cduta :
adicd s'a. regasit pe sine. Nu e deci mirare cd, dela aparitia in-
tielor lui scrieri, i hnpotriva indaratniciei citorva batrini, sau
rivali, sau prudenti, Taine care a fost mare, dar care putea fi
ignorat de contemporanii sdi-devine omul prin care vorbeste o in-
treagd epocd, omul mare, recunoscut, al acesteia.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOARE DIN PARIS 437

Nu stiu intru cit teoria oamenilor mari, preconizata de el

ca lege universald, se potriveste sau nu pretutindenea, dar ea
poate fi aplicatd cu dreptate la el...
Am spus cd a doua cauzd a influentei lui pare a fi fost
felul ndretznet cum a aplicat ideile filosof ice ale altora (in spe-
dal ale lui Hegel, si nu ale lui Comte, cum se crede de obiceiu ;
Taine n'a imprumutat dela Comte decit citiva termeni... pentru
idei hegeliene) in istorie i criticd literard : preconizind pentru
acestea, ca imediat realizabile, scopuri pe care ele nu le vor a-
tinge poate niciodatd, Taine a rdscolit violent constiinta intelec-
tuald a timpului sdu, si a pus in mod clar si franc, probleme pe
care acesta le intrezdrea numai, sau i le punea in chip pur in-
stinctiv. E probabil cd aceste probleme trebuiau sd fie odat puse
cu brutalitatea i perseverenta cu care le-a pus el, pentru a fi
discutate serios, solutionate, sau aminate, sau Inldturate definitiv.
Si, f apt curios, autorul Istoriei Literaturii Engleze a subju-
gat inteligentele contemporanilor tocmai prin acea parte a operei
sale care ni se pare azi mai himericd si mai putin solidd : for-
mulele rsundtoare i sintezele ambitioase cu care si-a presrat
nenumratele-i volume, promitind, de bun credint, mai mult
decit puteau da, au izbit spiritul si mai ales imaginatia con-
temporanilor.

Taine a fost deci mare nu ca precursor, ci ca animator, nu ca

creator, ci ca vulgarizator", atribuind acestui cuvint valoarea
pe care i-o dd el inteun pasagiu celebru al Istoriei Literatarii
Engleze.
A spus-o nsui, cu francheta pe care a avut -o totdeauna,
cli marea opera de analizd la care a lucrat pdnd la 1870, opera
de psihologie o numea el, a intreprins-o cu scopul de a verifica
ideia de naturd a lui Hegel, de a procura baze controlabile si
mai sigure, inaltelor conceptii" ale filosofului german. Cetind
Filosofia istoriei a lui Hegel, a spus : J'y trouve des ides de-
frayer tout un sicle". Iar mai trziu, chid era deja celebru, a
scris : De 1780 1830, l'Allemagne a produit toutes les ides
de notre ge historique, et pendant un demi-sicle encore, pen-
dant un sicle peut-kre, notre grande affaire sera de les repenser...
C'est une oeuvre semblable que tout le monde pensant tra -
vaille aujourd'hui...".
Rezultd din context cd e vorba de ideile lui Hegel ; de alt-
fel, Taine, oricleciteori vorbeste de Nemti, face aluzie in primul
rind la Hegel.-Aceste propozitii enunt programul lui de viat
pand la 1870. Sd construiascd in piatrd cel putin o parte din
riatedrala pe care Hegel a construit-o numai in lemn (imaginea
e a lui Taine), iatd scopul general si ultim pe care 1-a urmrit
autorul scrierilor : Les Philosophes elassiques, Essai sur La Fon-

www.dacoromanica.ro
438 VIATA ROMINEASCA

table, Essai sur ite-Live, Histoire de la littrature anglaise,

de l'Intelligence. Toate aceste scrieri purced din acest gind, si
toate demonstreazd, inteo form mai mult sau mai putin deghi-
zatd, o tezd hegeliand...

Nu e locul sd discut aici intrucit Taine a reusit sd zi-

deasca in piatrd solida ceiace maestrul sdu german n'ar fi cons-
truit decit in lemn fragil. Tin insd sa remarc cd, in metafizic
sin teoria cunoasterii, criticul lui Stuart Mill a fost discipol mai
putin autentic al lui Hegel decit se credea mnsui. Un aspect ex-
trem de important al cugetrii hegeliene i-a scdpat. Ideia de
cauzalitate a cdrei teorie a fcut-o in cartile lui de filosofie pro-
priu zisa, i pe care a aplicat-o, subt numele de calitate domi-
nanta" si de tip", in criticd literard istorie, idee pe care
Taine a luat-o inteadevr dela Hegel, prin felul cum a interpre-
tat-o el, a pierdut tot ceiace avea de propriu hegelian. Concep-
tul hegelian de finalitate imanentd se transform in doctrina lui
Taine in idee de cauzalitate mecanicd si prin aceasta, hegelia-
nismul lui Taine alunecd pe un plan care nu mai e acela pe
care se misca cugetarea marelui dialectician german, transfor-
mindu-se, in momentele cind Taine i impinge doctrina pe po-
zitiile ei extreme, in spinozism..
Sa notrn dealtfel c influenta hegeliand s'a altoit la Taine
pe o influenta spinozist anterioard. Pe Spinoza l-a cetit cu in-
sulletire fiind fried elev la Collge Bourbon". Charles Bnard,
profesorul lui de filosofie la acest liceu, traducdtorul esteticei lui
Hegel, povesteste cd in momentul cind l-a cunoscut pe Taine,
acesta se inchisese deja in sistemul lui Spinoza ca inteo f odd-
reatd : Sa foi au spinozisme tait telle qu'il n'y avait pas a la
changer d'un iota".
Etica lui Spinoza va contribui s determine sensul in care
se va exercita tiranica influenta a lui Hegel. Dar acest sens va
fi determinat in primul rind de forma matematicd" originard a
inteligentei lui Taine. Inteligibil hind pentru el numai ceiace se
poate deduce geometric, pe cale de contenentd, Taine n'a in-
teles sensul prof und al dinamismului cugetdrii hegeliane. Geo-
metric nu se poate deduce decit ceiace nu se schimba, decit ce-
iace sta, ceiace e mort. Conciliarea pe care a incercat-o marele
lui maestru intre ceiace e general si ceiace e individual, Taine
pare a fi ignorat-o complect General"-ul lui (calitatea dominan-
ta, rasa, mediul, timpul) absoarbe i distruge individualul (perso-
nalitatea, noutatea). In doctrina lui Taine, mediul si rasa explicd
individul, acesta poate fi dedus maternaticeste (in sensul foarte
larg al cavintului) din mediu i rasa% Taine a crezut, contra lui
Hegel, si cu Spinoza, frd sa-si dea seama, cd important si real
e numai universalul. In ultima lirnit, diversul se reduce pentru
el la o sirnpld i inselatoare aparent.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOARE DIN PARIS 439'

Aici, in aceast atitudine eleatica a cugetdrii sale, trebue

cdutatd cauza profund a ceiace e excesiv i, din acest motiv,
fragil in opera criticd i istorica a lui Taine. $i iatd dece influ-
enta lui, dup o epoch' de mdrire, exercit o actiune destul de
redusa azi, in secolul nostru care se luptd s inteleagd deve-
nirea" lui Hegel si durata" lui Bergson.
Sa nu uitm insd c judecata pe care o pronuntd o ge-
neratie oarecare asupra unui orn i opere, intocmai ca judecata
indivizilor, n'are in sine nimic definitiv. Generatia noastr vede
opera lui Taine subt un unghiu diferit de acela subt care a pri-
vit-o generatia dela 1870. Generatia de mine poate fi mai a-
propiatd de aceasta din urm decit de noi...7 -
Dar oricare ar fi atitudinea celor care vor veni dupd noi fata
de problemele puse de opera lui Taine si de solutiile ce le-a a-
dus, un f apt rmine, real si incontestabil : Taine va ocupa tot-
deauna un loc pe planul ntu in istoria ideilor franceze, din
cauza influentei pe care a avut-o timp de treizeci de ani i mai
bine, opera lui rezumind o epoca intreagd de viata sufleteasca
francezd, epoc pe care o explicd" in parte si care o explic"
la rindul ei. In istoria ideilor europene, locul pe care-I va detine
va fi important in urma imprejurdrii cd, impreund cu Renan, a
fost cel mai mare propagator al ideilor hegeliene in Franta. Gra-
tie operei lor, aceste idei au patruns in profuziune pe prnintul
francez, si-au fecundat, in domeniul stiintelor istorice, o activi-
tate care a dat roade imbelsugate la sfirsitul secolului trecut si
la inceputul acestui secol.
Srbdtorind o sutti de ani dela nasterea lui, Franta se in-
china in acelasi timp in fata a patruzeci de ani de cugetare
francezd.
D. D. Ropa
Paris, 24 Mart, 1928.

www.dacoromanica.ro
 Scrisori din straintate
PRELUDII
Scriem aclesea lucruri, pe care nu
le putem dovedi dedt dnd cetitorului
prilejul s gindeasca asupra lui leeuL
PASCAL.

Este o dovada de pretioasd prudentd in cercetarea adevru-

lui, examinarea prealabil a conditiilor de drept i fapt in care ne
este dat sd-I cgutm i s-1 comunicAm altora. Asernenea aceluia,
care stind cu gindul sd intre in apd, Inceara cu virful picioru-
lui temperatura apei ca s'o cunoasc i sd se deprincld treptat cu
ea, trebue sd avem constiinta deplin a rnijloacelor noastre si pre-
simtirea axproximativd a pretentiunilor care ne traded.
Hind foarte obisnuit in zilele noastre cltoria urmat de
scrisori informative, se poate intimpla s foloseasa citeva reflectii
principiale asupra ceilatorului i scrisorii nii. Ptrundem in chip
evident inteun tinut capricios i amorf la culme, putin exploatat
si rebel sistematizrii, deaceia eel mai bun tovars al acestei in-
cercdri de disciplinare logicA a faptelor, de prim destelinare a
unei twine virgine, este intoarcerea cetitorului asupra lui insu,i,
sondagiile in propria viat interioard, de unde adeseaori poate ex-
trage cele mai hotritoare dovezi.

CAlatorul
Sint citeva pagini rslete In Incercrile" lui Baco de Veru-
lam, care ar trebui,-in vremurile noastre de constientd i acutd
activitate sistematicA pentru apropierea i cunoasterea popoarelor
intre ele,-s fie Impinse in cercul de atentie imediat al acelora
care, favorizati de soartd, cdltoresc dincolo de hotarele trii lor.
Fiind vorba de cea mai rspindit i poate mai cea cetit opera' a can-

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 941

celarului englez, ar rmne ca sfaturile lui pentru cltori sd fie

doar discret reamintite. Ceiace, trebue sa recunoastem, Inc0 n'ar fi
prea lesne, stiindu-se c adevaratii calatori sint un fel de oameni
tare susceptibili si capabili s alunece ca argintul viu pe ing
prudenta, cam siciitoare, a acelora care le poartd de grijd cu fel
de fel de povete.
Vorbim asadar de adevratii caltori, pentru care o ran prin
lume nu este rezultatul unor indelungi si penibile meditari, asezate
pc coloanele negustoresti de pro' si contra", ci este o toana,
care apare inteo bund zi, intempestiva i clar ca o stafeta MA-
rasa, caldrind pe desdlate i ivindu-se ca Uciga-1 crucea de dupa
cotitura soselei. Aceia sint clatori adevarati despre care poetul de
periferie a spus cu Indrsneal i comunicativd intelegere :
Cer albastru-pur sineala
Aici ma usuc
M apucd-o nebuneald
Neicule, ma duc !
Si se duce inadevr prompt si plin de zimbet, fra sauce-
Hie bietilor oameni cum se cade, purtind in sinea lor mai mult pe
dolofanul Tartarin-Sancho, cleat pe temerarul Tartarin-Don-Qui-
jote,-bieti oameni improvizati in caldtori de clue stie ce Impreju-
rari straine de apucturile lor sincere. Ii vedem de atitea ori mas-
cati in excursionisti, incovrigati de povara geamantanelor sau tre-
murind pe peronul inoptat al garilor fara tregheri, hartuiti de grija
pierderii pachetelor sau trenului si intorcind capul cu groaza i tre-
sal-ire dui:A hotii de buzunare. Dupa tergiversari frd nun-1AI- iat-i
pe drum, dar nu cu ochii pe fereastra vagonului, ci rasfoinci cu
clipoceala ultimul mers al trenurilor", fixind cu grija plasa de
bagaje i epuizind cu vesnic aceleasi intrebri copilaresti, insotite
de-o figura de Oran neincrefator, toatd bunavointa profesionald a
conductorului sau pofta de conversatie a pasagerilor. Odata por-
niti se duc la tinta fara inconjur, fard sovAire, devenind din senin
hotriti si dinamici ca un glont de revolver. Caltorului i ade
'bine cu drumul" este maxima lor i o urmeaza cu sfintenie, cre-
zind ca se supun unui mare principiu al cdltoriei. In realitate se
insal. Cdlatorului ii ade bine cu drurnuIN a fost cu siguranta
spus sau de un ne-calator cu aere de calator, sau de un muntean
suguitor privind un convoi de tirgoveti luind in piept cu impru-
denta grab panta inseltoare a pdurii. Naita i Pitache ai d-lui
Bratescu-Voinesti au inadevr stofd de calator i deaceia nu le
sta bine cu drumul, ci cu racoarea umbrarului, cu spritul aburit
pi friptura de uger proaspt. alatorul stie ca o halta buna nu se
intilneste la tot pasul i c la capdtul drumului nu-1 asteapta de
cit indoelnic riuri de lapte si munti de pilaf, deaceia pretueste e-
picureic o priveliste, intirziaza la un rates si nu se grabeste s
plece dud pe drumuri ninse a iitlnito casa cu lumini aprinse".

www.dacoromanica.ro
442 VIATA ROMINEASCA

Modelul cltorului este melcul domol si Ingindurat, poposind pe-o.

frunzA, inconjurind un vreasc, rotind spre inaltul cerului cornitele
curioase si grave. lepurele terorizat ahilic in fugd, mereu grabit
si neatent, nu este un cltor benevol, ci silit, deaceia emulul sdu,.
domesticul burghez, imitatia de cAltor, va fi meditind cu simpatie
soarta sbuciumat a cimpenescului roztor :
Flevit lepus parvulus,
Clamans altis vocibus,
Quid feci hominibus
Quod me sequntur canibus ? !
Adevrate plingeri de tarasconez inteo noapte algeriana, re-
grete tirzii si scumpe dup caminul anevoe abandonat.
Deaceia veritabilii caldtori dispretuesc tacit aceste sfioase vic-
time ale artei nomadice, i numesc injurios din coltul gurii si at
ochiului simpli burgheji" i neputind suporta oamenii care cer
vietii serioase garantii de reusit, zloguri si drumuri btute, Intorc
cu sild ochii dela ei. Citeodath chiar le joac farse rdutdcioase,
dar atitudinea lor ireverentioas nu mai surprinde pe nimeni, de-
and Pierre Mac Orlan, cu instinct de dedectiv psiholog, i-a denun-
tat cd se trag numai dintre copiii neasculttori si necrutdtori ru-
ptori de ghete, precum-dupd spusele stiintei scarpologice-ne-
gustorii se recruteaz dintre cei care calcd ri clcaiu, iar politicia-
nii dintre cei care tocesc sandalul inteo parte. Cdlatorul nu este
nici burghez comod, nici sportsman profesionist sau snob, dind
busna cu masina in cirdurile de rate sau cu skiurile in gardurile de
sterna, nici voiajor comercial, inchindtor al zeului Mercur, pentru
care pmintul in lung si'n larg e doar un teren de operatii. Pen-
tru emulii lui Columb si Marco Polo, farmecul vietii, puternica ei
frumusete, st tocmai in faptul ca nu vrea s acorde garantii
despagubiri, cd te invit s joci totul pe-o singurd carte si fuge
de ochiul prevzdtor si anodin. Aventura este viata adevarata si
aventurierul singurul dintre oameni creat pe potrivd-i, singurul care
se poate msura cu torentul ei. Este pared o armonie intre impre-
vizibilitatea vietii, intre impetuoasa ei creatie de forme si impreju-
fri vesnic noti si intre mobilitatea spiritului su, rodnic in ipoteze
si agil in atitudini, oferind scinteetor oricdrei surprize fruntea sa
plina de raspunsuri inedite.
Discutind Desrdacinatii" lui Barres, Andr Gide, calator
pasionat, marturiseste cd a scris o carte cu scopul constient de a
indemna la clatorii, de a invta i pe altii placerea de a nu se
mai simti legati, de a nu mai avea rddcini. Teza lui Gide afirm. c
voiajul este destinat numai celor tari, celor plini de viat, caci ca-
ltoria insemneaz instructie, apropiere de elemente strdine. Gide
citeaz foarte bine o frazd din Nordau, trgind toate consecintele
favorabile tezei sale : Inteo situatie in care se gseste adeseori
si care e aceasi pentru multi, organismul reactioneaz in chip ba-

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 443

nal ; inteo situarie care i se ofer pentru prima oard, va face ins
dovadd de originalitate, dacd nu poate sa se sustragd". Prin ur-
mare, spune Gide, desrdcinarea constringe la originalitate si
creatie, situatiile noua si ciudate, frd sablon anterior, fiind o scoald
a virtutii, un incitant al calittilor latente din individ. Pentru cei
tari, cltoria si aventura, pentru cei slabi, putin maleabili si per-
fectionabili- sedentarismul, l'encrutement dans les habitudes h-
rditaires, qui les empcheront d'avoir froid".
In relatia aceasta de care-pe-care" cu viata si moartea, re-
ese frumusetea incordat a fiintei umane, ca un grumaz de taur
hartuit in arena ; iar pretul adevrat al vietii 11 simtim in clipele
rare cind o privim ca Nietzsche, mingiind viata, felin ca o pan-
terd, cu iubire delicat si profund : Es ist gefhrlich und bse",
e primejdioasa si rea, e crucla, dar placut ca un bici de vijelie.
Desigur cd nu intotdeauna antagonismul este asa de titanic, pen-
tru Nitd si Pitache majestatea vietii aplecinclu-se ca un cal dre-
sat pentr'un calaret scund. Si totusi acelasi fior metafizic curen-
teazd pirdalnica pereche de cheflii ca si pe Stanley sau Friedjof
Nansen sau pe Grard, vindtorul de lei. Caci aceiasi nestiut ten-
dintd saldslueste in fiinta lor intimd. Dacd ar fi scris sisteme filo-
sofice ar fi fost pragmatisti, bergsonisti sau neokantieni ca Her-
mann Cohen, pentru care procesul de cunoastere ca si actiunea
morald nu este ceva dat, f dcut, ci o teind, care se desleaga cu
ajutorul nostru. Dacd ar fi oaineni politici ar fi scuzat sinuozit-
tile carierii lor sprijinindu-se pe* Max Weber, care spunea a mi-
nimale concesii in politicd sint necesare pentru orice orn care nu
vrea sd poarte rdspunderea introducerii unei prea mari cantitti de
du in lume. Pe cind ceilalti se complac in comoditatea interioard,
in statu-quo-ul armistitiului cu viata, ii bucurd zilele si anii, care
se repet frd inovatii, aventurierul a declarat rdzboiu monotoniei
si plictiselii si jubileazd In hazard, in contingentismul trii, unde
Boutroux a vzut rluri capricioase schimbindu-si des i neasteptat
alvia apelor. Adevratii cdlatori sint aventurosi si dorind s in-
frunte intilnirile cu neprevzutul si s descopere singuri America,
e greu s se impace cu sfaturile si mai ales in specialitatea lor-
cdldtoria.
Si in adevr sfaturile skit un articol incomod. Cu toat o-
biectivitatea si excelenta lor desinteresare, ascund, cu atit mai mult
si mai bine, o foarte delicatd primejdie. Sfatul este o capcan cu
cloud clape, un cup cu cloud tisuri, un bt cu cloud capete, a-
cumulind astfel tot ce poate fi mai inconvenabil pe lume.
Mai Intaiu riscd sa se prindd inteun lat neplcut acel care
primeste si urrneazd sfaturile. Conform unei pared de origind scho-
penhaueriand, care ar trebui sd fie foarte la modd In timpurile a-
cestea de transformare teoreticd a bestiei blonde intr'o nobild fiintd
insufletit de cel mai etic individualism, - sfatuitorul comite in
dauna sfdtuitului si acesta las s se consume in dauna sa, cea
mai feroce si mai egoista crimd : nemultumit cu posibilitatile limi-
8

www.dacoromanica.ro
444 VIATA ROMINEASCA

tate ca numr si expansiune, acordate de naturd unei limitate fiinte

omenesti, sfdtuitorul vrea sd le depseascd, sd se imbogdteascd,
sd-si continue persoana proprie in altcineva, tr44ndu-si propriile
planuri i propriile visuri in cel pe care naivitatea neprevenit it
oferd pradd sfaturilor sale. Sfaturile devin astfel in lurnea moral
ceiace anumite droguri sau vrji sint in romanele fantastice din
seria Po, Meyrinck sau Hoffmann, unde din chid in clnd vre-un
findr ru strImtorat bneste si vinde cu intermediul lor tinereta
robust unui bdtrin urt. Lugubrul schimb reintinereste declinul gr-
bovului nesatul, cu un pret mai criminal decit complicitatea lui Vo-
ronoff, unde pdgubasul e un fleac de maimutd, - dar tot asa de
crud, de monstruos si cinic ca pretul pe care marchiza din Mize-
rabilii lui Hugo isi impodobeste gingiile moi si goale cu dintii, cu-
rati ca niste perle, ai unei biete femei, vinzdtoare de dinti proprii
pentru pinea unui copil.
In al doilea rind, riscd s piardd partida chiar sfdtuitorul
insusi, care, dup orice morald imaginatd sau imaginabi1, trebue
s poarte rdspunderea grea a indemnului ireversibil. Deaceia ab-
tinerea dela sfaturi este proportionald cu gradul de pruden i cu
cit este mai desvirsitd cu atit mai salutare efecte Inregistreaz.
Pe deoparte abtinerea aceasta e fermectoare ca atitudine : cu-
viincioasd i plin de reticente, sobrd i prevenitoare, rdmine In-
chisd inteo sfer de elegantd discretie, ocolind pared cu stapinit
croare curiozitatea vulgard i insinuant, citeodatd serpuind viclean,
altdat crudd i brutald ca un tvluc. Curiozitatea e marca ze-
Her inferiori, e dorintd de a te tvli si a till i pe altii in noroiul
tu. Deaceia merge mind' In mind cu sfatul i comit Impreund,
subt masca altruist, nerusimri sfruntate i exhibitii desntate.
SfAtuitorul este marfd de bilci : sfatuind, el si descopere in ochii
tuturora intimittile ingrozitoare, asa de ingrozitoare Melt nu si le
poate mrturisi nici sie insusi i atunci le deriv, le transfigureazd
si se descarcd de povara stigmatelor, producind sfaturi. Produc-
torii de sfaturi se recruteazd dintre desfrinatii de lupanare ca fe-
ricitul Augustin sau dintre canaliile lacome de bani i onoruri ca
lordul Baco de Verulam, vestitul trdtor de prietini. Mani si
schrijilati de amintirea fizicd a miilor de nopti pierdute, cu mina
tremurindd pe o tigard galbend si-un pdhdrut cu buturd savant
combinatd, ca o demimondend pensionard in arenda unei vespa-
siane, producatorii de sfaturi se dau la fund In balta trecutului
revin la suprafat, ca pescuitorii de perle, cu indemnuri, cu pre-
veniri, cu directive, cu sfaturi. Regretul dupd o viatd rdu condus
se aliazd cu minted Rominului cea depe urm i pe nesimtite se
incheagd inteun sistem de rezistentd impotriva mortii, inteun sis-
tern de refacere, intr'o tendint disperatd si tragicd, fiindc se. ghi-
ceste iluzorie, de a relua dela inceput cu tact si cumintenie o
viatd pe care acum stie ea' ar tri-o altfel. Si iatd-I desinteresat
sfdtuitor, iatg-I strecurind dibaciu si persuaziv propriile sale dorinti
ri suflete tinere, iat-1 altoind crase interese personale, pe care le

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 445

mai are dar nu le mai poate servi, intr'alt suflet si in alt trup,
viguros i altar. Viguros si tinr, da, dar servind cu forta sa de
realizare, alte scopuri i alte probleme decit ale sale, sclav hipno-
lizat al stapinului sfatuitor, harac neroditor, pe care se sue iedera
verde. Sfatuitorul a descoperit enigma nemuririi in prelungirea
vietii spirituale. Putind constiint, putina reculegere, ar trebui sa-1
facd s sar cu oroare in fata pretului de cumparare : pacatul de
moarte, crima frd nume a desfiintarii morale a unui individ. Pen-
tru o astfel de faptd nu exist paragraf in codul penal si sftu-
itorii functioneazd In voe si oriunde, intre parinti i copii, intre
scolar si profesor, intre discipol i maestri!, intre novicele cro-
codil" i vechiul ship de cafenea. Nu se revolt nimeni. Ni se pare
frd noirn rmsita medieval a mostenirii farrnaciilor din tata in
fiu, silind pe cel din urma s persiste in cariera genitorului situ,
dar trecem cu ochii ncliii, orbiti de retete pedagogice, pe linga
otrava sfaturilor, care vor s niveleze generatiile, s inabuse ino-
irile, s uniformizeze lumea. Sfaturile tin lumea in loc. Se poate
s existe ins undeva in ceruri, in lumea supralmar, la judecata
din urrn, o pedeaps amara, o pedeapsa. dantesca pentru cei mai
pierduti din la perduta gente". Deocamdatd exist reactii rare si
individuale, in chiar lumea aceasta pminteasca, unde rareori se uita
ceva i totul se plteste afard de sfaturile rele, sfaturile fr succes. Ar
trebui ins s fie luat model printul Bismarck, care gsise delicioasa
ocupatie de-asi reaminti in culmea puterii, micile ofense suportate cu 30
de ani in urni si a cdrora rsplat talionica o injgheba in dupa-a-
miezile hrazite sofalei. Cu un asernenea exemplu s'ar putea cons-
titui un front al ofensei prin sfat, al atingerii in onoarea personald
prin Indemnuri. 0 cruciatd foarte la locul ei : cruciata copiilor inde-
pendenti. Sfdtuitorii ar trebui s mediteze rezultatele inainte de a
intinde cartile pe mas, inainte de a trage bobii in care cetesc
trecutul i sperantele lor paralitice, iar nu viitorul Ingrijatului par-
tener. Sd mediteze sftuitorii soarta grozav a lui Niccolo Machia-
velli, Infometat i isgonit, and Ii spune lui Leonardo da Vinci :
Tiranii ma vor considera un instigator al poporului, poporul un
aliat al tiranilor, fariseii ma vor numi ateu, cei buni un ru, dar
mai cu seamd ma vor url cei ri, socotindu-m mai rau decit dinpii".
Sfatul se bazeaza In cafe din urma pe o conceptie filosofica
a lumii, care invita la nemrginit credintd in stiintd si in legea
stiintificd. Max Weber, mitul dela Heidelberg", cum i spuneau
studentii, 1-ar insera (poate) In procesul de vast istorie mondial,
procesul de des-tennecare a lumii, Inceput de vechea profetie iu-
daica si continuat prin gindirea stiintificd-elend pan hi zilele
noastre. Sfatul tinde prin urmare s prelungeasca In domeniul
moral acest proces de desvaluire a enigmelor cosmice, in care se
complace magia si superstitia. Legea natural stiintificd devine in
domeniul spiritual sfat, ambele pornind in definitiv din acelasi
substrat de convingere filosofic, ca exist repetitie si prevedere
si cd inarmati cu o lege stiintificd sau cu un sfat putem s scon-
fam viitorul.

www.dacoromanica.ro
446 VIATA ROMINEASCA

E clar ins CA nu caldtorul, - ruda de singe a aventurierului,

presrind in viat explozii de f ulmicoton, - se va impdca cu
un astfel de tablou cosmic. NeimpAcindu-se din fire cu sfaturile,-
dispretuind piedica lor sireat si conservatoare, reconforta;: de
motivele etice, care condamnd fuziunile de personalitti, cltorul
va neglija odce soiu de prescriptii, de bariere, de sfaturi sau ma-
niere preexistente. Toate acestea se fac, nu exist - si cltorul
veritabil nu se va grbi sd le colectioneze In agenda, ci se va
purta deseori ca infamul din versurile lui Claude Le Petit :
Et tournant vers le ciel-l'infme-sa crupe immonde
11 montra en riant son cul tout le monde.
Ref uzind, cu indignarea fireasa a ternperamentului contra-
riat, s poarte In orizontul vietii spectrul macabru al sfAtuitorului,
cltorul va merge pe caile sale, bune sau rele, cum au iesit din
urna marilor sau micilor surprize. Credem totusi cd un neamt, ta-
lentat cu talentul miraculos al rassei, ar putea, In constiincioasa
sa aplicatiune, s gseascd mijlocul ingenios care s suggereze
paginile lui Baco cdltorilor refractari. Un afisaj sistematic la gra-
nit, la vamd, In gri, in vagoane, un examen de capacitate pen-
tru cltoriile in strindtate sau atasarea de extrase la Baedecker,
ar putea s atragd atentia asupra lor. $i este suficient atit, Bacon-
fiind extrem de captivant. Persuasiv i scriitor talentat, lectura sfa-
turilor sale, in care Macaulay descoperea mereu grija de util 1i
progres, indeamnd struitor la faptd. Rupind eticheta sfat" depe
observatii ca cele urmtoare, ele si-a pierde caracterul rebarbativ
pentru independenta cdltorului. Bacon spune :
Este ciudat c tocmai pe mare, unde nu-i de vdzut altceva
decit cer i apd, se tin deobiceiu jurnale, mai degrab decit In
cltoriile pe uscat, unde, desi este atit de mult de vzut
observat, sint neglijate Insemnrile zilnice, casi cum cele vzute
intimpltor ar fi mai proprii de notat decit cele observate voluntar".
sau :
Nu-1 lsa (pe tindrul in cAldtorie de studii) niciodatd s
zboveascd prea mult Intr'un loc sau inteun oras ; mai putin sau
mai mult, dup cum, desigur, merit locul, dar in niciun caz prea
Indelungat. $i dacd se intimpl sd ramie mai mult vreme undeva,
e bine s-si schimbe locuinta dintr'o parte a orasului in alta, a-
ceasta lrgind extraordinar cercul de cunostinte".
Lsind deoparte de data aceasta adnotatiile, care s'ar putea
face sfaturilor lui Bacon privite ca sfaturi in sine, s observm cu
cit claritate reese din ele ros'ul, care incumbd cltoriei, dui:4
prerea lordului cancelar, prere desigur lamentabil banal, - sco-
pul cAldtoriel este cunostinta, instruirea. Cu ocazia acestei banali-
tti, pe care nici geniul lui Andr Gide, autorul lui Voyage d'Urien"
si Voyage au Congo", n'a isbutit s'o invioreze, and adaogd pro-
fitului agrementul cltoriei, se poate intImpla ins o rzbunare

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 447

singeroas, epilog al conflictului Intre ealtor i sedentarul do-

mestic. Acesta din urma avusese n definitiv mai mult pozitia de-
desupt" cleat pozitia deasupra" in pugilatul conceptiei lor. In fata
lui Dumnezeu si a oamenilor, ambii ar trebui totusi sd fie egal de
indrepttiti, deoarece niciunul nu poate aduce peremptorii dovezi
5i fdra indoial, c amindoi se incintd cu cite o iluzie dragd.
In romanul su Leonardo da Vinci, Merejkowski a avut o
intuitie artisticd de-o genial justet, and poveste5te intilnirea lui
Leonardo cu Machiavelli la Roma, pe colina Palatin unde alta-
data se inltau palatele lui Caligula 5i Septirniu Sever. Nimic pe
lumea asta nu era mai firesc, cleat ca Machiavelli, cel mai formi-
Elabil sltuitor, cel care si-a transformat in adevar neputinta ins-
tinctelor de canalie 5i criminal in sfaturi pentru tirani,-Machiavelli,
care ghicind ceiace este 5tiintific inteun sfat, a pus bazele de ins-
piratie ale sociologiei 5i politicii de azi, atit cit acestea vor s fie
stiinte i s aibd legi, Machiavelli se plinge lui Leonardo de plic-
tiseala. 0 plictiseald imensd, grea i nesfirsitd, o plictiseal, care p-
trutule prin pori i pe eiile respiratorii, care apas inima i invlue
totul, colinele Romei i lumea intreagd, inteo picld cu gust de pap.
Sedentarul domestic, omul resemnat cu sine insusi, resemnat cu in-
succesul tuturor alergarilor tineresti in fata norocului 5i a intim-
plrii, este 5i el un colectionar de sfaturi i un plictisit, un fatalist
5i-un desamdgit. Dintr'o suind de intimplri trecute a muls citeva
principii, le conserv In sticluta intelepciunii sale private 5i pri-
ve5te de atunci ncobo orice eveniment prin transparenta drojdiei
sale principiale. Totul apare vechiu i cu toate aparentele insela-
toare, totul poart pecetea indelebil a lui dj vu". Depe aceasta
pozitie spiritual sedentarul se ded la persiflaj sceptic, artind c
este inconceptibil pentru un cap normal un asemenea scop al cd-
ltoriei, cum l-a fixat Baco. Filosofind estetic apeleaza la Spinoza
5i Leibnitz 5i arat pn la evident c orice lucru i orice fiinta
oglindese ca monadele, intregul cosmos 5i n fiecare din ele intil-
nim lumea intreagd. Si dacd oglindirea aceasta prezintd trepte de
claritate, trecind dela minimum de claritate si maximum de opa-
citate la minimum de opacitate si maximum de claritate sintem
condamnati s rminem la intelegerea treptei pe care ne gsim,
orice peregrinare in lung si'n lat, orice sfortare i orice acumulare
de fapte rminind mereu o prodigioasd iluzie. Inteligenta divind,
plasatd pe treapta supremd, poate avea dintrodat, frd desfasu-
rare in timp, cunoasterea absolutd, pe and noi oamenii, oricite fire
de iarb sau bucali de piatr am aduna, nu escaladm limitele
cunoa5terii mai bine declt o putem face mrginindu-ne la un sin-
gur lucru sau la un singur fenomen. Pesimist 5i economicos, se-
dentarul declar c aventurosul cdltor este victima unei prejude-
ati : prejudecata experientii. Experientele ca i cunostintele ctsti-
gate prin ele nu vor isbuti niciodatd, insirate la infinit sau supra-
puse una peste alta, s'a formeze scara de mtase, pe care s a-
jungem in creerul lumii. Din cuno5tinte sau din experiente adu-

www.dacoromanica.ro
448 VIATA ROMTNEASCA

nate nu se na5te un sens de ansamblu 5i plebiscitul miilor de-

fapte nu este o garantie impotriva a ceiace afirm unul singur.
Afar de aceast obiectie teoretic, polemica sedentarului urm-
re5te pe dilator pe terenul practic, acuzindu-1 precis de : 1) lips
de functiune just In raport cu realul, sau don-Quijotism 2) nesin-
ceritate 3) oportunism.
Toate aceste culpe se resfird din marea culpA : pre-
judecata experientii. Don-Quijotismul insemneazd pentru el o lips.
Pierre Janet numea fonction du reel" o totalitate de fenomene
prin care omul normal se Insereaza in realitatea inconjurAtoare. Lipsa
acestei functiuni provoacA desbinarea a dou lumi cea interioar
in care orice asociatie psihica se produce normal, este perfect se-
parat de cea exterioara, individul fiind inapt s ia o hotrire, s
persiste in ea pnd la fapt, fiindu-i pared teamd de moment 5i
de situatie. Ori tocmai cu aceast tard debuteazA cel care adul-
mecA experiente, cel care or urea sd mn4e din toate rodiile lu-
mii. Frumoas formul pentru cel care in sine insu5i descopere o
surn de posibilitti, o sumA de vieti, pe care simte ea' le-ar trgi
pe rind 5i cu egal virtuozitate. Ar putea fi savant cu bumbacul
in urechi", apa5 cu e5arfA ro5ie la git, milog la pod sau preot in
altar--5i nu 5tie insu5i unde-i este chemarea. Deaceia zAbove5te
n fiecare ipostaz, zabove5te 5i se duce din schimbare n schim-
bare, fr sa triasca viata, ci jucind pe scend, fra s se inse-
reze in real, ci rminind la o parte, fara s fi fost oui, ci actor :
don-Quijotism. Acelora care vor s mu5te din toate rodiile lumii,
tabietosul sedentar le soune cA o mare lege a firii este resemna-
rea. Puterile noastre limitate ne silese s ne prescurtm planurile
prea mari, sA slutim coroana de dorinti, care pune o aureola pe
capul fiecrui tnr, s amputm prti din noi nine. Nu putem
trai complect, pn la epuisare, nici ceiace este In noi niI1e, dar
s mai umblrn dup comori strine ! Viata interioar merit mai
degrabd s intereseze atentia noastr. SA nu uitrn, spunea un
profesor de filosofie, eh' Immanuel Kant (5i I-am putea adAoga pe
Arnie], intr'un anumit sens) a stpinit lumea fara s prsease
Koenigsbergul. Pe cind altii, de pild Columb, se bucurA gratuit
de entuziasmul general 5i de opere comemorativ-omagiale ca a lui
Fastenrath. Helmolt 5i alti savanti biografi au demonstrat precis,
ca in realitate Christophor Columb a fost doar unealta temerar
aventuroas, mediocru dotat 5i vulgar, a Invtatului florentin
Toscanelli. Descoperitorul Americii nu s'a deplasat din birou 5i
pe nedrept i se sustrag laurii In favoarea lui Columb, cinele
indrsnet, care-a fAcut aport" cu un intreg continent. Nu cuno5-
tinte 5i nu experiente, urmeaz sedentarul, necesit o viat orne-
nease pentru a fi trit omene5te, ci s asculti doar acel demon
interior, care proecteazd valorile i problemele fieeruia dintre noi
inaintea noastr, dind forma' i sens unui sbucium neintrerupt.
Ori, acel demon este in noi, e acolo In afunduri inainte de a pu-
tea respectivul s silabiseascA-prirna treaptA ii metqugul cer-

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 449

setoresc de a intinde pAlaria dupd fluturi, cunostinte si... experiente.

Nesinceritatea aventurosului cAldtor, dornic de cunostinte si
experiente, plAtind cu timp pierclut, curaj i stdpinire de sine tel
de tel de situatii repugnante,-apare clar and este tratatd cu pia-
tra de Incercare a generalizeirii kantiane, ca metalul ignobil in
prezenta apei tari. SA generalizeze pe socoteala lor directa expe-
rienta, acei care vor s rnuste din toate rodjile lumii, sa fie ei
rind pe rind ocnasi i salahori murdari, vagabonzi in azilul de
noapte i eunuci in harem, sd fie sotii inselati ai unei femei fru-
moase i judecdtorii unui prietin bun. Atunci apare nesinceritatea
si Ingradirile de rigoare ale valabilitAtii experientei. Duplicitatea
celor cloud morale apare in cruzimea ei neonesta : ceilalti sint ma-
terial didactic, soboli pentru experientd, pe and experimentatorul
nsui e o fiintd aparte, sus-pusd, cu prilejul de a privi in arena'
fara sd se gindeased ea' ochiul sdu e indiscret si jeneazd, intimi-
deaz i doare. Atitind la ceartd si urd fdra sa ia atitudine, an-
gajind in iubire fard sa se angajeze, drumul lui e virstat de si-
mulare i trisare, pAnA chid culrnineazd in oportunism.
Prejudecata experientei impinge la ignorninii. Inculta cu pri-
virea scrutAtoare, simuleazA intelegerea compAtirnitoare, imprumuta
rningierea iubitoare pentruca deschida privelisti i sd rasco-
leased dezastre. Lacrima i plinsul inddusit, privirea pierdutd
urnerii plecati II lasd insensibil la postul de observatii, pe cel care
ar vrea sA muste din toate rocliile lumii, frd sa se gindeascd cd
insusi acest scop i falsifica orice placere si nu va gusta niciuna
in deplina savoare a uitrii de sine. Cdci fiecdrui orn Ti este data
o singurd placere, precurn filosofului, dupd Bergson, Ti este data'
o singurd ideie. Dar intocmai cum ideia aceia este asa de simplA
incit ca s'o exprime cugetatorul a vorbit toata viata, la f el de
sirnpra i cuprinzdtoare este o plcere, pe care-o urinarim mereu
si peste tot, precum in fiecare iubire noud regAshn tot prima in-
ildcarare a tineretii noastre. Rezistenta materiei provoacd oboseald
partiald in elanul vital bergsonian i ici-colo curgerea lui nesfir-
sad se infunda i incremeneste in forme nedesdvirsite i inchircite.
La tel sint condamnate ofilirii i inchircirii unele din posibilitatile,
care zac in noi, ca niste fructe, pe care seva copacului nu le mai
ajunge si se scuturd timpuriu, usurind cresterea i pirguirea celor
ramase pe ramuri. Renuntarea o intilnim oriunde in natura fizic
ea si in cea moral, iar consolarea e una din cele mai conside-
rabile si mai profunde manifestdri umane. Dar in loc sa incline
capul invins de imuabilitatea marilor hotAriri, care ne domind pe
noi oamenii ca pe orice creaturd, aventurosii cdrtori, mindri de
sirntul lor de observatie si de atitudinea lor neutra, pdsesc greu
acolo unde sensibilitatea e mai sensibila i durerea mai dureroasd :
oportunismul. Legea oportunismului este aceia a tarabei morale.
Cine dd mai mult", locul cel mai frumos, gazda cea mai ospita-
herd, desfrinarea cea mai impudica, insfirsit tot ceiace atinge ma-
ximum de exagerare in caracteristicul vinat de experientd, se va

www.dacoromanica.ro
450 WATA ROMINEASCA.

bucura de prezenta atent a curiosului nomad. Observatiile fcute

fr s fi fost poftit s le fac, mrturisirile primite inselind buna
credint a acelora care simt nevoia unui confesor, se transforrn
pe urm In marfa Iiterard sau tiintific, dar desigur furatd. CAM-
torul n'are legturi cu nimic. Loc natal si cas pdrinteasca, tall
si dor de prietini, dragoste si ur - toate sint col/II-site de un
singur gind, de o singur dorint : experienta. In ascunsul sufle-
tului su caltorul are oroare de interese i amintiri. Fuge de ele.
Benjamin Constant a remarcat precis situatia - in alt ordine de
idei, dar aplicabil si aici: interesele i amintirile, care se nasc din
obisnuintele locale, contin un germen de rezistentd, pe care spi-
ritul autorilor si independent al cltorului nu-1 poate mistui. De-
aceia promisiunile de eternitate vor fi clcate in picioare la prima
ocazie i desprtirile n'au nimic din sguduirea credintei contrazise
de imprejurari, ci apar usoare si imperative ca un lucru dela sine
inteles. Ofensa celor prsiti, vizibil i fr ocol subpretuiti, nu-I
emotioneazd, iar marele adevdr psihologic partir c'est mourir un
peu" nu are pentru el nici-o semnificatie subiectivd. Inversul dim-
potriv si pstreazA toat insemndtatea, c`aci mourir c'est partir
du tout" se traduce in alcdtuirea sa sufleteasc cu moartea adus
de uitarea totald. Astfel de intimplri, foarte numeroase in trecutul
nostru vinturat de osti pmintene i strine, trebue s fi dat glas
de mahala unor veritabile suspine etnice :
Cit oi fi si-oi mai trai
Melitar n'oi mai iubi...
. . . . . . . .
Melitaral ti &dater..
. . . . . . . .

In concluzie, contrastul intre clator si sedentar se reduce

la faptul cd au domiciliu legal in lumi diferite. In dialogul Phaidon
a Indreptat Platon atentia filosofilor asupra lumii ideilor, lumea i-

dealurilor, lurnea reala, lui Seinsoll" si lui Sosein".

lumea
Aceste dou lumi sint ambele reale, nimeni nu le neag, dar ni-
meni nu le poate lega, dela mitul platonic pn la metafizica noti
a lui Nicolai Hartmann. Ori, tocrnai cdtr aceast prpastie ne
duce psihologia celor cloud personagii : unul se viseaza in lumea
clara a ideilor Increm enite in ordine geometric i eternd, altul se
complace in amalgamul amorf al concretului ; unul caut ceiace e
principal, ceiace e insemnat in lucruri, cellalt ceiace amuz o-
chiul j urechea : un refren de betiv sau un adolescent rzind cu
dintii in soare.
Nelinistit si furtunatec, aventuros si pragmatic, donquijotesc
si nesincer, oportunist i amorf - cltorul este prada unui tem-
perament si a conceptiei de viat corespunztoare, precum seden-
tarul senin i comod, sceptic si resemnat treste i valorifica pe
altii prin prizma iluziei sale. Ceiace i uneste - i i uneste cu si-

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN STRAINATATE 451

-
gurant, pentruca amindoi au succesul biologic este si va ra-
mine un secret : viata, fat de enigma careia rminem In aceiasi
.situatie perplexd ca in prezenta untii necunoscut, care citeste ala-
turea de noi, in tren, un vocabular in patru limbi. Tragem cu o-
chiul in cartea lui, dar nefiind o limba, ci patru, nu putem sti
care-i a lui si pe care o invat. Ce-a fost necunoscutul? Francez,
German, Englez sau Rus ? Sau poate altceva, dar se ocupa din-
teodat cu patru graiuri strine.

* * *

Clator cAlatorit, nomadul personagiu adund amintiri si re-

fleetii,anecdote si intimplri, pe care le insird celor ce nu vor
cdlatori niciodat, dar savureazd basmele si aventurile ciudate. Si
cum oboseala este o granit la care ajunge orice putere fireasca,
din and in and caltorul caut un reazem. Citeodata ascult un
sfat, altdat, in vreo sear melancolia i rsar in minte si
inim versurile poetului minunat:
Singur cu povara cugetului meu
MA cuprind deodat fungi preri de rau
Dupd-o fericire care intirzie
Dupci cite n'cui fost i puteciu sir" fie.
Este o clip grea, de indoial, de regret, de presimtire a
zdrniciei unei peregrinri frd liman si atunci cauta un punct
fix, o realitate trainica si staticd. Atunci trimite in lume porumbei
albi s caute un petec de uscat in marea de ape, un gind si o
inima statornicA n valtil schimbdrilor : scrisorile.

Sorin Pavel

www.dacoromanica.ro
 Cronica ideilor
Consideratiuni asupre tineretli
Din conversatiile particulare, din cktile de pedagogie, din
meetingurile de mame, din articole de gazet, din faptele diverse ale
zilei, din scenele stfzii, din toate unghiurile societtii noastre ne
vine vestea c ceva s'a schimbat in felul curn privim azi problema
copilului.
Sa Majest l'Enfant" - spunea acum citiva ani o publicised'
nordicl Majestate isvorit, de data asta, nu din putere, ci din sl.
biciune. .C5ci acum, vechilor idealuri religioase, le substituim pe
acele, mai lake, ale solidarit5tii, si in fata ideii de solidaritate,
oamenii cei mai interesanti, oamenii care verificA regula, sint toe-
mai acei cu puteri mai putine.
Dar nu numai am,
Copilului, pe ling valoarea sa indirect de aparat de control
al mecanismului solidaritatii, incepe s" i se mai recunoascd si o
valoare proprie, Copilul devine interesant prin el insusi,
La Geneva exist o cas de educatie unde copilul e luat in
serios ca niederi vreodatI Pe poarta de intrare cetim urmtoarelef
Discat a puero magister."
Dasclul s invete de la copil. Acesta din urm devine pro .
fesorul propriilor si profesori. Ii invata s4 invete.
Un intemeetor al acestui institut a scris o carte celebr5 de
psihologie a copilului. Principalul capitol, cuprinznd cteva sute
de pagini, poart5, ca titlu general, aceast curioas intrebare :
A quoi sert renfance ?".
TitIul capitolului urmtor ne (15 rspunsul, Ni se spune, pur
si simplu :
Elle sert jouer."
Este o intreag revolutie in aceste patru cuvinte. NIA acurn
copiii serveau, ce-i drept, la jucat, dar putin cam altfel. Adultul, el,

www.dacoromanica.ro
 CRONICA IDEILOR 453

era care privea pe copii ca pe niste juarii. Ca niste juearii ale

lui. Copiii erau p5pusile oamenilor mari. Azi, incepe s fie oarecum
contrariul Oamenii mari, cu tot ce au si cu tot ce fac, devin p5pusile
oamenifor mici, D s'a recunoscut copiilor dreptul de a se juca. Si este
una din cele mai mari cuceriri ale umanittii.
Dar dreptatea nu-i inc5 deplin f5cut5. Cind vorbesc de joc,
pedagogii moderni se silesc a ne arka c el este o pregAtire la
viata serioas5, un preexercitiu"; c este un pretios aparat sufle
tesc de evacuare al prea-plirmlui de energie ; c este un mijloc
inofensiv de canalizare al unor pofte care altfel ar risca s fie
morale si vanmtoare. Etc., etc.
In toate aceste mai mult sau mai putin filosofice constructiuni,
se aseaz5, fat in fat5, antitetic jocul si viao serioas". Dar an-.
titeza nu-i tocmai asa simpl. Cdci jocul nu-i o pur negatie a
vietii serioase. Jocul e ceva mai complicat. A te juca insamn a
Ilia in serios chiar si acele lucruri pe care unii oameni refuz5
s fe socoat5 ca atare. Jocuf e departe de a fi negarea seriosului. S'ar
putea mai degrab5 spune c5 e oarecum o generalizare a sentimen.
tului seriozittii. Jocul nu-i o atitudine frivol5, ci una deosebit de
grav5. Acel care nu are in minte cuta pe care o face fruntea in-
cruntat a copilului care se joac5, dovedeste c5, fiind copil, nu s'a
jucat niciodat.
Nu-mi pot inchipui o alta definitie a copilkiei deck aceasta:
A fi copil inseamnd a lua in serios absolut tot, ce exist pe p-
mint. i dac5 ne gindim c5 nimic nu e mai profund deca un en
tuziasm de copil, CA' nimic nu e mai sumbru ca o desndejde de
copil, - nu va mai 'Area un paradox s5 spunem c cei mai seriosi
oameni din lume suit copiii.
Este care seriozitatea" o chestie de atitudine, ori una de
rezultate ? Esti serios fiindcA reusesti, sau pentruc5 te porti intr'un
anumit fel, chiar dac nu reusesti ?
SA nu uitm un lucru. Seriozitatea e o virtute. Or, in mo-
ral5, insuccesul poate fi adesea un merit. Ganditi-vd la eroii ori-
c5rei tragedii vechi sau nou5. Dramatismul st5 totdeauna In catas-,
trof5, in esec. $i cine nu recunoaste c5 serios si tragic sint dou5
vorbe care merg perfect impreun ? Gramatical, a lua in tragic e
forma superlativ a ludrii in serios.
Si copilul este, mai inniu de toate, un animal tragic,
Singurul lucru neserios la copil e c exagereazd luarea in
serios a tuturor lucrurilor. Dar aci e doar un joc de cuvinte.
Nu ne insel5m niciodat5 cind luArn in serios ceva-oricare at fi acel
lucru, Cci nu exist nimic din care s5 lipseasc5 acel dramatism
cotidian ascuns pe care Maeterlink ne invta s-I gsim in cele mai
umile intimpl5ri.
Intr'un esseu recent care tocmai incearc5 s51 defineasc5 serio-
zitatea, ni se spune ea ea insamnd urmtoarele trei lucruri : 1> o
selectie just5 de mijloace in vederea scopurilor urmrite ; 2> ducem
rea pn b capat a unei aetiuni, epuizarea ei si Li sf2rt 3) sin-,
ceritate in cunpasterea lucrurilor si a noastr Inine.

www.dacoromanica.ro
454 VIATA ROIVINEASCA

In ce priveste terminarea unei actiuni, putem spune, fk e.

xagerare, c o asemenea trstur o intilnim mai des la copii decit
la adulti. Stim cu totii ca ceiace e caracteristic - si uneori exas.,
perant - la copii este obiceiul de a nu se multumi s'a" inceap un
iucru, ci de a-I face, complect, de un mare numr de ori. Copiii
nu se plictisesc de ceiace i-a interesat, asa cum ne plictisim noi
aduItii. Sint in stare s ne inebuneasc repetindu.l. E inc o do.
vad Ca' un copil cind s'a apucat de ceva, isi urmreste ideia cu
0 rbdare, cu o perseverent, cu un superb dispret al riscurilor de
ridicol, intr'un cuvint : cu o seriozitate pe care mai rar o putem
gsi la omul matur.
In ce priveste acum celelalte dou elemente ale seriozittii, alegerea
mijloacelor juste in vederea unui scop, apoi justa cunoastere a 1 u-
cruril or si a propriului su suflet, - toate acestea ar putea, in fond,
s tie reduse la o singur propozitie : buna cunoastere a noastr
insine, Cci o rea cunoastere a lucrurilor exterioare e totdeauna
o amestecare a faptelor din afar cu dorintele si superstitiiIe noas-
tre intime. A le introduce pe acestea in lucruri nu insamn atit a
nu cunoaste Iucrurile, ci mai de grab a nu sti s ne recunoastem
pe noi insine in lucruri, s discernm ceiace e adus de la noi, in
obiectele care-s dincolo de noi, A percepe prost realitatea Insamn
inabilitate in a identifica propria noastr persoan, rtcit in
lucruri.
0 seIectie cu adevkat just a mijloacelor se reduce la o bull:
cunoastere a prc,priului tu suflet, la o cunoastere limpede si cu-
ragioas. Cci se poate foarte bine si existe anumite temperamente
cArora s nu le convid pentru a reusi, mijloacele curente ale pietei.
La asemenea persoane, un procedeu extravagand poate fi mai e-
ficace dect unul obisnuit.
Exist oameni imaginativi, pe care solutiile simple nu-i mul-
turnesc. Care nu isbndesc in ceva decit cu conditia s.,si corn-
plice mai mult sau mai putin intreprinderea. Aceast ingreunare
voluntar a sarcinei poate fi un true - cte odat singurul - care s
asigure reusita. Atunci, procedind astfel, omul dovedeste c se cu-
noaste bine pe sine. Dovedeste intr'un cuvint, adevrat seriozitate.
Si nu este adevrat nebun acela ce stie s fugd de mijloace prea
cuminti si le cat pe acele care, potrivindu-se mai bine cu nebunia
lui, ii dd acea tkie de actiune si acea luciditate in fapt. care mina
totdeauna - indiferent de cafe - la succes.
Ori, aceast sinceritate in cunoasterea de sine insusi, aceast pere
severent in originalitatea personal, copiii o au mai mulz: dect oa-
menii mari. Si e natural s" fie asa. Ceiace ne face s renuntm la
ecuatia noastra personald" e c, adulti, ne gsim slabi si singuri
in mijlocul unei societti care - ca orice societate - are tendinta elemen.
iar sd ne niveleze originalitatea in beneficiul conformismului ge.
neral, E drept ea' in zilele noastre se inrnultesc mereu institutiile
.care urtraresc garantarea liberei dezvoltki a nebuniilor adaptabile,
Dar lucrul famine plin de eterne dificultti.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA IDEILOR 455

Pe cind, la copii, conditiile de liberd cugetare sint realizate

oarecum prin definitie. Copilul trkste la addpost de deficultdtile
vietii practice. hi poate deci da mai lesne drumul pornirilor lui
personale. Apoi el este azi O. a fost todeauna - Idsat sd se joace.
Azi, pentrua In mod constient, admitem c tocrnai la aceasta
serveste copildria ; inainte vreme, tocmai pentruc5 ignoram acea-
sta..., pentru Ca' prea ignoram totul din psihologia copilului, ca s
putem avea cea mai mied poftd de a ne amesteca In viata lui. Atit
pe vremea cind pdrintii incep sd inteleagd cit i pe vremea cind pre.
ferau sd nu inteleagd nimic, copilul beneficia de libertatea gindirii.
Cci eel mai mare dusman al acesteia e nevoia de a-ti cistiga exis-
tenta in momentul cind ai cel mai putin poft s te deranjezi. Aces.
te contratimpuri sint care ne falsified ideia pe care o avem des.
pre noi insine, ingenunelindu-ne personalitatea In beneficiul pietei
publice.
Cu toat neplcerea sanctiunilor brutale si inabil aplicate, co.
pilul r5mIne totusi remarcabil de fiber In ceiace priveste viata lu
interioard. Iatd de ce el are, prin definitie chiar, mai des ocaziunea
de a lua lucrurile In serios.
Spuneam adineauri cd a te juca rnsamnd a lua In serios chiar
si ceiace nu-i. Acum putem explica aceasta mai bine.
S ne inchipuim un orn inzestrat cu un foarte lucid disceri
nmInt sociologic, care i dd sama c5 chiar cele mai idioate forme
exterioare <gravitate, solemnitate, pedanter:e, etc.> nu pot s fie ab-
solut inutile si cd, dacd ne silim a cduta bine, gsim ea' si ele
duc finalmente oarecare ctstiguri In viao morald, In progresul socia.
bilittii dintre oameni. In urma acestor constatri, omul nostru nu
poate s nu Incea0 s stimeze, s stimeze realmente toate acele
rituri pe care un judecdtor mai superficial, facind exces de zel do
spirit critic, le.ar declara maimutrii absurde si inutile strimbturi.
Stimindu-le, facem exact ceiace fac copiii juoindu-se ludm in se.
rios lucruri care pot trece drept neserioase si le lum In serios
gratie unei mai perfecte sinceritti fatd de noi insine si fat de lu.
mea din afar.
De altfel, constatdm o crestere generald a sincerittii publice,
In creditul tot mai mare care se acordd sporturilor. Sint tdri unde,
acum zece ani, intrecerile de atletism sau jocurile de adres erau
privite ca simple frivolitdt1 de saltimbanc. Azi o poate observa
oricine fr dificultate peste tot sportul e considerat ca o afacere
tot atit de gravd ca ori care alta.
Dar nu numai jocul, nu numai sportuf, ci copildria, in bloc,
tncepe a fi luat tn serios. Si nu de pedagogi, care rmin la urma
urmei credinciosi intentiei for de a modifica pe copil pentru a-I face
la fel cu omul mare; nu de educatori care ne cer, In definitiv s stint
ceiace e In copil pentru a sti cum s nastem ceiace nu e
de... toatd lumea, de publicul cel mare, reprezentat de cei mai re-
prezentativi ai si reprezentanti scriitorii de literaturd.
Ar fi prea lung si prea inutil s aduc toate bptel ce se pot'

www.dacoromanica.ro
456 VIATA ROMINEASCA

aduce pentru a dovedi respectul crescmd pe care literatura tl are

acum pentru tot ce este tineret, Eroii romancierifor stil nou"
sfnt aproape toti adolescenti. Una din crtile cele mai grave ale
veacului al XX4ea, una din cdrtile cele mai complecte, Le grand
cart" a lui Cocteau este povestea unui licean si se sftrseste ma-
inte de a-si fi L ;at bacalaureatul , si tnchidem cartea cu impresia
categoricd si calm eh' de acum mainte nimic cu adevrat serios
nu se mai poate intimpla...
Dar iatd un scriitor clasic (desi recent> : Roger Martin du
Gard. In patru volume de roman nu se ocup decit de adolescenti.
Iat un scriitor ot se poate de vieuxstyle : Abel Hermant.
Il vedem evolumd, tn mod tnduiostor, c5tr aceste preferinte ale
vremii. In ultima sa carte (Camille aux cheveux courts> e vorba
numai de adolescenti.
lat insfirsit un scriitor universal si etern : Anatole France.
Dui:a rdzboiu, tot ce scrie se raporteazd la copii, cu riscul de a
spune Inc odat exact ceiace mai spusese deja de vre-o cloud' trei ori.
Romanele nordice au mania s" fie biografii. Titlul lor e a.
desea un simplu nume propriu. Romanul american cel mai reusit
este Martin Eden, descrierea vietii unui adolescent care persist a
se ocupa de literaturd, In ciuda unei societti care nu credea In
el si care pentru el, concepea altfel seriozitatea, pentru a triumfa
In cele din urtn, cind ins e prea ttrziu (cAci eroul are peste 22
de ani, si ce lucru cu adevrat important mal poti face dincolo de
aceast prea inaintat vtrst
La unii scriitori, cum e de pild Giraudoux, gsim chiar In
metodele sale de creatie, In procedeele sale literare, tehnica tipicd
esteticei din liceu. Maniera sa const . envoyer toutes les choses
jusqu'au bout d'elles.,mmes" (expresia e a lui Cocteau>. Giraudoux
pare perpetuu posedat de acea mentalitate, proprie virstei licee.
nilor, potrivit cdreia ducem orice impresie, orice afirmatie, orice ob-
servatie pn la limita sa matematicd. Cind ne spune Ca- cineva
doarme, atunci, Somnul, cu s mare, devine o institutie cu rituri,
cu reguli, functionari, etc. Ne vorbeste de un serviciu" al sora.,
nului. Ca sd ne spun c5 Fontranges Incepe s iubeascd pe Eglan-
tine, ne arat cum el f*i d sama de noul sat sentiment din aceia
c nu-i mai plac nici cmii, nici caii. Si cu aceast ocazie un torent
de amnunte reprezentind cele o mie de feluri de a nu-ti mai pldcea
caii..., sau drill- Este exact ceiace faceam pe vremea adoles-
centei. Exageram fiecare idee sau sentiment, asociindu-I cu tot ce
poate fi asociat lui. Acest procedeu ne trezeste ceva din tonus..ul
vital al adolesoentei. Si este estetica tip a liceanului,
Ori, Giraudoux nu-i singur In mestesugul lui. E o tntreagd
scoald, care, cu mici detalii de amdnunt, procedeazd cam la feL
Cit despre acel scriitor, care devine mereu mai inult idolul
generatiei actuale, Marcel Proust, meritul sdu esential este de a
fi contribuit cu o bucat importantd la descrierea seriosului suflet
al copildriei.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA IDEILOR 457

Si toate aceste constatdri stnt cu attt mai importante cu ctt

ele sint scrise in romtneste.
Cci marea noastr5 skkie este skacia in copii. Vreau s
spun c oamenii mari, la noi, nu stiu destul s fie copii. Nu stiu
s ia nimic In serios. Marile idealuri etice sint pentru ei simple
cuvinte, cu care nimeni nu poate conduce pe nimeni. Singurul lucru
pe care il iau In serios este guvernul, adicA, in fond, Iucrul cel mai
superficial si mai nestatornic din cite exist5.
In tki ca Franta sau Germania, multi Romini au fost isbiti de
persistenta naivittii pn la adinci btrinete. Noi Rominii nu stim
-
s fim naivi. Sintem uscati la suflet. Stntem cu totii ca s intre .
buintAm o expresie triviali, care nu poate fi evitat5 cind vrern s
desemnm lucruri eminamente triviale sintem cu totii smecheri.
, Sintem sceptici si mizantropi. Nimic nu merit entuziasm. Coriolan
Drgnescu, de la 19 ani, stie deja in ce partid se va procopsi.
Este infiortoare lipsa noastr de copri.
Iat de ce e bine s reamintim c, aiurea, in tki mai trite-
lepte decit a noastr5, se deseneaza o miscare, cu rdcini variate,
care tinde s5 pun tinereta In virful valorilor umane.
Si cine zice tineret5, zice curaj, mai ales curajul de a gresi,
de a face ceiace pe nedrept se numeste (prostii, de a comite
-
erori asa cum s'au fost comis In toate perioadele mari de creatie.
Intr'un cuvint, Istoria ne oferA reconfortantul spectacol al unei a.
propieri si impreunki progresive intre dou5 notiuni 0'15 acum so-
otite ca exclusive : notiunea de seriozitate si aceia de tineret5,..

D. I. Suchianu

www.dacoromanica.ro
 Cronica economicA

In jurul planului Dawes

Chestiunea reparatiunilor i planul Dawes revin iar4i cif
o vie actualitate in discutia cercurilor financiare.
Demersul formal fdcut de Sir Gilbert Parker, pe lingd gu-
vernul german, oricit 1-ar atenua langagiul stilat al uzantelor di-
plomatice, are totui caracterul unui avertisment ferm. Se impu-
ne mai multd precautie In conducerea finantei Reichului pentru
a nu se compromite la un moment dat, serviciul varsdmintelor
in comptul reparatiunilor de rdzboiu aa cum au lost ealonate
de comitetul expertilor in April 1924.
Reamintim in citeva cuvinte structura planului Dawes,
pentru a se desprinde mai clar intrucit directivele financiare ale
statului german au putut ne1initi guvernele aliate i mai ales
Washington-ul, a cdrui prezentd la spatele acestei interventiuni
este in afard de orice indoiald.
In conceptia planului Dawes trei categorii de resurse ali-
menteazd serviciul vrsdmintelor anuale: prelevri asupra bud-
getului, obligatiunile cdilor ferate germane remise Aliatilor pentru
o suma de 11 miliarde marci aur i obligatiunile industriale in
valoare de 5 miliarde mrci aur remise comisiunii de repa-
ratiuni, fiind garantate printr'o ipoteca de drept public asupra
tuturor intreprinderilor particulare din statul german. Un mijloc
foarte drastic asigurd efectuarea acestor pldti : gajul efectiv a-
supra produsului unor impozite de mare randament, taxele va-
male, taxele asupra zahrului, tutunului, alcoolului i a berei
Comisiunea de reparatiuni are in permanentd un agent la Berlin,
cu atributia de a totaliza sumele ce rezultd din incasarea acestor
impozite de consumatie, din care va retine ceiace Germania

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ECONOMICA 459

datoreazd in comptul anuitdtii curente iar daca rdmine un sur-

plus il pune la dispozitia ministerului de finante al Statului german.
Este adevrat cd Germania a efectuat pand In prezent, in
mod normal, toate pig* ce-i incumbau prin punerea in aplicare
a planului Dawes. Dar marile eforturi incep cu anuitatea peri-
oadei 1928/929, cind singure prelevarile asupra budgetului tre-
bue sa aducd peste un miliard si jumdtate marci aur, fata de
538 milioane contributia actuald, iar cifra totald a varsamintelor
trebue sa se apropie anii urmdtori cit mai mult de 3 miliarde
marci aur la cit s'a fixat echivalentul unei anuitati in perioadd
normald.
Ori in preajma acestei mari sfortdri se semnaleazd cd bud-
getul Reichului, ce s'a soldat in deficit cloud exercitii consecutive
1926 si 1927, acuzd dupa toate previziunile un nou deficit si
foarte important pe exercitul care se anuntd. Situatia anilor
precedenti dicta guvernului german o politica de compresiune a
cheltuelilor i in loc de o asemenea procedare, ministrul de fi-
nante inscrie in budget sarcini notta, necesitate de introducerea
unei reforme scolare si de acordarea unor plusuri de salarii fun-
ctionarilor publici. Deasemenea in loc de a corespunde deze-
chilibrului budgetar i noilor nevoi, cu un nou apel la fortele
impozabile, Reichul, cu povara considerabild a celor 132 miliarde
mrci aur, ce reprezintd datoria reparaftunilor, se dedd la o
politicd de degrevari de impozite, reducind inteo perioadd de
deficite budgetare, unele taxe de consumatie. fed deci cum pune
inteo tristd lumina capacitatea sa de platd pentru apropiatele
mari scadente. Si in afard de aceasta sint destule motive a se
teme, cd tresoreria epuizatd de budgete continuu deficitare, nu
va recurge inteun timp, in lipsd de alte mijloace, la expedientul
unei emisiuni de hirtie-monedd care va deprecia unitatea mo-
netard germand si va prbusi tot esafodajul savant al planului
Dawes.
Grija aceasta pentru sustinerea march germane, a ajuns in
ce priveste pe Aliati o sursd de vesnicd neliniste. Orice actiune
in finan+sa de stat a Reichului este scrutata pnd in cele mai in-
deprtate perspective, iar la Paris cursul de schimb al mrcii
germane suscita acelasi viu interes ca si pasionanta chestiune a
stabilizrii monedei nationale. De altfel este foarte natural, chid
ne &dim, c intreg sistemul de previziuni, ce se cheamd pla-
nul Dawes este astfel calculat, incit numai o monedd german a
la paritatea aur i-ar asigura maximum de reusit. Se pare chiar
c faimosul comitet de experti a simtit nevoia sd se aplice mai
intdiu la organizarea unui Institut de emisiune i sd doteze sta-
tul german cu o monedd solid, inainte de a aborda fondul in-
susi al Droblemei, ce le era pusd. Inlocuirea vechei Rentenmark
cu Reichsmark, ce are astzi circulatie legald, a lost primul punct
executat din stipulatiunile planului Dawes.
Dar problema, care tine in deosebi intreaga sa rezolvare
9

www.dacoromanica.ro
460 VIATA ROMINEASCA

de chestiunea inflexibilitatii march germane, este penibila opera-

tiune a transferturilor. Incomplect rezolvatd de planul Dawes,
pentrucd prin complexitatea ei,-se recunoaste astazi-nu per-
mite sd se traseze mai dinainte a solutie defintiv, chestiunea
transferturilor devine din zi in zi mai redutabil i tinde din ce
in ce mai mult s ramind frd deslegare. Tot ce s'a incercat
pana astazi de guvernele aliate in solutionarea ei sint simple
paliative. Modalitatea prestatiunilor in natura, comporta o limita
foarte strins, peste care nu se poate trece fail a jena industria
indigena, pe lng. imprejurarea, Oa' acest procedeu se produce
mai totdeauna in dauna relatiunilor de comert extern ce au sta-
tele aliate intre ele. Astfel ca sd ludm un exemplu, cdrbunii primiti
de Franta din Germania In comptul reparatiunilor, inlocuesc can-
tittile, pe care altadat le furnisa Anglia sau Belgia. Cu ince-
pere din 1921 in Anglia si anul 1924 in Franta, s'a adoptat pro-
cedeul prelevmentultu de 26 /0 asupra valorii mrfurilor, ce le
sosesc din Germania. Sumele se percep la vamd in momentul
importului, pentru a fi trecute In comptul anuitdfi curente din pla-
nul Dawes, iar rambursarea negustorului german se face in marci
de cdtr guvernul sdu. Transfertul in devize n'a putut fi obtinut
pnd in prezent decit pentru sume mult mai reduse, desi este
mijlocul ideal, care ar putea servi direct economiei nationale a
statelor aliate i finantei lor blocate de datorii. Pentru aceasta
insd, ar insemna ca Germania sd prezinte in permanent o ba-
lantd a compturilo: in favoarea sa, mai concret, ca ea sa furni-
seze celorlalte state in mrfuri sau servicii, mai mult decit pri-
meste insasi de la ele.-Ori cu totul altfel se prezint realitatea
faptelor. Pe lingd prodigalitate financiara, care este un aspect
intern, politica economicd a Reichului prezint un aspect extern
tot atit de echivoc. Se cifreazd la 10 miliarde mrci, dupd insdsi
declaratiile d-rului Schacht preziclentul Bancii de emisiune, tota-
lul imprumuturilor externe contractate din 1924 !And in prezent,
de statele federate, comunele mari i institutiile private. Este o
cifrd formidabild, care necesita anual un serviciu de procente si
amortismente covirsitor si care apasd greu asupra balantei de
compturi a statului german, dintr'un dublu punct de vedere. In-
taiu prin faptul ea' in mod natural, sumele obtinute prin impru-
mut, produf; un surplus de putere de cumprare intern5, mrind
astfel capacitatea de absorbtiune a pietii interne in dauna ex-
portului, ceiace explicd intr'o mare msura balantele comerciale
deficitare in 1926 si 1927. In al doilea rind, prin faptul Ca' ser-
viciul de anuitti al acestei datorii de 10 miliarde constitue sta-
tul german debitor cu o sumd ce se intrevede foarte lesne enornid,
deposedindu-1 cu atit, din totalul disponibilittilor in creante asu-
pra strinatatii. Cu un cuvint tutu! conduce la riscul unei balante
de compturi in suferint, care in nici un caz nu va mai permite
o regulare in devize a serviciului de transferturi si care in plus,
fatal, va atrage o depreciere a schimbului german, de atita in-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ECONOMICA 461

iluentd, Inca va face imposibild operatiunea menitd sd dea in

posesia Aliatilor, surnele in comptul cdrora ei fac anual impor-
tante anticipdri budgetare.
Fapt cert este, cd in prezent, agentul comisiunei de repara-
tiuni a acumulat in comptul anuitatii curente o sumd considerabild
si nu dispune apropiat de nicio posibilitate, pentru a o drena spre
tdrile destinatare. Teamd le este Aliatilor cd sir Gilbert Parker va
fi adus in pozitie de a aplica prevederile planului Dawes vizind
o asemenea situatiune si care pentru Germania sint foarte f eri-
cite : depunerea vajorilor la Reichsbank, pentru a fi utilizate in
piasamente cu termen scurt pe piata comerciald, pAnd in momen-
-tul cind imprejurdrile vor permite reluarea transferturilor, iar in
cazul extrem cind aceastd acumulare ar ajunge s depaseascd cifra
de 5 miliarde, serviciul anuiatilor stopeazd, pnd in momentul
cind vor surveni imprejurdri propice.
Deaceia memoranduI prezentat pune o deosebitd insis-
tenta in afirmatiunea, cd Germania nu se libereazd prin simpla
remitere a sumelor la dispozitia Agentului comisiunei de repara-
tiuni, dar cd incumbd tot statului german, In calitate de debitor,
rdspunderea operatiunilor de transfert. Reichul este obligat deci
sd ia toate mdsurile, ca politica sa economicd i financiard, s
creeze cit mai multe posibilitdti, In vederea efectuarii transfertu-
rilor, orice tendintd contrard neputind fi considerata decit ca act
de rea credintd in executarea obligatiunilor ce i-a asumat.
In rdspunsul sdu, guvernul german adoptd un ton remarcabil
blajin, ce contrasteazd uimitor cu violenta presei nationaliste, dar
nu face decit sd reediteze o veche temd, care dupd cit ar !Area,
are de partea ei logica principiilor.
Reichul a subliniat ori decite ori i s'a ivit ocaziunea, cd in
ce-1 priveste, problema reparatiunilor se pune brutal in urm-
toarea formula' de extremd abnegatie : stimularea tuturor forte-
lor de productie pentru ca poporul german sd creeze cit mai
muite bogdtii, de care el va fi cel din urmd a profita, spre a-si
face o viatd mai bund. Guvernul Reichului tinea imediat s a-
teste, cd poporul german, departe de a opune impotrivire, acce-
ptd resemnat o atare situatie. Pentru a realiza insd creante a-
supra strdindtdtii, pe care sd le delege Aliatilor in comptul anui-
tdtilor Dawes, mijlocul dictat de principiile economice este ace-
lasi totdeauna si pretutindeni : reducerea cifrei importului i acti-
varea exportului de produse sau servicii. Toate imprumuturile
externe-motiveazd guvernul Reichului-au fost contractate in ve-
derea acestui scop, hind destinate productiunii, prin investirea
lor fie pentru reinoirea utilajului industrial, fie pentru intensifi-
carea agriculturii, cunoscindu-se c cerealele ocupd cel mai pro-
eminent capitol in partida importului german.
Cit priveste intensificarea exportului, guvernul german suggerd
binevoitor, o idee : trile interesate n'au decit sa faciliteze ex-
portatiile germane, desfiintind barierele vamale si deschizind larg

www.dacoromanica.ro
462 VIATA ROMINEASCA

portile produselor de peste Rin. Atunci va fi abundentd de devi-

ze i Aliatii vor huzuri de bine, desigur insd privind la ruinile-
propriei lor industrii i comert. Exist o frirnd de insolentd in
acest paradox, in dosul cdruia nu pentru prima oard, dupd curn .
am spus, se retranseazd statul german.
Se invedereazd totui din ce in ce mai mult cd problema
reparatiunilor de rdzboiu n'a lost rezolvatd decit partial de au--
torii planului Dawes i este astdzi fried o chestiune deschisd. In
special problema transferturilor n'a gdsit pand in prezent decdt
solutiuni de moment, totul regulindu-se nu dupd combinatii teh--
nice ale teoreticienilor, dar dupd circumstante i tendinte ale po-
liticel comerciale universale.
Sd fie oare solutia in sistemul ingenios pe compensatii,
pe care-I propune d. Joseph Caillaux, ilustrul orn de finante, in-
tr'un recent articol publicat de o gazeta berlinezd, sau un nou
comitet de experti va lua de la capdt lucrarea, oferind planului
Dawes un loc de frunte in arhiva documentelor pentru posteritate.
Deocamdatd este demn de remarcat, cd actualul sisterm.
provoacd tot mai vii proteste i dintr'o parte si din cealaltd.
Mihai Niculescu
Paris. 20 Noembre 1927.

www.dacoromanica.ro
 Miscellanea

La comemorarea lui H. Ibsen

Ibsen e poetul i apostolul tineretii. Postulatul sdu e since-
ritatea radical. E ideia centrald, ideia-main a intregii sale opere.
Dreptul de a spune tot, sau cum se exprim undeva J. Rivire,
dreptul de a avea toate ideile-iat substratul sufletesc al sinceri-
tatii. Dar francheta total nu e posibil cleat fard voia noastr.
Toata existenta firii omenesti e bazat pe simulare. Intiu minciu-
nile caracterului : ne facem furiosi si violenti and sintem linistiti,
ori calmi i stpini pe noi chid clocotim de indignare. Nimeni,
niciodata, nu-si (Id pe fat realitatea adevrat a firii sale. Un can
complect sincer-spune minunatul domn Bergeret-e ca unul care
ar esi in pielea goal pe strad. Un dezarmat expus batjocurii si
oprobiului public. Apoi, minciunile societtii : toate acele prejude-
cdti utile care subt vl de iluzie si ideal, ascund cu ipocrizie ten-
dintele violente ale animalului ornenesc. Cu cit inaintam in vilst
cu atit minciuna caracterului se intreste, cu atit inselarea al-
tora devine necesara. Sinceritatea nu e posibila decit la vrista,
chid, inainte de a invdta subtilele practici ale ipocriziei, ne trddm
fard voe jocul, prin viata care tisneste din noi WA' s ne mai
ceara autorizatia. La acel stadiu al vietii sintem prea plini de pu-
tere, ne risipim prea usor, ca sd mai avem nevoe de economia ce
rezulta din combinatiile calculate ale simulrii.
De aceia Ibsen satisface eroismul sinceritdfii care e eroismul
vristei de doudzeci de ani, cind un nvalnic dor de viatd ne im-
pinge sa spunem orice contra oricui. Rosmersholm, Brand, Stock-
man, chiar enigmatica i neinteleasa Hedda sint mai ales martirii
sinceritAtii.
FM-a indoial, Ibsen a fost impins cdtr aceastd atitudine de

www.dacoromanica.ro
464 VIATA ROMINEASCA

exasperarea sa de Scandinav, comprimat excesiv de o mentalitate

supra-filistin. Corectitudinea si puritanismul nordic, care duc pe
oameni pe Golgotha numai fiindc nu respect formele, fiind liberi
sd facd orice cu conditia s nu se stie, 1-au indignat profund.
Cdci nicderi masca civilizatiei nu e mai perfid decit In nord. To-
lerant aparentd care urmreste cu indirjire rece cel mai grozav
conformism. Simple elanuri ale inimii, modeste dovezi de exube-
rantd ori voiosie, sInt deajuns ca s distrug o existentd.
In fond, Ibsen s'a ridicat ca si colegii si europeni, Flaubert,
Gauthier, Baudelaire si cam in acelasi timp contra platitudinii bur-
gheze si, mai ales, contra presiunii ei. Era epoca and omul mij-
lociu domina si masele si elitele. Cele dintdiu nu se ridicasera si
cele din urni nu fuseserd invinse. Ura lui Ibsen era Indreptat
tot contra lui M-r Prudhomme, contra unui M-r Prudhomme scandi-
nay, mai putin brutal, mai putin trivial, dar mai veninos subt as-
pectul sdu dulceag, politicos si cultivat.
Se mai adaogd la toate acestea, ca sd-i sporeascd revolta, si
mizeriile familiare ale ttnrului Ibsen. Originar dintr'o bogatd fa-
milie, copilria sa e Intristat de falimentul firmei pe care o reprezintd
tatl. Ruina ca si pcatul obligd la reculegere. Apoi peripetiile ince-
puturilor grele, viata monotond de ucenic de farmacie, ostilitatea
mediilor reactionare, exilul voit din orgoliu si IntIrzierea gloriei. Clt
poate oglindi o oper amrciunile vietii, teatrul lui Ibsen a fcut-o
cu mIndrie, asprime si cu acel aprig si neimpdcat caracter de sco-
borItor din Wikingi, In acelasi timp eroi si pirati ai septentrionu-
lui cetos.
A mai jucat un rol Inca in acest neInduplecat curaj al fran-
chetei si caracterul sat timid care fAcea mereu economii si rezerve
de indrzneal necheltuit. Prima sa dragoste e Rikke Hoist, o fe-
titd de aisprezece ani, din Bergen. Dar tatl care nu vede a cu
ochs buni eventualitatea cstoriei Ii surprinde Inteo zi intr'o pre-
umblare.
Frd crutare ridic bastonul asupra tinrului amorez.
Ibsen, n'are altceva de fcut declt s o ia la goan.
Dupd treizeci de ani revederea obisnuit, Intre poetul glorios
si ex-fecioara de saisprezece ani acum mam a numerosi copii.
- In fond de ce am rupt-o noi atunci, intreab Ibsen.
- Frd Indoiald fiindca" ai fugit atunci clnd a aprut tata.
Dupa o tcere scurt Ibsen rdspunde cu vocea stinsd :
- Adevdrat. Fat in fat cu cineva n'am fost niciodat curajos,
$i corespondenta sau biografii sl ne povestesc copios Inca
poltroneria sa Lap de un cutremur de pmint, fatd de o epidemie
de holerd, fat de un cine care ar fi putut fi turbat etc.
Din astfel de oameni se aleg cei mai temerari fanatici ai te-
oriilor si apostrofelor.
Aprind sinceritatea, Ibsen a ajuns la individualism. A fi sin-
cer Inseamn a fi personal, a avea dreptul tdu neoprit de nimeni.
$i in ardoarea sa combativ, uitind s respecte margini si frontiere,

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 465

a ajuns la apararea absolutului. Si prin acest radicalism, care nu

stie sd faca concesii, Ibsen, mai prezinta inca un motiv de adora-
tie pentru tineret. S'a observat c tineretul e mai rationalist decit
batrinii, fiindcd concepe eroic, pur, tapan, dupd principii si dogme
si nu dupd mladieri i amestecuri.
A conceput realizarea totald ca si sacrificiul de sine pe de-
asupra tuturor moliciunilor. Doua piedici mai grele stau in fata e-
roului fascinat de absolut : Dragostea si familia. Ibsen a admis
perfect imolarea lor. S ne &dim la Brand, Nora si la Peer Gynt
si la buna sa mama Aase. Oricit ar cunoaste inteligenta margini
numai un rationalist extrem poate concepe absolutul. Numai un
intelectual poate fi un adept al doctrinei tot ori nimic". Acest inte-
lectual e tipul jacobin. Ibsen e rudd deaproape cu Robespire, in
aspectul sau popularizat de Taine. Si oricine va concepe viata subt
prizma blindd a bunatatii, iubirii, intirnittii i iertarii va considera
opera lui Ibsen ca salbateca, simplista ori neumana. Produs de
minte rece, de suflet sterp, lipsitd de caldura si de acea senzua-
litate speciala care produce compatimirea i simpatia : vint inghe-
tat de nord care usuc viata pe unde trece.
Si poezia, inalta poezie a lui Ibsen are acelasi caracter. E o
poezie rece, de temperaturi inalte, poezie boreald de aer tare : frd
singe si fara visare. Rivalul su, inimosul, omenescul, idilicul
Bjrnson spunea despre norvegieni : Germani pdrosi, rau pieptd-
nati, avem nevoe de o curd de soare meridional". Ibsen a stat
multa vreme in atmosfera cerului din Roma, fail sd se desghete
niciodatd. Adunase atita frig rasa omului acestuia c i-ar fi trebuit
nu Italia, ci Africa equatoriald.
Teatrul su, comparat cu al lui Strindberg de pildd, ne apare
ca lipsit de temperament, plin numai de cerebralitate. De aici si
stiinta sa scenicd perfect, sforaria sa tehnicd, egald cu a unui
mester de talia lui Scribe. Existd - spune undeva V. Basch, -
drama de idei, drama sentimentald, drama eroica etc. Si apoi
exista drama-drama. Aceastd drama-dramd a scris-o cu savanta
minuire teatrald Ibsen. Dar tocmai de aceia, astazi, cind relevarea
principiului prin tehnic face loc naivitAtii i spontaneittii, teatrul
ibsenian suferd o perioadd de disgratie.
Dupa ce ai frequentat citdva vreme pe acest geniu polar,
nu-i asa c o irezistibila nevoe te impinge cdtra un talent meri-
dional cu sevl bogatd i palpitatie mai nervoasa, de pilda catra
muzica lui Bizet ori poemele lui Mistral ? -M. Ralea
Criza universitatii.
Parerile stilt unanime in a constata o decadere simtitoare a in-
vtdmintului superior. Prof esorii se selecteaza adesea dupa criterii po-
litice,iar In unele parti se pare cd s'a inaugurat nepotismul papal, gate-
drele fiind ereditare. Concursurile se tin rar. Profesorii sint absen-
teisti, fr interes pentru catedr, astfel cd a trebuit o asprd mo-

www.dacoromanica.ro
466 VIATA ROMINEASCA

dificare a legii ca s fie chemati la datorie. Studentii, dei in nu-

mar superior celor mai mari centre universitare occidentale sint,
in genere, slab pregtiti, turbulenti, preocupati de materialism i politi-
cianism. Unii din ei, ajuni in anii ultimi n'au Incd nici notiunile de li-
ceu. Si cercul e vitios : profesorii de Universitate acuzd pe cei de
liceu cd le trimit elemente slabe, iar cei de liceu rdspund cd uni-
versitatea trimite slabi profesori secundari, care mai sint, dupd a-
ceia i impovdrati cu ore nenumdrate, prost pltii, deprimati.
Care e cauza acestor adinci neajunsuri ? Firete in primul
rind improvizarea grbit a cadrelor i extensiunea enormd a vie-
tii universitare dupa rdzboiu. Am fost nevoiti s facem fatd ime-
diat nevoilor colare, care, adouazi dupd rdzboiu ne-a cerut brusc
s improvizdm cadre pentru patru universitdti In loc de cloud i
pentru atitea licee. S'a numit ceiace aveam imediat.
Locurile trebuiau umplute dintr'o datorie patrioticd ca sd a-
rdtdm lumii cd putem face fatd nevoilor unui stat mai mare.
Dar cauza crizei actuale e i mai profund hied. Universita-
tea e unul din aspectele crizei statului nostru. 0 institutie e in
functie de altele. Exist o strictd interdependent in viata sociald
care leagd inteun organism solidar, toate aspectele grupului. Chid
sufere una, sufr toate. Cind magistratura i administratia sufdr,
coala nu poate prospera. Cnd politicianismul ne furd studentii i
chid aceast plaga ambitioneaz s selectioneze profesorii,-cate-
drele fiind ajunse trambuline pentru situatii mai bune ori locuri co-
mode de plasat partizani neincdputi in alte slujbe,-invdtdmintul
nu poate progresa. Scoala i-a pierdut prestigiul sdu religios. Ea
sufere de toata demoralizarea i descompunerea din jurul ei. In
zadar yeti cduta paliative pentru a trnddui cutare rdu special a-
cestei institutii.
Daca intreg organismul e atacat, remediul nu poate fi local.
Chid corpul e intoxicat de sifilis trebuesc injectii de mercur, nu
cutare pomadd cart, sa insdnatoeze o plagd izolat. Un ministru
de finante al Frantei, Baronul Louis spunea : Donnez-moi de la
bonne politique, je vous donnerai de bonnes finances". Ceiace
se poate traduce : ameliorati starea sociald a trii i vd vom da
o bun universitate".-M. R.
Reforma invattimintului 'secundar.
Cu ocazia marei btlii pedagogice care a avut loc in Franta
intre Herriot i Leon Berard in timpul reformei invdtdmintului se-
cundar din 1923, s'a spus cu drept cuvint c generatia actuala,
aceia care a sdvirit rdzboiul e opera legii Leygues din 1903,
mi se pare.
In adevr nu s'ar putea insista in deajuns asupra puterii
creatoare a educatiei. Popoarele mari ale omenirii, Anglia, Ger-
mania, sint inainte de toate popoarele educate. Acum cloud trei
decenii cind se creclea exclusiv In puterea materialismului istoric,

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 467

actiunea spiritual de sus in jos, era considerata, daca nu inutila

cel putin neglijabil. Astzi revenim inapoi la educatie. Caci, in
fond, ce e altceva educatia dectt influentarea unei structuri sufle-
testi plastice printr'un mediu special creat -jute() anumita directie ?
Puterea educatiei trebue explicata tot ca o actiune a mediului, cu
deosebire ins c acest mediu e construit constient de noi, spre
realizarea unor anumite directive.
Inapoi la educatie, adical la actiunea de sus in jos, la acele
puteri eficace, creatoare care nu sint numai simple consecinte ale
bunei stari economice. Cu o conditie insa : sa nu se pue in con-
flict creatiunea noului mediu scolar, cu mediul social mai dinainte
existent, cu momentul istoric si cultural al societatii intregi. E o
banalitate c legile i reformele nu prind daca nu slut altoite pe
moravuri. Nici o reformd scolard nu va fi fecunda, fdr o intele-
gere a momentului psihologic rominesc.
Educatia stimuleazd si canalizeazd forte existente ori macar
virtualitti posibile. Ea nu poate crea nimic din nou. Totul nu e
s cream un oat teoretic, asa cum voiau la inceputul secolului
trecut utopistii, dela Fourier la Proudhon, sa construiasca societati
pe care imaginatia lor le gsea ideate. Important e s cream cu
mijloacele noastre omul rominesc care e posibil.
In legatur cu aceste consideratii trebue pus si problema
clasicismului. Umanismul greco-latin nu e important in anumite
tari nurnai pentru valoarea lui literard i filologica intriseca sau,
curn s'a spus, pentru virtutile lui de formare a gimnasticii mentale.
El inseamna in acele tdri un moment din dezvoltarea lor istorica
proprie. Umanismul le-a creat caracterul national, prefacind in lu-
mina lui o serie de date etnologice locale, din care a esit, ca un
compromis, realitatea lor etnica de astzi. Asa e in Franta, Ger-
mania, Italia etc. A amputa umanismul, Inseamnd a face abstrac-
tie de trecutul acelor tari.
Dar oare aceasta e situatia la noi ? Invdtamintul greco-latin
n'a jucat nici un rol in formatia noastr culturald si, oricare ar fi
virtutile lui teoretice, el ne rdmine strain. De altfel dacd acest in-
vatarnint ar avea adevarate afinitati cu mentalitatea noastr, s'ar
vedea dupa succesul lui. Cu toate cele sase ore de Latina, slut
prea putini absolventi care stiu ceva latineste.
De limba greaca, e mai bine sa nu mai vorbim. Se va zice
cd invatdmintul a fost defectuos si de aceia n'a dat rezultate. E-
vident, dar de ce a fost defectuos ? Fiindca nu ne convine. Daca
ar fi reprezentat o nevoe a temperamentului si culturii noastre,
fara indoial ar fi dat alte roade, s'ar fi dezvoltat cu alt amploare.
De ce s-1 impunem atunci ca pe o nesuferit doctorie, ca
pe o tortura permanenta unor scolari rebarbativi prin firea lor a-
cestui tratament, numai de dragul unor calitti abstracte care n'au
valoare cleat daca prind ? Nu se poate concepe invdtamint fara
clasicisrn in Franta sau Germania. Ar fi sa nu se tin seamd de des-
voltarea acestor popoare. Dar noi sintem un popor la inceputul

www.dacoromanica.ro
468 VIATA ROMTNEASCA

creatiei culturale. N'avem traditii de respectat fiindcd ne-am injghe-

bat cultura cu alte mijloace.
Cu aceste consideratii ajungem la un alt punct important
din reforma actuald : unificarea liceului. Se pare cd toatd lumea
didacticd consider aceastd schimbare ca salutard. Nu intelegem
prea bine dece. Ruda se sustine acest lucru in Franta ? E se-
rios ? Se mai spune cd legea Haret a trifurcrii n'a dat rezultate.
E oare adevrat acest lucru ?
Insuficienta noastrd culturald s'a observat mai ales dupd rdz-
boiu. E mai mult ca probabil cd ea e datoritd unei revolutii In
moravuri care a adus aceastd decadentd. Dar de aceasta e vino-
vat rdzboiul, transformarea claselor sociale dupd reforma agrard,
politica colard a inmultirii liceelor, i nu legea Haret. Cdci aceasta
a functionat i inainte de rdzboiu i a functionat bine. Generatia
care conduce treburile statului asfazi i care a trebuit sd facd fatd
imediat cu cadre prea putine unui stat intreit cu atitea ne-
voi, e generatia care a crescut dupd legea Haret. Evident ea e
superioard celor care se formeazd astzi i evident nu e inferi-
oard generatiei care s'a format in vechea organizare dinainte de
Haret. Pentru ce o condamnare pripita atunci ?
Dacd e nevoe insd problema se poate discuta i principial.
Sociologia intreag ne aratd cd evolutia Societdtii se face prin
diferentiere crescind. Diviziunea muncii, adica specializarea cres-
cindd e o lege inexorabild. Dacd Societdtile primitive trdesc intr'o
solidaritate ce iese din similitudine i conformism, cele evoluate se
fundeaza pe o solidaritate ce iese din deosebiri, adica dintr'o in-
terdependentd a unor specialiti de alti specia4ti care-i complec-
teazd. Dacd pe timpul lui Aristot era posibil sd cuno0 toatd cul-
tura timpului, astdzi a persista In achizitionarea numai a unei cul-
turi generate inseamnd a famine un diletant neputincios i a de-
servi societatea In care trdeti fiindcd nu-i poti da nici un concurs
fecund i cu pricepere facut. Omul Renaterii, complect i com-
plex e o fapturd ideald, dar profund inutild. Si nu de lux avem
nevoe noi care ne zbatem in atitea mizerii i lipsuri, ci de ime-
diata necesitate. Am mai spus-o i altd data', nu avem atita nevoe
de culturd supra-find, ci de civilizatie robust i reald. Societatea
romineascd e proectatd spre viitor. Ea are prea putine rdclcini In
trecut. Sintem o tard noud fdr obligatii prea multe. Datoria
noastr supremd e adaptarea la cerintele timpului.
Si cum nu avem invtdmIntul tehnic, agricol ori administrativ
prea dezvoltat, liceul va trebui Inca' ani de zile sd dea posibili-
tatea alegerei carierii In viatd. La urma urmei s'ar putea amina
Inca' cu o clasd ori cu cloud specializarea. Ea trebue admisd insd
fiinded corespunde i varietdtii structurilor temperamentale, adicd
aptitudinilor copilului i structurei culturii moderne.
Bacalaureatul a dat roade bune, fire*te el trebue pdstrat. Ne
ardtdm sceptici asupra unui alt punct al reformei : invtmintul
moral. Educatia morald nu se face prin lectiuni i sfaturi. E o

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 469

chestiune delicata care revine familiilor ori atunci unor specii de

internate model cum sint colegiile englezesti, iezuite ori pensiona-
tele Notre Dame de Sion pentru fete. Educatia moral reese din-
tr'o serie de exemple, stimulrj si reprimari de fiecare zi, aplicate
intr'un regim de intimitate cu copilul. Vointa se dreseazd cu rb-
dare, iar principiile morale se insufl, nu se demonstreaz.
0 reforma scolara, opera salutar pentru destinul nearnului
e o opera de lunga, lent si colectiv meditatie. Ea ar fi trebuit
facut consultInd toate experientele, epuizind statisticile, Incerand
experimental diferite procedee, discutind ani de zile cu ajutorul a-
sociatiilor competente si al specialistilor, diferitele puncte ale pro-
gramului. Cdci vom fi ceiace vom invata. Si rdspunderea e mare,
cu atit mai mult cu cit sanctiunea nu e imediat vizibild.-X. Y.
Rectificari
Cetim inteun articol din Gndirea :
Luceafdrul i Viata Romineaseei snt ecourile provinciale
ale Sameindtorului".
Realitatea este alta :
Samemeitorul a aparut In 1901, jar smnatorismul" si mai
trziu, pe clnd ideologia Vietii Rornineei - poporanismul-a fast
formulata, explicat, dezvoltat In Evenimentul literar din 1893-
1894, revist scrisd de viitori redactori ai Vietii RomineVi.
Nu vom pretinde, desigur, cd samnatorismul de mai trziu
este un ecou al poporanismului. Aceste doua ideologii nu au ni-
mic comun elecIt banala idee cd literatura adevarat exprima spi-
ritul national,-idee, pe care a avut-o toatd lumea la noi, de o
suta de ani incoace, afara de modernisti".
In acelasi articol mai cetim :
Deci, dar, ce am putea noi vedea In lipsa de receptivitate
din partea d-lui G. Ibrileanu fata de poezia d-lor Nichifor Crainic
5i Lucian Blaga sau In lipsa de comprehensiune a d-lui G. Bogdan-
Duicd tap de poezia d-lui Tudor Arghezi, dacd nu divortul Intre
generatii ?"
Dar d. Ibraileanu n'a scris nimic despre d-nii Crainic si Blaga !
(D-sa a scris despre foarte putini scriitori) si deci n'a avut cum
sa se pronunte asupra talentului lor, lar chid, ca reprezentant al
Vietii Romneai, a primit manuscrise dela acesti doi poeti, le-a
publicat. Atunci de unde lipsa de receptivitate" ?
De altfel, d. Ibraileanu a apreciat favorabil pe unii scriitor:
si mai tineri dect d-nii Crainic si Blaga, asa Incit nu poate f'
vorba de divors Intre generatii".
P. Nicanor & Co.

www.dacoromanica.ro
 Recenzii

Ed. Claparde, Orientarea profesionalei, probleme si me-

tode ; Traducere de Ing. Sta'vri Cunescu, Bucuresti, 1928,
Grija organizrii productiei a Falsat oarecum in umbra in uf.
timele decenii pe ac&a a repartitiei mai drepte. Solutia e desigur
burgheza dar ea nu va aduce pentru aceasta, mai putine foloase.
Mai ales dupa cataclismul distrugator al razboiului, problema
s'a pus in toata amploarea ei. Psihologia, care cu Mnsterberg,
.ncepuse s ajute diferite domenii practice, si.a oferit serviciile si
problemelor de organizare a productiei. A iesit de aid ceiace
se cheama azi psihologia economica care cuprinde o multime de
probleme printre care in primul rand pe aceia a orientkii profe.
sionale. Publicatiile in aceasta directie smt nenumarate In ultimul
limp. Institute le experimentlle s'au inmultit ele simtitor atit In
Germania cit si m America. Cunoscutul psiholog Claparde ne da
in brosura de fata, Intr'un cuprins scurt, cel mai complect rezu-
mat al situatiei stiintifice actuale a problemei selectiunei i orien.
tarii profesionale. Se face mai mtaiu un istoric, apoi ni se descriu
diferitele metode de investigatie.
Brosura e tradusa cu toata claritatea si mtelegerea de dl.
Ing. Stavri Cunescu, directorul general al Invatamintului muncito.
resc, initiativei luminoase cruia ii datorim astzi mceputurile a-
cestei organizatii In Rommia. Brosura lui Claparde e oarecum ca-
tehismul acestor preocupri. A avut o ideie mai mult decit fe.
ricita dl. Stavri Cunescu, cind s'a gindit s'o traduc. Ea va con..
tribui Inca la popularizarea acestei probleme In Rommia.

M. Ralea.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 471

Albert Thibaudet. La rpublique des professeurs, Les

crits". Grasset.
Prin inteligenta lui supl, variat, pururi activ, prin bogtia
de idei si eruditia lui vast, eminentul critic francez a fost adesea
comparat cu Faguet.
Dar Thibaudet imi pare un spirit mai filosofic, mai sensibil
la tehnica artisticd i intr'un acord mai intim cu ritmul rapid al
epocii sale.
Ca si pe Faguet, problernele politice l.au interesat totdeauna,
Ele ocup un loc important in monografia consacrat lui Maurras
sau in aceia a lui Barrs din Trente annes de vie franeaise" si
sint pe primul plan in spiritualele dialoguri din Princes lorrains",
unde atitudinea politic a unui Poincar sau Barrs, e atit de ju.
dicios caracterizat, in contrast cu acea a lui jaurs.
Persistind in aceast directie, Thibaudet incearc acum, fc
preajma alegerilor apropiate si in frigurile campaniei electorale, s
lmureascd psihologia ca i aspiratiile politicei radicale, care se con.
fund In mare parte, cu acele ale democratiei franceze.
Armatura republicei era dup prerea lui, la sfirsitul secolu.
lui trecut, format mai ales din avocati, dar afacerea Dreyfus a
fcut din profesor un concurent al avocatului.
Insurectie i victorie a intelectualilor, ea a reinoit personalul
politic, cu deosebire in provincie, unde puterile loca!e au fost cu.
cerite de comitete in care locul preotului sau burgheziei bogate l.a
luat profesorul, institutorul, impreun cu mica burghezie, functio.
naH i meseriasi.
Democratia francez5 e o hetairocratie si cadrul tip al politicei
sale e comitetul radical sau socialist provincial, impotriva cruia,
nu poate guverna niciodat, centrul.
E caracteristic, in aceasta" privintk rspunsul pe care in par.
lament, Briand lPa dat odinioar lui Barrs : Nous avons les ca.
dres" ca i afirmatia fcutd dup rzboiu de acelasi Barrs : je crois
que la France est radicale".
In romanul lui Les dracins" se stie c Barrs a ridiculizat
in figura lui Bouteiller, pe profesorul de filosofie, incercind s dove-
deasc in acelasi timp c independenta, adic5 averea mosteniti fiind
prima conditie a onestittii, bursierii sint canalii sau risc s devin.
Thibaudet se riclicA contra acestei teze scotind in Iumin marele rol
spiritual al unor profesori secundari de filosofie ca Lagneau, Dark
sau astzi Alain, care provinciali de origine umilk au fost mai
toti, bursieri.
S'a crezut un moment dupd rzboiu, In triumful cadrelor eco-
nomice (comitete de mari industriasi, federatii de interese) dar a-
cestora le Iipseste un element absolut necesar, pe terenul politic,
desinteresarea.
Rmine lns un fapt stinga bine organizat politiceste, nu
poate forma cadre spirituale, Iiterare, economice,
Academia, scriitorii, presa, ca si tot ce depinde de viata eco-
nomic, inclin politiceste spre dreapta.

www.dacoromanica.ro
472 VIATA ROMINEASCA

Spiritul democratic insamn inainte de toate, control, Neill.

crezkor in fata aristocratiilor de nastere sau avere, el suspecteaza
chiar elita intelectuall Cum spune Alain, unul din cei mai dis-
tinsi ginditori ai radicalismului, specialitkile i competentele trebue
trite in fata tribunalului poporului".
In viata economic se cere chiar, contro!ul averilor. Dar e.
conomicul e inainte de toate, productie si dac republica i socia-
lismul nu smt, cum afirm partizanii dreptei, un regim numai de
consumatie, ele stilt fr indoiald animate de o misticd a repartitiei.
E un fapt c5 radicalismul foarte puternic dup afacerea
Dreyfus, triumf al spiritualului, incepe a da indrt, dup separarea
bisericii de stat, odat cu progresul misticei religioase si patriotice.
Singurul lucru care poate procura azi aspiratiilor idealiste ale
provincialului un mit, dup obiceiurile si msura lui, e, dup Thim
baudet, scoala unick asa cum e demult realizat, in tkile nordice.
Ea insamn gratuitatea invtmintului secundar, fn care nu
vor mai fi elevi care pltesc, ci numai bursieri, iar selectia se va
face numai prin examene i dup aptitudini. Externatului gratuit ii
va urma deasemeni internatuf gratuit, intretinut de departamente si
comune.
Radicalismul, luptind pentru aceast lozinc, va reveni astfel
la traditia lui, care e un idealism de ordine spiritual, fr a fi
revolutionar.
CAci republica profesorifor trebue s-si dea seatn de limi-
tele ei si s Inteleag c5 partidul radical, e in primul rind un par-.
tid de idei, si c mistica repartitiei, acceptabil in domeniul spiritual,
cind e vorba de egalizarea copiilor inaintea instructiei, poate de-
veni primejdioas in domeniul economic, unde intr in conflict cu
interesele materiale ale Francezului mijlociu.
Subordonarea problemei politice necesittilor refacerii econo-
mice si financiare explic, dup Thibaudet, de ce Franta, desi ra.
dical prin tnclinatie, preferd s fie guvernatd, nu de profesori ca
Herriot sau Painlev, ci de avocati care nu sint radicali, ca Poi 1.-
car sau Briand. Casi bancherul pentru cornerciant sau notarul
pentru taran, acestia mai putin dependenti de particle, inspir opi-
niei publice, mai mult incredere.
Dar Poincar sau Briand nu pot guverna fr de radicali si
nu au nici un motiv s se opund sconi unice, care dup separarea
statului de biseric, Insamn reunirea deplin a scolii cu statul, nici
ideii de arbitraj sau Societtii Natiunilor,
Scris intr'un stil familiar, spiritual si vioiu, profesie de cre-
dint a unui radical inaintat si conservator in aceiasi vreme, care
are ceva din msura i bunul simt al micului pro?rietar bourguig-
non, cartea lui Thibaudet, desi atinge mai mult uncle probleme
decit le aprofundeazd, e bogat in observatii interesante, amintiri
savuroase si contine excelente pagini de psihologie politic,
Oetau Botez

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 473

Frank Harris. La vie et les confessions de Oscar Wilde,

2 vol. ed. Mercure de France, Paris, 1927.
Viata nenorocit, impertinent si -in fond prea uman a lui
Oscar Wilde a fost comentat de numerosi publicisti. Din toate o.
piniile emise, asupra omului i artistului O. Wilde, cu exceptia
aceleia a lui A. Gide, judecata lui Frank Harris, bravul su prie .
tin, e cea mai dreapt i mai orneneasc. Pentru Gide, Wilde, e
un fenomen curios de umanitate. Pentru Harris el e un orn excep-
tional, pierdut de o nenorocit educatie aceia a colegiilor
engleze- si de o conceptie de viat pgind si esteta nepotrivit cu
mediul anglo-saxon, de burghezi puritani, corecti, dar fr inele-
gere pentru cazurile exceptionale. i din toat aceast biografie
e poate mai interesantd figura lui Harris, decit chiar aceia a lui
Wilde. Romancier, critic, jurnalist, orn de afaceri, el e mainte de
toate un orn de treab, sntos, normal, energic, ph de omenie
si indulgent.
In plin rzboiu contra Burilor, el nu s'a sfiit s le ia ap-
rarea. Dup procesul contra lui Wilde nu se retine de a face un
altul mai serios magistraturei engleze.
Din toate peripetiile pline de dramatism ale vietii alintatului
si pe urm persecutatului dandy" al literilor engleze, reese carac.
terul su dulce, blind, copilresc. Wilde e o victirn. Talentul sAu
- se pare superior in conversatie scrierilor -, a iritat pe o muItime
de burghezi ipocriti. Declinul vietii sale, in Paris, cu detalii de sin-.
ceritate crud, e descris cu tot patosul su tragic. Harris priveste
fr intimidare adevrul in fat. Cunoaste cu luciditate toat de-
cdderea prietinului su. i cu toate acestea m absolv in baza u-
nei intelegeri si comptimiri cu adevrat crestinesti. Imprejurd-.
rile sint tratate asa incit nu mai e vorba de pctoase specirnene
omenesti, ci de forte misterioase ale destinului si fatalitlii.
M. Ralea

Knura b 1925. (Cartea in 1925). Anuarul Casei centrale

a ceirtii din Republica Socialistei Federativei a Sovietelor Ruseai.
Moscova4Rningrad 1927.
Lucrrile de sintez bibliogratic ne dau indicii pretioase cu
privire la gradul de dezvoltare intelectual si caracterul tendintelor
culturale ce predomin la un moment dat intr'o tar. Din acest
punct de vedere anuarul crtii rusesti din 192.5 prezint un interes
cleosebit, mai ales c contine nu numai date bibliografice, ci i pH-
viri de ansamblu asupra presei din republica soviete!or rusesti. Ast-,
fel, in partea I, sint publicate urmtoarele studii .5'tiinta calla in
1925" de Cufaev,- care se ocup de progresele realizate de stiinta
crtii in Rusia, Productia ceirtii in R. S. F. S. R. 1925" de Ja-
nitki, tn care sint expuse sistematic si interpretate datele statistice,
clup aceia urmeazi Revistele ruseei" de Cartautev si insfirsit

www.dacoromanica.ro
474 VIATA ROMINEASCA

Presa periodicd din R. S. F. S. R. 1925" de Borowski, ultimele-

dou studii consacrate, dup cum se vede din titlul lor, bibliogra.
fief speciale. Partea a doua a anuarului cuprinde bibliografia siste-
matic5 si alfabetic, redactat de Samurin.
Productia cktii rusesti in 1925 a fost cu 454 mai mare decit
in 1912, cind ea atinsese cifrele cele mai ridicate pentru Rusia
anterevolutionar. In adevr, in 1925 s'au publicat, in cifre rotunde,
36 mii de ckti. In tabelele sinoptice n'au fost introduse ins datele
din Bjelorusia, Ucraina, Transcaucazia, Turcmenia si Uzbexistan.
Dac se adaog i tipkiturile acestor republici, se obtine cifra de
42 mif de crti. In 1912 numkul crtilor tiprite a fost calculat
la 34 mii. Dac se scad din acest numr aproximativ 200/0 ce re.
yin trifor deslipite de Rusia (Polonia, Finlanda, Lituania etc.), a.
tunci rmin 29 mii de crti, - maximum productiei until an din Ru-s
sia tarist, fat de 42 mil de ckti publicate in 1925 de Rusia So-
vietia. Adic, ajungem la surplusul de 49/0. (p. '42).
Fat de anii precedenti, statistica tiparului ne indic urmi.
toarele citre :

Suma total
Anii CArti 1 a unittifor de tipar
1922 10.703 I 58.205
1923 18.608 170.585
1924 29.131 245,928
1925 36.416 245.112

De aid se vede c numrul cktifor in 1925 a crescut con.

siderabil fat de 1924 si, fn genere, e o tendint constant de cres-,
tere din an In an. In schimb, e o neinsemnat scklere la numkul total
al unittilor de tipar in 1925, fat de 1924.
In fruntea grupelor editoriale stau, bineinteIes, editurile sta.,
tului, a cror productie a sporit in 1925 cu mai mult de 1000 0,
ceiace arat, dup cum se exprim Janitki, o politic activ a lor"
(p. 45). Cartea acestor edituri e, deasemeni, mai volumnoas si
are si tirajul mai mare, ceiace farsi e firesc. Se observ apoi mri-
rea productiei editurilor profesionale si a celor de partid, dar, in
schimb, e o scdere pronuntat in activitatea editurilor particulare,
- aproximativ cu 25q0 (p. 46).
In ceiace priveste repartitia productiei tiparului dup locali-
tti, e de remarcat c Moscova detine 504 atit la crti (p. 49),
cit si la reviste si peste 20% la ziare (p, 86). Dup tiraj superio.
ritatea Moscovei e si mai evidentA, ajungind, in ceiace priveste
cktile la 700/0. Aceasta denot o centralizare a presei in Mosco-
va, ca un reflex al organizrii politice centraliste, care exist real.
mente in Rusia, In opozitie cu adjectivul federativ" afisat in toate
titufaturile tuturor republicilor rusesti si a Uniunii sovietelor.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 475

Si mai pronuntatA e, la prima vedere, disproportia cotelor ce

revin formatiunilor etnice. In ruseste au ap5rut aproximativ 95%
din totalul tipriturilor, iar restul de 5/0 se repartizeaz5 intre 44
minoritti etnice. Trebue si se VIA seam insA c cifrele se refer nu.
mai la sovietele rusesti, nu i la sovietele celorlalte republici au.
tonome. DacA ar fi fost trecute tu statistica presei si datele din re.
publicele amintite, fireste 0 raportul ar fi fost altul.
Insfirsit, dup continutuJ crtilor cifrele aratA urmtoarea re-
partitie : 164 detine literatura social-economic5 si politick 20010
cea stiintificA si de popularizare, 11,7% drile de seamA si moni.
toarele oficiale, 9/0 belletristica, 8,70/e literatura pedagogic, 7/0
literatura pentru copii si tineret, dup care merg in ordinea des-
crescind t literatura politicI a partidelor, literatura referitoare la
Lenin, cooperativ etc. Fat de anii trecuti (1923 si 1924) produc-
tia literaturii social.economice si politice, precum si aceia a litera.
turii stiintifice a suferit o simtitoare scdere, aproape cu 200/0. Nu
ni se d ins nici o explicatie a acestui fapt. SA fie datorit lipsei
de interes a publicului fat de aceast literatur ? Sau scAderii for.
telor de creatie a autorilor ? Ori e rezultatul politicei active" a
editurilor de stat?
e
In fruntea studiilor mentionate la inceput e acel datorit lui Cu-
faeu care ne prezint5 o privire critic a literaturii aprute in Rusia
in Iegtur cu stiinta crtii. Aceast disciplin se ocup de functia
social a cArtii, geneza si istoricul ei, chestiunile editoriale, desface.
rea i piata crii, bibliotecile, clasificarea si bibliografia crtii etc.
Stiinta crtii" (Cnigovjedenie) nu e tot una cu bibliologie si are
drept scop elaborarea unei teorii generale asupra cArtii, pe baza re.
zultatelor oferite de acel complex de discipline care se numesc bi-
bliologie si in care intr: stiinta tiparului, statistica tipriturilor, e.
conomia cArtii, biblioteconomia etc. Din cauza identificrii stiintei
crtii cu bibliologia un bibliolog mai vechiu, Louiaghin a dat
o definitie acestei stiinti, care, in adevr, produce impresia unui
empirism naiv. Dup el, cartea este expunerea sau inftisarea
deilor omenesti prin semne conventionale speciale (grafica), pe ma.
terial accesibil multimii si in forma care permite transportul lesni-
cios din loc in loc". (p. 11). Mult mai profund e definitia d-nei
Kistjakowski: hcartea nu e reflex (nu e oglinda vietii), ci ea pre.
lucreaz, in lumina constiintei, experieno acumulat5... Cartea este
acumulatorul experientei acumulate".
Dar aceast definitie e in opozite cu spiritul revolutiei rusesti,
desfsurat subt steagul marxist, cu conceptia gnoseologic a con..
stiintei-oglind la baz. De aceia Cufaev cauti s impace definitia
aceasta cu conceptia dominant ast5zi in Rusia, afirmind c ,,fdr
constiint n'ar fi transmisiune, fr oglindire n'ar fi asimilarea cArtii
de cetitor", ceiace nu e convingtor, intiu, pentruc asimilarea"
e altceva decit sirnpla oglindire", si al doilea, pentrucA prin carte
10

www.dacoromanica.ro
476 VIATA ROMINEASCA

se obiectiveazA si se materializeaz5 un raport intre autor i cetitor,

in care prevaleaz5 aportul autorului, deci experieno trecut5 pdn
lumina constiinfei autorului.
Cele mai multe definifii pun in relief ins5 funcfiunea practicA
a crfii, .rohrl ei utilitar. Astfel, dup5 un autor <Newski), in c5rfi
putem g5si r5spunsuri la orice trebuinf5 orneneascr, Cartea nu
e num2i un informator universal, cartea e arma principal5 pentru .
munca noastr5, cartea e un instrument universal, necesar oricArui
travaliu" <p. 11). Definifia unui aft autor (Zelinski) consider5 cartea
ca un instrumentariu complex pentru munc5". <p. 12).
Din aceste definifii, din faptul cre5rii institutiei Casa cen-
tral a c5rfii", din putineIe date statistice ce le.ram extras, se vede
wr ea' politica cultural5 si in special, aceia a cklii constitue pentru
guvernul sovietic o problem capital5. E un lucru care merit toat
atenfia noastr5 si care, oricit de bolsevic" ar fi, nu ne-ar strica
de loc dac5 ar fi imitat.
V. Harea

Cercetri istorice, Revistet de istorie roinhieascei. Direc-

tor : I. Minea, 1926 7, 1 vol. in 8, 290 p.
Publicafia d.lui L Minea, care, la inceput, nu viza s fie dew
un fel de anuar al seminarului de istoria Rominilor dela Univer .
sita tea din Iasi, se transform5 cu numrul acesta, al doilea, mtr'o
Revist5 de istoria Rominilor", care va ap5rea de doui ori pe an.
Cauza acestei transformri trebue cercetat in primul rind in ac .
tivitatea din ce in ce mai ampl si mai rodnic a directorului el,
si apoi in gustul pentru cercetrile istorice pe care bra suscitat in
colaboratorii si.
Numrul acesta confine, in afar5 de articolele de care vorn
vorbi mai jos, numeroase recenzii si interesante discufii asupra u-
nor chestiuni de amnunt t Sprijinit pe cercetrile dAui AI. Lape-
datu Episcopia Strehaii $i traditia scaunului bilnesc de-acolo
(Buc 1906) i pe o notif5 din introducerea cronicii lui Stoica Lu-
descu, d. Minea conclude ca subt Mircea cel Btrin i urmasii
acestuia pn la Vlad Vod5 Clugrul, cind s'a infiinfat pentru
Craiovesti slujba de mare ban, in vremuri, cind cetatea Severinului
a fost i In stpinire strin, resedinfa 135niel a putut fi la Strehaia,
precum a putut rezida acolo si episcopul de Severin". (p, 259 -
260). - D. Minea gseste in Istoria politic geograficd a 'prii
rominesti" reminiscenfe costiniene" care dovedesc c banul Mihai
Cantacuzino a cunoscut opera lui Miron Costin i prefacerea"
fiului sti Nicolae. Interesante amnunte si conjecturi in leg.
turd cu situafia Moldovei la moartea lui tefan cel Mare si cu
incursiunea lui Radu Vod5 si a lui Roman Pribeagul in Moldova
(p. 263 - 7).
Dintre articole, acela al d-lui Const. P. Secelea, intitulat,
Dreptul canonic 'In literatura rondneascei", arat importanfa pe

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 477

care o au in acest domeniu Iucrrile lui Andrei $aguna Elemen-

tele dreptului canonic al bisericii drept credincioase reiseiritene (Si-
biu, 1855> si Compendiu de drept canonic al unel sinte, soborni.
cesti si apostacesti biserici" (Sibiu, 1868>. Autorul sustine c a-
guna, desi n'a voit s dea decit niste manuale pentru uzul clerului
si poporului credincios" al metropoliei sale, a fcut, in parte, ope-
r original. D. Secelea combate opinia canonistului catolic Fried-
rich H. Vering care consider Elementele" lui aguna ca 'o pre-
lucrare a operei lui Ioanovici Frincipia juris ecclesiastici" etc. si
care gseste in Compendiul" metropolitului dela Sibiu influenta
ideilor protestante. Dac5 judecata lui Vering e excesiv, argumen-
tele dAui Secelea, care se strdue s'o rstoarne, nu ne par ins
concludente.
Intre opera lui Ioanovici si a lui aguna e mai mult decit o
coincident necesark rezultind din adoptarea independent a unui
sistein devenit clasic" si din caracterul dogmatic al materiel".
Aceste cadre, oricit de inguste le.am presupune, nu sint incom.
patibile cu un fel original de-a expune materia. Cit priveste influ.
enta protestant asupra intregei conceptii a lui aguna, ea ne pare
de netgAduit tocmai ei i se datoreste originalitatea operei lui a-
guna si viabilitatea institutiilor cu care a Inzestrat Biserica ardee
lean. Protestantismul a fost poarta prin care aguna a comunicat
cu cugetarea modern.
Reformele lui aguna slat inconcepibile fr ambianta
protestant a Ardealului, i ele n'ar fi prins rdcini asa de adinci
in viao si moravurile poporului ardelean, dac acesta nu era pre-
gtit s le primeasc5,
* * *
D. Filip Horovitz, incearc un bilant al cercetrifor isto-
rice si arheologice privitoare la Influenta elenismului asupra lu-
mii traco-dacice i traco-daco-romane peinei la retragerea leg iu-
nilor din Dacia", urmrind aceast influent in relatiile comerciale,
ale cror urme se coboar pn in secolul al V-lea a. ch., dar
care devin foarte intense incepind cu sec. IV, dup stabilirea co-
loniilor grecesti pe malul Pontului Euxin dela Bosfor pn la gu-
rile Nistrului in expansiunea Macedoniei subt Filip II si in efon,
tul civilizator al coloniilor sale militare pe care le impinge adinc
in lumea trac.
D. Horovitz arat c influenta elenismului s'a manifestat mai
ales in domeniul artistic si religios, cum o dovedesc diferitele o.
biecte si inscriptii descoperite in tot cuprinsul trii noastre. Con-
duziile d-lui Horovitz se sprijin in deosebi pe cercetrile lui
Vasile Pirvan, dar d-sa a pus la contributie i bibliografia strin5,
pe cea clasic si pe cea mai noul Studiul &sale, frg s fie
lipsit de neglijente (ca de ex. <,Filip II, 359 - 386>, e interesant,
fiindc e sistematic si documentat. El ar cistiga si mai mult dacd
ar fi mai ferm in concluzii.

www.dacoromanica.ro
478 VIATA ROMINEASCA

I. Minea, Reforma lui Constantin Mavrocordat.

Subt titlul acesta modest, d. Minea ne da in realibte un ca-
pitol important al istoriei institutiilor rominesti, care inca ne lipseste,
dar care, prin efortul comun al mari!or nostri istorici Xenopol, Giu-
rescu, Onciu Iorga e pe cale de a se alcatui. In jurul reformei
rnavrocordatesti, eruditul profesor dela Iasi, reconstrueste prin-
cipalele elemente ale vietii economice i sociale a Tarilor Rominesti
dela mijlocul secolului al XVIII-lea i aduce prin aceasta o contri-
butie pretioasa la cunoasterea mai adinca a vietii si a civilizatiei
poporului rominesc. E un efort de sintezd care, sprijinindu-se pe o
informatie considerabil, arunca o vie lumina asupra strilor sociale
si economice de pe timpul Fanariotilor. Pentru a pune n relief
spiritul i valoarea reformelor lui Constantin Mavrocordat, care se
esaloneaza intre 1733 si 1758 si se aplick cu mici deosebiri, si
Munteniei si Moldovei, d. Minea descrie momentul istoric, structura
societatil, conditiile economice, administrative, fiscale i judiciare
ale trii, Inteun cuvInt, ainbianta din care a izvorit necesitatea re-
formelor i organele care aveau s-i asigure aplicarea, D. Minea
nu uita nici indemnul care-i venea Domnitorului din cultura sa occi-
dentala si din traditia sa familiara. Constantin Mavrocordat a avut
incontestabil veleitti de despot luminat. Cu tot instinctul s'u po-
zitiv, el n'a sc5pat de iluzia comuna filosofilor din timpul acela c
societatea poate fi fasonat dupd plac de un legislator intrepid
fi unele din desamagiriIe sale cele mai crude se datoresc desigur
acestei iluziL Dar ce a unnkit Constantin Mavrocordat ? 0 trans-
formare radicald a organizatiei noastre sociale, economice, adminis-
trative, judiciare, fiscale i culturale. Nici mai mult, nici mai putin.
El voia s constitue o adevarata ierarhie sociala : sus de tot bo-
erii de sfat, nobilimea mare, careia ii erau rezervate principalele
functii ale trii si ale curtii apoi boerii de divan, impartiti in trei
clase, dupa importanta slujbelor la care aveau acces (p. 184-5) ;
veneau apoi negustorii i mestesugarii oraselor pe care Domnitorul
vrea sad fereasca de arbitrar fixindu-le precis drepturile i datoriile ,
insrsit, massa mare a popubtiei, tranii divizati in dou'a categorii,
taranii proprietari (numiti cneji sau meglesi in Muntenia, rzesi in
Moldova) si taranii lipsiti de proprietate, (numiti rundni in Mun-
tenia, vecini in Moldova).
Constantin Mavrocordat a nazuit sa consolideze clasa boe-
reasca acordindu-i privilegii nouk confirmindu-i-Ie pe cele vechi,
parind-o contra intruziunilor din afar i sfortindu-se s fac din
ea o elita in intelesul adevarat al cuvintului. A voit sd releve si-
tuatia i demnitatea clerului, si sa-I redea menirii sale de catkin
spirtuai a poporului, obligindu-I s." se instruiasc i acordindu-i
mijloacele necesare pentru a o face.
Reforma judiciara, asupra careia d. Minea e cel dintaiu
insista, a fost realizat prin fixarea i simplificarea procedurii, pria
Incurajarea plingerilor contra abuzurilor de putere si prin oarecare
garaatii de impartialitate. Ea constitue poate partea cea mai trai-

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 479

nic5 si mai binefctoare a activit5tii lui Constantin Vod Mavro.

cordat. ,,Obrznicia tranifor, de care se pling unii boeri, este o
dovadd neindoelnic5 de eficacitatea organizatiei judiciare, despre
.care, dealtfel, un cltor clef a 1780, Const. Ludolf, are cuvinte de
laud.
Mai precar5 a fost reforma sa fiscal - et pour cause. Dom-
nul a cAutat s5 simplifice impozitele si s reduc5 arbitrarul fn per.
-ceptia lor, s5 determine redeventele tranilor fat de boier si fat
de stpinire, s5 stabileascd cota fiec5ruia si s fac posibi !A preve.
derea n acest domeniu al tuturor calamit5tilor neasteptate. EI a
concentrat toate obligatiile contribuabilului in asa numitele sferturi.
Dar din primul an al reformei. Mavrocordat a fost silit s scoat sase
sferturi in loc de patru. Ii au scos pnd la douzeci si patru de
sferturi. In imprejurrile de instabilitate guvernamentaI5, de compe..
titii fr5 scrupule si de I5comie turceasc, orice prevedere in materie
fiscald era imposibil5. De sase ori mazilit sau transferat, Constantin
Mavrocordat a sfarsit, in ultima domnie, a nu cAuta decit s-si
fac5 si el un capital cu care s'a'si r5scumpere tihna si siguranta v'etii.
LIn capitol special e consacrat eforturilor lui C. Mavrocordat
pentru promovarea culturii intelectuale. De altfel reforma lui implica
un grad de instructie la organele insrcinate cu aplicarea ei, 0 se.,
rie de dispozitii din 1741-3 prescriu intrebuinorea limbii rominesti
in expediarea corespondentei oficiale. El a introdus definitiv Iirnba
romineasc5 in serviciul liturgic i prin aceasta a dat o puternicA
impulsiune tipririi crWor bisericesti In romineste. Episcopii Sint
obligati s5 infiinteze tipografii pe ling resedintele lor pentru tip-
rirea crtilor bisericesti. Insfirsit Mavrocordat trimite doisprezece
tineri la Venetia ca s.si complecteze studiile. In multe privinte,
dispozitiile lui Constantin Mavrocordat reamintesc reformele lui Petru
cel Mare ! Ele ar fi dat desig Ur la noi rezultatele pe care le-au
dat in Rusia, dac5 imprejurrile ar fi permis s5 fie mentinute pl
complectate de urmasii lui Constantin-Vod.
Reformele lui Mavrocordat se inspir deci dintr'o conceptie
de ansamblu care le ridic5 peste expedientele la care s'au oprit
cea mai mare parte din predecesorii i succesorii sai. Totul se tine in
-
acest sistem coerent oper de filosof luminat si de politic avizat,
si unul din marile merite ale studiului d. Minea e tocmai de-a fi
pus in evident acest fapt.
Dar ceiace d un pret deosebit acestui studiu e vigoarea
si preciziunea cu care e zugrvit starea generald a trii, tabloul
inspimfnttor al mizeriilor pe care Domnul reformator a voit s le
aline mcar fn parte. El ne face s intelegem nddejdile cu care,
citiva ani mai tirziu, Tonne romfnest aveau s primeasc5 ostile
Rusilor liberatori., Ce important real5 putea avea actul de e.
mancipare din 1746 pentru niste oameni lipsiti de prnint, obligati
sd se tocmeascd pentru o leaf care nu le ajungea nici pentru plata
impozitelor ? E de mirare c5 au cAutat refugiu In toate prtile, chiar
peste Durare, in raiaua turceasc, unde soarta tranului era mai
putin aspr ?

www.dacoromanica.ro
480 VIATA ROMINEASCA

Astfel, cine nu se va lsa rebutat de severitatea tehnicd a a.-

cestei expuneri, severitate agravat prin uncle particularitti de
limb si de stil, va fi din belsug rdspltit va avea o viziune lim-
pede si puternic a strilor sociale din Trile Rominesti la mijlocul
sec, al XVIII4ea.
In acelasi numr al cCercetrilor istorice, d, E. Diaconescu
cheam intr'un articol interesant, intitulat ,,Regele Carol i reizboiul
mondial atentia asupra unor pasagii din cartea principesei Ecate.
rina Radziwill: Les dessous de la politique d'Orient, in care au
oarea relateaz o conversatie avut, din insrcinarea impratului
Wilhelm II, cu Regele Carol la inceputul anului 1914. Caracterul
confidential al misiunii principesei Radziwill d relatiunii sale un in
teres netgduit. Regele Carol ar fi condamnat in termeni severi
veleittile rzboinice ale Kaiserului i ar fi spus intre altele : Nu
tn voiu preta s ajut pe imprat in planurile lui contra Angliei. Le
dezaprob in totul. ba mai mult, sint convins c5 o incercare in a-
ceast privint s'ar sfirsi cu un dezastru. Un suveran trebue s
nriveasc lucrurile in mod obiectiv si nu in lumina pasiunilor". -
Dac piese autentice ar confirma aceast asertiune, ea ar relega
in domeniul legendelor pretinsa hotrire a regelui Carol de-a ne
impinge in rzboiu contra triplei intelegeri.
A. Otetea

Nicolae Drgan, Toponimie i istorie (Biblioteca Institutulu

de Istorie National, No, 1). Cluj, 1928, 1 vol in 8, 175 p,
D. Nicolae Drgan inaugureaz prin studiul de fat, cu ri-
goarea i cu circumspectiunea celei mai exacte metode, cercetarea
sistematic a numelor de locuri din Ardeal, dela rezultatele creia
istoria noastr asteapt lmuriri pretioase asupra unora din proble-
mele cele mai obscure din trecutul acestei provincii. Astfel topo-,
nomastica Transilvaniei poate s aduc argumentele care s decid
chestiunea asa de controversat a continuittii noastre in Dacia si
s" ne ajute s reconstituim ordinea i epoca in care diferitele po-
poare s'au stabilit in aceste tinuturi.
Deocamdat, d. Drgan i mrgineste studiul la originea nu-
melor satelor de pe Valea Somesului de sus". Dificulttile cu care
are s lupte cercettorul in acest domeniu al topo imiei istorice,
care are inc5 nevoe la noi de,-a fi constituit, explic5 si justificA
aceast restringere a subiectului, La noi nu s'au alcdtuit Inc re-
pertorii stiintifice ale numelor geografice continute in hrisoave, si
toponomastul trebue s le caute, cum a fcut d. Drgan, direct
in documente, ceiace.i ingreuiaz enorm sarcina,
D. Drgan ajunge la concluzia c nomenclatura cea mai
veche a regiunii studiate e de origin slav, dar hrisoavele au
pstrat nume de sate, azi disprute, ca Fata, care sint de o.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 481

origin latind si care atest existeno in aceast regiune a unei

popuIatii rominesti inainte de venirea Slavilor, Peste acest strat de
populatie primitiv s'au asezat mai tirziu, coIonisti unguri si sasi
veniti s Iucreze baile Rodnei si sd apere pasuf, insfirsit Ruteni
si poate si Poloni" pe care populatia romineascd i-a asimilat s, rt
muItindu-se, a creat noi asezri.
A. Otetea

Anuarul Liceului Principe le Nicolae" din Sighioara 1926-

27, publicat de H. Teculescu, 1 vol. in 8, 192 p.
Redactat in mare parte de d. Teculescu, directorul Liceului,
Anuartll acesta se ridic, prin valoarea cuprinsului si prin forma
literard in care e scris, deasupra nivelului publicatiilor similare. In
afar de dou5 discursuri festive" de-o frumoas elevatie de sim-
tire si de expresie, remarcm studiul d-lui Teculescu : N. Iorga
si unitatea neamului" care dovedeste nu numai o temeinic cu.
noastere a scrierifor d-lui Iorga, ci si o intim familiaritate cu cro.
nicarii nostri, i scurta dar via manografie a Sighisoarei, insotit de
admirabile fotografii, a d-lui Ion Medrea.
A. O.

Sigmund Freud, Un souvenir d'enfance de Leonard de Vinci.

Paris 1927.
Viata plind de curiozitti a lui Leonardo da Vinci a dat o.
cazie la multe si variate interpretri.
Iat acum c i psihanalistul mi spune cuviitul, Cu lanterna
psihanalizei caut Freud s ptrund Tn labirintul sufletesc al a-
cestui urfas al Renasterii. E curios, mai ales pentru un artist de
talia lui Leonard, c din biografii sdi nici Lund nu relateaz sd fi
avut vreo afectiune pentru o femee, mcar o prietinie intim ea
aceia a lui Michel Angelo pentru Vittoria Colonna. In tinerete fu.
sese acuzat de homosexuatate dar in cele din urm achitat. E
stiut c avea repulsiune pentru tot ce e sexualitate. Leonard e ti-
pul omului a cdrui dorint sexual se sublimeaz In creatia artiSticd
si setea de cunoastere.
Pentru explicarea acestora trebue s cercetm impresiunile sale
din copildrie care sint hotritoare pentru viata adultului de mai tir-
zit'. Leonard povesteste in scrierile s ile stiintifice, vorbind despre
zborul vulturului, c odat pe cind era incd in Ieagdn un vultur
I-a lovit de mai multe ori cu coada intre buze. Din aceast mr-,
turisire Freud face simburele explicdrii sale psihanalitice. E posi-
bil sd avem amintiri din cea mai fraged5 copilkie, dar e mai pro-.
babil cd aceast scend cu vulturul sd fie o inchipuire a lui Leo,-
nard infptuit mai tirziu si atribuit apoi copilrieL Scena aceasta
n'ar msemna altceva decit un act sexual efectuat pe gur, fapt as-

www.dacoromanica.ro
482 VIATA ROMINEASCA.

pru condamnat de mora15, dar care nu e LI fond dectt o transpo.

zitie a situatiei in care copil sugem sfnul mamei sau al doicei.
Intre mchipuirea cu vulturul si mama sa ar fi legAtura urm.
toare vechii Egipteni figurau fn hieroglife mama prin imagina unui
vultur, cci credinta era c n aceast specie exist numai femei
ce slut fecundate de Mt. Aceast legend5 cunoscut mai ttrziu
de Leonard, fiindc5 era n5scut ilegitim i pisd la vrista de cinci
ani nu cunoscuse pe tat5l su, se va fi asemuit si el unui puiu de
vultur. Dar cum coada, care nu e altceva dew organuf sexual
brb5tesc e atasat la vultur care e femee ? Psihanalistul g5seste
si acestei absurditti un sens rational. Tot la Egipteni exista o di.
vinitate numit Mut, care avea capul de vultur i corpul pe care
sfnii ti arat ca femenin, dotat totusi cu un organ sexual brbtesc.
E putin probabil ca Leonard s fi avut cunostint de aceast di-
vinitate egipteand i atimci explicatia trebue eautat5 in faptul c5
copilul de sex masculin atribue tuturor, implicit si femeilor, organe
sexuale ca ale sale. Un astfel de organ Leonard va fi atribuit pi
mamei lui, Important5 e transformarea sugerii smului matern In ac.
tul de a fi alAptat." deci Intr'un act pasiv ce ne evoac5 o situatie
cu caracter homosexual.
Copilul refuleazd cu timpul iubirea sa pentru mam5, dar se
substitue ei, se identified cu dfnsa, are drept ideal propria sa per.
soand si dup asernnarea cu ea fsi alege obiectuI dragostelor sale.
Astfel devine sau un homosexual sau un narcisist, denumire dat5
dupd legenda lui Narcis care se indrgostise de propria sa imagine
refl 2ctat5 In ap5, Freud nu rezum5 la aceasta explicatia genezei
psihice a hornosexualittii, care rezult din procese diferite dintre care
unul e ceI expus si care e in legturd cu un tip dat de ,homo.
sexualitate, Imaginea mamei fixat In inconstientul lui Leonard, I-a
fcut un homosexual platonic cci fi plAcea s fie inconjurat de
elevi frumosi fat de care era foarte indulgent. Avea insd o mare
putere de st5pmire asupra afectelor.
Intorcfndu-ne la mchipuirea cu vulturul care I-a lovit cu coada
intre buze, reese cIar legtura dintre copil si mam5 In care mama
avea rolul activ cAci ea fi aliipta qi rl skuta.
Toate acestea au avut repercusiuni In arta si creatia sa sti.
intificd.
Leonard In tinerete modela In ptnInt capete de copii si de
femei surfz5toare. Copiii slut el Insusi, copilul Leonard, jar femeile,
mama sa care poseda acel surfs leonardesc. E surisul Giocon.
dei, al Sf, Joan Botez5torul sau al celor dou5 femei din tabloul Sf.
Ana. Aceste cloud' femei care in tablou reprezint5 pe mama si flic
sint totusi cam de o vrist5 explicatia - Leonard a avut cloud' mame,
pe cea care I-a n5scut si pe donna Albiera, sop tafalui sAu In easa
cdreia a fost aclus dela vrista de cinci ani. Pfister observ in fal.
durile hainei Marie! imagina vulturului a erui coadd atinge gura
copilului Isus ce st alturi...
Leonard acum hibea pe donna Albiera ca si pe mama sa, de.

www.dacoromanica.ro
 RECENZI1 483

venind astfel un rival al tatlui su cum se intimpl adesea, avea

totui si tendinta de a se identifica cu acesta. Dar orice artist se
simte tatl operelor sale i identificarea cu tatl su n'a putut decit
s-1 impiedice cci prsea operele concepute dup cum tatl tl pl-
rsise pe dinsul.
Dac ins imitatia tatlui l-a tmpiedicat in creatia sa artisticA,
revolta contra tatlui a fost conditia operei sale de cercettor.
.Indrzneala i independeno investigatiei sale tiintifice ulte.
rioare presupun o investigatie sexual infantil pe care teal nu putu
s o infrineze, investigatie care se continu apoi in deprtare de
orice sexualitate. (p. 177).
Aceast independent explicA i lipsa de religiozitate a lui
Leonard cci dup psibanalist Dumnezeu e curl tat transfigurat.
In fine, preocuparea lui Leonard de a inventa aparatul de zburat,
dorinta de a zbura el insuO, n'ar fi decit <<dorinta de a fi apt pen-
tru actele sexuale.
Dorino de zbor se observ adesea la copii si acest mare ge-
niu a rmas toat viata un copil, continuind s se joace si s con.,
struia3c" jucArii ingenioase pn la o vrist Maintat.
Leonard e un tip apropiat de tipul nevrotic numit obsesional.
Viata sa are mai multe etape. In prima copilkie iubit de mama
sa intr apoi intr'o faz5 de investigatie sexual infantil. Puternic
comprimat acest instinct determin repulsia sa de mai urziu pentru
orice activitate sexual. Cea mai mare parte din trebuintele sale
erotice se ,,sublimau In setea universal de a sti. Iubirea infantil
pent:u matn fiind refulat, nscu amorul su platonic pentru beL
Mai tfrziu avind in Ludovic Maurul protectorul ski o imagine a
tatlui, Leonard intr intr'o epoca de mare productivitate artistic.
Cind nu mai fu subt influenta lui Ludovic urtn o epoc de re
gresiune ca apoi dup ce intilnete femeia care trezeve in el ima-
ginea suriztoare a mamei, s aib o noud epoc de inflorire.
Leonardo da Vinci confirm mai bine ca oricine pentru Freud,
ideia c5 ,,munca creatoare a unui artist e tn acela0 timp o den-
vatie a dorinteIor sale sexuale (p. 203.

Ca i Tn celelalte opere, in cea de fat, Freud dovedete o

rar subtilitate in ptrunderea sufletului omenesc, ingeniozitate in
explicatii, dar aceia*i tendint de a exagera importano sexualitkii
in viata individului, precum i o foarte mare apropiere uneori a
tiintificului de fantastic.
T raian Gheorghiu

Dr, I. I. Popescu [Sibiu] Doctrina lui Freud (Psihanaliza),

Arad 1927.
D. dr. I. I. Popescu prezint publicului rominesc o valoroas
lucrare de ansamblu a ideilor lui Freud, astzi aut de mult admirate
de unii, pe cit de combtute de altii.

www.dacoromanica.ro
484 VIATA ROMINEASCA

Doctrina lui Freud, psihanaliza, are ca nucleu ideia Ca' im-

presiunile i dorintele noastre, mai ales cele erotice, care se mani-.
fest chiar dela nastere, cind sint oprimate, nu dispar, ci trec in
subconstient si inconstient, unde formeaz5 asa numitele complexe" .
Prin influenta societtii energia unei astfel de tendinte se distilea.
zd", se sublimeaze si d nastere creatiei artistice, stiintifice, re1i .
gioase, filosofice.
Dar aceste tendinte comprimate in inconstient mai pot s na-
vleasci brusc in constient, uncle produc cele mai variate i curi-
oase tulburgri, ca : lapsusurile de vorbire, greselile de lecturd, vi-
sele, per versiunile sexuale f psihonevrozele,
Medicul psihanalist trebue cu multd dibcie s descopere
cauzele tulburrilor, adicd tendintele oprimate, crora dac li se d
satisfactie sau mcar sint aduse la cunostinta bolnavului, acesta
adesea e vindecat.
Iat deci c psihanaliza ne apare si ca un mijloc terapeutic,
aspect asupra cruia in special insist autorul lucrarii de fatd.
Bogard' in exemple, scrisd impartial, clar si concis, cartea d4ui
dr. I. Popescu.Sibiu e o bund indrumare pentru cei care vor s
se initieze in studiul ideilor subtilului medic vienez.

I raian Gheorghin

www.dacoromanica.ro
 Revista revistelor
Arta i Arheologia, Anul I, Fas-
cicolul I, Bucuresti, Cartea Romi-
neascr.-Apare de doua ori pe an.
Reproducem din Primul cuvint" pro-
gramul revistei : Revista noastra va
publica studii de arheologie si de is .
torie a artei vechi si noui ; va da
stiri mimeroase despre activitatea ar-
tistica mondiala, despre expozitii, vin-
zari de obiecte de arta dela noi si
din strainatate etc.u.
Ibsen
Centenarul lui Ibsen, reprezenta-,
tiile oficiale, discursurile si fanfarele
Norvegiei trezesc in noi ecouri des-
tul de triste. Ibsen intra in manuale
de scoala insa se indeparteaza de
viata. I se acorda un loc printre di-
vinitati, dar este ca un idol mort ;
operele sale vor continua sa impodo-
beasca rafturile bibliotecilor, piesele
sale insa vor fi tot mai putin jucate.
Germania chiar, care 1-a aclamat cu
trenezie si care a facut tot ce i-a stat
iii putinta pentru a-si anexa acest
Scandinav in care pretindea ca vede
nun german reprczentativ" paraseste
incetul cu incetul piesele sale, care
atita timp au ocupat afisele.
Franta a lasat sa treaca centenarul
lbsenian cu o indiferenta aproape
totala. In Anglia, fapt poate mai su.
Orator, teatrele incep sa reprezinte
adaptari deformate S i localizari ale pie-
selor ibseniene.
Aceast brusca decadere arata o-
data inai mult efemeritatea gloriei
teatrale. Entuziasmului delirant i-a
succedat ins prea repede indiferenta.
Odata mirajul disparut avem ades
in compania lui Ibsen, la spectacolul
www.dacoromanica.ro
pieselor sale, un sentiment de jena.
Locuitor al unui mic orasel norve-
gian, el s'a bucurat de toate avanta-
giile pe care le confera aceast si-
tuatie. Nenorocirea este ca Ibsen n'a
cautat niciodata sa evadeze, sa-si
mareasca putin orizontul, i person.m-
guile sale se resimt.
Ibsen va ramble desigur un mare
poet dramatic, creator a citorva fi-
guri nemuriroare cum sint : Brand,
Rosmersholm, John Gabriel Borkman
Solness, Peer Gynt etc.
Viitorul insa al operei sale in intre-
gimea ei, va fi mai degraba proble-
matic si aceasta din mai multe cauze :
Un intelectualisin prea vizibil, o arta
stricata de prea multe procedee ar-
tistice, de simbole cautate, crearea de
atmosfera desigur poetica dar de o
poezie prea concentrata si al carui
mister se putea suggera mult mai
usor.
De altfel pronosticurile acestea Ott
OM la un punct justificate prin faptul
ca aproape toata lumea sensibila da
pretutindeni este de acord, far semnuf
irefutabil al declinului teatrului ibse-
Man este succesul tot mai mare al
acelui Strindbergian.
(Henri Bernstein, Revue de Paris).
Centenarul lui Hyppolite Taine
In ziva de 21 April a anului 1923
se vor implini o and de ani de rind
Hippolyte Taine s'a nascut in micul
orasel Vouziers, dinteuna din acele
familii de veche binghezie a carei
lenta ascensiune sociala constituia
forta vechei Frante.
Cea mai mare recunostinta o d t-
 486 VIATA ROMINEASCA
lorirn lui TaMe atit pentru opera sa
multipla si remarcabila in atitea puncte
cit pentru exemplul vietii sale. Co-
respondenta sa, strinsa cu pietate de
D-na Taine asa cum insusi ar fi voit, a-
dica fara nici una din acele indiscretiuni
de viata privata pe care le condamna
cu atita severitate la altii, ne permit
ha urmarim in detaliu pe Tampa, omul a
carei norma constanta in viata a fost
disparitia totala a individului in fata
ideilor ; este desigur scriitorul cel mai
putin atent la atitudinea publicitatii
fata de dinsul.
Dar viata sa de continua munca
(idealul sau pe care ades ji exprima
era : Jusqu'au bout j'espere travai-
ller") ne-a transmis in afora de un
model incomparabil al celei mai fru-
moase discipline, contributii impor-
tante pe care le putem repartiza in
trei domenii: acela al stiintei, ace-
in al politicii sau mai degraba al so -
ciologiei si insfirsit acela al religiei.
Sint insa doua feluri de rezultate
in activitatea unui spirit mare.
Scriitor, lasa o carte care-i supravie-
tuieste, si a carei remita este un
tapt bine stabilit, la care nu mai este
nimic de adtiogat. Savant, de asemeni
lasa descoperiri care ramin intangibile.
Acesta este un prim tip. Iata acum
un al doilea care nu es te de loc in-
ferior celui dintaiu: un scriitor a avut
intentia unei opere care-i depaseste
fortele ; a incercat s'o realizeze fara
insa sa reuseasca complect, a deschis
insa drumul altora, mai norocosi si
care fara dinsul ar fi ratacit zadarnic.
Este cazul lui Rotrou fata de Cor-
neille, este cazul lui Restif de la Bre-
tonne fata de Balzac si este insfirsit
cazul lui Taine fata de stiinta uni-
versal
(Paul Bourget, Revue des Deux
Mon(les).
Despre oportunitatea Societtii
Natiunilor la Viena.
Societatea Natiunilor tinde sa de-
vina o organizatie biurocratica in care
rutina sa primeze totul.
Institutia de pe malurile Lemanu-
Jul ia tot mai mult aspectele unui
mandarinat, in care, ca si in toate
ierarhiile de feint acesta, spiritul ris-
ca sa fie distrus de chestiuni de for-
ma, de procedura, care capata o im-
portanta tot mai mare.
www.dacoromanica.ro
Daca survine vreo dificultate, ca-
pabila de a tulbura linistea functiona-
rilor, linistea vietii lor regulate, atunci
in loc de a cauta sa distruga rani de
la inceput, Societatea Natiunilor as-
teapta ca timpul sa indulceasca lu-
crurile.
De multe ori insa timpul departe de-a
aplana dificultatile, le invenineaza.
Recentul incident al mitralierelor
unguresti importate in mod fraudu-
los din Italia, violind astfel tratatele pi
angajamentele luate de Ungaria, o do-
v edesc indeajuns. Daca vina intreaga
trehue impartita cu guvernele tarilor
interesate in aceasta afacere, in orice
caz partea cea mai mare ravine tot
Societatii Natiunilor-al carui orga-
nism central are datoria sa se ocupe
cu tot ce ameninta pacea Europei.
S'au luat hotarhi in vederea cons-
truirii unui palat pentru Societatea
Natiunilor.
Atita timp cit lucrul nu este Inca
realizat avem dreptul sa ne intrebam
daca acest palat care, cu sume de-
sigur foarte mari va trebui sa fie
construit la Geneva, n'ar fi mai bine
sa-I Ittam gata facut la Viena unde
Societatea si-ar putea muta sediul.
In afara de aceste comoditati ma-
teriale, al caror interes nu este la
tuma urmei declt secundar, argu-
mente politice si diplomatice pot fi
invocate la sustinerea acestei pro-
puneri.
Mutindu-se la Viena, Societatea
Natiunilor ar internationaliza nu nu-
mai capitala, dar intreaga tara aus-
triaca ; ar da acestui ora monstru
o ratiune de a fi. Austria nu poate
exista decit on conditia de a-si uita
trecutul i de a reincepe pe malurile
Dunarii o viata Ilona care ar exer-
cita in rasarit atractia pe care Pari-
sul o exercita in apus.
Desigur obiectiile pe care un a-
semenea proect le poate ridica sint
numeroase : mai Mtaiu Geneva este
maiusor accesibila. Majoritatea mem-
brilor Ligei, Englezii, nu vor vedea
-in aceasta schimbare preocupar ea
de a da Societatii, plasind-o intr'o
tara atit de amenintata, un sens mai
serios, obligind-o de a interveni ast-
fel in mod mai eficace in interesele
Europei, ci plictiseala unei schim-
bari, care repugna intotdeauna si a
priori firii sale conservatoare i tra-
ditionale.
 REVISTA REVISTELOR
Pentru Francezi de asemeni stra-
mutarea dintr'un oras care intotdea-
una a simpatizat cu Franta i in care
limba franceza se vorbeste ca si la
Paris, inteun oras de cultura si de
educatie germana este de sigur de-
zavantajoasa. Linitea Europei insa
merita acest sacrificiu. Ramble Ger-
mania, pe fata alit de atenta la inte-
resele Austriei, dar care in fata unui
act care ar plasa Societatea Natiu-
nilor la Viena, dindu-i astfel o im-
portanta suficienta ca s'o faca sd se
poata lipsi de o alianta cu Germa-
nia, se va arata desigur ostila, de-
mascind astfel sinceritatea prietiniei
sale pentru Austria. Italia, fara sa se
fi pronuntat in mod oficial, priveste
aceasta schimbare cu un ochin fa-
vorabil, iar mica Antanta, dornica de
a indeparta orice pericol de razboiu
nu se poate arata de cit sedusa de
aceasta noua perspectiva de pace.
In orice caz mentinerea Societatii
la Geneva se sprijina mai degraba
pe argumente de egoism personal,
iar transferarea ei la Viena ar co-
incide cu interese generale euro-
pene.
(Raymond Recouly. La Revue de
France).
France i Barrs
Cartea fratilor 'Maraud despre Bar-
rs leaga pe vecie numele lor de nu-
mete fostului lor patron". In fiecare
pagina regasim situeta familiara. au-
zim vocea cu timbru bizar, simtirn
palpitgia unei inimi zdrobite pentru
a fi continut prea multe lucruri...
Aceasta carte a fost rau inteleasa
de acei care au darul de a nu pri-
cepe ce este generos si mare.
Este tot atit de greu de stabilit ce
datoresc lui Barrs fratii Tharaud,
dupa cum este greu ce le datoreste
Barres lor.
Prima cunostinta a operet lui Bar-
rs o face Jean Jacques Brousson,
cu prilejul aparitiei romanului Le
jardin de Berenice" pe and era inca
elev la liceul Saint-Stanislas. Noul
roman, pe linga prestigiul cartii des-
pre care se vorbeste", ii flata si pa-
triotismul stilt local: gradina Bereni-
ce-i infloreste in departamentul sat],
in ordselul Aigues-Mort.s.
Citiva ani mai tirziu, Brousson este
secretarul lui Anatole France si cu
prilejul propunerii lui Barris pentru
www.dacoromanica.ro
48
Academie, acesta se vede obligat sa
faca o vizita la Villa Said la care a-
sista si el. Anatole France it primeste
in penumbra unui apartament in care
obiectul cel mai modern era- Inca
depe timpul Directoratului, tronind
ca un doctor Faust in mijlocul unui
bric A brac" aranjat cu mare arta.
D. Bergeret detesta animalele al
detesta copiii. Exista o poveste trista
despre felul in care France a primit
o doicd purtatoarea unui copil caruia
ii era dator toata protectia i mai e-
xista i o poveste tragi-comica a le-
lului cum a fost tratata o pisica, pe
care menajera sa Josephine o cres-
tea in contra interdictiilor formate si
care scapind din bucatarie a pro-
fanat tapiseria de Beauvais care a-
coperea fotoliul de lucru al marelui
scriitor.
Casa lui Barris avea cu totul alta
infatisare ; gardul de fer acoperit cu
edera dadea micului hotel din Bou-
levard Maillot un aspect burghez
chiar provincial.
In interior un cine furios i lubric
umplea casa de latraturi si de purici.
Nimic din aspectut de muzeu al
vilei Said-iar in mijlocul unui decor
de provincie, aparitia unei incintatoa-
re nepoate de cincisprezece ani era
ca o floare zbnratoare menita sa lase
in urma ei veselie i multumire.
Barres explica : Mititica a auzit voci
ca si Jeanne d'Arc i vocile Ii spu-
neau : ,,Fii vesela" i dupa cum ve-
deti ea asculta. Suride la toate si
toate-i surid.
Cu o oarecare melancolie compa-
ra Brousson acesti doi patroni, al sau
si al fratilor Tharaud si nu se poate
impiedica de a invidia pe acei care
au avut un patron in intelesul cre--
tin al cuvintului, un patron a carui
viata simpla pana la rusticitate n u
era condusa de o cabotina si in care
opiniile de dimineata erau i cele
de sear&
(Jean Jacques Brousson. Les No u-
velles Litteraires).
Intelegerea franco-germana
Ideia intelegerii franco-germane e
inteo faza de criza. Necesitatea unei
astfel de intelegcri a fost mai viu
si mai puternic dorit in perioada de
limp cind prea mai greu de realizat,
intre 1919 si 1923. Locarno i-a redus
488 VIATA ROMINEASCA
puterea de atractie. 0 revizuire a
mijloacelor de realizare a ideii se im-
pune, altfel lumea ajunge la conclu-
zia ca se poate trai si fara aceasta
intelegete.
fntelegerea pacifica pe teren politic
are nevoe, pentru a fi durabila, de-o
intelegere reciproca pe teren intelec-
tual - intelegere care sa se extinct/
dincolo de elita propriu zisa, asupra
tuturor muncitorilor intelectuali. Pen-
tru aceasta trebue o politicA culturala,
care sa se foloseasca de toate mij-
loacele propagandei moderne, sA in-
venteze la nevoe metode si mijloace
non/ Experienta a dovedit ineficaci-
tatea congreselor si a turneelor de
conferentiari si de actori international
Ele nu ating decit un cerc extrem de
restrins si in timp prea scurt pentru
ca sa produca vre-un elect durabil.
Artistul nu-i facut pentru propaganda
cultural/ Savantul tot asa. Actiunea
lor e prea limitata si curiozitatea lor
e prea special& Oamenii si popoarele
nu vor invata sa se cunoascA in con-
grese, serbAri si intllniri de hazard :
ele trebuesc sa traiasca impreuna sa
invete impreuna, sa munceasca im-
preuna.
www.dacoromanica.ro
Trebue creiata in Germania si in
Franta o ambianta comuna, in care
viitorii intelectuali sa fie crescuti din
copilarie. Ea trebue sa Inceapa prin o
corespunzatoare transformare a inv-
tamintului. Fiecare din cele doua po-
poare trebue sa inceapa prin a in-
vata cit mai bine limba celuilalt. In
al doilea rind, trebue modificat invA-
tamintul istoriei. lstoria poate aduce
mari servicii creArii unei noi Europe,
cu conditia sa sacrifice idolii nationali
si sa puna pe planul intaiu elementele
comune, fortele solidare ale trecutului
european. SA se faca schimburi intense
de profesori si de elevi.
Actiunea scoalei poate fi util corn-
plectata prin aceia a filmului si a ra-
diofoniei.
Dar mai ales e necesar ca guver-
nele sa ail:A in acest sens o politica
culturalti. Puneti pe Germani si pe
Francezi in conditii de a se penetra
reciproc; realizati aceasta conditie pe
o scant cit mai mare si yeti pune te-
melia cea mai solida a intelegerii lor
reciproce.
(E. R. Curtius, Die neue Rundschan).
 1\4*area inielectual in strainatate
Literaturd
Edmond Fleg, Pourquoi je sills
Juif, Editions de France, Paris.
D. Edmond Fleg inteo autobio-
grafie rind pe rind satirica i patetica,
arata o generatie in cautarea fortelor
spirnuale capabile sa recladeasca o
lume disparuta si arata un suflet care
se regaseste luind constiinta atavis-
inului adinc al rasei sale.
Frank Harris, Vie et confessions
d'Oscar Wilde, Ed. Mercure de France
Paris 2 vol.
Frank Harris a fost directorul lui
Contemporary Review". In calitate
de literat si de amic a cunoscut, iu
bit si pretuit pe Wilde-pe acest om
care si.a pus tot geniul in viata si a
carui conversatie a fost mai presus
de tot ce a scris mai bun. Viata pli
na de succese dinaintea Nimosului
sau proces, influenta nenorocita a pri-
etinului sau, Lord Arthur Douglas,
principalul autor al tuturor nenoroci-
rilor sale, precum si viata sa in strai-
natate dupa esirea din inchisoare, se
gasesc redate in cele doua volume
de amintiri.
Portretul lui Wilde, asa cumil el
sim in ln memoriam' a lui Andre
Gide se apropie mult mai putin de
realitate decit portretul pe care ni-1
da Frank Harris.
AndrJ Gide forteaza pe Wilde sa
semene cu ideia pe care si-o face el
despre paria i sustine prea mult
n juclecata sa pun ctul de vedere fran.
tl1Zesc.
www.dacoromanica.ro
Marcel Raymond, L'Influence de
Ronsard sur la posie franaise, 2
vol. Champion Paris.
Cind am intreprins aceasta lucrare,
spune autorul, nu masurasem intin-
derea subiectului. Influenta lui Ron-
sard este studiata numai dela 1550-
1585. S'ar putea ca pe viitor s apara
un alt volum care sa arate influenta
lui Ronsard asupra poeziei franceze
'Ana in secolul al XIX-lea.
Henri de Regnier, L'Altana ou la
Vie unitienne, Ed. Mercure de France
Paris.
0 carte, care dupa tot ce s'a scris
despre Venetia este Inca plina de
inedit. Viala incintatoare din orasul
somptuos al indolentei si al amoru
lui pare mai atrgatoare dupa ce cetim
Altana a D.lui Henri de Regnier.
R. Le Forestier. L'Occultisme et
la Franc Maonnerie Ecossaise, Ed.
Perrin, Paris.
0 carte despre epoca Ocultismului
si a Francmasoneriei scotiene, care
amindoua s'au dezvoltat in secolul al
XV1II-lea i despre influenta lor asu-
pra moravurilor din timpul enciclo-
pedistilor.
Romane
Jakob-Kneip, Hampit der lager,
Horenverlag, Berlin Ortinewald.
LIn roman plin de vesela bonomie,
un roman in stil rabelaisian, iar eroul
Hampit (lohan Peter) un f el de Eulen
Spiegel al satului sat], vitiator plin
de fantezie ipovestitor incomparabiL
490 VIATA ROMINEASCA
Alfred Katschnisky, Der Grenz-
wolf, Deutsche, Landbuchhandlung,
Berlin,
Un roman din tinuturile dela rasa.
rit ale Germaniei. Tragicul existentei
oamenilor dela granita es te aici pre-
zentat in toata forta lui.
Francois Mauriac, Destinis", Ed.
Grasset, Paris.
Intr'o atmosfera discret redata a
moravurilor depravate de dupa raz-
boiu, un finar plin de seductie prin
viata sa desfrinata i fara scrupule
inspira tatalui su o adevarata aver-
siune. Ace lasi tinar cucereste fara
voia sa, prin simpla forta a raului
care este in el, inima unei femei foarte
cinstite si care ar putea sa-i fie mama.
Gustave Ullmann, En flickas eira
(Onoarea unei tinere fete) Stockholm.
Scriitorul suedez Gustave Ullmann,
autorul atitor romane precum Pras-
ter (Pastorii) in care descrie viata
oamenilor de biserica, din care de
altfel insusi familia lui face parte fiind
nepotul unui episcop, sau Tord In
care zugraveste soarta tragica a ti-
neretii, in En flickas ra" arata o
mare price pere a sufletului feminin,
a sufletului unei tinere femei care se
desteapta in viata discreta i melan-
colica a unui oras de provincie.
www.dacoromanica.ro
$tiint
A. Berthoud, Photochimie, Ed.
Doin, Paris.
Una diu ramurile chimico-fizice care
nu a fost inca studiata este Photo-
chimia. D. Berthoud profesor la U-
niversitatea din Neufchatel in studiul
d-sale expune generalitti asupra e-
nergiei radiante" iar legea echiv a-
lentei fotochimice, propusa in 1912 de-
Einstein, ramine clau za cea mai sigura
in acest domeniu.
Dr. Otto Rauk, Le Traumatisnw
de la Naissance, Ed. Payot, Paris.
Influenta vietii pre-natale asupra
evolutiei vietii psihice individuale si
colective.
Clatorli
Georges Toudouze, La Sicile,
Ile d'Or, Ile de Feu, Ed. Berger-Le-
vrault Paris.
D. Toudouze debarca la Palermo
si de acolo viziteaza toata Sicilia in
tot ce are frumos. D-sa isi incepe
cartea dupa un voiaj destul de lung,
caruia ii datoreste o atit de a profun-
data cunoastere a tarii, oamenilor,
moravurilor i istoriei locurilor pe care
le descrie.
COMPILATOR
 Bibliografie

Andrei indulescu, Isvoarele Codulni Culimachi, Cultura Natio-

nala,r, Bucuresti.
N. Iorga, Imperial Cumcmilor $1 domnia liii Bstirabei, Cultura Na-
tiomtla, Bucuresti.
: N. lorga, o gospodrie moldovenease la 1777, claprt socotelile cro-
niearalui Ionitb Canta, Cultura Nationala, Bucuresti.
1. Lupas, Doi umanisti romini n secolal al XVI-lea, Cultura Natio-
nala, Bucuresti.
N. Iorga, Brodnicii si Rominii, Cultura Nationala, Bucuresti.
Andrei Itdulescu, Unificarea legiskdivei Cult. Nationala Bucuresti.
N. N. Morosan, Contributiuni la canou$terea paleoliticalui din Mol.
dova de Nord, Cultura Nationala, Bucuresti.
Aristide Caradja, Die Keinfalter der Sttzner'schen Ausbente, nebst
Zntrage aus meiner Scmzmlung, Cullum Nationala Bucuresti.
N. Iorg.3, Bzboinl pentru bulopendenta Bonfiniei, Actiqui diploma-
tire si stari de spirit, Cultura Nationala, Bucuresti.
Dr. 1. Lepsi, Studii faunistice, morfologice $1 fiziologice asupra in-
fazorillor din Bond nia, Cultura Nationala, Bucuresti,
Th. Capidan, Meglenomminii, Il, Cultura Nationala, Bucuresti.
Oreste A. Anastasia, Industriile seitesti ttz raport ca loccilizarea
marei industrii, Cultura Nationala, Bucuresti.
N. Georgescu-Tistu, Follaor din judetul Buzciu, Cut. Nat. Bucuresti.
Anatele Academiei Bomnie, Tomul al XLVII-lea, Sedintele din 1926-
1927, Cultura Nationala, Bucuresti.
Ch. Drouhet, Grigore Alexandresca si Voltaire, Cultura Nationala,
Bucuresti.
Hans Petri, Relatiunile lui Jakobas Basilikus Heraclides, zis Des-
pot-Vod, Cultura Nationala, Bucuresti.
M. Theodorian-Carada, Discursuri Politice, Tip. Romine Unite, Bu-
cnresti, Pretul 60 lei.
Damian Stnoiu, Ceilugeiri $i ispite, Ed. Cartea Romineasca, Bucu-
resti, Pietul 75 lei.
Mihai Sadoveanu, Hanul Ancntei, Editia I-a Pretul 75 lei.
Octavian Goga, Mesteral Manole, Piesa in 3 acte. Pretul 60 lei.
P. Dulfu, Faptei $i Rsplat, Povestiri pentru copii si pentru popor,
Scriere premiata de Cartea Homineasca" Editia Ill-a revazuta. Pretul 25 lei.

www.dacoromanica.ro
492 VIATA ROMINEASCA

Dr. Nicolae B. loan, Blenoragia sau Sculamentul, cuno.stinte folo-

sitoare cu 7 figuri in text, Pretul lei 5,
Dim. Bejenariu, Practica agricol, Cunostinte folositoare cu 11 fi-
guri in text, Pretul lei 5.
Preotul P. Dizeron, Rom Mil din Banatul Jugos"av, Cunostinte folo-
,itoare, Pretul lei 5.
Virgil I. Barbat, Dinamism Cultural, Ed. Librariei Lepage, Cluj, Pretul
lei 200.
Pr. loan Goang5, Limmzuri de Lumina, Versuri, Bacau, Pretul lei 100.
L. Hausknecht, Solidarismul, Cernauti 1928.
N. Plopsor, Ceaur, Povesti Oltenesti, Craiova 1928, Pretul lei 60.
E. Lovinescu, Critice V, Editie Definitiva, Ed. Ancora, Bucuresti 1928,
Pretul 60 lei.
1. Nisipeanu, Voluntarismnl ta lumina Viinfei actuate, Pretul 100 lei

Reviste primite la redactle:

Observatorul No. 1 ; Viata Literara No. 75-80; Natura No. 3 ; Tara
de Jos No. 1-2 ; Presa sanitara No. 138 ; Jtmimea Literara No. 11-12 ;
Scrisul Rominesc No. 4 ; Cimpul No. 6 ; Revista generala a Invatamintului
No. 3 ; Vlasia No. 28; Mercure de France No. 715 ; La Nouvelle Revue
Franaise No. 175 ; Rsum mensuel des trauvaux de la Societe des Na-
tions No. 2 ; Foaia Tinerimii No. 5-6; Falanga No. 37 : Cugetul Liber,
No. 5 ; Spectatorul No 19 ; Revista de Filosof.e No. 2 ; Cultura Poporului
No. 224; Familia No. 1-2 ; Biserica Ortodoxa Romlna No. 2; Gindul Nostril
No. 2 ; Caminul No. 3 ; aindirea No. 2-3 ; Noua revista bisericeasca No. 3 ;
Grafica R0111110 No. 63-64 ; Viata Agricola No. 5 ; Infratirea Romineasca
No. 11 ; Societatea de Mine No. 6 ; Bulletin (121a section d'Information et de
Documentation No. 18 ; Cooperatia No. 1-3 ; Favonius No. 1-3 ; Opaitul
Satelor No. 10 ; Constructiunile publice i particulare No. 139-140 ; Rarnuri
No. 2-3; Roma No. 1 ; Viata Medicala No. 3 ; Pentru inima copiilor No. 3 ;
Pagini Agrare No. 23-24 ; Arlevarul Literar No. 381-382 ; Universul Lite-
rar No. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 BANCA MILOR
Sociletate:Anonim pe acilunl
CAPITAL 25.000.000 LEI
IASI, STR. STEFAN CEL MARE No. 47.
Sucursale : Cht5iatu ? i Galali

I Face orice operatiuni de banca In general i Cum-

prri si vinzari de efecte pubHce, avansuri pe de-
pozite de efecte publice i orice transactiuni -
ciare; conturi curente i emisiuni de scrisori de
Credit pentru orice tail; participatiuni industriale
si comerciale.

;4' ^45,4: ..-

I BANCA MOLDOVA" I
SOC1ETATE glIONIMA
Capital deplin vrsat si rezenre Lei 110.000.000
CENTRA,LA IA,I:
SUCURSALE: Bucuresti, Cernauti, Galati, Chisinu,
Blti, 'Cetatea-AllA, Roman, Reni, Ti-
ghina, Tarutino.
AUNTIE: Hal-IasV,Str. Anastasie Panu.
AFILIATIUNI: Banca de Credit Piatra-Neamt S. A.
din Piatra-Neamt i Tirgu-Neamt.
Banca Comertului S. A. Podul-Iloaiei.
Banca Soroca S. A. Soroca.
Banca Comertului S. A. Orhei
ANTREPOZITE: Iasi, Roman, Balti, Reni si Ungheni.
- FACE ORI CE OPERATIUNI DE BANCA

00

44RASSR14744ARIRS' RORRE1474444.414M44444RMIRAERroS1

www.dacoromanica.ro
 MOD
ESTE [EL MAI ACTIV PROMO

PENTRU FREVENIEI I UMBTEli

NM la-MERV
V1NDECA

ASMARIFISENULARla
EUMATISME
"Pe.00c, TEN51,A. CRONICE SI ARTIEULARt
DE AV1JT IN FARMACH OOR SUPORili DE DIME ORGAd
DROGUERII t. LI (-1 \PAN

www.dacoromanica.ro
 Penfru Aufori
Se aduce la cunostinta autorilor di manuscrisele primite la
redactie, nu se inapoiaz ; in schimb, acei autori ale cror
lucrri urmeaz s se publice in revist, vor fi instiintati, despre
aceasta cel Inuit intr'o hind dela data primirii manuscrisului.
Redactia "isi rezerva dreptul s tipeireascd articolele awl
va crede de cuviint, conductndu-se numai dupei consideratii tell-
nice si editoriale.
Odat cu trimiterea manuscrisului, autorii sint rugati sci
ne comunice si onorarul dorit ; in caz contrar, acesta se va fixa
de cdtr Directiunea Revistei.
Autorilor care nu locuesc in Iasi nu li se pot trimite co-
recturile si prin urmare stilt rugati sii-si redacteze manuscrisele
definitiv si citer.

Pentru tot ceiace privete redactia : manuscrise, reviste,

ziare, carti etc., a se adresa la Redactia Revistei Viata
Romineasa", strada Alecsandri, Iasi.

www.dacoromanica.ro
Mg2gC21:=3?Z:E=IgC:2g=lg=2EZ=CANig=22Cg:C2ICKZ:5 ...-1C3C2g=it:=3CIC80

CARTI APARUTE IN ED. VIATA ROMNEASCA

G. IBRAILEANU
SCRIITORI ROMNI SI STRAINI
Caragiale, Eminescu, Creme', Sadoveanu, Cogbuc, Jean Bart, Codreanu,
lonel Teodoreanu, I. I. Mironescu, I. Negruti, Demostene Botez, DuiliW
a Zamfirescu, Macedonschi, H. Streitman, Anatole France, W. James,
Marcel Proust, L. Reymont, Max Nordau, Tomas Hardy.
PRETUL 100 LEI
LI

G. BRGAUANU 1

o
o
PMINT <VERSURI)
I SOARE a
PRETUL 80 LEI
RI

0 STEJAR IONESCU
E
E DOMNUL DELA
<NUVELE>
MURANO ". N
N
PRETUL 60 LEI
a - nx

CI

CI PRETUL 40 LEI a
D
a
CARTI APARUTE IN ALTE EDITURI
MIHAI D. RALEA
CI

I INTERPRRT
INTERPRET ARI
Marcel Proust.-Note despre Rainer Maria Rilke.-E. Fromentin.-Balzac.- Th. Hardy.- 0
rt) La moartea lui Anatole France.- Amiel. -Andr Gide. -Paul Valery.-G. Sorel. -Ionel
Teodoreanu.-Matei Cantacuzino.-P. Zartfopol.- G. Topirceanu.
R ED. CASEI SCOALELOR . PRETUL 45 LEI
(i)
N IONEL TEODOREANU - ,

INTRE VINTURI
,

N
N . <ROMAN>
51 Volurnul HI din ciclui La Medeleni
a ED. CARTEA ROMINEASCA PRETUL 130 LEI
70)
DEMOSTENE BOTEZ
0
Trzt

ktf
ZILELE VIETII <POEME>
N ED. CARTEA ROMINEASCA PRETUL 60 LEI

[2:1EC=C:".=g:::i g=1I>1g2g:::a:Dialg=gC:1
C. 2,39

www.dacoromanica.ro