a

Ckv 111611_
aiiToRILKR01101

c21),DricR2
LWv° )

ceplQ10
c),WuPDS° rOYLS116.
c,)91 no

YORBLI rt

e4i4VA tassiongomi

r-
Art
tafx

EDITURA r
CARTEA ROMANEASCA"
www.dacoromanica.ro
EDITURA CARTEA ROMANEASCA"

CARTI APARUTE :
LEI

Alexandrescu Gr., Poezii 50

Alecsandri V., Opere complecte. Poezii. In-
troducere de Gh. Adamescu 50. .

Unsere Krieger (Ostasii nostri)

trad. in lirnba germand de
Dr. A. Altmann 10
Anghel D., Poezii 28.
Argesianu Const., Cnntecele tavernei . . . 20.
Bálcescu N., Cnntarea Romnniei 5
BArsan Zaharia, Poezii . . . . . . . . 60.
9) 9/
unirii ....
Se face ziud. Versuri. Poemul
. 45.-
BArseanu Ion, Raps dii si balade
Beldiceanu N. Poezii .
Idem
. . .
20.
20.
editie de lux . . . . 30.
... .

Blaga Lucian, Poemele luminii premiata de

Acadt mia Romnna 10
f if Pietre pentru templul meu . 10.
Blidariu D. 0., Fiul lui Lucifer 15
Boliac Cezar, Meditatii si Poezii . . . . 30.
editie de lux
....... ..
Idern
Bucuta Emanoll, Florile inimii . , 0
Cerna P., Poezii . . .

Cioranescu I. Ion, Po% esti! i in ver,5uri pentru

copii. Povesti morale si hazlii. Premiata
cle Cartea Romanea3ca ilustrata . . SO
Cosbuc G., CAntece de vitejie . . . . . . 20.
Fire de tort
Ziarul until Pierde-vara . . . . 20.
Cotrus A., Sarbatoarea mortii (1914 1915) . . 10.
Crainic Nichitor, Darurile pamântului . . . . 15.
Cuntan Maria, Din caeruI vreniii, vol. 1. . . 25.
Idem vol. 11 95.
Dante, Infermil, trad. de Cosbuc 250

www.dacoromanica.ro
 ANTON PANN

CULEGERE DE PROYERBURI
SAU

POVESTEA VORBEI
DE PRIN LUME ADUNATE
1 IAR4I LA LUME DATE

(NI INTRODUCER, BIOGRAFIE, NOTE, INOICE $1 ROM

de
GH. ADAMESCU
Profesor, Mernbru corespondent
al Academiei Peasants

VOLUMUL I

ED1TURA ,,CARTEA ROMANEASCA"

BUCUREST1

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Publicarea operelor complete ale lui Anton Pann nu se poare
face in strictul inteles al curl-lulu/Ili, fiindca o mare parte din ele
sant opere de naturti speciala (muzicala) oi scrise cu scop
didactic, allele sant legate de imprejurdri trecatoare si n'ar
mai interesa astazi. De areea ne vom mdrgini numai la cateva
dintr'insele.
Incepem astazi err Povestea vorbei".
* *

In anal 18-17 apalli Un volum de 504 pagint intitutat ,Pro-

verburi sail Povestea-vorbei». Deoarece n'am visit nici an exem-
plar din aceasta editiune, ma marginesc a-1 cita dupa descrierea
lui Teodorescu G. Dem. (sub No. 31 din Bibliogralia lui Anton
Pann, 1891). Teodorescu mai citeaza o editie in 2 vol. in 1851,
dar nici pe areas/a n'am vazut-o.
A treia editie, compusa din trei volume, s'a tiparit in 1852
(vol. 1) si 1853 (vol. II si 111). Executia tehnica e Parte ingrijita,
fiind facuta iii propria Iui Tipografie.
Dupa areas/a e /cicala editia de fata, cu deosebirea Ca am int-
partit materia in aorta volume in tor de trei.
Julia Zanne care a vezut editia din 1847 afirma ca ea a fost
reprodusa exact in ed. din 1889 (tip. P. M. Claw) i ca iii edit:a
definitiva in 3 volume matte ploverbe sant versificate.
Anton Pann a publicat cea dintAiu colectie de proverbe romanesti.
Nu patent, deocamdata, stabili care este autenticitatea lor.Zanne
crede (Vol. I introd. pg. XXXVII) ca «nici unul nu s'a fourit In
intregime de autor», dar unele sant luate dela able neamuri (in
deosebi de la Turd, fapt stabilit de insusi Pann intrucdt da
cdteva pagini de proverbe alaturand redac(ia turceascd). Cu tim-

www.dacoromanica.ro
11;

pul si acestea au intral in uz. 7anne observa insd ca Pann a

versificat multe proverbe.
Aceastd pldcere de a e exprima in versuri o avea, In adevdr,
Pann. Ea se vede din prefetele multora din cartile sale si chiar
din intdial sdu testament, scris tot in versuri. In al doilea, atrd-
gdndu-i-se poate atentia cd un act legal nu e admis versifical, a
scris versurile in randuri
De altd parte si poporul obisnueste sd caute asemenea paIn-
yin, ca la versuri, in exprimarea proverbelor si afilim destule
exemple la alti culegdtori.
Asa (Colectia Zanne vol. 1): I. Arbore din Buzau dd prover-
bul <Pomul balrdn se taie 51 se aranca in foc , dar Baronzi Ii
infeitiseazd astfel :
Pomul mare
Cade tare,
iar Alecsandri (in Poezii pop. 1866 pg. 305):
Pomul daca 'mbatraneste
Pune-i paie del par1este,
adied aproape ca la Anton Pann :
Pomul daca 'mbatraneste,
Pune paie si-1 parleste.
Un alt culegator (corespondent al lui Zanne) din it'd. 7 utova
du in versuri proverbul :
Nu e varza
Sa se roaza.
Un proverb despre vita' dat de Creangd astfel :
Vit-a de vie lara vita de hoz
Tot invie, Tot ragoz
si de S. Fl. Marian asemenea :
Vita de vie Dar cea de rogoz
Tot invie Cade gios.
Uneori gasim Ia Pann un proverb neversificat, iar in culegeri
mai stride din popor versificat. Astfel:
La Pann La Baronzi si Hintescu:
Pune vita si bea via. Pune vita
Bea vinita

www.dacoromanica.ro
 V

Aci de hatdrul rimei este schimbat si eavdntol al doilea, ca iii

balada /14Onastirii Argesului :
$i latra-a pustiu
Si urla-a mortiu.
Pldcerea aceasta pentra ritm si thud se gliseste si inliteratura
poporand a al/or popoare.
N'a Put, deci; Pann un lucra neobisnuit si nepotrivit cu felal
poporului de a exprimd proverbele sale. E adevdrat, pe de alta
parte, cd ar fi interesant, din punct de vedere strict stiinfific, sd
putem stabili forma carat poporand a fiecdrui proverb dacd Pann
i-a adus oarecari modificari, dor hot aci ne propunem numai a
da Iii cele mai bane conditii opera insdsi a lui Anton Palm, nu
a face un studia critic asupra-i.
Sa examindm structura acestei colediani.

Anton Pann a cla.ificat proverbele aciculate de el (din popor

sun, probabilsi din cur(i) dupa ideca fundamentala la care se
raporta : Vorbirc, prostie, credinta, saracie, invatätura, casatoric, etc.
Marturisesc cd mi se pare tot asa de band aceastd clasificare, ba
uneori chiar mai band decdt a lvi Zanne, care le asaza clapa
cuodntul principal din proverb.
De exempla, proverbele urmatoare:
Bout se leaga de coarne i omul de limba,
Furnica cat c de mica si, daca o calci pe picior, tot se ridica si
Ite pisca,
De multe ori limba taie mai mutt deck sabia,
sdut pose de Pann la capitolul despre vorbire", fihuica dupa
in(eles toate se raporta la aceasta idee, pe cdnd la Zanne primal
este la bou (din diviunea mai mare Animate), al doilea la furnied
(Animate), al treilea Ia limbd (portile corpulai).
Dam vrei so stii ce proverbe exista despre aflame idee, te ser-
vesti bine numai de sistema lui Pann ; deed gäsesti an proverb
si doresti explicarea, le servesti de sistema lui Zanne, dar nu esti
sigur, fiindca nu poll sti daca, de ex. primal proverb a fost pHs
sub rubric-a bou si nu sub rublica om sou Erni:4.
Colectia lai Pann nu urmdreste an scup stiintific de folklor,
ci on scup distractiv ,si educativ.
Insirarea proverbelor se face legdada-se anal de allul prin mici
covinle sou propo-ifiuni cari, pe de oparte, clau un tel de ton-

www.dacoromanica.ro
VI

tinuitate acestei insirari, pe de alta ne arata atitudinca calega-

tomlui /aid de allele proverbe. Se sue cii nu Mate proverbele
se pot nand regule de purtare, .ca unele sant simple constatari
de /apt sau claar mici satire. In asemenea cazuri Pann nu se
multume51e a da proverbul, ci din asezarea lai rezulta 5i in-
terpretarea ce trebue sd se dea.
La fiecare grup( de proverbe Anton Pann pane atm sac mai
incite anecdote. Aceasta este partea originald a lui.
E adevarat cd mate din subiectele acestor cmecdote (pe cari
le intitaleazd «Povestea vorbei» sac «Povestea aluia)) se gdsesc
in pove5tile populare sac in diferite colectiuni streine ; dar re-
dactiunea 5i versificarea sdnt ale ha Pann.
Astfel el este primal anecdotist roman. Unele anecdote sant
cam langi, dar in matte din ele stie sa conduct, intriga cc destul
mestesug pentra a face pe cititor sd urmareasca desfa5urarea cc
interes ci sa astepte desnodamantal. Printre aceste anecdote, sant
5i cateva poezii lirice (de ex. No. 56, 67, 68) iar bucata cu
No. 57 este o confesinne despre starea sa lii aitinut disatoriel
a treia. Uneori stint intercalate proverbe chiar liz cursul povestirii.
Subiectele lor, afard de cele orientate, ne arata an media
mai malt oragnesc de margine si in legatura cu cel rural. S'ar
putea zice cä Pann este cel dintaiu autor care zugrave>te malw-
tans noastra. Astfel fiind, se explicd si tonal cc total familiar,
uneori vulgar, pe care-1 intalnim in mai toate bucatile.
In loate anecdotele, preocuparea educatorului iese bine in evi-
dentd. Matte din ele ajung, prininsusi mersul actiunii, le izbanda
binelui ci pedepsirea Malta. Daca, uneori, aceasla nu se vede,
atunci Pann Ii adauga el comentarii pentru ca sa nu se poata
trage vre-un invatilmdnt imoral. Astfel anecdota No. 12, care ne spline
cum lrei pungasi pacillesc pe an bratar, pe un bacan si pe tin
pescar, pentru ca sa poata ei face un chef, si care atata sub
niste coiori simpatice istetimea pungasitor, are intdia o incheiere
ce nu se tine, evident, de anecdota populard
L'aceasta 'nselkorie celor trei Ii s'a 'nfundat,
C. in mina stapinirii, prinzindu-i legati i-a dat.
si-apoi an comentariu de naturii geaerata:
Ce nu ar face craimea de n'ar fi stapilnitori,
De n'ar fi temnite, ocue si n'ar fi pedepsitori!
De aceea totdeauna trcbue sa multumint
Stapdnirii cci inalte carei supusi ne nurnim..

www.dacoromanica.ro
 VII

In privinta versifica(iei, observam ca mujoritatea anecdotelor

sant scrise in ritm trokaic obisnait in poezia noastra poporand.
si fard observarea stricta a ritmului (adica peizind numai tonal
din silaba 7-a a versului de 8), iarasi ca in poezia poporana,
Avem sail versori scurte (Ie 8-7 sau dublate de 16-15 :
a) Bucuros cu voe buna,
Dar in buzunari nu sunA (No. 4)
b) Puind pe sateni la clacA oarccare arendas,
S'a 'nthuiplat din ei sa fie si un lenes nevoias (No. 22)
!Hai rare that anecdotele wise in varsuri de cite 12-11 (6+6)
lot cu ritm trobaic, ea Oseindirea strugurelui (No. 28)
C5nd a fost odatà pe pAiniint aleasA
Nobila gutue poamelor crAiasA...
Versurile lui Pann se deslasura, in genere, Parte firesc numai
rareori gasim cazuri de eliziuni fortalc si pe ici colo oarecari
inversiuni.
IP II

Povestea vorbei s'a tiparit de mai multe ori dupa moartea

autorului.
Dam aci lista tuturor ce am greisit panel astazi.
1. Culege re de proverburi sat, povestea vorliel. Partea I Buc. Tip. Dor. P.
Cucu 1880. Ca prefata biografia lui Pann din Conspectul lui V. Gr. Pop si
o notita semnata de acelasi cu data lulie 1880.
Este cu totul deosebita de editiunea din 1852 53; probabil e facuta, cunt
zice I. Zanne, dupa editia lui Pann din 1847 (pe care regretam ca n'o putem
gasi ca sa facem compaatie) dar editorul nu spune aceasta si nici in lista de
scrieri a lui Patin nu pomeneste aceasta editie, ci inseinneaza numai Povestea
vorbei in versuri, 2 editii".
Acelasi material si tocmai asa oriinduit aflam si in editia din 1389 (tot
tipogr. Dor. P. Cucu) insa cu mentiunea ed. 2-a. Noi credem ca este a 3-a,
fiindca la Academie se gaseste un exemplar cu data 1883. Acesta este tocmai
ca ed. din 1880 si 1889, dar are pe coperta mentiunea sreimprimata dupa prima
editie completa din 1835 >.
Ar putea fi o eroare de data, fiindca in 1835 nu a publicat Pann
Pox estea vorbei", ar putea fi 1853", dar pe alta parte, editiile aceste trei
nu reproduc editia din 1352-53, ci o alta editie cum am aratat mai sus.
Aceste editii cuprind materialul urmator:
Proverbe : Despre cusururi (=cap. I din coleCtia din 1K 2-53 si dupa nu-
merotatia editiei de fata), Despre s orbire ( cap. III), Despre 'minciuni (=cap.
IV), Despt e mita\ tint rifle (=...cap. V), Despre frica lui Dunincreu (=cap. VI),
Despre prostie (cap. VII), Despre ilivatatura (=cap. XVII), DeTre lucrare
=.ap. XV), Des!). e inâncare (--cap. XII), Despre betie (cap. XI), Despre

www.dacoromanica.ro
VIII

icimomie (--=cap. XLII), Despre sgarcenie (=cap. XLIII), Despre lacomie

(=cap. XLIV), Despre judecata (=cap. XXXIV), Despi e mojicie (=cap. XXXVI1)
Despre ipocrizie (=cap. XL), Despre imprumutare. (cap. XLVI), Despre sta-
pan $i sluga, (=cap. XX), Despre iuteala $i indaratnicie (=in parte cu Cap.
XXX), Despre casnicie (=in parte cu cap. XXV despre amor $i ura), Despre
cei ce plang de copii (=cap. XLVII), Despre negot (=cap. XXIII), Despre
laude (=cap. XLV), Despre fagadueli (=cap. XLVII), Despre batranete (acest
titlu lipseste in editia 1852-53).
Anecdote: cele din editia de fata sub No. 2, 0, 9. 10, 11, 13, 15, 17, 36,
32, 33, 29, 26, 27, 86, 87, 89, 92, 93, 77, 78, 82, 85, 95, 47. 73, 31, 55, 95,
52, 94, 97.
Urmeaza si un capitol de proverbe intitulat : Cate nu vor fi in carte, 1,
gnsi(i aici de o parte; in fine seria de proverb(' turce#i cu traducerea lor ct
$i in ed. 1852-53.
2. Culegerc di- proverbe sau Povestea vorbet Partea I Craiova, Filip Lazar,
1888. !dem Partea II. 1883. ldern Partea III 1888.
Aceasta urmdreste pagind cti pagind editia din 1852-53, dar nu este fermi-
nata. Are numai urmatoarele capitole de proverbe, durm nuinerotatia ce ain dat
in editia de fata:
Cap. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII
XIX XX XXI XXII si urmatoarele anecdote iara$i dupa numerotatia ce atu,
dat in editia de fata :
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23,
24, 23, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36 (lipk,e$1e o coala din exent-
plarul dela Acadeinie), 38, 39, 40, 41, 12, 43, 1-1.
3. Culegere de proverbe sau Poreslea vorbei. Biblioteca penti u toti (No. 16
25, 39) [c. 18931. Este prima editiune coinpleta facuta dupa cca din 1852-54
Sant tot trei volume $i cu materialul impartit in acela$i fel. Aceasta editic s'a
retiparit de mai multe ori: in 1908, 1922, etc. dar, de oarece nu se noteara anul
no putein preciza.
4. Opere complete, Buc. Minerva Ed. 1 (in cc an ? No c gase$te la Aca -
demie ?) Ed. 2-a 1909. Cuprinde :
0 qezeitoare la tam, Alastratin 1-logetz, Arrhir si Anadam si, inaintca aces-
tora, Povestca vorbei in intregime ca $i in Biblioteca. p. toti.
5. Proverburi adica zicale salt Povistea vorlhi. Ed. Casa $coalelor. 1920.
Cuprinde numai proverbe alese din capitolele 1,111, IV, V, VI, VII, VXII, XV.
XI, XLII, XLIII, XLIV, XXXVI, XXXVII, XL, XLVI. XX, XXX, Despre casnicie,
XXIII, XLV, XLVII si anecdote 2, 6, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 36, 32, 33, 26, 27,
86, 87, 89, 92, 93, 7'7, 67, 97, 100, 40, 95, 29, 36.
6. Poveslca vorbei in ( Biblioteca Basarabici , No. 1 Ed. I-a (Cand?). Ed.
2-a [1922]. Cuprinde cateva proverbe din cap. I Cusururi, II Copilaro$i, III.
Vorbire, IV Minciuni, V Naravuri rele, IX Nevoia.si, X Lene$i, XXII Sluga $i
stapan, XXIII Negot, XXVI Casatorie, XXX luteala, manic, XXIV Pricini de
judecati, XLII Iconomie, XLV Laude $i anecdotele ce se gasesc in ed. de
fata sub No. 3, 5, 9, 10, 13, 22, 21, 43, 40 52, 61, 65, 74, 77, 78, 87, 94.
7. Povestea vorbei i Nastratin 1 logea. Bucure-ti 1922, Prefata de M. Miha-
ileanu. Cuprinde din <Povestea vorbei» anecdoteie urrnatoare (fara proverbe),
dandu-le i titluri:

www.dacoromanica.ro
 IX

Filosoful, feciorul de imparat si puiul de urs (No. 36 din ed. de fatä),

Daca stii cum sa te porti, bucatica chiar din gura lupului poti sd o scoti.
INo. 5), Ispravile a trei haimanale (No. 12), Comoara (No. 52), Ferneea
indar5tnica si barbatul artagos (No. 54), Barbatul insurat a doua oara.
(No. 66), Despre muerea care toate le face pe dos (No. 74) Nerodul la lucru
(No. 18), Cei doi lucratori (No. 32), Avut-a Vlad cap oare (No. 16), A ttmat
si i-a adunat (No. 63) Ginerele nat'ang (No. 17), Baba mai mestera ca dracul
(No. 11).
S. Din povestea vorbii,Culegere de zieale qi suoave stihuite. Bucuresti, David
si Saraga. 119241. Sub Ingrijirea lui Ion Calugaru. Prefat5, Reproduce o poezie
de I. Pillat Anton Pane. Cuprinde extrase din proverbele cuprinse in editia
de fata capitolde I, III, V, XIII, XXIX, XXX, XXXV, XXXVI, XLVIII, si
anecdotele din editia de fall sub No, 2, 4, 5, 12, 27, 28, 30,69, 71, 73, 79, 99.

Noi am urmat en fidelitateedilia din 1852-53,indreptdnd numai

evidente erori de lipar si modificdnd ortogralia prin transcrierea
en litere latine a celor cirilice. Omisinni s'a _Aleut foaerte pu(ine:
cdleva provethe cu expresiuni prea vulgare sau triviale. Am pus
eateva note absolut necesare pentru intelegerea unora din cu-
Pinte. As fi dorit sa inseam si prima publicatie la fiecare anecdotd,
dar n'ain imsit .decal la cdteva anecdote cari se afla in cartea
lui intilulata Poezii populare» tipdrild in 1816.
* *
Pentru a inlesni cautarea pa.sagillor si el/area lor, am name-
rotat capitolele *en cifre romane i anecdotele cu cifre arabe. Apoi
am pus nu indice alfabelic al capitolelor si unul al anecdolelor
dupa primal vers. Am dal, deasemenea, l titian aneedotelor,
'luso numai in Tabla mate! ici.
Penlru inlesnirea sOudiilor de limbd, am alealuil un mic glo-
sar reproducdnd cuvintele mai deosebite si formele e,>ite din uz
sau rare.
**
Prezentand eititorilor in aceste condifiuniscrierea fur A. Pauli,
cred ea am dal o editiune cdt s'a maul de blind, inhnprejurarile
actuate.
Gh. A.

www.dacoromanica.ro
 VIATA WI ANTON PANN
Amanuntele biografice cele mai complete pana astazi se gasesc in
brosura lui G. Dem. feodort sea, ( ,Viata si activitatea lui Anton Penn"
1893). Regretarn ca el n'a indicat izvoarele informatiunilor sale pentru
multe momente din viata lui Penn, mai ales pentru originea, copilaria si
plinth tinerete.
N'as 1.,utea sa afirm unde-si gasesc temeiul notele biografice, ce
se publi'a de cate ori e vorha de acgst scriitor. Cea mai departata in-
dicatiune o aflu in a-ti-olul lui D. A. Laurian in Transactiuni literare"
1872. De unde si-a luat el informatiunile nu stim. Probabil dela rudele
lui Palm, fiindea batranul Laurian locuià in vremea a-Tea in mahalaua
Lucaci (Casele lui erau cam pe terenut pe care S'a cladit liceul Mateiu
Basarab si aveau vecinatate cu strada ce se numeste azi Anton Pann").
Teodorescu a co.npletat datele biografice cu informatii dela urmasii
lui Pann si de!a Teoior Sfetescu, antic al cantdretului.
Din parte-mi, mdrturisesc ca n'am pteut verifica afirma(iunile celor
doi biogiafi princi,)ali. Ma voiu servi de ele, areand, fireste, rezervele
mele aco'o unde va fi nevoie.
Desigur e indreptatita indoiala d-lui N. Iorga, despre originea
romaneasca a lui Pann, dar se poate sa fie asa, se poate ca tatal
sau sa fi fost Roman stabilit in Bulgaria. Fir oledä pentru originea lui
romaneasca faptul ca din primele publicatii arata o lirnha foarte curata,
o sintaxa limpede si morfologie populara (afara de formele verbelor de
conj. I, pe cari le arata la pers. 3-a plurala la fel cu 1-a sing.,
curn ar fi ti apas, ei se sehimb, ceeace este un obiceiu carturaresc);
apoi faptul ca in unele anecdote contraface vorbirea streinilor (grec,
de ex.:), sau a provincialilor (tradsilvaneni, de ex.:), ceeace ar fi
gren.
Cueu, ddr nu imposihil.

www.dacoromanica.ro
 XII

Data nasterii n'o putem stabili cu hotarire, fiindca el insusi ne da

doua indicatiuni deosebile in cele doua testamente ce ne-a lasat. Iii
18'19 zice:
Ileum varsta mea se pune
La cincized i frei ani pinict;
in 1854 zice:
Acura Varsta ma se pune
i ,sapte punct.
L'ani cincizeci
In contra ainbelor acestor doua indicatiuni (cari ar da ca ,an al
nasterii 1796 sau 1797), G. Dem. Teodorescu crede ca s'a nascut in 1794
bazandu-se pe imprejurarea ca ar fi avut numai 24 de ani cand Ace
el ca compusese multe din scrierile ce a publicat mai tarziu, si pe
imprejurarea ca se casatorise cu o tanara de 18 ani $i avea motive,
chiar fäcandu-si te,tamentul, sa se arate ceva mai tanar.
Mama lui se numia Tomaida si era probabll greaca. Cu ea a plecat
el din Bulgaria in timpul razboialui dintre Turd si Rust (1806 1809)
$i cu doi frati i s'au dus in Basarabia.
Baielii cei .mari devenira soldati in oastea ruseasca (si pierira in
lupta), iar Anton, care invatase psaltichia (cu un cantaret din saint
bulgaresc, probabil), intra inteun cor bisericesc (in Chisinau).
De atunci informatiile incep a fi mai precbe. El insusi ne spune
intr'o notita (1847), ca in 1810 a cantat :n ruseste un Doamne, milueste!"
De atunci se incep si peripetiile, am putea zice aventurile", vietii
sale. Sa fuga din Basarabia printre ostile rusesli in miscare, sa
calatoreasca in acea iarnd cumplita a anului 1812, cand razboiul adusese
si ciuma cu el (Ciuma lui Caragea) si sa ajunga la Bucuresti, este,
desigur, ceva care ese din cadrul obisnuit al vietii.
Tanarul Anton nu numai ca ni pieri, dar izbuti sa-si faca o mica
situatie care sa-i permita a ingriji si de mamd-sa. Pe vremea aceea
copiii saraci 51 sarguitori, gasiau cate odata sprijin la particulat i
Logati, caci Statul nu stia Inca mult despre indatoririle sale in ase-
menea privinta. Asa si el dete peste Dionisie Fotino. Ajutat de curios-
tintele de muzica bisericeasca si de glasul lui se pare destul de
placut, ocrotit de boierul grec iubitor de muzica si de literatura, deveni
paracliser (la biserica Olari), cantaret in strana (la biserica MMIII
$i elev al vestitului dascal Petru Efesiul.
Aces', Petru Efesiul ern un Grec, care veni in 13ucuresli pe. la 1816,

www.dacoromanica.ro
 XIII

voale chemat de couducdtorii bisericii, si intemeid o scoald de muzicii

la biserica Sf. Nlcolae din Selari, mai tarziu o tipografie, care treat
mai tärziu in posesiunea lui Partn. A in Ira in 1840, zice Episcopul
Nifon in cartea sa de muzied bisericeascii (1902).
Dupa plecarea hit Petru, Mitropolitul Dionisie Lupul infiintase o
scoald de muzica bisericeasca stf) conducerea ieroiiaconului Macarie
si atunci Pann dupa propriile lui informatii, fu chemat sa ajute
la talmacirea cAntarilor i.i romdrieste si la facerea triui tipar spre
tipdrirea lor", impreuna cu un cdlugar Pangratie.
In acest limp, el a lucrat mutt pentru mdzica bisericeasca (dupa
propria tut marturisire) si chiar a tiparit in 1819 un Axion (zice
in prefata unei scrieri din 1845), dar wind acurn nu s'a gasit nici un
exemplar din acea tipariturd.
Casatorit cam in 1820, avir o casnicie foarte rea si, dupa sapte
ani, se desparti.
Numit dascAl domnesc la seminariul dii Rdinniml Valcii in 1827,
avü ocazie sa preded muzica si la mândstirea Dittr'im lemn, (aproape
de oras). Acolo curroscii pe nepoata staritei in vdrstd de 16 ani, o
cerir in casatorie si, fiind refuzat, fugi impreu.la cu Alzica (are un
acrostih cu acest mime) si, dupd o grea cAlátorie, ajunserd la Brasov.
Teodorescu G. Dern. cr2cle cd in aceasta cäldlorie ar fi cornpus poezia
care incepe cu ver,urile:
Muntilor, fiti marturil
Ca prin vol calatorii,
Cu su.letul plin de dor
Si inima de dogor.
Ta.nara fata in tot acest timp umbla in port bdetesc si trecea drept
fiut lui Pann. Dar acesta, dobAndind Postul de cantor la biserica Scheilor,
(o spune in pre'ata unei carii tipdrita mai tarziu), nu putu .trece ne-
bagat in seamd cu presupusul sau fiu si deaceea fu silit sa. fuga si
de aici si sd vie itr in Bucuresti. Din aceastä unire nelegitima, ne
spune G. Dem. Teodorescu (dupd multe cercetdri printre rude si
urmasi), ndscb un bdiat, care muri in varsta de trei ani, si o fata;
dar unirea tor se desfacii dupa nee ant (adicd pe la 1838).
Despre aceastd epocd a vietii lui Pann vorbeste Ion Ghica (Scoala
acurn 50 de ani"), trecându-1 intre scolaril lui Chiosea, alaturi de
Nunescu si Paris Momuleanu Afirmatia lui Ghica (dald de el insusi

www.dacoromanica.ro
 XIV

ca apioximativa), nu porde fi exacla clecat grosso modo, de oarece uj

1820, Patin era cantaret de biserica; iar in 1827 pleca la Ramnicul-
Val:H. Sant insa toate probabilitatile de exactitate despre viata hii
Pann in epoca 1830--1840, despre relatiiic lui cu Nanescu, cu Ufl Chiosea,
probabil fiul vechit.eui dascal, 1 cu tineri Med, intre cari ar fi fost
si Ion Ghica. Observain c u1e cantece pe cari Ghica le atri'mie lui
Nanescu (care cornpune:1 cantecele lautarilor din Scaune"), se ga-
sesc in cartile lui Pann, cu vorbe si cu notele mazicale pe psaltichie.
Mai discutabila ar fi din punct de vedere cronologic pre-
zenta lui N. Filimon in ceata acelora cari erau veselia gradinilor lui
Desliu, lui Pana Breslea si a lui Giafer'' si fara cad nu puteau tinerii
din lumea mare", cad Filimon era nascut in 1819, dar Ghi2a soune ca
era un copilandru".
In epoca aceasta, Pam nu era nu-nai cantaret, dar si profe,or de
muzica in Su:an-esti. 0 stim aceasta din titlul cartilor din 1830 (Verswi
muzice,sti) st 1834 (Hristoitit) precum si dintr'un document publicat de
V. A. Urechia (I,toria 5coa!elor 1, 135). Erau pe atunci, afara de
invatatorii de carte pe la vapsele", si trei invatatori in arta mu-
zichiei". Intre acestia gasim pe Athoo Pantaleon, dupa padul Mogo-
soaiei". Acesta este Pann al nostru, fiindca ii gasim semnat cu nu-
mete de Anton Paana intr'o petitie catre Eforie (26 "Decembrie 1831),
in care arata ca, fiind numiti de 8 ani profesori de mudca, au ramas
cu le3fa de 600 lei pe an, neindestulatoare, si cer a li se mad leafa,
de oarece s'a marit si ,,profesorilor de imprumutata invatatura" (asa
se numiau institutorii atunci, fiindca predau dupa metodul lui Lancaster).
Petitia poate a fost redactata de Pann. Ea este interesanta prin pito-
rescul argumentarii (in ziva de astazi un randas cel mai proNt
se poate inde3tula cu venitul nostru, cu cat mai vartos noi care santem
mai cu deosebire decat dansii"), si prin onctuozitatea clericala a sta-
ruintei (ua parinte p 2 toti fiii sai deopotriva ii mangaie si-i iubeste",
ne rugatn intelepciunii voastre sa binevoi(i a ne spari si naua o cu-
viintioasa leafa" Duhul Sfant va .va lumina").
Epoca aceasta (1830-1840), este prima epoca de mare activitate si
pe teren muzical si pe cel li'erar. Versuri ntuzice3a" (1830) e o
culegere de cantari bisericesti la diferite serbari ale anului. Aceasta
carte a avut foarte multe editiuni (pana pe la 1830). 0 curioasa aclunare
de poezii (1831), multe fara a pune numele autorului, arata incepu-
turile lui de culegator". Sub numele de ,Indreptaforal betivilor", da

www.dacoromanica.ro
 XV

(1832) o uoari sal ira la adresa acekna ce dobandese dar sa scutga

paharul". In aceasta privinta el a veil uhlos te numeroase, find hi-
bi or de petreceri cu lautari, curl ne spune si Ion Ghica.
Ca om al bisericii si ca profe icor, el socoteste cd are si inisiunea
de educator si astfel publica (1834) poate cel dintaui cod al manie-
relor elegante (cum am zice astazi), sub tIttul: Hristoitie sau 5roala
mort.ltdui. Nu ne spune care este originalul du?a care a tradus, dar
zice ca mai sant doua t2xte romanesti :
Precum si in rcinanes!e
Doua feluri se gases le,
Care acurn si de mine,
treia oara vine
I ata a
Cum se vede intocmita,
Si in versuri poezi, a.
Este interesant sa notam ca, la pub' icarea a :esteicarti de bunä
purtare, a fost in..urajat de foarte mita lume (cum S2 vede in lista
oi enumarantilor), incepand cu mitrop)litul si episcopii si cu boierii
din prima clasa : mari vornici si hatmani, etc.
ileum publica el si o poveste din Haliaia (1839 ) si o prima colectie
de fabule (1839), dar cea mai insemnata Licrare este Noul Erotorrit",
tiparit la Sibiu (1837 ) in 3 volume. Este traducerea in versuri a lucrarii
grecesti a lui Dionisie Fotino imp rimata in Viena in 1818 (Mc; 'Epw:6-
xpvco.O.

Asta poezie in limba greceasca,

S'a fla 'mprastiata 'n tara romaneasca,
Ca ceeace este 'n Bucuresti luci atà
Trasa din o alta si adaogata
De Dionisehe Fotino Serdarul
Cum si la lumina data cu tiparul.
Cartea lui Fotino (protectorul lui Pann, precum am vazut), este o
prelucrare a unei vechi poeme grecesti Erotocrit", scrisa in dialect
cretan de un Cornpro ( Viten tos Cornaros), poate inrudit cu vestita
familie Cornaro din Venetia (care a dat si ca(i-va dogi), scrisa, poate,
pe la sfarsitul sec. XVI. Opera aceasta poetica s'a raspandit prin
manuscrise, [Jana s'a tiparit in 1713; prin manuscrise sau pria exem-
plare tiparite, a patruns si la noi in secolul XVIII, cand s'au facut
mai muLe tradu-eri. Pann n 'a cunoscit traducerile manuscrise, ci s'a

www.dacoromanica.ro
 XVI

tint de pretu'rarea graceasca a lui Foti io, precurn am zis. Cu aceste

observari, ea este prima tiparitura in roinkieste a lui Erolocrit. (Chic
vrea sa cunoasca chestiunea originalului si a ve.siuui'or romanesii poale
citi lucrarea d-lui V. Grecu in Daco-Romania", Anul I, 1920 21).
Epoca dupa 1840, este culininatia catierai lui de poet .popu'ar si
de compozi or muz cal.
Ramanand fara sopa si pierzarld (1a 1838) si pe mina sa To nai ia,
care trebue sS fi fost foarie batrana, Pain traaste sngut nimai doi
ani, cad in 1840, se cdsatoreste cu o ta lara de 18 ali, nu nRa Tinea,
pe care o lauda, cum mai facuse si pentra celelalte, intr'un avast.,
publi-at in Spitalu' amorului".
Nu stim curn va fi fost a2easta noud casnicie a lui Pam, dar ea
nu 1-a impiedecat de la mina, fiindca, in acest tirnp, it vedern can-
taret la biserica Cretulescu, profesor de muzica la Seminariul central si
tiparind, atilt peatrit uzul scolarilor sai, cat si peatru uzul cantaretilor,
foarte multe carti de muzica biseri2easca. Sant cursuri de cantdri (Noel
Doxastar, 1841), sant chiar cursurile lui prelate in Seminariu (Baul
teoretic ci practic 1845), sant apoi adunari de can:ece necesare sluj-
helor bisericesti, fie la anumile sarbatori (Epital, 1846), fie in genera
la diferite momenta ale serviciu'uf si la diferite feluri de servicii (Cate-
raster, 1846, Priviglicr, 1848, Paresimier, 1847, Tipic,. 1851, etc.).
Ficeste publicatiuni muzicale sant parLe adgp.ari clupi lucrdrile gre:esti
ale lui Dionisie Fotino, parte lucrari proprii ale lui, in:arcate si expe-
rimentate i in biserica de ca're el insusi sau prieteni de-ai lui (ca
Grigorie Enghiurliu, despre care vorbeste si I. Ghica in , Scrisoarea"
ce am porneait mai inainte) si in seminaciLt cu scolarii. Daspre acestla
vorbeste fo3rte adesea in prefete, ardlaadu-le dragoAe si multumindu-le
pentru ajui-Drul ce i-au dat ei la liparire.
Mai toate ca tile muzicale au dedicatii catre Mitropo.iti sau Ep;scopi,
cari i-au dat sprijin material sau moral.
In prefete arata evolutia ce a incercat la noi muzica bisericeasca,
de pe la 1820 cand a inceput el a-si exercita profeiiulea in Birurcsti,
pana in anii din urmd, pracun si partea lui de contrimtie la aceasta
evolutime. Cateodata sdat satire la adresa cantä .etilor nepri.2eduti cart
compromit muzica noastra bisericeasca ode itala:
De te face sä casci gura si la clansul sa privesti
Si alte orl te adoarme, de nu-ti vine sd clipasti,
/lei ii vezi clatind capul ca ratoil qnui alt,
Plci 'ntiud gat ca com>ul (pentru ca si el e psalt),

www.dacoromanica.ro
 XVII

Tot pentru trebulutele bisericii, a firut el 5i o brosurd (Sibiu 1840),

in care se cuprinde Ifmigh flirt lui fo in, traiusa in opt limbi (gre-
ceste, latireste, sloie.ieste sau ruse5le, nemtLste, bu1garest0, fran(u-
zeste, turLete), di earl pe unele le eunosted insasi, pentru altele se
va fi adresat cuiv. Interesant este, ca le insoteste de indicatii pcntru
,i'irea dupa reguli (cu acsii dupa euviidt i ca so pute(i pazi to write
zice, ilor").
Dar actik ita ea in veasta epocd se intincle indlt 5i in alte domenii.
iivand tipogratia sa proprie, el da la lumina in primul rand calendare
(18% 1854 neintrerupt), cari reprczidIa, pentru acea epoca, un element
important 1...c itru ra,ptin drea culturii.
Ilpoi vin caleva cdrtirulte fora nume de autor, cuprinzdnd cantece
de petrecere (Cdnt tforul btfici, 1851), iar altele adevarate carti de 'pro-
paganda, cu n este I rim ful betiei smu auta (testainentul) un ii betiv
(1852). tlei citim pasagii ca acestea:
Fiul meu, daca vet vrea so impickyi todte intreprinderile tale,
fii betty si tel izbuti;
De vcesti sa-ti timpesti siintinile, fii betty si peste putin te vet face
mai neghiob decdt asitml".
Tiebue sa mai pornenim Dialobul in i rmbi (1848), ruseste, ronidneste
si turceste, cu termini uzuali, locutiuni, rujaciuni, etc., si .1Iemoria
torului ma"( (1847), povestirea in versuri a focului care a prapadit
cai tie te intregt ale Buairestilor:
Martie in douazeci i trei Lite
Pastile sf;nte cAnd se serb 1...
Todte Inc drile acestea arald, din parlea lui Padn, o activilate sustiliuta
in cal iera 1 ii de psalt, de pro lesor si de propaga'or al culturii. Prin
Me, insa numele lui s'ar fi pierdut p.iitnLi viitorime, fiind toate legate
de imprejurati si rem u r i tre sate, fdrd elnind Ile cart sa-i asigure o
IlaIn ie. Ceedce sustine arniutirea tut, ceea^e pastreaza o parte din
opera lui, este seria do lucrari in legatura Cu lileratura poporand.
In aceasta nth inta, Pann se prezinta sob doua aspecte: ca propriu
zis cut g i or, intr'o epoca in care 5i Ilecsaddri aduna si publied poe-
ziile; ca autor inspirat din productiile poporului, cum fusese Barac sau
Vasile /Iron si cum avea so fie mai tirziu Creangd. Fireste, partea
de contributie ersonala la acesta din urind, dovedeste mai mult talent
poetic, la Pdnn mai rnulta tisuriatd de debit si mai multd inlesaire de
rsi Red tie.
1. Pann 1 v, 1. I el' , vol. I.

www.dacoromanica.ro
 \ VIII

In privinta cantecelor de stea, M. Gaster (Literat. pop. 461), soco-

te5te ca meritul lui e foarte mic, fiincicd nu le-a cornpus, ci a tiparit
cantece de stea mult mai vechi" pe cari le-a si gasit el in mai multe
manuscrise anterioare. Nu e vorba de a pune la indoiala aceasta afirmatic,
dar meritul Iui este ca pentru prima datii le-a tipiirit in 1830, le-a insolit.
de note muzicale si ca de atunci culegerea lid s'a retiparit 5i in timpul
vietii lid 5i dupa moarte, ajungand, poate, pala la a 90-a editie.
In acelasi fel a pro-edat cu povestirile din litera'ura popora iä scrisa:
Archir si Anadam (1849), in legiturd cu 1031 de nopti, N ts Iravaniile
lui Nastratin flogea. (1853); a luat povestiri cari circulau oral sau
a avut poate si manuscrise, le-a prelucrat, mai adcsea, lc-a versirlcat
si le-a dat astYel la lumina sub numele sau.
Culegerea de poezii lirice ero+ice, pe cad, le-a intitulat, cu o nuanta
satiricd, Spitalal amn,witti" (2 br. 1850)

fiindca unii ratnal smintiti pentru totdeauna,

fara a-si puteä gasi leacul si din spitalul
amorului ajung in spilalul nebunilor, la Balamuc"
este singura care cuprMde 5i poesii populare propriu zise. Lipseste,
fireste, oHce indicatie despre load uncle au foit culese; apoi sant ame,-
tecate cu poezii de diferiti autori (Bolintinea iu, illexandrescu, 5. a.).
El insu5i spume in titlu:
Pe langa cele satene,
S'a pus si din orasene.
Este, adica, o antologie prima altologi a amorului", prewar
gatoarea lucrarii poetului Ra lu D. Ro,efti. Partca mA deosebita o
formeaza notele musicale (psaltichia), cari ne dau ariile clor mai
multe din poezii.
Termenul de poezii populare" I-a intrebunt it Pam in titlul unei
brosuri (1846), dar i-a dat un alt setts decat arela pe care-I gasim la
Illecu Russo si la Filecsandri: el numeste asa propiiil sale produc-
liuni, intrucat le socoteste raspandite sau vrednice do ras mmlit in
popor.
Din toata seria aceasta, trei lucrari sant cele m A insemuate: r thole,
0 sezUtoare Ia fard si Pove.qta vorbei.
Cele doua volume din editia 2-a: Fahule si istorioare", (1847), cu-
prind mai putine fabule si mai multe miecclote. Sublectele lor sant foarte

www.dacoromanica.ro
 XIX

variate si nu sant originate; e greu msa, dupa cercetarile de pana astazi

sa stabilim izvorul fiecareia.
O ezatoare la (ant" (1851-1852), este povestea mud diume(, care,
poposind prin sat, are prile) sa asculte la sezatori, povesti, glume, gld-
citori. Ficestea fortneaza un material folcloristic foarte pretios, care da
molly $i prin modul compozitiei ca d. forga s'o socoteasca cea
mai desavarsita dintre lucrarile" lui Pann.
Noi credem ca ea imparteste aceasta magulilolre apreciere cu Po-
ve,tea vorbei", despre care s'a vorbit amanuntit in introducerea acestui
olum.

Din expunerea vietii lui Linton .Pann se vede Ca el a desfasurat o

hogata activitate literata, muzicala, didactica si ca a avut dreptul sa
ceara ca pe monnantul san, sa se puna epitaful acesta:
Mci s'a mutat cu jale Nopti intregi nu mai lucreaza
In cel mai din urma an, La lumina carti sa dea.
Care in cartile sale,
Se citeste Anton Pann. Implinindu-$i datoria
Si talantul ne 'ngropand,
ileum mana-i inceleaza Si-a facut calatoria
Ce la scrk mcreu sed_a, Dand m lume altor rand.
Duna ce si-a scris al doilea testament la 20 !August 18511, intorcandu se
dintr'o calatorie targul Raureni din judetul Valcea, se imbolnavi de
tifos $i muri la 2 Noembrie 18511. Corpul lui a fost inmormantat in
curtea bisericii Lucaci din Bucuresti.
Opci a lui este pretioasa si prin cate elemente a scos din literatura
poporana si prin propaganda pentru viata cinstita si ordonata, pentru
iubilea de invatatura pe care a facut-o in uncle strabiri a'e populattei
noastre orasenesti si sat,2st'.
'1/1. A.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBURI
ADICA
ZICALE SAU POVESTEA VORBEI

VOLU MU L I

www.dacoromanica.ro
 I.
DESPRE CUSURURI SAU URICIUNI
Aideti sa vorbim de geaba
Ca tot n'avem nici o treaba,
Fiindca
Gura nu cere chirie,
Poate vorbi orice fie.
De multe ori insa
Vorba, din vorba in vorba
Au ajuns si la cociorbd 1
S'atunci vine proverbul:
Vorba pe unde a eVt,
Mai bine sa" fi tuVt.
De aceea
Cand vei sa vorbeVi, la gura
SA aibi lacät i mäsura.
AdicA:
Vezi bArna din ochiul tau
$i nu vorbi p'alt' de Mu.
Spre pilda:
CAnd vei vorbi de mucos,
Mci tu sa nu fii urduros,
a nu e mai urit cAnd cineva
Face pe frumos ca e ponevos
$i pe cel urit ca e aurit.
Altul iar
1) Cociorbä : vatraiu de le= (Nota autorului).
2) Nor pentru nora.
www.dacoromanica.ro
TränteVe cuvantul tronc,
Ca cloga cAnd face clone.
Si se pomeneVe vorbind:
Frumoasä nor'2 dobAndisi
Dar se uita cam piez4
Si CA
Dupd ce e neagra, o cheama
§i neagit:
Dup5 ce e rnuta, apoi e i sluta.
Sau
Urit meger a croit-o,
Rau ciocan a ciocAnit-o.
Sau
Bun ciocan te-a ciocdnit,
CA frumos te-a pofrivit.
Si
Urit tata a avut,
sa-i semene 1-a facut.
Sau
FA-rnA tata, ca sa-ti seaman,
Ca frate cu frate geamän,
Dar insä
semanat castraveti
Si au rasArit scaeti.
Sau ea"
Tata aveh armasar, CA poate-1 incaleci candva.
Dar el a esit magar. Totdeauna
Si asa, Gura care e'mputita,
Cu vorbe imbolditoare Piaui e nesuferitä,
Il atinge Oncle-1 doare. Ca daca
De aceea niciodatA Mie imi miroasa-a floare,
CileIului clespre chelie Dar altuia a putoare.
Sa nu-i spui vreo istorie Si in scurt
Si Noi radem de unul, doi,
Cu plesuvul cand vorbesti, Si patruzeci rad de noi.
Tigvd sä nu pomenesti Pentruca
Si nici Nu este räsur sa n'aiba cusur.
Sa nu razi de magar curnva,

. PO \ ESTEA \r0 I? 13 Er

Primavura 'ntaia oara, rozele cand infloresc

C'un fir merse la 'mparatul, gradinaru"rnparate,,c,
Cate cu placere multa 'n mana sa cum 1-a luat,
Tot d'odata fara veste la un deget 1-a 'ntepat;
Si intaia sa pläcere ce asupra-i o avea
Is'a 'ntors in suparare; cu acel gust n'o privea,
Cunt i catre grAdinarul zise: IacA un cusur
Care n'ar fi cuviintA Ca sA-1 aiba un rasur;
Tu cam te pricepi la multe rnaestrii grädinaresti,
S'astä roza, ghirnpi sa n'aiba, n'ai putea s'o altuesti?"1
Ba, se poate, impArate", gradinarul a raspuns,
Si grAdinAria are cate un secret ascuns".
Nu stiu", impAratul zise, ,,asta este treaba ta;
Fa-1 ca sa-i lipseasca ghimpii i un dar vet capata!"

Gradinarul, dar, se duse; puse 'ndata, altui.

SA se prinzd si s creascA indestul se nevoi.
1) Altuesc peniru alloesc.

www.dacoromanica.ro
In sfarsit, el cu secretu-i a vilzut c'a izbutit;
Si imergand la imparatul, duce un fir inflorit,
Care 'n mana sa luandu-1 foarte bine i-a parut,
C'a putut sa-1 altuiasca dupsa cum a fost cerut;
Dar la nas, rand [el] il duse, zise catre gradinar:
Ce fel? acum vaz ca n'are cel mai rnic miros macar?"
Gradinarul ii raspunse: Imparate, sa traesti,
Orice.lucru firea-si schiniba rand vei sta sa-1 altuiesti,
$i nimic iar nu se poate ca sa n'aiba vreun cusur:
Arbori, plante, flori si oameni; astfel si acest rasur,
Care or ca 'ntaiu sa 'nghirnpe si sa fie cu .riixos,
Or nici un miros sa n'aiba, si tsä] fie ne-ghimpos".

Ficcare poarta rate un ravas in spate.

Pe al altuia il vede si pe-al sari nu-1 vede.
Fiecare se tine mai cuminte decat altul.
Fiecaruia i se pare ca copilul sari e mai frumos, d'ar fi cat de uricios.
Si
Ce e frumos poarta si ponos.
Fiecare trage spuza pe turta lui.
Lesne-a judeca pe altul,
Ca
Nu te pricepi sa irnparti un paiu la doi boi
Si ca
Cu ce dascal lacueste
Asa carte-alcatueste
Asa e lumea asta:
Rade om de om si dracu' de toti.
Dracu' rade de porumbe negre si pe sine nu se vede.
Gura lumii, numai pamantul o astupa.
Fiecare se leagä unde-1 doare,

www.dacoromanica.ro
6

2. POVESTEA VORBE1
Spun c'a fost odata WI craiu oarecare,
Ce avea din fire un nas foarte mare
5i Ii vedea bine cusurul ce are,
Dar tot gandea cum ca poate i se pare.
Supusii si altii, [pe] care-i intrebase,
Ca it sade bine il incredintase.
Caci cine indrazneste la unul mai mare
sa-i spue de fata cusurul ce-1 are?
Tot pe acea vreme si'n acea cetate,
Era s'o cocoana gheboasa in spate,
Ce o amagise lingaii sa creazd
Ca ea e in lume c2a dintaie ra7a,
Cu poezii, versuri o incorunase
5'a se tinea zana o infumurase.
Aceasta se duse la craiul odata,
Cu alt oarecine avand judecata.
5i vdzand cä craiul hatar ei nu-i face,
Sä vorbeasca 'n parte-i dupa cum ii place,
Prerumpand cuvantul zise cu mirare:
Va-a-ai de mine ce [mai] nos ai mare!"
Pe craiul cu asta vorba ii impunse
Dar deocamdata, nimic nu raspunse.
Ea, insa, parandu-i ca nu auzise,
Intre alte vorbe iara ii mai zise.
Craiul i aceasta o 'nghiti cu noduri.
Ea nu 'nceta insa de a-i da iar boldun,
Si mai zise iarasi: Ce ciudat imi pare!
N'am mai vazut ined astfel de nas mare!"
Se inaspri Craiul i zise: Cucoanal
$tii cd esti cu totul ciudata persoana!?...
ce imi tot spui mie, cd mi-e nasul mare
5i nu-ti vezi cocoasa ce-o porti in spinare?

www.dacoromanica.ro
 7

Cusurul cel mare nu ti-1 simti din spate

$i judeci p'al altui, el ti-e greutatea!
Plecdrid, ea, sä mearga si iesind in tinda,
Zice craiul iara, privind in oglindä:
Nu a fost minciuna oe a zis nestine
Ca greu se cunoaste cinevA pe sine!"

www.dacoromanica.ro
DESPRE PEDANTI SAU COPILA1OS1
Pornul se cunoage din roadd
Si omul din mintea neroada
Ca el
Nici in cap ce nu-ti pocneste
A vorbi se pomeneSte.
Si tränte§te vorba:
Hodoronc, tronc, ca o roata
De la o moara stricata.
Si
Tot in5irà la gogo§i
Spuind despre mo$i paro5i.t
Si
Vorbe§te neisprAvite,
La 'riira-te margarite.
Adica:
Sa ni se arate va
Ca ar fi §tiind cevA.
Dar se cunoa$te
Omul prost din vorbulita
Si nuca din uwrinta,
PentrucA
Judecata-i e oloag5,
Ca-i lipse5te 'n cap o doaga.
Om in trup destul de mare
Si minte de copil are.
Stie vorbe sä indruge

1) De mici expresiunea : mo§i pe groqi.

www.dacoromanica.ro
 9

Par'ca tot la tAta suge.

Sae ca calul prost,.
S6 ia hamul de rost.
E batut la cap
Tocrnai ca un tap.
She sfätuiri sä dea,
Cat stie si baba mea.
Ar vrea sa faca si el,
Dar nu stie in ce fel.
$i el rosti de se pläti.
Povestea älufa:
Zile insirate, fire incurcate,
Panza räu tesutii, i vreme pierdutá.
S'o lovi flu s'o lovi,
Na-ti-o frantà, ca ti-am dres-o;
Unde chioreste si uncle loveste.
Cel copirdros totdeauna
Gimdeste in mintea-i adânca,
Numai el, paine mfinancd,
Si altii man'mcsa paie
Ca vitele, din copaie.
Dar ins'a
Vorba 'n colturi si rotunda,
Fara cercuri se infundä.

3. POVESTEA VORBEI
Doi precupeti tineri se 'ntovarasirä
$i dupa negotu-si prin tard iesira.
Colindând prin sate in lunga lor cale,
Odard 'nserard la un sat p'o vale,
Si s'a mate noaptea au tras impreund
La o cast care le-a punt rnai bunA:
Unde 'n batatura le iesi 'nainte
Un berfin de trcaba i loartc de cinste.

www.dacoromanica.ro
10

Ii priimi bine, ii baga in casa,

Si ei Ii cerura intain si'ntaiu, masa,
Zicandu-i: Tanta! santem flamanzi tare,
Fa bine 'ngrijeste de ceva mancarel"
Ihtrartul le zise: Sedeti, fiti in pace,
Ca despre mancare vom face ce om face!"
Adria cand dar masa, mosul sa le puie,
De vr'o veste nona intreaba sa-i spuie.
Vorbind una alta, cu totii'inpreuna,
Ca si unii altii candva, cand s'aduria;
Esind din ei unul, afark la treaba,
Mosul gasind vrerne pe cci-l'alt intreaba,
Zicandu-i Jupatie! voi friti santeti poate,
Ca `va vaz prea bine sernanand la toate?'
Tovarasu-i zise, cu scarba intr'insul:
As! n'as mai vrea Irate sa am si ca dal;sul;
Ca atat doar are, chip si trup ca oruul.
Dar poti sa-i dai paie Cd si la tot bout!"
Vorbind ei, soseste cel esit alara,
$i indata vorba intre ei schimbara
Putin dacd trece si acestlalc esa;
Mosul iarasi, care, curios fusese,
Asemeni si acestui face intrebare:
Jupane!" zicandu-i, frati santeti imi pare,
Ca semanati, uit'te, la chip cu 'ntregirne,
Potriviti intocma 5i la inaltime!"
$'acest iar rasounse: Ai gresala, tata,
Sa-mi fie el frate n'as vrea niciodata,
Ca c magar mare, care nu rnai shole,
Sa-i pui sa manance tarate 'nainte".

Auzind batranul aceste cuvinte,

Catre unul altul ne-dandu-si ei cinste,
Se scoala indata cautd copaie,
Merge si o umple pana sus cu paie;

www.dacoromanica.ro
 11

Mai ia Inca una, se duce cu &Ansa,

Apuca si pune tarkte intr'insa,
Si cu amandouh intrand el in casa,
Le puse 'nainte pe pat, fara masa.
Ei, vazand aceasta, ii intreb d'odata:
De ce ne pui astea inainte, tata?"
Poftiti!" el raspunse, di va dau eu Inca;
Boul i magarul de astea mananca!"
Iar ei incepura 'n ochi sa se priveascd
Si unul de altul fata sa-si. roseascd.

Batranul, atuncea, gurd-si intremeaza,

Si invatatura ast-fel isi urmeaza,
Zicanci: Copii tineri! rau sa nu va para
De aceasta gluma, ce-o fac asta-seara;
Ca, cat are oniul in lume viatä,
Tot inereit invata si nu se invata;
Si voi de aceasta aveti trebuinta,
Numai de ati lua-o cu bunavointh.
De si nu's atata intelept, cu minte,
Dar lot pot a zice doua, trei cuvinte.
De santeti tovdrasi, ori frati, eu n'am treabä,
Cum vreti puteti zice la cine va 'ntreaba;
De cat zic, e bine ca ornul vr'odata
P'alt Sd nu defaime, sa-i pide vr'o path;
Si mai mult p'acela care-1 insoteste
Sau altfel cu dansit 'mpreuna traeste.
Ca eine i de treaba cu prost nu s'aduna,
Cinstea cu ocara nu pot fi 'mpreuna;
City isi defahna contovarasia,
,Isi arata insusi necuviosia.
Ca fiestccare cu cin' se 'nsoteste
Ca el prin uimare lumea-1 pretueste;
A umbla pe sine mai bun sa se faca,
Defaimand pe altul, nu poate sa placa;

www.dacoromanica.ro
12

Ca e a zicala rnai de toti vorbutil:

Omul la om &age; 5i vita Ia vita!"
Atunci luand mosul, copaile date
Le puse 'nainte paine 5i bucate;
Si ii cinsti bine, dupa cuviinta,
Facandu-i el astfel -gre5ala sa-5i simta;
Carii cat traira, tot il pornenira
Si aceasta in5i5i ei o povestira.

www.dacoromanica.ro
 13

ITT.

DESPRE VORBIRE
Imbucatura mare sa 'nghiti
Si vorba mare sa nu o zici,
De si
Imbucatura cea mare
Se 'nghite cu 'necare,
Caci
Vorbele celor mari sant ca zmochinele de dulci,
Iar vorbele celor mici surCa ca nWe nuci;
Zice un intelept:
Sau taci, sau zi ceva mai bun de cat tacerea!
Si
Daca vrei sä traesti linistit, sa nu vezi, sa n'auzi, sä tdci,
Vorba si-are si ea vrelnea ei;
Tar nu sa o trantesti cand vrei,
Dupa proverbul turcesc:
Slolleesem stoz olur, sfollemeesem dent o lur!"
Adica:
De voiu zice, vorba se face; de nu voiu zice, yenta se lace!"
Si cum zice romanul:
Limba vacii este lunga,
Dar la coada-si tot n'ajunga".
Si i arä5i
Sarea-i buna la hiertura,
Insa nu peste m6surb.
Ca
Uncle este vorba multa,
Acolo e treaba scurta.1
Totdeauna
Cine are limbutia,
E mai rea deck betia.
Unul ca acela
Parca se pune la cioarK
1) Scurta pupa (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
14

Una intr'alta tot sa soarba,

Astfel nu-ti da pas de vorba.
Pana-si gdseste sd-i zicd:
Stai ca nu-ti e gura chioara,
Tine randul ca la moara.
Aici la rasnita nu e
Care, cand o vrea sà puie.
Limbittul
N'are eine sa-1 asculte
Si el spune 'ndruga mune.
Si
Si la de vorba isi face,
Tot sa troncaneasca-i place.
Par'ca
A mancat picioare de gaina
Si-.1 tot rack la inimä.
De aceea
Sal acul n'are nici haina,
Nici la inima vr'o taind.
Totdeauna
Vorbele cele ferite
In piat2 si'n moara-s vorbite.

4. POVESTEA ALTTIA.
Intr'un oras oare care,
Ca si Bucurestiul de mare,
Unde lumea in piat ese
$i 'ncoaci, incolo, se tese
Printre cei ce \land producle
$i fel de feluri de fructe,
Unde rasuna haznale, 3
2) Forma pia/ se aude i azi in Transilvania in loc de piatd
3) Ilaviale, adioi bani mul(i

www.dacoromanica.ro
 lo

Träntindu-se pe tablale,
Unde unii iau, dau, numar,
Altii incarca, brat, maini, umar,
Unde glasuri i guri multe
Nu stau sa se mai asculte,
Vorbind or ce'n gura mare,
Rltul de ei habar -n'am
Unde multi casc'guri de geaba
Si de sanatati se 'ntreaba,
Rci si-eu, ca lumea toata,
Inteo zi umbland prin gloata,
S'ascultand cum vorbiau unii
Cu glasuri mari ca nebunii,
Vazui doi insi se 'ntalnira
Si cu zambet se oprira,
Caciulile isi luara
Si astfel se salutara:
13una ziva, mai Ne-avere!"
Iti multumesc, draga vere!"
Ce mai faci, cum iti mai pasa ;
Sant toti sanatosi p'acasa?"
Tari, mari, Ne-avere, ca pi:itra,
Mananc cenuse pe vatra",
Dar tu, mire, draga Vere,
Ri de mancare, de bere?
Cum o duci cu saracia?
Ce-ti mai face calicia?
Sanatos, voinic sant, Vere,
,Si traesc dupa putere;
De saracie nu-mi pasa
Ca sade supt pat, acasa:
R ouat s'acum cloc2ste,
,,De-o vrea Dumnezeu, sporeste;
Si de multa datorie,
Umblu beat de bucurie".

www.dacoromanica.ro
16

Ba ca sa zici, mai Ne-avere,

Vesel esti, or am parere?"
Dar, or nu vezi? ce pustie?
Tu o sa mori in prostie.
Rpoi, te uita la fata
Si ma 'ntreaba de viata:"
Ba te vaz cu fata vie
Si de deochi sa nu-ti fie,
Esti la piele ca curcanul,
Galben de gras, ca sofranul.
Dar ce manInci de-ti e bine,
Si esti numai os si vine?
Ce bucata iti prieste
Asa de te'ngalbeneste?"
Si asta ma intrebi inca,
---

Nu stil omul ce mananca?"

Negresit; nici fan, nici paie,
Nici bea apa din copae;
Ci marnaliga cu ceapa
.,Si un catt, doui cu apa!"
Ba, ba, vere, ma cam iarta,
Ca nu ti-e fasolea hiarta;
Eu am mancat, ce sa chiama,
Un mezelic de pastrama,
Cu un durni:at de paine,
De sant patru zile maine,
Si uit'e pe loc ma dete
La o pustie de sete;
Nu fnci tu vr'un fleac de cinste,
, Ca sa-mi ud macar un dinte?"
Ducuros, CU voie buna,
Dar in buzunari nu suna,
Ca croitorul, Ovreiul,
Mi le-a cusut cu temeiul:

www.dacoromanica.ro
 17

S'au spart pan' la saptainana,

Far'sa bag inteinsii rnana.
Punga, care n'o am iara,
S'a 'mbolnavit d'astä vara
S'a ajuns intr'o slabire
De nu-si poate veni'n fire.
Si dintr'asta, cum se vede,
Iti spui dreptul de rn'ai crede,
De cand n'am vazut paraua
I-am uitat cum e turaua."1
Tpiu! la dracu, pentru-o punga
Tinusi un, ceas vorba lunga
Ad in mijloc de cale;
Nu intrarn colea incaile 2
La acea ospatarie
Uncle pe parete scrie:
Fkzi !Dem i mancarn bucate
P2 parale pesin date,
Si maine fara carteala
Ospatam pe cicaleala.
Rstfel, zicand, se'mbiara,
S'a se ospata intrara.
Ma facui si eu cu treaba
Si 'ntrai dupa ei in graba,
So vaz ce-o sa se urmeze
Si cum o sa ospeteze.
Sezand dar, eu, deoparte
Si ascultand de departe
Vaz, ei dupa ce cerura
Man-are si bautura
Si se saturara bine
De toate, cum se cuvine,

1 Turd: inscriptia de pe moneta.

2) lurailr 'Inca! Lel putln) -I lc.
A.Pnn ,p e tea u bei , u. 1 2

www.dacoromanica.ro
18

Au venit sa-i socoteasca,

Ospätul ca sa-si plateasca.
Ne-averea ne scoala'ndata
5i pe parete arata,
Zicand: Domnule azi scrie
Ca sa bern pe datorie,
Fiindca eri fuse anul
De cand trantii colea banul
De-ti platii cum se cuvine
Si te-ai multamit de mine!"
Dornnule!" birtasul zise,
N'ai inteles cele scrise,
Ia mai citeste odata
5i V2Z1 zice s'azi cu plata,
Si iar ca eri, mai la vale
Ca, maine fara parale?"
JupEtne!" zise Ne-averea,
Zi or cum ti-o fi placerea,
Si sporeste cat de multe
Cui o vrea sa te asculte.
Nu trebuia sa-mi scrii rnie
Vorbe cu iconomie,
Ca fiecare cap n'are
C'al dumitale de mare,
Sa judece cele scrise,
Ca sant dupa cum zici, zise;
Ci pe sleau le intelege,
Fara se le mai deslege.
Iaca eu unul sant care
N'am inteles ce talc are;
De aceea nici n'am vina,
Dumneata esti de pricina
De venii far' de parale

1) Pin e pentru nu seint, greplä particulara scrisului muntenesc.

www.dacoromanica.ro
 1Q

Dupii scrisurile tale.

Ca-mi-este urit, nu-mi vine
Sa port parale la mine;
,,Ba nici acasa, in lada,
Nu-mi plac bani, sa vaz gramada,
Ca si actun bunioara
Nu e in ea para chioara;
Dar cantecul dumitale
Fiindca cere parale,
Si eu iar, de o cam data,
Ti-oiu cantd ceva drept plata!
Ce spui?" birtasul ii zise,
Strigand: (curn se necaji,se)
Sa-mi canti cantece pe plata?
Bani, ca te 'ncaier indata;
Eu am dat bani pe bucate,
Nimeni nu-mi da pc cantate.
Haide, zic, parale scoate,
De nu, te despoiu de toate!"
Ne-averea sfecli de frica,
Gandi, hai, 11 ia de chica;
Si 'ncepfi cu binisorul
Sä moaie pe negustorul,
Zichnd: Jupane, ma iarta,
Aici nu incape cearta,
N'am plecat pe u afara
Ca sa ma iei la ocara;
Stai, aici e invoiala:
Noi sa facem o tocmeala,
Sa-ti cant, si daca nu-ti place,
Atunci fa-mi or ce-mi vei face;
tar de-ti va fi pe placere,
Atunci n'ai nimic a-mi cere;
Arn un cantec: s'auzi numa;
E nou, facut chiar acuma,
Ia sa incep si asculta.

www.dacoromanica.ro
20

Ca nu e cu vorba mult51
Asa, el tusi d'odata
Si'ncepia sa cante 'ndata:
Toata vara Vara treaba
O pierdui, ca un nerod:
Cati umbla 'nhaitati de gcaba,
Eu eram cu ei pe pod.
Daca mi se facea foame,
Eu la masa ma duceam;
De la supa pan'la poame
Inchinam si chef faceam.
Cate basne firoscosii,
Undelfa, spunea 'n vileag,
Si eu, nabadaiosii,
Alergam s'ascult cu dra3
,Daca mi se facea foame,
Eu la masa ma duceam,
De la supa pan'la poame
Inchinam si chef faceam.
Imi placea la cantecele
Sa ascult; cand auziarn
Frunza verde trei lalele,
PUP cantau, eu chiuiarn.
Daca mi se facea fpame,
Eu la masa ma duceam;
De la supa pan'la poame
Inchinam si chef faceam.
Nu-mi venia sa 5ez in casa,
Nici de lucru sa m'apuc;
Lumea, unde sta mai dmsa,
Ma grabiam iar sa ma duc.
Daca ml se facea foame,
Eu la masa ma duceam;
De la supà pan'la poame
Inchinam si chef faceam.

www.dacoromanica.ro
 21

Cativa bani ce-aveam iii ladia,

Sa-i pastrez nu mai gandiam;
Tot luain des din gramada,
Cheltuiam, galant eram.
Carne cumparam i poaine
Si acasa le duceam
Daca mi se faceh foame
Beam, mancam $i chef faceam.
Vreme buna pe cat fuse
Cand din punga tot se duse,
Eu la iarna n'arn gandit;
Ina $i ea a sosit.
Daca mi se face foame
Privesc masa cand ma duc:
Nu e sill* nu e poame,
N'am odata sa imbue.
Es pe poduri, viu acasa,
Vaz ca i afara frig,
Nu e paine, nu e masa,
,N'arn ce si fierb, ce sa frig.
Nevasta acum imi striga:
Barbate lemne, málaiu!
PI unci:: ,P Me, miAnaliga I"
Imi zbier toti $i-mi fac alaiu"
* *

Sfar$ind cantecul, Ne-averea

Intrebil sali dea parerea
De i-a plkut cäntecelul;
Jar de nu, sa-i schimbe feluf.
Birta$41 ii zise iara:
Bani, bani $i curand afara I
De cantec no-mi pasa mie,.
Plateste-rni cu ornen;e;
lar de nu, e$i cu necinste;

www.dacoromanica.ro
22

Ai inteles de cuvinte?
Scoate colea pungulita
Fa-o sa-si casce gurita,
Sä verse din gat dulci glasuri:
Sogani, secunde si
S'a vezi cum mä'mpaci cu ele;
Iar nu cu seci ca'ntecele!"
Ne-averea nu zaboveste
Ia punga s'o descreteste
Binisor cu cloud deste,
Cantänd vorbele aceste:
Deschide-te pungulitä,
Casca draga ta gurita,
Räsuna frumos din corde
Ale tale dulci acorde,
$i scoate acele glasuri:
Soprani, secunde si basuri,
Birtasului cum ii place
Ca cu mine sa se'mpace!"
El Ind. nu isprAvise,
Dar biriasul sarind, zise:
Ha, vezi; ast antec imi place,
Asta pentru mine face;
Dar nu d'alde pierde vara,
Fir'ai cu ele de ocara!"
La aste vorbe, Ne-averea
Sare indatii cu Verea,
S'apuca pe use-afara
Zicand: Ne platiram dara!"
Este o zicala:
Boul se leagä de coarne i omul de limba"!"
1) Subtiri, de mijloc si groase (Nota lui Pann).
2. La aceastä anecdotà face aluzie Odobescu in Pseudoginegeticos"
cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 23

DESPRE VORBIRE, IAR4,51.

Din vorba in vorba, vorba se deschide.
Din vorba in vorba, ese adevärul.
Din vorba [se face fapta si din fapta, vorba.
Cuvantul e ca vantul:
Nu se ajunge nici cu armasarul, nici cii ogarul.
De multe ori,
Limba taie mai mull deck sabia.
Lanba oase n'are i oase sfaramii.
De aceea
Pune-ti frau la gura si lack la ininia,
Cdei
Gardul are ochi si zidul urechi.
Vorba rea se duce ca glontul.
Ce se naste p'intuneric trebue sa se vaza la lumina.
Si boil] are limba mare, dar nu poste so vorbeasca.
De aceea
Taci,.sa-ti fie ease, casa si masa, masa.
Glumele sa-ti fie ca sarea in hucate.
Ca stt nu-ti zica cineva:
Vothe bune, dar nesarate.
Nu e mestesug a gati mancare, ei e mest ...11 9 o potrivi din sare.
Limba indulceste, liniba amaraste.
Cu rank.. midi se prinde pestele mare.
Vorba dulce mull aditce.

www.dacoromanica.ro
24

5. POVESTEA VORBEL
Doi calatori inteo vreme merindele ispravind
$i langa un Isat p'o vale cu caii lor poposind,
Zise unul: Tu sezi, vere, si mai ia seama de cai,
Ca eu ma due l'acea cask sa cer o paine incai.
Ca d'alde alte bucate, crez cä aici nu gasim;
Ci cu ce vom putea astazi, sa sedem si sa pranzim!"

Mergand el, vede muerea in maini cu un facalet

Stand, judecandu-si barbatul cu rästiri, cu graiu semet;
Iar barbatu-i se varise pe sub pat de frica ei
Si se bocea cu glas mare, ca pruncii cei mititei.
Calatoi ul dela usa, aceasta scena privind,
Intre multa lui mirare zise muerii graind:
Uciga-te crucea, drace! (si se inchina mereu),
Ia stai, famee, asteapta, ce faci, pentru Dumnezeu!
Cum poti tu sa-ti bati barbatul? Oae e el, vaca, tap,
Au nu stii ca el iti este dat tie sa-ti fie cap?"
Tocma d'aceee, ea zise, de-mi voiu bate capul eu,
Cui ce-i pasä? Ca pociu face ce voiu Vrea cu capul mieu.
De-1 voiu lovi de perete, or de vreun bolovan,
La aceasta n'are treaba sa ma judece Nan, Bran;
Dar tu ce cauti aicea, ia cara-te din ast loc,
C'apoi incarc facaletul in spinarea ta pe loc".
Am venit" el ii raspunse ca sä te rog ccva;
Sa ne dai turta, or paine, de vei fi avand cumva,
Ca am ispravit merindea ce o aveam pentru drum,
Nici ata n'am tras prin gura de aseara pan'acum!"
Piei d'aci", zise muerea; dacd ai fost cersetor,
Ce ai venit la casa mea, sa te faci judecator?"
Si cu zicerea a ceasta, asupra-i se repezi
Ca sa-1 faca mai cu poftä in acea zi a pranzi;
Care de nu fugia 'ndata, precuin venia ea sa dea,
Veo catevh facaletc in spinare-i gramadia.

www.dacoromanica.ro
 25

Ducandu-se el in fuga si la celhilt ajungand,

Cate i se internplase le spuse toate pe rand;
Iar tovai tt SILI rase si-i zise: Geaba traesti!
Nu stii sa te porti, fratie, cu firile omenesti
Si cu tine mor de foarne! Dar sezi tu, eu sa ma duc,
Si sa vezi acum indata, bucate cum iti aduc!"
Dupa ce zise el astfel, pleca; s'acolo mergand
Gasi pe muerea Inca pe barbatu-si judecand,
Stand el si privind din Lisa, zise: Ba prea binz zau!
Esti buna de-I lasi sa plangâ si'ngudui sa-ti stea buzau,1
Dar nu ca la satul nostru, cand ii vede sub pat tras
imboldeste si-1 bate, pana nu mai scoate glas;
Ba Inca ii porunceste $i ii zice hotarit
Sa-i cante i cocoseste, cum sta acolo varit!"
Curn ii auzi muerea, lasa acel facalet
Si 'neepir sa-1 imboldeasca cu un bat mai lungulet,
Dand i strigand catre dansul: Dar nu taci ma, n'auzi tu!"
Nu tac, fa, nu!" el raspunse, catre ceea ce-1 batu,
Ca nu-s muere ca tine, ci-s inima de voinic;
Bate-ma or cat iti place, Ca asta eu tot o zic!"
Iarta-I!" i zise streinul, e sarmanul natarau!
Nu stii ca este o vorba, de giaba bati fierul rau!
Tu ii zici rasa, el, tunsa, si nici odata nu poti
Prostia cea din nascare din capul lui sa o scoti!"
Pe cand zicea el aceasta, femeia stand si ascultancl,
Se 'ntoarce catre barbatu-i si-i zise cu cuvant bland:
Pd vazut tu, om de treaba, cu minte $i intelept?
Ai auzit vorbe bune? Fisculti cum judeca drept?
De ce nn avusei, Doamne, prte d'astfel de barbat!
Sa ma les, el sa ma bata; iar nu eu sa stau sa-1 bat",
Vazand streinul acuma, ca ferneia s'a 'mblanzit
Socoti ca este vremea sa-$i capete de pranzit;
1 Buzau (de la buza), cuv:Int rar : suparat, Itnbufnat,

www.dacoromanica.ro
:46

Si-i zise: Te-a§ ruga, drag& de ti se 'ntampla cunlva

Wo bucatica de paine, or turta, or altceva,
Sa-ti faci pornana cu mine, ca s'ascara n'ani cinat;
Am avut ceva merinde, dar cu drumul s'au mancat!"
Bucuros!" ea ii raspunse, si scoase turta pe lod,
It dete totdeodata si friptura depe foc.
De vei",, urmd ea a-i zice, aici sa sezi sa pranzesti,
Iti dau lapte dulce, acru si smantâna, de poftesti!"
Ba, ba, destul!" el ii zise; ,,si iti foarte mu1tdm2,sc,
Calu-mi este la pasune, s'acolo merg sa pranzesc!"

Asa, el, dela femeie pranzuletul castigand

Si la tovarasul care il adasta ajungand,
Iaca, prietene!" zise, daca stii cum sa te porti,
Bucatica, chiar din gura lupului poti sd o scott!"
De aceea zice:
Cu o lingura de miere mai multe muste prinzi dec.& cu o butie de otet.
Nu te amesteca nepoftit in vorba altora.
Ca
Nepoititul scaun n'are.
Uncle nu-ti fierbe oala nu-ti MO. lingura.
Nu te amesteca ca mararul in toate bucatele.
De multe ori gluma injura muma
i
Gura aduce ura.
Nu vorbi pe dintregul ca baba chioara,
Ca se gaseste vreunul de
Iti umfla ceafa de pumni si spatele de ciomege.
Sl
Pan' la imparatul rabzi incideratul.
S'apoi
Bataia si ocara nu se intorc niciodata.
$arPele, pana nu-1 calci pe coal& nu se 'ntoarce sa te must
Furnica, cat e de mica si tot, daca o calci pe picior, capul
ridica i te pisca.

www.dacoromanica.ro
 37

Insa
SA vorbeasca i nea Onion], ca s i el c om,
Dar
ToatA pasarea pe limba ei piere.

6. POVESTEA VORBEI
0 sluga flecara, pe 'nide slujise,
Toti tot il batuse si tot il gonise;
Incdt dintr'aceasta, prea rau ajunsese:
Hainele, pe dansui, toate se rupsese.
Un negustor astfel portul prost vazandu-i,
Odata 'ntalnindu I 1-a intrebat zicAndu-i,
Ce o fi pricina, de nu-ti merge bine,
Ca eu te stiu inca de copil pe tine?
Betiv, . . . . 1 Mi esti, carti nu joci, imi pare:
Cum putt4i ajunge 'n asA proasta stare?
De ce nu-ti vari capul la vreun om de treaba?"
Si tot urnbli razn3 pe drumuri de geaba?"
Jupane", el zise, nu mi-e alta vina,
Decat cad Spahr dreptul, e toata pricina.
Minciuna nu-mi place, vorbesc acievärul,
D'aceea, or unde ma pisee ca marul
Si ma dau indata pe poarta afara,
De nu-mi gasesc locul si pacea in tara!"
Ii zise lui omul, auzind aceste:
ca spui adevarul, nici un rau nu este;
Asa sluga mie, chiar imi trebueste;
Si de vei, d'acuma yin' de te tocrneste!"
Se tocmira 'ndata si se invoira,
In cloud trei vorbe zapisu"ntärira.

1. Aci s'a supriinat un cuvant.

1. Pisez pentru piseazd.

www.dacoromanica.ro
28

Deci ii luä omul ca sä-I procopseasca;

Si pleca cu dansul 'n piat sa targuiasca.
Cumpara, Ii dete un codru slanina
54i intr'o hartie putina Mina,
Zicandu-i: Na, du-le acestea acasa,
Si zi sa gateasca ceva pentru masa!"
El, daca se duse la a sa stapana,
Se uita la clansa clandu-i-le 'n mana;
Si vazand ca cata cam piezis din fire,
Incepü sa-i zica ei i sa se mire:
Aoleo! cum cauti, chiar ca o Llama
C'un ochiu la faina, si altul la slanina!"
Ea, cum il nude, luand furca sare
Si-I incarca bine cu ea pe spinare,
Strigand: Auzi vorba! auzi fleac odata!
Tocma un' ca tine de min' joc sa-si bath?
Mara! afara! sluga blestemata,
Sa nu-mi calci in curie, ca-ti sparg capu'ndata!"
El, fugind pe poarta, in drum se opreste.
Iaca i sthpanul sau II intalneste.
H intreaba: Ce e?" Ca 1-a gonit zise,
Scarpinandu-si locul unde ii lovise.
-- Dar din ce pricina?" stapanul intreaba,
Pe buna dreptate, or asa de geaba?"
Vaz en", el rasp rise, e cum se vorbeste:
Cine spune dreptul, loc nu-si mai gaseste!"

fluzind stäpanul din ce i-a fost plansul,

Incepü sa zica astfel care dânsul:
Ba nu-ti e, sarrnane, nimenea de vina,
Ci gura-ti flecara este de pricina;
Sa spui adevarul, Alta se'ntelege,
Ni. de unul s'altul omul sa se lege;
Gura ta te bate s'o sA te mai bat&
Daca ea iti este flecara odata!"

www.dacoromanica.ro
 1V.

DESPRE P4INC1UNI l 1LECA111

Omul care e flecar
Troncaneste ca un car.
Ii auzi numai:
Hodorog tronc, vorba 'ndata,
Ca moara cand e stricata.
El
Pentr'un §oarece se'noada
Si jura cä n'are coada.
Si
Incornoreaza tantarul
De ti-I face cat magarul
Sau
Vei, nu vei, el cu d'asila
Face musca cat Camila.
Si
Purecile and ii place
Cat un elefant 11 face.
Dar insa
Cu minciuna: or pranzesti, or cinezi
Pe arnandoua nu le inchelbezi.
Caci
Vremea cu incetul poate
Sa le descopere toate.
$i mai vartos

1) Fildis; turceste insa se zice numai fil, iar nu si di§, c5ci di§ va sà
dinte de
zica dinte, de aceea si-i zic pieptine de PI ic14, adic5 pieptene (le
elelant. Nota lui Anton Pann).

www.dacoromanica.ro
30

Minciuna, 5i ea pe unde se trece.

Povestea aluia:
Umbla la gradinar crastaveti sa vatiza,
Si lui de dan5ii ii este acra, ranza.
Minciuna ca glontul in apa se afunda;
indata ca frunza iese'n unda.
Si
Su lita on i unde
Nu se poate ascunde.
Dar insa
Mincinos pe mincinos nu poate in5e1ta.

7. POVESTEA. VORBEI
Un mincinos stand odata, zise ,altui mincinos:
- Prietene, vezi tu turnul acel 'nalt 5i luminos?"
Da!" acesta ii raspunse; i iar ii intreba el:
Dar vezi tu, tocma in varfu-i cum umbla un 5orice1?"
Ce mai minciuna cu coarne", zise prietenul sau,
Ca eu abia zaresc turnul, necum 5oricelu1 tau;
Insa 11 auz prea bine cum umbla'n tropot, in cat
Parc'ar bubui o toaba 5'ar avea clopot la gat!"
Te crez", acel ii raspunse, vazandu-se infundat,
Fiindcti nu-5i gasi omul cu minciuni de in5e1at.

Dupd proverbul ce zice:

A umblat cat a umblat,
Dar acutn i s'a infundat!

8. P0VE8TEA VoRBEr
Un imparat mare, catre rasarit,
Care in vechime a fost prea vestit,
Avand mo5tenire dela mog stratno5i
iin inel in deget din cei mai pretio5i,1
1) Pann scrie: preroi pentr_ trebuinta vLrsului.

www.dacoromanica.ro
 31

A careia piaträ Medi la minuni,

Tamaduià boale, vindeca nebuni,
D'aceea imparatul purtandu-I cu drag,
Si fiind in toarta putintel cam larg,
Jucandu-i in deget, intr'o zi cazil
Cine stie unde i el nu vazii;
Dupa ce-n palatu-i catand obosi
$i nu fu putinta de loc a-I gasi,
Puse om indata cu tin trambitas,
Ca sa publiceze, strigand prin oras,
Cum ca imparatul pe i1iti umbland
A pierdut inelul, din deget cazand,
Si acela care ii va fi gasit
Cu 'mparatesti daruri va fi däruit.
Ii va da 5i au, or cat va voi,
Si c'un palat mare il va darui.

Acestea, pristavul pe cand le striga

Si lumea s'auza spre el alergii,
Un carpaciu de cisme prea sarac fiind,
Care aci'n piata sta 'ntr'un colt carpind,
Si copii o spuza imprejuru-i stand,
Precum i nevasta-i cu dansii sezand,
Asteptau ,sa vie niscai vechituri
$i sa ia parale dupa carpituri,
Ca sa nu inai ripe, sa cumpere paini,
Pe toti sa-i impace, clandu-le prin rnaini.
Auzind atuncea pre pristav strigand
Si'mprejur copiii de foame plangand,
Le dete o gura sa taca din plans,
Sa'nteleaga: lumea pentru ce s'a strans.
Si'n urechi sunandu-i ca publicuesc
De inel si darul cel irnparatesc,
lncepü sa strige: Nu mai publicati,
Eu ii tiu inelul, nu-1 mai cautati!"

www.dacoromanica.ro
32

Ei cum aud gura-i cu toti ii apuc

Si la imparatul indata ii duc.
Iubita-i nevasta 'n urma lor se ia,
Se roaga sa-I lase, zicand, vai de ea:
N'ascultati la gura-i, nu credeti de el,
Ca nimic nu stie de acel inel,"
Ei, insa, la vorba-i nici n'au ascultat,
Ci la imparatul 1-au infatisat,
Zicand, ca acesta a marturisit,
Precuni ca inelul el 1-ar fi gasit.
Iar carpaciul care era cu acesti:
Imparater zise, multi ani sa traesti,
Nu ca-1 stiu inelul, nici 1-am gasit eu,
Ci-1 pociu ghici numai cu zodiacult mieu;
Sa ti-1 spuiu anume cine 1-a gasit,
Din minutu'n care din destiu ti-a lipsit;
De cat, nu se poate sa-ti ghicesc pe loc,
Ci patruzeci zile cer sa-ini dai soroc
Si pe toata ziva sa-mi dai si tain2
Adica, pe langa paine, rachiu, yin,
S'un Oscan pe varza, gras, fript la cuptor.
Mat d'ocamdata iti cer ajutor
Si'n sorocul care il oranduesc
Cu incredintare hotul ti-1 ghicesc".

Aceste dar, cereri care le-a propus,

Porunci 'mparatul, si'n fapta s'au pus.
Randui pe unul regul'a pazi
Sa-i duca merticu'n fiecare zi.
Si mergand carpaciul la bordeiul sau,
Incepfi nevasta sa-1 tie de rau,
Zicand: Vai de tine! ce-ti veni sä Iasi
Sä tipe de foame bietii copilasi?
1) Zodiac: carte de zodii. (Nota lui Rinn).
2) Tain: medic (Nota lui Pann).

www.dacoromanica.ro
 83

Sri sari ca nebunii in nevoi sa'ncapi,

Sa-ti rapui viata i mormant sa-ti sapi;
CA'n urma venira musterii, vr'o trei,
Avand sa-si carpeasca, parale sä iei!
El, curmandu-i vorba: Ci ia taci", i-a zis;
Cine ce-o sa traga, la cap ii e scris.
Taci de carpach cu al ei venit,
Sant satul de darisa, ea m'a 'mbatranit.
De azi inainte nu-mi suna 'n urechi
Ca sa-mi castig painea din carpituri vechi;
Carpaciu nu-mi mai zice, ci zi-mi ghicitor,
C'o sa mananci gaste fripte la cuptor;
Ca 'n toata viata am muncit mereu
S'un gascan cu varza n'arn mancat si eu.
Dar cum zisei astazi ,a stiu sa ghicesc,
Chstigai rnerticul cel imparatese:
Patruzeci de zile soroc am cerut
Sa ghicesc inelul care 1-a pierdut!"
Ii taie ea, vorba: Dar ce nebun esti?
Si de uncle naiba stii tu sa ghicesti?
Tocmai pe 'mparatul s'amagesti te pui,
N'ai gandit ca viata o sa ti-o rapui?'
Tocmai chiar d'aceea", ii raspunse el,
Voiu sa-mi fie moartea prin acel inel;
Ca ce mi-e folosul, dud am trait?
Alt de cat necazuri, ce am dobandit?
Ca sarac, necazuri iarasi o sa strang,
Stiu ca nu voiu rade, ci tot o sa plang;
De cat sa am viata patruzeci de ani
Jinduit de toate, ca un fara bani,
Patruzeci de zile mult mai mult platesc,
Cand vor fi traite dupa cum doresc;
, Asa dar vr'o jale n'o sa am ea mor
Mancand fripturi grase, ca un ghicitor!"
Si pentr'o mancare", ii raspunse ea,
A. rum Poyestea vrbli Vol 1

www.dacoromanica.ro
Te leprzi de suflet, Iasi draeii sa-1 ia?
Pentru o friptura pe Dunmezeu
Si, fära de mita, pe asti copilasi,
Sa umble pe drumuri flarnanzind, sarmani,
Si sa te blesteme cat vor avea. urn?
Ia lasa, nevasta", ii raspunse el,
Poate se va 'ntoarce roata in altfel,
Patruzeci de zile avem la mijloc.
Cate nu se schimba pana la soroc?
Tatal mieu, in viata, cand or ce facea,
Il auziam numai ca sta si zicea:
Cand va vrea norocul, sa-si intoarca pasul,
Nu aduce anul, ce aduce ceasul.
Asa dar (zic poate) va da Dumnezeu
Cumva sa-1 gaseasca, si iaca scap eu!"

Cand vorbia carpaciul cu nevasta sa

Si gandind la Taste, fara a-i pasà,
Vizirul atuncia prea era'ngrijat
Pentru ghicitorul care s'a aflat,
Caci gasind Melia mil din slujbasi
Ru putut sa-1 vaza i a1i vr'o cativasi;
Mai pe urma, s'altor, daca l'aratat
Mergand la vizirul cu totii, 1-au dat;
Patruzeci la numar fiind toti acesti,
Supt vizir al curtii cei imparatesti.
Indata vizirul la toti daruri (land
Ii si sfatuise, catre ei zicand:
- Sa taceti ca mutii clintr'acest minut,
Cin' va'ntreaba, ziceti: nu stiu, n'am vazut"
Pentruca inelul, dupa cum era,
Sa-1 mai dea din mana-i, nu se indura.
D'aceea, vizirul era prea 'ngrijat
Pentru ghicitorul care s'a aflat,
Nu cumva sa spue ea acel inel
Slujbasii gasindu-1, e ascuns de el.

www.dacoromanica.ro
 35

Si asa, vizirul la intaia zi

Randui dinteinsii a se repezi
Un slujbas d'aceia l'acel ghicitor,
Sa-i duca gascanul cel fript la cuptor,
$i sa vaza daca zice vr'un cuvant,
Caci nu-i venia par'ca sa dea ,crezamant,
Ca va fi carpaciul vre un ghicitor,
Trenteros vazandu-1 ca un cersetor.

Mergand dar, trimisul cel dintr'acea zi,

Cum intra pe use, alt nu auzi
Decat zise numai: Iaca'n capataiu
Ne veni pe use numarul intaiu
Si pan'la patruzeci numarul bdtran
Treizecitni si noua Inca ne raman!"
Adica, carpaciul asta o zicea
Nurnarand gascanii cari-i aducea.
Dar trimisul altfel vorba i-a'riteles,
Ca cel cu pricina Hind mai ales;
Si mergand indata foarte ingrozit,
Vizirului spuse ca am auzit
Zicand: Eu sant unul ce stiu de inel
Si treizecisinoua inca stiu de el,
Si ca din acesti toti care mai rantan
Tocma cel din urma este mai batran.

Auzirid vizirul pe acel trimis

Cum ca ghicitorul in astfel a zis,
A crezut indata cum ca negresit
Ghicitorul este Mag desavfirsit;
Si cuprins de groaza stand, tot se gandi
Ce-o sa se intample de s'o dovedi,
Cum ca imparatul pe el si pe toti
0 sa-i pedepseasca ca pe niste hoti.
Socotind aceasta, se infiora

www.dacoromanica.ro
36

Si in neodihna prea mare era;

Dar, ca sa se'ncreaza si mai cu terneiu,
A doua zi altul trimise din ei,
Sa duca gascanul cel fript la cuptor
Si sã fure vorba dela ghicitor.
Deci niergand trimisul si'n caa intrand,
Auzi indata carpaciul zicand:
Ei, iaca nevasta si numarul doi,
C'a venit cu cinste in casa la noi;
Din patruzeci dara daca ii scadem,
Treizecisiopt tocmai inca mai avem".
Dupa ce se'ntoarse i acest trimis
Vizirului spuse: he'd ce a zis,
Ca am rams tocmai treizecisiopt noi
S'am intrat in casa-i pan'acuma doi"
Auzind vizirul sf acest cioant,
Si fara 'ndoiala dandu-i crezamiLit,
Dupa proverbul ce zice:
L-a mai ingrozit o toana,
I s'a facut fata ca pamantul,
'ngalbenit ca turta de ceara,
C'acel care
Se stie cu cuiul la inima,
Zicand:
S'a ingrosat gluma,
Si de este gluma, dar no e boric

Deci
Hotari vizirul ca a treia zi
Sa vaza i insusi ce va auzi,
Si de ganduri multe tot fiind muncit,
Toata nopticica de loc n'a dormit;
Iar de ziva 'ndata cum s'a luminat
In necunoscute haine s'a schirnbat,

www.dacoromanica.ro
 8?

Si, luand gascanul cel fript Ia cuptor,

Se duse cu dansul, el, la ghicitor.
Ghicitorul iara5i ca 5i pan'aci
Cum intra vizirul, capul i5i suci
Si vazand gascanul in ghiveciu adus,
Rburit, fierbinte 5Friainte-i pus,
Zise: Iaca astazi se facura trei
Si treizeci.5i5apte mai avem din ei,
Pan'o veni vremea sorocului meu,
Sa ghicesc inelul, bun e Duninezeur
Ruzind vizirul, negre5it gäudi
Ca taina ascunsa o va dovedi,
Si'ncepn a zice: Jupan ghicitor!
Eu te vaz prea bine ca e5ti 5tiutor;
Dar sant la mirare de ce pr2lung25ti
5i nu vrei indata lucrul sa-1 ghice5ti".
Si eu ma mir singur", ii raspunse el,
,,De tainuitorul acelui inel,
Cunt de prelungcste si-1 tine ascuns
Sau cum i se pare ca va da raspuns
Cand maine, poirnaue II voiu spune eu,
Oare nu gancle5te ca-i va fi cu greu?
Eu n'arn vrut d'odita sa-1 arat, gandind
Ca-1 va scoate singur, vremea prelungind".
lar vizirul, care sta ca slujitor,
Prea bine faci", zise, jupan ghicitor.
Dar daca, spre pilda, ar vent cumva
Sa-5i dea taina tie 'n vr'un fel cinna,
Rdica sa-ti spuie ca ar fi gasit
Undeva inelul 5i 1-a tainuit;
Si acum, de frica, ar voi sa-1 dea
In vreo pedeapsa spre a nu caclea,
Vreun mijloc ai tace ca sa nu-1 vadeciti,
Fara a-i spune fata si sa-1 izbave5tj?"

www.dacoromanica.ro
38

O doarnne!" rdspunse hunul ghicitor,

Eu o stiu pricina, frate slujitor
Si tocmai d'aceea Vremea prelungesc,
Ca' imi este mild lurnea sa muncesc,
Dar puteam inelul sä-1 ghicesc pe loc
Si btigam d'atuncea pe mai multi in foe;
Ci crez omenirii, cä om sant i eu,
Si gresim adesea toti lui Dumnezeu;
Dar el ne asteaptd sa ne pocaim,
Nu ne pedepseste 'ndatd cum gresirn.
Intr'acest chip noud pildä vrand a da,
CA si noi asemeni sä putem rabda,
Si cu bundtate sä ne folosim,
Sä nu gräbim rau'n grab 'sa-1 pedepsim!".
Umilit, vizirul zise catre el:
(Scotand tot d'odatd si acel inel),
Tata dar inelul cd I-am gdsit eu,
Si md'ncrez 'n tine ca in Dumnezeu,
dau d'acu'n mänd Mesa ma sfiec,
S'o pungd de galbeni iaca-ti daruesc;
Sä faci cum vei face, sd nu ma vadesti,
Cd eu sant vizirul, cu care vorbesti,
Si Inca mai rnulte daruri o sa vezi,
Num'aceastä taina 'n tine s'o pastrezi.
Ii vei da inelul, or in ce chip stii
Si cu mine d'astdzi prieten sä fii!"
Ii zise carpaciul: Banii poti sa-i lasi,
Sd mdngaiu cu dansii acesti copilasi;
Iar ine1u tine-I in pästrarea ta
Si'n ce chip vom face, ii voiu arata;
Numai de'mparatul des seamd sa bagi
Cam ce fel de lucruri mai mult ii sant dragi;
Rdica ce vite in curtea sa sant,

www.dacoromanica.ro
 8)

Sau ce fel de pas'ari placerea-i incant.

Raspunse vizirul: Sa-ti spuiu i acurn,
Alte la placerea-i nu sant nici decum,
Decat iii gradina lebede avand
Merge, le priveste cu drag cand si cand.
Vezi, in ele 'ntruna", ii raspunse el,
Vei bäga pe gatu-i pierdutul inel,
Insa tomfatuncea cand ti-oiu zice eu,
Aproape de ziva ghicitului mieu ;
Si facand aceastE\ dupd cum iti zic
Sa nu mai ai grije ruai mult de nirnic.
Ramane asupra-mi or si ce cuvant,
Te'nciede pe mine ca copil nu sant!"

Deci plecând vizirul dela ghicitor,

Impacat de gandul cel ingrozitor,
Pazi ziva, ceasul cel oranduit
Sa bage inelul cum 1-a sfatuit;
Si cand fu carpaciul chemat la palat
Si la imparatul s'a infatisat,
Zise: Imparate, multi ani sa traesti,
Am ghicit inelul prin zodii ceresti,
Nu e de om insa in vr'un fel aflat,
Ci'nir'o zi 'n gradina, cand te-ai preurnblat,
,,Ti-a cazut din deget, de nici rfai simtit;
S'o lebada 'ndata de jos 1-a 'nghitit!"
Zambi imparatul, vorba-i ascultand
Si-1 intreba iarasi cu blandeti zicand:
Prea bine, se poate, sa nu fi simtit,
Dar vei putea spune care 1-a 'nghitit?"
Raspunse carpaciul: Mai mult dinteatilt
Nu pociu, imparate, sa-ti spui hotarit,
Caci una cu alta seamana 'ntr'un fel,
Destul ca la una e acel inel!"

www.dacoromanica.ro
40

Porunci 'rnparatul, sil taie de rand,

$i sa le despice in ele &rand;
Mind slujitorii, cum a poruncit,
Se gasi inelul care s'a ghicit,
$i de bucurie, bunul suveran,
Pe carpaciu indata imbraca 'n caftan;
$i incalecandu-1 pe un armasar
Care si p'acesta i 1-a dat .in dar,
Cu cinste, cu pompa I-au dus omenit
La palatul care i-a fagaduit.

Deci, scapand carpaciul de traiul cel rau,

$i traind dornneste in palatul sau,
Cu averi destule i cu bogatii,
Se vesti de dansul l'alte 'mparatii,
Cum ca 'n toed lumea nu poate fi alt
Ca el sa ghiceasca asa de inalt.

Tot in acea vreme, un alt iinparat

Care cu hotarul era 'nvecinat,
Pierduse din pieptu-si la plimb3rea sa,
0. cavalariel si nu o gasia;
Caruia indata, cum i s'a vestit
Despre ghicitorul cel prep procopsit,
Trimise scrigoare c'un Tatar aci,
Poftindu-1 sa vie si lui a-i ghici;
Si pre impäratul rugänd a-I lasa,
Aratand pricina 5i paguba sa.
Ajungand Tatarul l'acest irnparat
$i pe loc scrisoarea cum i-a infatisat,
Trimise indata pe un slujitor
$i chema sa vie 'naltul ghicitor,
1) Civalarie=decoratie, cuvant ce nu se mai intrebuinteaza astaii.

www.dacoromanica.ro
 1

Caruia indatä ii i porunci

Ca fait' zabava sA mearg'a ghici
$i chiar curierul care a venit
Conductor sa-i fie la calätorit.

Pleca ghicitorul cu acel Tatar,

Dar prea trist cu totul i plin de amar,
Phirandu-se 'n sine cu ce mestesug
S'acolo sa 'ntoarca vreun viclesug;
Nu contenia ziva, noaptea a gandi,
Ce sa faca daca se va dovedi
Ca n'are stiinta si e un orn prost
$i prin viclenie in cinste a fost?
Socotind acestea, se calatorià
$i-si vestejia fata de inima rea;
D'alta parte iarasi vedea pe Tatar
Stand si el pe ganduri i oftand amar.
Si i se parea ca lui ii ajuta
Cu dansul d'odata vazand ca ofta;
Si ca cand pe dansul tot il tanguia,
Stiindu-i sfarsitul care o sa-1 ia.

Astfel, impreuna ei dilatorind

Si 'n poarta cetatii aproape viind,
Aci cu 'ntarnplare d5nd ei priAtr'un lac
Se rasturna 'ntr'insul micul lor olac
Si se 'namolira atat de urit
Incat se umplura mai pana la gat.
Acurn, ce sa faca? la o casa irag,
Si stand, se dezbraca de-anteriu, _.idrag,
Pun pe o ferneie, le spala pe loc,
Le 'ntinde la soare toate intr'un loc;
Le venia sa raza d'astfel de voiaj,

1 Olac: cartila (lc pu,la,

www.dacoromanica.ro
42

Dar de intristare nu aveau cufaj,

Se plimbau prin curte cu ochii in jos:
5i el, si Tatarul se uita mijos.1-

Astfel, ghicitorul pe cand se primbla

Privind ca ciacsiruP vantul ii umfla,
IncepU sa zica: Ei, ciacsir, ciacsir I
Te plimbi tu acuma, te mandresti in sir,
Dar te-oiu vedea maine cum te vet urnfla
Si care raspunsuri le vei rasufla!"
El zise aceasta, dar bietul Tatar,
Ce a fost anume Ciacsir" chemat chiar,
Mit la picioare-t cu amar plangänd
Si cu rugaciune catre el zicand,
O prea intelepte, jupart ghicitor!
ilibi mita de mine, fii indurator,
Nu aduce Ora pentru capul mieu,
Ca cavalaria am gasit-o eu;
S'avand pietre scumpe mi-a dat a gandi
S'o ascunz -ca poate nu s'o clovedi;
Si vazand c'acuma- pe nume mi-ai zis
M'ai trezit indata tocrnai ca din vis,
Dandu-mi a cunoaste ca gictb'o ascunz,
Cum ca tu ghicind-o, eu ce-o sa raspunz?
Ci iti fa pomana, nu ma arata,
Na cavalaria de-azi in mana ta
Si cand te va pune ca sa i-o ghicesti,
Fa-te ea o cauti cumva s'o gasesti."
Vazand ghicitorul ce nici n'a gandit,
Ii inflori fatta si i s'a 'nzambit,
Zicandu-i: ,;Ciacsire (catre curier ),
Eu stiam prea bine chiar d'alaltaeri

1) *Nos; cu ochi pe jumMate inchNi.-2) CiacVri pantaloni largi (plvari)

www.dacoromanica.ro
 48

Ca cavalaria e in maim .ta,

Dar n'ain vrut d'atuncea a ma arata;
Cu toate acestea bine ai facut
lDe o spusesi singur si n'o ai tacut;
Si imi este mila, nu voiu sa te spuiu
Ce-o sa-mi foloseasca daca te rapuiu?
Ci numai imi spune, de vei ti cumva,
De are 'mparatul amor la ceva?
,Insa dintre vite, precum caini, pisici,
Sau niscaiva pasari, dar man nu prea mid!
,,Da!" el ii raspunse, are un catel
Si, de drag ce-i este, urnbla tot cu el !"
Asa dara", zise catre curier,
En mergand, trei zile soroc o sa-i -cer,
Si pana atunced tu, or in ce fel
Vei pune, prin taina, maria pe ate],
Si cavalaria 'n grab, numai de cat,
Cu ceva unsoare sä i-o 'ndesi pe gat
S'apoi fii in pace, grije sa nu ai,
Ca n'ai pentru &Ansa raspuns sä mai dai!"

Ispravindu-si sfatul, luand s'a'mbracat,

S'au pus in trasura si iar au plecat.
Si unul i altul, bucurati acum,
Sfarira 'ntr'o clipa ramasul lor drum
Si sosind d'odata veseli la palat,
Mergand la 'mparatul .s'au infatisat.
Imparatul, care era doritor
Sa vaza 'n persoana p'acest ghicitor,
Cum il vfiza 'ndata molt s'a bucurat
5i-1 trirnise 'n pompa la un alt palat,
Sa se odihneasca catva timp aci
Si'n urma sa-1 cheme lucrul a-i ghici.
Iar Talarul, care era ingrijat,

www.dacoromanica.ro
44

Pana sa se vaza de belea seapal,

Pazind, gas) vrerne pe catel sa-1 ia,
Prhi salon irl brate, spre a-1 mângäia,
Si cavalaria el, nurnaidecat,
Gura 'n grab cascandu-i, i-o dete pe gat
Dup'aceea 'ndata se duse ca'n zbor
Si isprava-$i spuse catre ghicitor.

Sosind dara ceasul sa fie cheinat

Si adus cu cinste ghicitorul 'nalt,
Cum si toti minitrii intr'aceasta zi
Viind, s'adunase, spre a-I auzi,
Ghicitorul nostril gura s'a deschis
Si catre 'mparatul in ast-fel a zis:
Slavite 'mparate, multi ani sa traesti
Si'n zile senine sa imbatranesti;
Iar pentru ghicirea ce sant chemat eu,
Astfel se arata 'n zodiacul mieu,
Cum ca ai Ufl Caine aici, in palat,
5i cavalaria de el s'a mancat;
Care si acuma e'n stomahul sau,
Si de dansul poate sa va para rau,
Ca'n alt chip s'o scoateti din el nu puteti,
Decal fara mila de vreti sa-1 taieti!"
cat era 'rnparatul mull de blicurat
Pe atat de tare acum s'a intristat,
Cand auzi 'ndata zicand de catel
Ca cavalaria se afla in el.
Ar fi dat in sum ce i-ar fi cerut
Numai pe catelul sa nu-1 fi pierdut,
Ca era un caine care mull facea,
El $tià ca omul or ce ii zicea,
La saltari si jocuri pereche n'avea,
De'aceea 'mparatul prea mult ii iubia;

www.dacoromanica.ro
 4'6

Se muncia de ganduri ce a hotari:

A läsa catelul, or a-1 omori!
Sta la indoiala, nu se impaca,
Nu crede-asa lucru caine a-1 rnanca,
Dar se'ntorcea iarasi ca un cuget alt
Ca de uncle stie cum s'o fi intarnplat;
$i raspunzand, zise catre ghicitor
Cu'n cuvant statornic si hotaritor:
Dar daca in caine nu 3 voiu gasi,
Priimesti cu moartea a te pedepsi?"
Capu-mi sa se taie", ii raspunse el,
De nu vei gasi-o acum in eaten"

Atunci, imparatul chema pe gelat

Si dete pe cainele nevinovat
Sa-1 junghe indata, ca p'un melusel,
Cum si despicandu-1, sa caute 'n el;
Care totd'odata porunca 'nplinind
Si cavalaria intr'insul gasind,
Se mira 'mparatul ramaind uimit,
Pentru ghicitorul cel prea procopsit,
Cum putii el astfel, nurna 'ntr'un cuvant,
Sa ghiceasca lucru tocmai ca un sfantl
Pentru care foarte malt ii multumi
$i bogate daruri dandu-i ii cinsti.

La plecarea-i insa din palat, de sus,

TaLrul atuncea, care 1-a adus,
Par'ca ii optise la ureche drac,
Si o vulpe vie bagand intr'un sac,
0 puse la scara, si'n grab alergand
Drept la imparatul, Ii spuse, zicand:
Imi pare 'rnparate, c'acest ghicitor
Un prost o sa fie si arnagitor,
Ci am pus o vulpe la scara 'ntr'un sac

www.dacoromanica.ro
4rs

Vrand un haz sa faceti, glurna sa va fac,

Si d'aveti placere, puteti intreba,
,,Sa vedeti ghiceste cc este, au ba?
Imparatul, dara, fiind indemnat,.
Ca spre o cercare, 1-a si intrebat,
Zicand: Filosoafe, vei putea ghici
Ca ce lucru este in ast sac d'aci?"
Iar el clatind crpul cel de tot prostesc,
$i-a zi singur lui-si proverbul obstesc:
Ai umblat tu, vulpe, pe cat ai umblat
Dar tocniai acuma ti s'a infundat!"
Bravo!" imparatul zise catre el,
Ai ghicit, asa e; merji sanatosel!"

Deci dar, ghicitorul la tara-i plecand

$i daruri cu sine multe aducand,
'Cum sosi, indata la palat s'a dus
$1 la imparatul scrisoarea au dus,
In cdre scrisese cel'Ialt imparat
De,pre ghicitorul Cate s'au urmat,
Cum si'n ce chip toate frumos i-a ghicit.
5i-1 lauda foarte ca e procopsit,

D'aci, ghicitorul la casa-i niergfind

Spuse intamplarea neveste-i pe rand,
$i sezand eu dinsa la vorba si slat
Isi detera planul in chipul urmat,
Zicand: Intamplarea ne-a facut bogati,
Cu bani, cii avere si destui argati.
Acest noroc insa, care 1-am avut,
Poate sa ma surpe numa 'ntr'un minut;
Bi si sa-mi aduca pieire de cap,
Sa nu pociu nici starea, nici viata sa-mi scip;
Ca cum-va imparatul iar de-a portinci

www.dacoromanica.ro
 17

Ca i pan'acuma ceva a-i ghici,

Si n'oiu putea lucrul cumva a-I brodi
Toat'a rnea prostie se va dove.di;
Ca acuma uite, cu tremuraturi,
Scapai Kurt de coada, printre picaturi;
Ca minciuna poate pand la un loc,
Si ea ca si toate este cu soroc,
Intai te ardica ca fulg din gunoiu
Si 'n urea te-arunca ca glorrtu 'n noroiu.
Ca n'are nici aripi pe sus a zbura,
N'arie nici picioare pe jos a umbla,
Ci noi mai nainte sa n pregatim
Si de rau viata sa ne o scutirn!
Chibzuind acestea mutt toate pe loc,
Si'n patru parti casii ii pun noaptea foc;
Apoi stand la uliti strig, zbier si racnesc,
Ca se ard cu totul si se saracesc;
Sare lumea 'ndata, tulumbe alerg,
Toti, cu rnic, cu mare, ca sa stinga nierg;
Vine si 'mparatul raul a vedea,
Si la ghicitorul m']ngaieri sa dea.
El iar cum it vede se faca pe loc
Ca voeste 'n graba sa sara in foc,
Strigand: Val de mine! sant stins, saracit,
Ca-mi arde in casa cartea de ghicit!"
Puse impardtul, oameni a-I opri
Ca nu'n desperarea-i in foc a sari,
Zicand catre dansul: Ddr ce, nebun esti;
Vrei pentru o carte sa te prapadesti?"
lar el striga iarasi: Dar cum sa ghi2e5.7,
Si in care case sa mai locuesc?"
Imparatul zise: N'ui ce sa-ini ghicesti.
Si-1i fac alte case, sa te odihnesti!"
1) Mut pcnti U malu.

www.dacoromanica.ro
48

Astfel, el, cu planul care-1 nascoci,

Scapa si de grija de a mai ghici.
Si castiga iarasi dar imparatesc:
Palate si alte cate-i trebuesc.

Multi saraci in lurne cred in ghicitori,

Fara sa-i cunoasca ca-s inselatori,
Fiindca se'ntarnpla cu vreun cuvant
Ceva sa ghiceasca zicand numa'n whit;
Dar vor lua pilda din acest carpaciu
Prin ce uneltire s'a vestit dibaciu
Si sa nu mai puie'n ghicitori temeiu,
In bobi si carii date de proaste fermi.

DESPRI: IARA.,$

Cate le zice ornul, sant toate vorbe.

Si minciuna e vorba
Dar
Vremea descopere adevärul.
A manca usturoiu i gura a nu-ti puti, nu se poate.
Insa
0 minciuna bine ticluita pldteste indi mult clecat un adevar..
C'o minciuna boereasca, treci peste granita nernteasca.
Cand vede omul nevoia, vorbeste ce nu-i voia,
Dar si
Cine a mintit odata, nu se mai cr3cle rand spune si adevarul.
Isi mananca credinta, ca tiganul niserica.
Cine se invata mincinos, cand spune adevarul, se bolnaveste,
Insa
Cmc poarta plosca cii mniciunile, tin o duce mult,
li spdrge dracul opincile.

www.dacoromanica.ro
 49

Tigva nj.t merge de multe pri la apd, ea,: or sa sparge, or craph.

Cu gogosi de tufa nu se 'negresc sprancene.
Mai bine sezi stramb i vorbeste drept.
Daca nu stii sä v6pseti, nu te pune sa manjesti.
Mdi lesne e a vorbi adevarul, deck rninciuna.

0. PMTESTEA. VORBEI
Un tigan furase doua gaste grase;
Si sa le ascuriza'n dasagi le bagase.
Gandind intru sine ce minciuni sa zica
De-1 va'ntalnrn cale vreun romanica,
Merse dar cat merse, ii entalnen graba
Un roman c'o bata i, stand, il intreaba,
Zicand: Spune ce ai in dasagi, tigane?
El raspunse: Icea am niste ciocane".
Dar dincolo, ce ai?" El, intai mintise,
Dar gresindu-i gura... Alta gasca", zise.

Gura pacatosului, adevarul vorbeste.

Si-a pierdut cumpaiul, ca gaina umbletul.
L-a luat gura pe dinainte.
Minciuna are loc si ea, pe unde se trece.

10. POVESTEA V()111EI

Alt tigan, odata, a intrat sa fure;
Cand, iata stapanul in maini c'o secure.
Ce cauti tigane" (ii zise) 'n gradina?"
M'a aruncat vantul, nu sant eu de vina!"
Te-a aruncat vantul? asta nu te scapa.
,,Dar ce cata ghiara-ti inflptä in ceapa?"
M'apucai de clansa, sa nu ma in väntul!"
De giaba, liganc, nu ti-ai gasit sfantul!
A Pann .1 oNesiea vont II., Vol T,

www.dacoromanica.ro
 50

Daca e asa dar, de ce-ti umplusi traista?"

Apoi, Romanico, vezi asta e asta!"
Dracu a mancat placintele si carpatorult st de MO'.
Minciuna negandita.
Minciuna cat Coltea de mare.2
Minciu0 cat toate zilele de mare.
Minciuna sparge i case de piatra.

11 . PO VESTE A VORBEI
A fosf o 'nsotire ce traià 'n iubire,
In pace, in tilma si'n mare unire.
Ei nu §tiau cearta veodata in viatd,
Ciji da unul altui vorbe cu dulceata.
In scurt, intr'atata traiau acesti bine,
Incat de poveste era la oricine.
Dracul, insa, care 'n caznici Coach-Si yard
Si face sa 'nceapa-'ntre ei Ora, mard,
Se siIi, p'acestia cu neincetare,
Duna a sa voie sa-i aduca 'n stare.
Intinzand el dara cursele lui toate,
Si ca sa-i supuie vazand ca nu poate,
Cauta o baba, auzincl ca ele
II intrec pe dansul la dracii si rele.
S'a gasit pe una, Visana anume,
Intaia dracoaie dracilor din lume.
Se duce la dansa, pricina ii spune
Ca n'a fost putinta pe ei a-i supune,
Zicand: Stilt ca este un graiu decand Vaal,
Ca-si sparge cu vremea opincile dracu.
,,Ia numai priveste opincile mele,
1) Cartator: un thler de lemn pe care se pune marnaliga.
2) ( ollea : e vorba tic Turntil Coltci din Bucurcsti (azi darimatj, Litre, Pe
vreniuri, era foarte itialt rata de cladbile din orfq.

www.dacoromanica.ro
 SI

Ca se trentuira in mici peticele;

Si tot nu pociu Inca sa bag intre dansii
,,0 intriga mica si sa-mi raz de dansii;
,,Daca dar poti face mai mult cleat mine,
Rrata-ti puterea, te rog, fa-mi un bine!
Ea clati cu capul si 'ntre ranjitura
Isi arata coltii cei pociti din gura,
Zicand: Ei, copile! vezi cã e pricimi
Ca nu stii pe unde se Lida gaina.
Iti trebue Inca sa inveti la scoala.
Desi esti diavol, dar ti-e tigva goala.
O bairana, astfel cum ma vezi pe mine,
Nici la degetu-mi al mic nu te puiu pe tine!"
Zise el: Se poate; pe vorba-ti se vede;
Dar pan' nu vaz cu-ochii, nu-mi vine a crede!"
Ei bine,. dar ce-mi dai? batrana intreaba,
Ca, pe capul tatii, nu ma duc degeaba!"
Bucuros", raspunde, pe loc volu fi gata
Sh-ti dau o pereche papuci galbeni, plata".
Nu m'as fi dus", zise, dar cu aste toate
Merg ca sa vezi numai, Visana ce poate!"

Deci incepa baba adese sa mearga

La acea femee, cascioara sa-i sparga.
Gasi ea mijloace s'o 'mprieteneasca
Cu una, cii alta, ca sa o momeasca.
Si precum pescarul undita-si intinde
Si cu rama 'n$ala pestele ce-1 prinde,
Rsä isi intinse planurile sale
Spre ea, ca s'o traga cu vorbe morale,
Paria cand vaza ca prinse ea putere
$i are mijloace, ac sa bage'n miere.
Aà 'ntr'o zi 'ncepe femeii sa zica:
Ofl fetica mamii! cum esti fruniut;ica,
Cum iti vaz purtarea, cum te vaz cinstita

www.dacoromanica.ro
52

Si cmn esti de blanda, cu firea tihnita,

Traiesti incai bine si cu bärbatelul?"
Or ca pisicuta (gar, mar) cu catelul?
Dar sa nu-ti prea pese, ca toate-si au leacul,
Eu am mestesuguri sa 'mblanzesc pe dracul,
Sa ti-1 fac sa fie blandisor ca mielul
Si sa-1 joci cum joaca mata soricelul!"
Nu-rni trebue, mama", tanara ii zise,
Soarta mea un prea bun barbat imi trimise,
Drag mi-a fost si-mi este, el iar ma iubeste,
Si ca noi, imi pare ca alt nu traeste;
De ceva de-1 supar imi crede, ma iarta,
Caci matele in orn inca tot se cearta.
Sant prea multumita cum traesc in viata,
Numai sanatate sfantul sa trimeata!"
Or si cum, fetico", ii raspunde baba,
Cand ii vei supune, altfel merg:2 treaba;
Ca usturoiu dulce i barbat iar moale
Nu se poate'n lurne, el nu poarta poale.
Cat de bun sa-ti para, tot el ciocan este,
C'oa ii e ursita bietelor neveste:
N'ai sa-ti deschizi gura, sa-i dai vr'o porunca,
Ca indata asupra-ti ura isi arunca:
Numai a lui vorba'n seama sa se tie,
El, ca untdelemnul, d'asupra sa fie.
Sa-ti fac eu un lucru, asculta de mine,
,,Sa traesti cu dansul inca si mai bine.
II imbrobodesti, tii, chiar ca p'o muiere,
Ii pui in cap testul, i rabda'n tacere!"
Tanara, aceste auzind, se pleaca;
S'ascultati pe baba, ce-o 'nvata sa-i fach:
Na ast briciu" ii zice, ca-i vrajit .de mine;
Si la pranz barbatu-ti, acasa cand vine,
Si cand dupa masa o vrea sa se culce,
Tu du-te la dansul cu firea-ti cea dulce,

www.dacoromanica.ro
 b8.

Prefu-te ci il-iei, in cap a-i odd&

Si and vezi c'adoarme si ochii inchide,
Atunci scoate briciul (vai ce arnagire!)
Si crucisi din paru-i taie patru fire;
Si mai catre seara, firile acele
Ali le vei da mie, sa le pui la stele;
fgpoir sa vezi viata, sä vezi fericire,
Sa vezi traiu atuncea i sa vezi unire!"
Proasta tinerica briciul in san baga,
Dorind sä se faca sotului mai draga;
Baba d'alta parte la barbatu-i merge,
Intra'n pravalia-i, sudoarea ii terge,
Din ochi ii clipeste, ii misca de haina,
Se face ca are sa-i spuie o taina.
El, vrand iar sa.aflQ ce o sa-i vorbeasca,
Se puse sa-i spuie si ea sa-i sopteasca,
Zicand: Dragul maniii, of! ce te asteapta!
Ce nenorocire ti s'a pus in fapta!
Sotia ta astazi, perechea-ti iubita,
O sa te rapuie cu moarte cumplita;
Ca ea cu un tanar are inclinare,
Pe care-1 iubeste mai de lima imi pare,
Si el, un briciu dandu-i, o 'nvata dusmanul
Ca sa-ti taie capul, astfel dandu-i planul:
Astazi cand vei merge sa pranzesti acasa,
O sa ia sa-ti cate, in cap, dupa masa;
Si viindu-i bine, mana o sa-si puie
Ca sa-ti taie gatul i sa te rapuie;
Si dac'a mea vorba necrezuta-ti pare,
Prefa-te ca nu stii de nici o urmare;
S'ei vedeh cu ochii gandul cum ii este
Sa zici bogdaproste cã iti dedei veste!"
1) Sa se compare aceasta cu expresia, uzitata in hasme: "a cauta in
cap cuiva . Veil si mai jos.

www.dacoromanica.ro
II

Omul cum aude, speriat peste fire,

Stä la indoiala si'n nedomirire;
Se muncia cu gandul, cum a lui sotie
Intr'atat tirana asupra-i sa fie!
Si cum sa'ndräzneasca la o ash. fapta?
Cu totiempotriva si neinteleapta?
,,Nu gandeste urma! nu gandeste raid!
Si acel ibovnic al ei, nataraul,
Cum puth s'o'nvete ca sa îîíâ ornoare!
Nu stie ca-i ocna i spanzuratoare?
Si ea, ticaloasa,,nu puteà sa-mi spuie,
Caci dragoste'n sila, niciodata nu e?
Sa-mi fi zis: Eu, frate, ma duc dela tine,
.Ca nu esti pe gustu-ini, n'ai nirnic cu mine.
.Si-i dam voie insumi sa mearga in pace,
Cu el sa traiasca pe unde ii place;
Pe semne pacatul .si ata ii trage
Amandoi vihta in nevoi sa-si bage!"
Ce zic nici eu nu stiu, asa e se vede,
Vorba de rau, omul prea lesne o crede,
Deci dar ma voiu duce si ma voiu preface
Ca" nu stiu nit-Inca!, sa vaz ce se face!"

Judecand acestea, se duse acasa,

Ca si altä data se puse la masa;
Mancand in tacere si'ntristat cu totul,
Se dete p'o perna, razimandu-si cotul.
De necaz si ciuda foc esia dintr'insul;
Iath si nevasta veni langa dansul;
Ii apleca insa-$i catnil pe genuche,
Stai sa vaz", zicandu-i, ai vre-un päduche?".
Ask el se lasa sa vaza ce-o face
Si ca child adoarme mijind se preface.
Ea, atuncea, briciul incet din san scoate,
S'asupra-si porneste urgiile toate:

www.dacoromanica.ro
 65

Ca el, cum o vede, in picioare sare,

Ii ia din maini briciul, zicand cu strigare:
Tirana muiere, asta-ti este dorul!
Asta-ti-e credinta, asta-ti-e amorul!
Asta-ti e virtutea cea nelegiuita!
Asta-ti-e morala cea afurisita!
Cum din cer nu cade fulger sä te arza,
Sä te mistueasca, Itraznet sa te piarza,
Cum nu se 'despica locul ce te tine?
Si sa te inghita de vie pe tine?
Fugi! piei, nemilostivo! nu-nri sta inainte.
Nu'ricape'ndreptare, nu ascult cuvinte!
Du-te de traeste cu cine iti place,
Dintfaceastd clipa pleaca d'aci, drace!
Ca mi-ai voit raul, nu-ti fac rasplatire.
Bogdaproste babii, ca mi-a dat de stire!"
Ar fi vrut saraca sä-1 incredinteze,
Dar cine-i da pas ei ca sa se'ndrepteze;
Geaba ea acuma facea juraminte
Ca cutare baba a scos-o din minte:
Si-a pierdut credinta ca si Eva raiul,
Si ca pan'aicea nu le-a mai fost traiul.

Care savarsire vazandu-o dracul

S'a speriat cu totul de baba. saracul!
Atat ii fu frica de acea batrana
In cat nici papucii nu-i dete in mana,
Ci i le intinse c'o prajina lunga,
Ca nici rasuflarea-i la el sa ajunga
Si ca d'o aspida sa se otraveasca,
Sa-1 faca in Iume sä se pedepseasca.
Iata dar minciuna ce face in lurne,
D'a caret pricina istorii sant sum,

www.dacoromanica.ro

DESPRE NARAVURI RELE
Cu schiopu'ntr'un loc [del sezi,
Te inveti sa schiopatezi
Si
Cineva cand locueste
Cu magarul cel trandav
Or par din el se lipeste
Or ca vreun alt narav
Si
Cu pacurarul cand traesti,
Trebue sa te manjesti
Si
Naravu'nradacinat
Nu poate fi vindecat
Pentruca
Cine or ce invata
Nu uita in viata.
Fiecare stie ca
Buba cap nu face
Pana nu se coace
Si
Rana daca se deschid2,
Anevoe se inchide
$i de multe ori
Din zgaibulita cea mica
Buba mare se ardica.
Totdeauna
Foc dupa foc, rau dupa rau.
www.dacoromanica.ro
v.
Dar insa
Toate dupa neatn merg,
La tulpina lor alerg.
Din radacina cea rea,
Odrasleste smicea rea.
Multi zic:
Meserie are buna,
Insa ea nu schimba firea
Nici starpeste naravirea.
Pentruca
Pornul lesne se'ndrepteaza,
De mic pan'sa'ncovoiaza,
Caci orice
Cand odata se strambeaza,
Anevoe se'ndrepteaza
Si
Fire le, cand se'ncurca,
Anevoe se descurca.
De aceea
Da-i sa nu se naraveasca,
Nu-I lasa sa se sfinteasca
Ca
Pamantul 'Dana nu-1 calca,
Oa le nu poate sa-1 faca
Si
Copil iii nepedepsi t,
Ramane neprocopsit
 57

12. POVESTtA VORBEI

Povestesc ca intr'o vreme, dar nu se stie'n ce ani,
Ca'ntr'un oras oarecare ar fi fost niste golani,
Vagabonti, crai, hairnanale, s'alt oricum vreti sa-i numiti,
Oameni fari capataie, arlatani neprocopsiti:
Erau de aceia de carii pärintii, c ii iubesc,
Ii tin tot pe langa dansii, si la pieptul mumei cresc,
Lasandu-i intr'a lor voie pana se fac mari, strengari;
S'ajung in cele din urma desfranatilor stegari,
Ca in loc sa se apuce de negot sau mestesug,
Ei, p'alti asemeni cu dãnii gasind, fac prietesug;
Si apuc prin mahalale impreuna inhaitati,
Umbla, miroase pe uliti ca niste inviersunati;
Orke zboara li se pare cã ii vor putea maned,
Intind felurite curse in mana a-1 apuca;
Rasipesc fara de mila parintescul lor ramas,
Dau, 'Dana numai in piele si in camasa se las';
Apoi ramaind goi misc.& or macar si imbrcati,
Neavand ce sa mai toace, dupa cum era'nvatati,
Or se apuc de hotie, or de inselatorii,
Si-n cele din urma intra in ocne si puscarii.

De astfel de caractere era s'acesti trei golani,

Martafoi porniti spre rele si pe fata hotomani,
A cdrora istorie vrem aici s'o povestim,
Care, precum ni se pare, nu strica ca sa o stim,
Ca vom vedea'n haine bune niste oameni imbrac0.
Umbland cu mestesugire si 'nseland lurnea prin piat.
Intr'o zi, ei se aduna si 'ncep a se intreba
Cum si ce fel sa insele acurn iar pe cineva?
Asa zise din ei unul: Eu de peste ingrijesc!"
Al doilea zise iarasi Si eu untdelemn gäsesc!"
Iar al treilea raspunse: Dacd este asa dar,
Eu trebue sa iau paine, oricurn de la vr'un brutar!"

www.dacoromanica.ro
58

Dar pentru vin, ce vorn face?" intreba unul din ei.

N'ai grije", raspunse altul, ifi gasesc cat vrei sa bei!"

Deci, plecand cel pentru paina, si trei parale avand,

Merge la brutar CLI ele si 12 da'n mana-i zicand:
Poftirn aceste parale, datoria sa-ti platesc;
..Si pentruca avui credit, iti prea foarte multumesc".
Intreba brutarul: Ce fel? dator cand irni ramase$i?"
Nu stii, alaltaeri" (zise) o paine cand irni dedesi?
S'asupra-mi neavand pal:ale de tot, ca sa ti-o platesc,
,,Ti-am zis maine sau poimane, cusurul ti-1 irnplinesc"
Brutarul se gancli'n.sine: Ce $tiu?... poate i-oia fi dat,
Si precum se vede treaba, nu tiu minte, am uitat;
Dar bravo! om drept saracul, cu frica lui Durnnezeu!
,,0 datorie uitata plati fara sa-i cer eu".

Dupa ce dete parale acela, chip a-i plati,

Si putin incoaci-incolo dupa ce se invarti,
Veni la brutarul iarasi, se facU a cumpara,
Fara sa aiba in punga macar o chioara para.
Zise catre clansul: Frate! Eu azi, cu graba plecand,
Am uitat pe masa punga, ni$te socoteli facand,
Ci te rog iarasi, fa-mi bine $i-mi da in credit trei paini,
$i maine dedimineata iti dau paralele'n maini".
Bucuros", zise brutarul, ma'ncrez la un um cinstit,
Ca vaz ceea ce uitasem, ai venit $i mi-ai platit".
A$a, brutarul s2'n$a1a c'uneltitul meste$ug,
Nu-i da prin gaud c'o sa-i joace un astfel de viclem

Cel cu untdelernnul iara, un mare ulcior Wm.!

Si pe gura un burete inlauntrul lui bagand,
Se duse la bacânie cu dansul nurnaidecat
Si porunce$te sa-1 umple cu untdelemn paaa'n gat;
Dupa ce-1 urnple bacanul, el atunci cu graiu sernet
Il intreaba ca sa-i spuie cum ii vinde? cu ce pret?

www.dacoromanica.ro
- Pretul", raspunse bacanul, chiar sa tii 51 sinQur poti,
Trei lei ii este ocaua, precum ii vindem la toti".
Trei lei?" acesta ii zise, toarna-1 inapth, nu-1 iau;
Cu a5a pret niciodata n'am cumparat, nici nu-ti dau;
Iti dau doi lei jun-ha-tate pe oca; de-1 dai, sa-mi spui".
Nu pociu mai jos" ii raspunse, mai bine inapoi 11 puiu!"
Si zicand aceasta 'ndatä 1-a'ntors cu fundul in sus;
Dg necaz multe zicandu-i, inapai in chiupi 1-a pus;
Atuncea 'n5e1ätorul luand ulciorul s'a 'ntors
$i spargandu-1, din burete destul untdelemn a stors.
Al treilea, ca i ceilalti, in pescarie mergandt
Si la un loc un crap mare ca de opt oca vazand,
Porunci (ca un om mare), sa-1 atarne in cantar;
Dupa ce-1 cantari zise: Mum sa faci bine dar
Sa-mi dai un am sa mi-1 duca acasa, sa-i 5i platesc,
Fiindca n'am bani la mine atatia cat trebuesc".
Pescarul: Bucuros", zise. Si ii dete un fecior,
Spuind cat lei sa-i raspunza, cel gandit de negustor.
Luand pe5te1e feciorul 5'abia ducandu-1 de greu,
Merge dupa el in curtea unuia arhiereu
Si aci 'ntr'un loc oprindu-1, ii zise: Stai putintel,
Sa ma duc sa spui in casä cati bath sa-ti dea pentru el".
"Ramaind sluga afara, el intra la arhiereu
Si zise: Venii, prea sfinte, cu Ufl biet frate al mieu,
Sa-ti faci pomana cu dansul vr'o manna sa-i cite5ti,
Ca prea mult sa bantue5te de supardri diavoIe5ti;
Alte rautati nu face, nici nu da cu bolovani,
Ci tot vorbe5te de pege, 5i se cearta, cere bani!"
Ii zise arhiereul: 7. Uncle e? Adu-1 aici
Si sluga mea, ca sa-1 tie, sa vina 'n casa, sa-i zici".
Pescarul, biet, ca tot prostul, in 'casa daca intra,
De cateva vorbe graase, ca sa-i zica se pastra;
Si'ndatä: Parinte!" zise, hai mai curand de-mi dati bani.
1)--1Chillp (arnaism) : oalg mare cat un butoiu.

www.dacoromanica.ro
60

Cd n'o sa stau eu aicea, sa va astept zece anil

Ti-a spus pestele cat ace? este toemai opt oca;
Mi-am rupt mainile cu dansul, dar era proaspat, misca".
Cuviosul om crezuse ca'n adevar e nebun,
Si chemand doi ini indata, iau cu sila, jos il pun,
Cere 'n grab un malitfelnic i 'ncepe a-i citi.
Iar pescarul striga tare pestele a i-1 plati;
Pe care, neascultandu-1 Ii tinura jos mereu,
Pana-i citi o gramada batranul arhiereu;
Apoi afara scotandu-1, el iar bani cerand striga.
Iar slugile ii zisera sa taca ca-1 vor lega.
Atunci, pescarul se .'ntoarse la scaunul sau necajit
Si spuse ea pentru plata o molitfa i-a citit.

Iar acel' amagitorul, luând pestele, porni

$i, mergand cat mai in graba, cu ceilalti se intalm,
Sfatuira impreuna cum si ce fel a-1 gati,
Si vreun mestesug iarasi, pentru yin a unelti.

Asa, cu totii deodata, la un carciumar merOnd,

Ii detera 'n mana toate, invatandu-1 i zicand
Crapul sa-1 curete bine. sa-1 cresteze frumusel,
Sa-i puie piper si sare s'undelemnul peste el
Si cu o tava sa-1 duca, sa se friga la cuptor,
In loc de apa turnandu-i pe deasupra vinisor;
$i ca. ei, ceva prin piata, pana se vor invarti,
0 sa vie sa mai-lance, dupd ce se va gati.

Dupa ce dar s'a fript crapul, catesi trei s'au adurnt

Si au sezut in odaie la un chef indelungat;
Vin, rachiu, pelin bäura, pana cand n'au mai putut
Si, cand voira sa piece, socoteala au cerut.
Stapanul, dänd socoteala unui baiat ce-1 avea,
Ii trimise in odaie zicand, atati lei sa dea.
Dand baiatul socoteala, ei pe loc s'au apucat

www.dacoromanica.ro
 6

$i fie$tecare mana in buzunar a bagat,

Zicand cu toi intr'o gura: Eu platesc; ba eu platesc!"
Se fac ea' unul pe altul a se lasa nu vo-esc.
Sfadindu-se ei in astfel, ca la un minut de ceas,
Dintr'in$ii se scula unul $i zise cu mare glas:
-,-- De vrerne ce fiecare avera pofta sa platim,
Ce trebue intr'atata sa stam $i sa ne sfadim?
Ci s'aruncam sort mai bine $i pe cine va cadea,
Atuncea toti sa se traga si nurnai unul sa dea."
Raspunse altul: Prea bine, bravo! a$a vom urma,
Ss legam pe carciumarul la ochi bine c'o basma
$i din noi, din trei, pe care mana i$i va pune el,
Sa nurnere banii indata $i sa plateasca acel".
Si cu 'nteles se 'nvoira, cum si facura a$a,
Cand la ochi legat, baiatul prin odaie se 'nfasa,
11 $ters'o toti, cate unul, pe visa in grab e$ind,
L-a lasat sa dibuiasca incoaci, incolo, pasind;
Intr'aceasta iaca vine stapanul sau dupa el,
Sa vaza ce zabove$te $i nu vine nici un fel;
Iar baiatul, care par'ca de-a mijea umbla jucand,
Puse mana'n grab pe dansul: Tu, tut sa platesti" strigartd.
Iar stapanul sau ii trase chteva i ii bath,
Zicand: Eu platii odata $'acum o sa platesti tu!"
L'aceasta in$elatorie, celor trei Ii s'a 'nfundat,
Ca in mana stapanirii, prinzandu-i, legati i-a dat,
Uncle i de alte mite, cercetand, i-a dovedit
Si prin judecata dreapta, la ocna i-a osandit.
* * *
Ce nu ar face craimea,1 de n'ar fi stapanitori,
De War fi temnite, ocne $i n'ar fi pedepsitorit
De aceea totdeauna trebue sa multämirn
Stapanirii cei inalte, carii supu,i ne nurnim;
1) Craimta : multimea caillor, adica a desfranatilor.

www.dacoromanica.ro
62

Caci prin marea sa 'ngrijire priveghiazit peste noi,

Ne apara, ne fereste ca i pastorul pe oi,
Care-si ingradeste turma cu caini vioi si 'nvatati,
Ziva, noaptea s'o pdzeasca de lupii inversunati.

DESPRE 1\T;kRAVURI RELE, TARMI

Naravul din fire n'are lecuire.
Lupul parul ii leapada, dar naravul nu si-1 lasd.
Ce ese din pisica soareci mananca.
Toate merg dupà neam.
Pestele dela cap se impute.
Poama nu cade departe de tulpina ei.
Dintr'un rasur ese si trandafir i maracine.
Copilul e ca maimuta: ce aude, face.
Ce-a faun mama si tata, o sa MCA fiul si fata.
Unde a sarit capra, mai presus sare iada.
Prost se naste, prost creste, prost moare.
Cine fura azi un ou maine fura si un bou.
Cine fura azi un ac maine fura un gansac.
Calul fara cäpastru, cade in prapastil.
Unde nu e pisica, soarecii steag radica.
Insä
Nelegiuitului ii vine de hac necredinciosul.
Tiganul p5na nu fura, nu se tine om.
Unde gaseste pus rau, el pune bine.
Ovreiul, !Dana nu inseala, nu mananca.
Gaseste sat fara caini, umbla fara ciomag.
Isi ia inima in dinti si funia in traista.
Nu judeca urrna, iasa unde o esi.
Dar
Este ac si de cojocul lui.
Rau fad, rau gasesti.
Bataia e din raiu totdeauna.

www.dacoromanica.ro
 63

E rasfatat inaintea bataii cu cateva palm,

Ca
Unde se gase5te fraul, se cere 5i calul,
Unde se gase5te 5eaua, se cere i ipingeaua,
De 5i,
Vinovatul negonit fuge
Insa
Fuge de ploie 5i da de noroaie.
Hotul fura 5i jura.
Dar geaba.
Incotro 5ovai, tot de belea dai (zisa tiganului),
Ca
De n'ar fi hoti, n'ar fi nici pu5carii,/
De n'ar fi paguba5i, n'ar fi .nici hoti,
Adica:
In putina cu argaseala.

13. POVESTEA V01111E-1

0 vulpe rau stricatoare,
Ducandu-se 'n vanatoare,
Intaini in drum, p'o vale,
Pe cumatru lup in cale;
Si-i zise ranjind masele:
Cale buna, cumetrele!"
Dar incotro, liana unde?"
Ia pan'aci" Ii raspunde,
Ma duc pan'la o vecina,
Sa'ngrijesc de vreo gaina,
Dar tu ce ti-ai lasat casa?"
Am plecat sa dau cu plasa
Co lea 'n acea coteneata,
Sa vaz n'oiu \Tana vreo rata?"
Zise astalalta iara:
Aideti impreuna data,
Si gaini, rate or oaua,
Le vom imparti in doaua".
Bine, aide!" Si plecara,
Vanara pe cat vanara;
Si dupa ce impartira
Toate cate le hotira,
Cand cu ele se'ncarcara
$i pe, la casa-5i plecara,
Incepura sa-si ureze,
Sanato5i sa ospateze:

1) Pugdrii : temnitc (Noia lni Pann).

www.dacoromanica.ro
 C4-
Noapte buna, cumetrele,
Feri-te-ar Sfantul de rele!"
Iti rnultdmesc, cumetrita.
Domnul bine sa-ti trimita,
Ne-am folosit astd seare.
Dar uncle ne'nralnim '?"
Zise ea: fara greeala
La putind 'n arghseala".
* * *
Drept este 5i prea fire5te
www.dacoromanica.ro
Ca hot cu hot se'ulalne5le,
JVtai lesne in pu5cdrie
Deciit in negustorie.
Dar betiv cii betiv, uncle?
Mesa .5i el ne rdsounde:
Unde-rni toarna sa-mi al
ghtul
Si .imi mai petrec uritur.
/Asa 5i alt, prin urmare,
Mai lesne inthinirea-5i are,
Uncle-1 trage pe el ata,
Ca sa-5i petreaca viata.
 DESPRE FRICA LUI DWANIEZEU
La orice te vei pricepe,
"Fe inchina si incepe.

Fa orice in legea ta
$i la alti nii te nita,

Ornul care e stricat,

Nu se teme de pacat.

Cine injura de cruce

Ca ca o sa se usuce..

Cine legea nu-si cinsteste,

Fara lege se numeste.

Cine'ntr'alta lege sare,

Nici un Dumnezeu nu are.

Omul trebui sa cinsteasca"

Legea lui cea parinteasca.

Fiecare cum apuca,

stfel trebne s'o (Inca.

Crede'n Domnut cinstind sfi rtit,

Cuin te-a invatat parint i
A.Pann Pove4tea or e toI

www.dacoromanica.ro
CG

Din cele ce-ti scrie'n carte

Nu te duce mai departe.

Fa'n viata ta tot bine,

Chiar si legilort streine.

Bine le de rau te scapa,

Sa-1 arunci chiar si in apa.

Omul d'unde nu gAndeste,

Bine le se rasplateste.

Dumnezeu, cand te ajuta,

Plumbul ti se face pluta.
Cand Dumlezeu va cu tine,
Si dracul cu colaci vine.

'Munca când ti-o cauti bine,

Si Durnnezeu e cu tine.

Cand se trittleste saracul,

Dumnezeu ii urnple sacul.

Cine'n lene se taraste,

Dumnezen 11 parAseste.

Cand rogi pre Domnul, munceste,

Ca atunci te miluieste.
Mergi, munceste ca sä ai,
Si la un sarac sa dai.
Cand dai la cei neavuti
Pe Dumnezeu imprumuti.

1) 1 egilor: neamtirilor.

www.dacoromanica.ro
 (17

In bani nu te gurguia,
Ca" Duinnezeu da si 10,

foata fapta e irnprurnuta:1

Si cea rea si cea placuta.

Astazi fac räu cuiva, orce,

MAine, altul ti-I intoarce.

De faci astazi cuiva bine,

/Mine dela altu-ti vine.

Dumnezeu doua scari are:

Sa sue si sa coboare.

Pe saracu'n nevoi cruch!

Numai Domnul ii aude.

(ine pe altii bLstearna,

Urgii asupra isi chiama,
CAci
Dumnezeu tiran nu este:
Bine le la toti voeste,
CL
Roaga-le penti u oricine,
Ca sa-ti dea si tie bine.

and vieun cuget te'rnbohleste,

Intaiu la pacat Ondeste.

Scriptura si sfinita lege

D'a'ndoasele n'o'ntelegc.

1) Imprumuta p: imprumut (adica dat cu imprumut).

www.dacoromanica.ro
13

14. POVESTEA VORBEI

Multi, daca and cuvinte din scriptura s'alte carti,
Dura neroacla lor minte, le stratribez in alte parti.
Popo satului, odata Ia biserica 'nvatand,
Si tigonul, cant e data, ell toti atunci ascultand.
Daca sfarsi cele scrise din invatatura sa,
Ca un duhovnic, mai zise si de ceea ce-i pasa.
Adica: sa ingrijeasca mic si mare, bun si prost,
Ca sa se ispovedeasca .(fiind atuncea in post).
Dupa vorbele acestea le mai zise, la sfarsit:
Si sa stiti ca ertat este pacatul rnarturisit".
Insa pentru tot pacatu-i zece powni de va da,
Miluind saraci din satu-i, ori de prin alt undeva.
Asa dar tiganul care in biserica era
Si aceasta predicare dela preot auzia,
Gandind, zise intru sine: ,,Ast an c hicru greu,
Daca este asa, bine iinpac cu pe Durnnezeu".
Si astfel, mergand el face si milostenii i rau;
Ca popii asa ii place, gandind in cugetul sau.
Apoi, facind el acestea, in minte iar i-a venit,
Ca pacatul iertat este, daca e marturisit.
Asa la preot se duce sa-si spitie al sau pacat,
Si'n mana ceva ii duce din cele ce a furat,
Zicandu-i: Eu, parintele, dupa cum ai cuvantat,
Am facut bane si rele, i crez ca voiu fi iertat".
Dar ce ai facut? ii zise preotul la el privind;
Raspunse el: D'ale scrise pentr'un ca mine misel,
Ca d'o face ceva rele, dupa cum am facut eu,
S'o da pomeni pentru ele, ii iarta .si Duntnnezeu".
Dar ce lucru facusi, drace?" dullovnicul 1-a 'ntrebat,
Sa vaz lui Dumnezen place cele ce tu le-ai lucrat?"
Apoi sit vezi parintele", ii raspunse el tusind,
Odata 'n zilele rnele la biserica viind,

www.dacoromanica.ro
 69

Brodii cand citiai p'o catte... of! Doamne! cum lini placeal!
Ca en, cum stain, de &parte airt auzit cand ziceai:
Tot pacatul iertat este daca e marturisit.
Dupa ce zisesi aceste, stand putin io ai grait:
Dar insa sa imparteasca zece pet-1[1.0 lilt pacat,
Sa dea ca sa-1 rasplateasca i asa v3 fi ertat."
,,Eu biet, pan' la acea vreme fur= si nu prc!a furam,
Ca ma temeam de blesteme, sa fac pomeni nu stiam,
Iar deatunci pan'acuma, drept, am furat s'am hotit;
Si asculta sa-ti spuiu nAma ce pomeni am impartit:
Aci'n sat, intfo gradina, vazand un porn parguit,
Zburai dupa o albina si sus pe cl m'ant suit;
Mancai cat mancai de foame, .si appi m'am apucat,
N'am lasat pe dansul poame, tot cu traista le-am carat
Si ca vr'o zece din ele la unid alt impartii,
Insu-mi cu mainele mele, en care le si hotii,
Ca sa-mi mantuesc pacatul, dupa cum am anzit
S'apoi mergand, facui altul si iarasi am impartit".
Popa facandu-si rabdare, dupa cum si trebuia,
Ii zise bland: Spune-mi care?" El, insa, cam sovaia.
Vazand insa ca nu-1 Lisa i sa spuie 11 silia,
Raspunse: Apoi imi pasa sa nu dau de vr'o belea."
Popa zise: Nu te tem2 en nu sant judecator,
Ci Dumnezeu, dupa vreme, iti va fi rasplatitor;
De aceea spune toate, de vrei de pacat sa scapi,
Ca sa vaz en de se poat2 in mad, in !Howl., sa nu'ncapi".
Apoi zise: Parintele, gasii nil bou ratacit
Si vazandu-1 bun la piele, 1-mn taiat si I-am belit;
Carnea o facni parale la alt sat, daca trecui,
Ca stapan pe ale sale, pielea, opinci o facui;
Si zece perechi din ek, am luat, am numarat
Mai slabe, mai subtirele si de poinana le-am dat".
Proclete", popa ii zice, ot! vai de sufletul tau!
Ca'nvataturile scrise le-ai talmacit aa r6u.

www.dacoromanica.ro
 ;0

Ce ai socotit, tiganc, pe Dumnezeu s'amagestl?

Amar de tine sarmane! Iadul o sa mostenesti,
,Pontru una sa dai zece, ai uneltit inestesug?
Dar sa tii ca nu se trece la Dunmezeu viclesug.
De vreai sa furl cuiva bunol, trebuia sa intelegi,
Sa dai zece pentru wail, nu opinci, ci boi intregi.
Asta-mi era 'nvatatura in biserica atunci,
Aste mi le-a rostit gura, ca sa va feresc de munci.
N'am zis sa furl, sa faci rele. si pomeni sa impar testi,
Ci sa te feresti de ele, sa nu te obisnuesti
Cu astfel de datorie, sa nu te insarcinezi,
Ca lesne nu o sa-ti fie pacatul sa-ti usurezi.

O vai de mine, saracul!" Zise el dandu-si in cap,

Cat de rau mi-a soptit dracul, lii maim lia ca sa 'ncap!
En rand le faceam aceste gandiam Ca ma folosia,
Dar acuni vaz fara veste esind altfnl la vapsea.
Sant ratacit, parintele, invata-ma ce sa fac,
Ca pentru faptele rele, n'am ce sa clan, sannt sarac
..Da-mi un canon corn iti place si eu sa ma pocaesc,
Ca doar ii voiu puteh face, de iad sa ma mantuesc".
Fatul men!" preotul zise, canonal 1-ai auzit,
Pe cand citeain ce12 scrise si tu altfel le-ai sucit.
, Dar canoanele mai grete alti ti 12 var da, no en,
Ca orcine face rele, ii da in cap Dunmezeu.
Staranirea, temniti are, cum si ocne pentru boll,
Pe langa bataia mare ce-o da drept canon la toti".

www.dacoromanica.ro
 71

DESPRE YMCA LITI DUMNEZELT, IATZA.1

Ochiul lui Dumnezeu nu doarme.
Dumnegeu nu rasplateste ca dusrnanul, ci goneste cu anul.
Pe omul rau, ii insemneaza Durrinezeu.
Pacatul isi cauta vinovatul.
De aceca nu asculta la cari zic:
Pacatul nu e cat manzatul, ca sa-1 vaza ot satul
Si
Cine crede in cruce, ca crucea se usuca
Sau
De ce sa-mi plec capul sanatos la evanghelie
Sari
Nici a vaz vr'odata drac, nici cruce de el sa-mi fire,
Ci
De oamcnii rai sa te inchini i sa fngi ca dracul de tamili
Fa ti crucea mare pc san, ca dracul este batran.
Dracul nu arc treaba, nici nu ade de geaba.
Dracul nu face_ punti si biserici, ci intinde curse si piedic..
Omul are si moarte viata.
Moa'rtea nu vine cand o chemi., ci te ia cand nu te temi.
Pa'catul marturisit este iertat,
Dar
Nu linge unde-ai scuipat.
Fa ce iti zice popa si nu face ca face el,
Caci
Se intampla sa caza in cursa si eine invata sa te pazesti de
chrnsa.
Unde e intelepciune scurta, si nebunie multa.
Vulpea, Cat e de vicleana si, de nitrite ori cade in cursa cu Mate
picioarele ei.
Calul, de e cu patru piciore, si tot se poticneste.
Nirnenea nu c usa de biserica.
Cine este stant, pe asternut male nu doarme,

www.dacoromanica.ro
72

Dar
Cine nu roaga pe Duninezeu?
Nimenea nu zice: ia-mi, Doamne! ci: da-mi Doanme!
Insa
Rugaciunea omului beat, Dumnozeu nu o priimeste.
In loc de dobanda, se pomeneste cu osanda
S'apoi
Pe langa lemnul uscat, arde si cel verde.

13. .1.)( )\-E:2,"I'EA )1thI,11

Doi cu picioarele oloage, mergand s'ajungänd un deal,

Unu 'ncepit sa se roage, cand se odihnia sub mal:
-- Doartme, daca ai putere sa faci minune dia tit-,
Implineste a rnea vrere la pasul mien ce iti cer,
Sloboade de sus acuma inaintea moa un cal,
Sa 'ncalec pe dansul numa pana vain sil ast deal."
Cellalt incepilt sa zica: Ce spui, prietinul linen?
Nu iti este tie frica ca rniii pe Duumnezen?
Vai! nu 'ndrazm, fratioare, astfel de vorba sa ,ici,
Vr'un traznet sa nu pogoare, sa ne onloare aici".

Tocmai când vorbiau aceste, d'oclata s'au ponienit

Ca 'n spatele fara veste un marmat a venit,
P'o iapa slaba calare, Curl manz bolnav clupa ea,
Si ii sill ca'n spinare Pe bolnavul mänz sa-1 ia,
Dand cu un Mein ca Mai tare sa-1 suie pe acel deal;
S'asa in loc de calare, ruga-I fad' pe el cal

www.dacoromanica.ro
 vii.
DESPRE FROSTIE
Prostia si nerozia
Se rudesc cu nebunia.

Prost din prost care se naste

E ca vita, doar nu paste.
Prost traeste, fara nume,
Prost se duce si din lume,
Caci
Din ori .si ce lemn iti place
Fluer nu se poate face.
Spre pilda:
Fa oni dintr'un lemn de teiu
Si il boteaza Mateiu.
Prostul zice:
Tot, tot am numai o minte,
De vara intaiu sa-mi fie,
Or de iarna? (ce prostie0
Prostul nita din natura
De la main' pan' la gura.
Zic unii:
Prea e tanar n'are minte,
I-0 creste d'aci 'nainte.
Si
E lunar si s'o mai face
Tiqva (1.e i se va cooee.

www.dacoromanica.ro
74

Prostul
Pune-I sa stea salt vorbeasca
De vrei sa te pacaleasca,
Cad
Or gura or vagauna
Prostului este tot-una
El
Umbla ca sa prinza roiul
Si-si intoarce inapoiul.
Si
Cata traista sa gaseasca,
Vrand dasagii sa-si goleasca.
Si
Vrea sa umple 'n put galeata
Cu gaura neastupata
Si
Se cazneste d'adineaura
Sa faca in nasip our,"
El
Nu stie uncle-I mananca
$i zice: Scarpina Inca.
Prostul
11 mananca 'n alta parte

Si scarpina in alta parte.

Prostul, cat sa-i dai bataie

Face capul cat ii taie.
De aceea
Uncle nu te frutelege,
Nu mai umbIa sa dai lege.
La usa surdului
'Or bate daca iti pasa,
Or mai bine fugi, te lasa.
Prostul
Sa cumpere came merge

www.dacoromanica.ro
 77)

Si peceal vacii alege.

Ileum
Pk pornit in cale lunga
Si va 'ndata sa ajunga.
Si
Ca sa scurteze din cale,
De cu seara a plecat
Si in tinda s'a culcat.
Prostul este ca
Orbul cand da de parete
Tocma aci socoteste
Ca lumea se ispraveste.
Sau .

rocmai cdnd s'a repezit

Si lumea s'a isprävit.
Prostul este:
Tine capra si-1 [irn]punge,
tar altul sta si o mulge.
Adica
El poarta ponosul
S'altul roade osul,
Caci
Cine nu se afla la nunta-i acasa
Atunci altu'n locu-i joaca cii mireasa
S'apoi
Lumea prin targ o vorbeste
Si el taina o gandeste.
Prostul isi zice singur:
$i alba are cap, da,
Dar ca al mieu ba-ba-ba!
Sau cum a zis.una:
Cap d'avea, n'avea, el stie,
Dar si-a comparffi tiehie

1 Ptre snu pic it ficat

www.dacoromanica.ro
 76
16. POVESTEA VOIIBET
Trei neghiobi inergiind p'o vale
Si zarind un urs in cale
Cfind suià cu grozavie
Si intrà in vizunie,
Zise unul: Ai sa-1 prindern
Si la vr'un tigan sa-1 vindem".
Altul a zis: Curh- se poate
Din vizunia-i a-I scoate"
Iata cum, altul iar zise,
Si indata se descins-,
Dati biliele fie-care
Sa facem tin' lung si mare,
Si leg:indu-ma pe minc
Cu el de picioaro bine,
Sa tineti strfins cu tarie
Cavil voiu intrfi in vizunic,
S'apucfind pe urs, d'oclata,
Sa ma trageti voi indata,
Si apoi d'aci scotAnclu-1
Facem cu el co n'e grinclul".
Ast-fel daca sfatuira
Bräele ii innadira,
De picioare ii legara
$i'n vizuni2-1 bagara.
Cfind vru mäna sa intinza
Pe urs de urechi sa-1 prin7a,
www.dacoromanica.ro
Ursul de cap i1 apuca
Si cu totul ii imbuca,
El striOnd intr'a sa ghiara,
Ceilalti cum I-a tras afara.
Stan se uita cu mirarc
Vazandu-1 ca cap nu are,
Se'ntreb, zicand: Fratioar.?,
Avutu-au Vladu cap mire?"
Unul zise: - Nn tin minte"
Altul iar alte cuvinte,
Si nedomh iti l'aceasta
Au niers sa 'ntreb2 nevasta.
Asa ci pe mortul lasa
Si mergAnd la ea a.:asa,
O'ntreb: Stano, ia ne spune,
Ca vrem sä stim a minune,
Barbatul tan ce fel fuse
Acum cii noi cand se duse,
Avca cap ca fie-cine
Or nu, ca fit tii mai bine?"
Ea Ondind putin in sine,
Le raspunse: Nu stiu bine,
Dar la Pasti imi par' si mie
Ca si-a cumparat tichic".
 DESPRE PROSTIE TAItAt
Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul!
Ce mi-e Rada Badea, ce mi-e Badea Rada!
Ia pe unul de picioare si loveste pe cellolt in cap.
Cine se apuca sa invete pe nerod, nu se osibeste (12 nebun.
Prostu 'nvata barbierie la capul tau.
If dai un ban so te raza si doi sa te lase.
Cu nebunul sa nu-ti pui nici in din nici in n1tfliCQ.
El nu stie ce e lac,' nici ce e balae.
Nebunul nu asuda, nici la vale nici la deal.
Tu ii faci cu ochiul, el iti face cu capul.
Prostul este:
Cauta Nan iapa si el calare pe ea.
N'au ajuns la ran si si-a ridicat poalele la brau.
Nu-1 priimise in sat .si el intreba de casa parcalabului.
Cine-si pune mintea cu nebunul, este mai nebun.
Pe nebunul nu-1 aduci la cunostinta.
E anevoe sa tai pom si sa cioplesti om.
Ziva buna de dimineata se arata.
Vitelul dupa baliga se cunoaste ce boa o sa se lam
Piiica pe creasta se cunoaste ce neam o sa iasa.
La satul ce se vede, calauza nu trebue.
Din coada pisicii sita de matase nu se faee.
In tigva seaca cat sa sufli, ritz poti sa o umfli.
Mintea (Ie ar creste pe toate cararile, ar paste-o i iaagarii.
Orbului de geaba ii spui ca s'a facut ziva.
Prostul face ce vede si ce aude crede.
Ii pare ca cate sbor se mananca,
Surclului degeabaii canti de jale.
El este:
Buna ziva, nea Istrate! Doi bobloci de rata, irate.
Ma Istrate, tu esti surd.

1) I aiu : riegru. Se /ice mai ile despre oi

www.dacoromanica.ro
TR

Mai era colea un card.

Unde dai $i unde crapa!

Tu ce-i canti $i el ce-ti descanta?
Tu ii trimiti la foc si el iti aduce busuioc. I
Tu ii trirniti la surcele si el iti aduce floricale

fr. 13()VESTEA VORTIET

Un neghiob cu totu'n vremea mai demulta
Ca sa-si ia nevasta facand $i el nunta,
De masä, bucate, in grind ii venise,
Dar cu ce sa fiarba de loc no 'ngrijise.
Socrul, ca si dansul, vazand ca nu-s lemne,
Alearga la hora pe tineri sa 'ndemne,
Strigand: Cine este mai voinic de duca?
Sa mearga indata lemne sa aduca?"
Ginerele sare, ia car si secure.
Ma duc eu, raspunde" $i pleaca'n Wu) e.
Ajungand se uita la un copaciu mare...
Sa-I duc intreg, zice, ce cl.,! mai haz are!
I-as face indata pe toti ca sa-mi zica:
Hop od,ata mare! ce mai giaerica!"
Dar nurnai el singur in car cum sa-1 suiel
Si-i venIn gand carul alaturi sa-1 puie,
Ca taind sa-1 culce drept in car sa caza
Si asa sa-1 &Ica nuntasii sa-1 vaza.
Facand dar el astfel $i taind stejarul
Cum cazii, indata ii turti jos carol.
Acum ce sa faca? Fluera, priveste
Si 'ntr'o parte $'alta sta $i se suceste.
Vazand ca nu-s boii, sa-i caute pleaca,
Cu securea'n umar $i cu harca seaca,
1) Pann scrie busior, mai aproape de farina sfiiheasea (busiok).

www.dacoromanica.ro
 79

Si ne rnai gasindu-i, ca i-a pierclut crede.

Iaca srntr'o balta niste rate vede.
Nu-i venia in minte ce o sa mai patä,
Asvarli securea sa dea intr'o rata.
Nu innemereste, ratele, zbor, Kap&
Si securea cade balclabac in apa.
Pe loc se desbraca, se arunca'n balta,
Negandind, nerodu', c'o sä pata s'alta.
Pe cand el cu total se da'n afundare
Sa scoata securea din apa cea mare,
Vine oare cine in ascuns pe taina,
Si-I fura de-I lasa fard nici o haina.
Dupa ce ratline gol numai in piele,
Privind imprejuru-si vazu floricele,
S'a pus sa culeaga zicandu-si: Nu-rni pasa,
Cu mainele goale tot nu merg acasa".
S'asa numa'n piele se duse cu ele,
In loc de surcele ducand floricele.

www.dacoromanica.ro
 Vt[i.
DESPRE NEROZ1E
Eu ii cer ca sa-mi dea mie.
Si el iti intinde tie,
Pentru ca
Nerodul si cu nebunul
Arnandoi sant frati ca until
San
Inut s'altul tot un drac,
ilmandoi un ban nu fac.
Precum e o vorba,
S'a intalnit in drum Paco la
Cu frate-sau nea Tandala.
Totdeauna
Nerodu'ntaiu o croeste,
Si'n urma se socoteste
Si
Nerodul la ori, ce fie
Pe loc zice ca ii tie.
Nerodului i se pare
Ca toate 'n palmä Ie are.
El e
Barba lunga pana'n burta
$i minte pana'n gat scurta.

Cate le gundeste
Rim le ispraveste

www.dacoromanica.ro

Un nerod odinioara,
Cu rnintea lui cea usoara,
Se scoalà, isi ia magarul,
li pune 'n spate samarul,
S'arunca 'ndata pe clansul,
Da cu nuiaua intr'insul
$i pleaca catre padure
In mand cu o sacure,
Ceva lemne sa doboare
Din copaci crangi, uscacioare.
Padurea din intamplare,
Se afla pe un deal mare
$i jos in poalele sale
Spumega un rau la vale.
Aci el daca se duse
A privi pe sus se puse
La toti copacii d'arandul;
Pironindu-se CU gandul,
La toata invartitura
Bella ochi si casca gura
Ca sa vaza crangi uscate
De proprietar ertate,
Hind verzile oprite
C'obiceiuri legiuite.
Deci privind el sore o parte
Vazu'n vale, nu departe,
Un copaciu gros la tulpina
Uscat pan' la radacina,
Care le cradle sale
Le pleca sore apa'n vale,
Alearga'n grab, il priveste,
Se bucura si zambeste.
A. Pauli slin e Ica (II bil
81
18. POVESTEA VORBEI
Ca i-a ajutat norocul
Sa-si .incarce dobitocul.
Nu stia 'ngrab cum sa saie,
Sa se urce ca sa taie.
Cum se urea sus, indatä,
Craca 'ntaia fu jos data,
Pe loc p'a doua loveste°
$i-o doboara voiniceste;
Apoi se urea la alta.
Dup'aceea l'a mai 'nail&
Taie, fliCi una nu lasa,
Vrand sa le care acasa.
Cand lasa lemnul prajina
Se uitä jos la tulpina,
Sa vaza gramada data
Cum sta la pamant culcata.
$i uitandu-se saracul
S'a inchinat ca de dracul,
Vazand ca crengile sale
Se duceau pe rau la vale;
Ca toate in el cazuse
$i de apa au fost duse.
Acuma dar ce sa faca?
Numai ramasese craca,
Trebuia acea tulpina
S'o taie din radacina;'
Se dä jos si se gandeste,
In tot chipul chibzueste,
Ce fel sa o nemereasca,
Nu curnva iar sa gresasca;
Ca vrea el cu vreo paza
VIII. I
www.dacoromanica.ro
 82
Copaciul spre deal sa caza,
Caci si el cauth Inca
Spre prapastia adanca.
Dar gandirea i-a fost scurta,
Ca nu piercla vreme multa,
Ci pãna scobesti un dinte
Ce sa faca-i veni 'n minte.
$i luand funia indata
Cea dela samar legata,
Mai ia capastru, brau scoate,
Leaga una d'alta toate,
Face o funie lunga
Mai departe sa ajunga,
4poi urea dobitocul
Unde era mai sus locul.
Apuca funia, 'nnoada,
De samaru-i despre coada,
D'acolo 'n copaciu se sue,
Vrand pe voia-i sa-1 supue,
Teapan de varfu-i o leagä
Si face o fapta 'ntreaga.
D'aci in grab' se pogoara
Ca o pisica usoara,
Apuca secura lata
$i'ncepe sa taie 'ndatä.
Taie, mii de ori loveste,
www.dacoromanica.ro
Sta putin, se odihneste,
Si iar ia securea 'n grand,
Ca un ager l'a sa treaba.
Taie pana nu mai poate,
Aschii peste aschii scoate;
and s'apropie sa caza
Astepta spre deal sa-1 vaza,
Dar, unde? copaciul mare
Nu vrea sa-i dea ascultare,
Ci incepand sa trozneasca,
$i spre vale sa porneasca
Ridica in zbor magarul,
Cum era cu tot sarnarul,
Si in vederile sale
11 arunca peste_vale.
Iar el, privind la 'naltime
Magaru 'n zbor cu iutime,
Cazn indata pe vine
$i incepn sa se inchine,
Zicand: Ce minune mare,
Din cele din lume rare!
De ce muri bietul taica
Si nu trai draga maica
Sa vaza magar cum zboara
Ca o pasare usoara!
Eri de muriam, Doamne bune,
Nu vedeain asta minune".
TARA,51 DESPUE NERO=
Nerodul,
Toata a lui nerozie
E de la parinti mosie.

Isi pune capul cel sec

Cu 'nteleptul la intrec.

Tu stai sa-1 inveti de bine

$i el te 'nvata pe tine.

C'o tiu do coarne se uita

$i tot striga ca e ciuta.

Pe nerod la treabal-1 mana,

Dar s'aibi zburAtura 'n mana,

Cu nerodul când vorbesti,

Bastonnl sa-ti pregatesti.

Unde-s ochii inteleptului

Este mAna nebnnului.

$i 'n pat si cu-ochii pe foc

I se pare tot un loc.

Nerodul
Qura are de vorbit
$i cap n'are de gandit.
El
Striga dela munte ca sa-1 auza
Si dela Dunare ca sa-i raspunza
Si zice ca:
Este tare de urechi,

www.dacoromanica.ro
q4

( a n'are doua perechi.

De aceea
UI poarta surdului
poti sa bati ori cat de mult
Ca el iti va sedea mut,
Si
Nu-ti incerch vadul cu nerodul.
Neroclfflui
Zi-i tu lui or cat iti place
Ch el' tot ce stie face,
Dupa proverbul vechiu:
Sa-i dai gura de Targoviste.
Dar insa
Si magarul cate-odata
Binisor si el se poarta.
Pe rnagar la nunta cand ii pofteste,
Aro to or lerime or apa lioseste.

Nerodul cand e 'ntrebat:

Cine e mai mare 'n sat,
El pe loc raspunde: Eu!
Ca 'ntarat chinii mereu".
Dar de multe ori
Sa gaseste cate-o maim
Sa-1 scuture de taraim

www.dacoromanica.ro
 P5

10. FOVESTEA uRBET

Lupul flamand, lesinat
Ne 'ndraznind sa intre 'n sat
$i vrand sa afle cumvasi
De arc in el vrajmasi,
U! ma! 'ntreaba prin urlat,
Cine e mai mare 'n sat?'
Cain2le, dulau batran,
Cu botul bagat in san,
ii raspunde nemiscand:
Eu nu stiu, nu stiu," zicand
El iar striga cu urlat:
U! cine-i mdi mare'n sat2
Bah-Auld idr neinisc,Thd,
Raspunde: Nu stiu!" zicand.
lar javra, catelul prost,
Sarind de supt aclapost,
lncepe a alerga
Si: Eu! eu! en!" a striga.
Lupul auzind astfel,
Nctemandu-se de el,
Sare asupra-i pe loc
Si ii rup2 din cojoc.
Prostul catelus aiunci
Ntursicat, scapand din munci,
Fuge strigand: Aoleu!"
Si: Nu stiii! flLi tiu nici ell"

DEs1)1?1,1, NER()ZIT IAlUPI

Nerozia are
Cheltuiala mare,
Caci ncrodului
in rnand-i ce picd
Sparge tot si strica
Si
Lmhla gura casca,
Pima sa-ti vorb->asca
Inseream
Si 'nopteaza.

Pima sa zica hou breaz,

Vine soarele l'amiaz

Intreaba cc ai nectars,
De vei slap anzi raspuns

www.dacoromanica.ro
8(1

Din gura corbului n'auzi decat cra!

Sade si el intre noi
Ca inagarul intre oi.

La or ce ii sate glasul
$i rade nebun cu ceasul
$i inca
Face ceva nerozeste
$i fluerand II priveste,
Zicand:
Eu Ii Ian si el se rade.

20. POVV,STEA VoirBEI

Un chirigiu cu tocrneala
Incoaci incolo umbland,
Si luni intregi primenala
ii spalare nevazand,

Cum se intoarse din cale

$i la casa sa van,
Porunci nevestei sale
R-1 la si a-1 prilueni.

Nevasta lui mai ingraba

Cfildarea la foc puincl
$i el, umbland dupa treaha,
De caii lui ingrijind,

Isi intreba pe nevasta

Puse§i, draga, ce facw,i 2"
Ea ii raspunde l'aceasta:
- Da, da, barbate acui

www.dacoromanica.ro
 87

Este caldd mi se pare,

C'am pus-o de multicel.
Ia-o i ad'o mai tare,"
Striga catre cMnsa el.

Ea, scotand apa afara,

El se desbracd pe loc,
Se 'nfasura ca la tara,
Cu cämasa la mijloc,

Se pleaca si-i porunceste,

Ca sa-i toarne acolea
(Precum se obisnueste,
Pe la sate sd S2 lea).

Ea umple oala prosteste

Ne'ncercand apa de fel,
$k-i toarna de-I oparestc
Tocma ca pe un parcel.

El, biet, cum era zapada,

Tot d'odata alerga
Si aci intr'o gramadd
Caput in grab ii baga,
Si cand ii trase afara
Parul in ea i-a ramas,
Ca cu bricin taios de para
Intr'o clipa fuse ras.

Nevasta la acea'ntamplare
IncepU a se'nchina,
Zicand cu mare mirare:
Uita-te amnia, na!

www.dacoromanica.ro
83

T(it sa stai si sa-ti faci cruce

De poznasul iiiicu barbat,
Ca prin cate tari se duce
,Vine cu una 'nvatan

Eu Ii lau si el se rade,
Cu briciu fara sa mai dea
Parul lui de sine cade.
Ce avid a mai vedea!"

DESPRE NEWZIE IA1Z.V-,1

Ne gandind, nici socotind,

Se porneneste vorbind.
Ca
Cine mi-a urnplut izmenele?
Si
Cine mi-a luat banul din gura?
Tu ii pui sa-ti toarne, el te'uttRaba:
Cati se spala, toti pranzesc?
Cum a zis unul:
Unde-1 trimet, unde-1 mai,
Umbla fara capataiu
Si
Umbla cascand din porn in porn,
Ca cascatul din om in om

www.dacoromanica.ro
 21. WIN ES'ITA VORBEI
Un nerod, sa zic; sau prost,
Ca intelept el n'a fost,
Temandu-si muierea ran,
Ca un neglliob, natarau,
Intr'o zi un orn vazand,
Mergand pe druirr si cascand,.
Si nevasta-i s'a'ntamplat
In acel ceas d'a casca.t,
El intra in banu_li
Ca au amandoi tocinJi
$i d'aceea a cascat,
Prin cascat raspuns i-a dat
Rstfei necajit el foc,
Vränd s'o spanzure pe loc,.
Far'a zice catre ea,
0 funie 'ndata la,
$i o duarna chipa el,
Zicand: Ri colea nitel".
Deci impreuna mergand
$i in ograda intrand,
Din loc in loc o purta
S'un pom lesnicios cata;
Ea Ondti-i necunoscand,
Stand, il intreba, zicand,
Ce ma porti din poin in porn
Ca cascat din om in om?"
Dar ce? Q intreba el,
Cascatul umbla astfel?"
Ziti2 ea: Dar au nit stii?
Geaba dar esti intre vii!"
El privind-o a raspun:
Asa?... Bine ca mi-ai spus,
Ca en asta n'o stiam
$i sa te sOnzur umblarn".

www.dacoromanica.ro
 Ix.
DESP'RE NEVOlASI
Tine-ma, Doamne, incai
Daca vrei sa mai ma ai.
Nevoiasul este:
Sluga oloaga
Dupa darloaga
Sau
Lotazd 'nbaerara,1
Vita incaltata.

Cand umbla prin poticele,

Par'ca e luat din ele.

Te uiti la dansul si par ca

Tot prin strachini goale calca

Umbla paCca treera Ia maracini

Cand te uiti la el si trece,

Parca este in chiostece.°
Umblarea-i e 'ncovoiata
Ca la pisica plouatd.
La o treaba and se scoala,
Parcá are oaua 'n porta.
1) Lanza inthairata. (plow in) /id( im ifiaral, pi in : pins/ In \ or
birea de azi se zice cateodata loaza until copil ran.
2) Chioslere: un fel de butuce ce se Icaga tie pic-inal (lc cailor.

www.dacoromanica.ro
 Piin'a se gati miroasa
Ochit ginerului iasa.t

ii visat ca s'a 'nghimpat

Si umbla la picior lewd.

Fata marnii:
Schiopateaza mititieka,
Ca a calcat-o pisica.

Vorks(e cu inormaitura,
Par'ca are mamaliga 'n gura.
Si
Par'ca are orbul gainitor.

orbeste vorba'ngdnata,
Par'ca i-e gura legata.

1.11ama, uncle esti sa ma vezi,

(.a si eu am tot ochi brezi?
De-ar muri mosul, sa-i apuc toiagul
Si
De-ar muri tata, ca sa-i iau briceagul.

De-ar muri socru',

Ca sa-i apuc locu'.
La-ma, mama, si pe mine,
Si ma fa frurnos ca tine.

Trimite pe nevoias
Sa-ti slujeasca la cevasi,

1) lam! p. it Forma aceasta e mai mult intrehuintata in Oltenia.

www.dacoromanica.ro
92

Dar pleaca i (lima el,

Ca nu-ti face 'it giab altfel.

El este
Caine surd dus Id vanat,
Cul schiop pus la alergat.

Nevoiasul la toate
Zicc ca an poate.
Ca nit'e.
0 trag, nu vino. o 'mping, nit merge.

22. P( ) V lSTEA V( I? 13EL

Puind pe sateni Ia claca oare care arendas,

S'a 'ntamplat in ei sa fie si un lenes, nevoias,
Care de-I punea la sapa, achrmia in mann cu Cd,
De-i da coasa sa coseasca, an tia cran sa o
De-i da securea sa taie, innopta palm sa dea,
Rbia stand si ardicandu-si cioarecii cari-i cadeb.
Vazand, gandi arevdasul ca, nevoias cum era,
Doar o sa poaia din curie inste gonoiu a t cara,
/I chema, iidete roiba, el o lua, se rata,
S'ncepb sa o m.:arce, dupa cum ii arata
Dar vazandu-1 arendout Ca'n maini dupa ce o ia
0 tine'n loc incarcata si stand se uita la ea,
Incepit la el sa strige ca sa care mai curand,
lar nevoiasul raspunse, catre arendas zicand:
Apoi, uit'e-o trag nu vine, o'mping nu merge".
Rtunci puind arendasul asupra-i un dorobant
Tot sarind o ducea roaba, ca cand par'ca juch dant
Zicand: Vezi ce uor merge, ajutat de batul num?"
.Apoi, 715e nevoiasul, asa cmi ran, liHtfl en"

www.dacoromanica.ro
 DffSPRE LENESI
Lenca e cocoana mare
Care n'are de mancare.
Toti copacii infrunzesc,
Dar multi din ei nu rodesc.
Plopul c destul de mare,
Dar pe dansul poame n'are.
Pe nevoiasul i lenesul
Cu o funie sa-i legi
Si p'amandoi sa-i inneci.
Par'ca-i e gura 'clestata
5i de icicle luata.
De lene ochii-si inchisle
$i buzele isi deschide.
I-e lene sa i vorbeasca;
Dar inca sa mai munceasca.
Dupa cum a fost sadit
Ast-fel a si rasarit.
Umbla drumurile'n rand,
Podinile numarand,
www.dacoromanica.ro
Toti pretutindenea sapa,
El duce cainii la apa.
Parca pentr'o vorba vie
Gura ii cere chirie.
Rumega vorba, ca oaia iurba.
Lenesul fuge de dant
Ca si cainele de lant.
De lene si de urit
Tocma supt pat s'a varit.
Asteapta imbucatura
Sa i-o dea mura in gura.
Insa
Mai bine ar tot manca
Deck ceva ar lucra.
El
Joaca dant pe mamaliga,
Si-i ajunge cat castiga.
Cand in cea dupd urma
La o pomana'nghesuit
Baut, satul a murit.
A mancat palm incat
 94
l-a venit paua la gat.
Lenesul
Are gur5 'mpiedicata
Dar fauna o spune 'ndata.
Si
De vrei sfat la vre-o treaba,
Mergi, pe lenesul intreabd.
2:3. PUVESTEA VOR13ET
Caldura dupa ce trece
Si incepe vantul rece,
Tiganul iior in pene
Nu-si fad' bordeiu de lene.
Rutin vede ca ii pasa,
Dar lenea tot iar nu-1 lasa;
larna iar nedandu-i pace,
Ia si el, un plocon face
Si'n sat la zapciu se duce,
Grabind din somn sa-I apuce;
Cand el in mMni cu ploconul,
Iaca esi i coconul.
Ce vrei tigane? ii intreaba
Te rog, cocoane, d'o treaba!
Da-mi un dorobant, fa bine,
Ca sa stea astazi de mine,
Cum o sti sa nu-mi dea pace
www.dacoromanica.ro
Altora le da povata,
Dar pe sine nu se'nvatti.
Lenesul zice:
Mania, zi sa vie nenea
Ca sa-rni mai scuture lenea,
Sau,
Ast lucru 1-as face 'ndata,
Dar n'am eine sa ma bata.
Un bordeiu pana mi-oiu face.
Deci ltthnd el dorobantul,
Jucd intr'acea zi dantul
Ca, cand incepb a-1 bate
Cu garbacele pe spate,
Bordeitil gata ii fuse
Si in el eopii-si pose,
Zicand: Bog-da-proste, fr ate,
Ma cam burdusisi in spate,
Dar iti multamesc de casa,
Ca acum de frig nu-mi pasa.
Dar insa:
Lenea cand este mai mica
Tot stie si ea de frica.
Dar cand este lenea mare,
Vede arzand pe el casa
Si i-e lene ca sa iasa.
 24. POVESTEA VORBEI
Se zice Ca oare unde un impärat curios
Vrea sa afle 'n ce chip este omul cel mai lenevos,
Si porunci sa-i adune cAti-va din tinutul s'au,
.Insä de cei mai de frunte, ce se lenevea mai ráu.
Dupa ce dar ii gasira i dupa ce i-au adus,
Tocrna 'n marginea cetatii sa saza 'ntr'un loc i-a pus.
Cat-va timp asa tiindu-i, farã sa faca nimic,
De la curtea imparAteasca le da bucate, mertic,
Si intreband imparatul, cunt petrec ei si ce fac?
Ii povestira slujbasii, cum ca toata ziva zac,
Si cand le dä de mancare o mai-tar-Ica rasturnati,
Le-e lene gura sa"-si casce, parca-s niste lesinati.-

De aceasta imparatul auzind, la ei s'a dus

Si de la use privindu-i, sä dea casei foc a pus,
Ca sa mid ce vor face, vor sedea tot nemiscati
Sau, vazand focul, indata o sa fuga toti speriati.
Dar vazAnd ca privesc focul si nu se misca din loc,
Puse un s1ujba sä strige: Esiti ca ardeti in foc!
Iar unul din ei räspunse:
$i asa se präpädird, arzand in foc toti acesti.

www.dacoromanica.ro
 xi.
DE.SPRE. DETIE
Popa toaca si ii chiama
La biserica sa mearga,
Ei la carciuma alearga.

Cu oala de di:nin,?.ata
Sa tamale 'n toata viata.
$i apai
Porunceste si-i aduce
/Mat cat nu pante duce.

Bea, pipata isi inneaca,

11 ltul ca sa nu-1 intreaca.

Eri vinu-1 bath la spete

S'azi iar merge sa se 'mbete.
Caci
El s'il bate s'il mangaie,
Merge iar sa se tamale.

Beat dintr'o carciuma ese,

Intra 'n alta, fiind dese.

Umbla pe drum beat

Ca caine turbat.
Pentru ca
Omul d'ar fi cat de bun,
Vinul il face nebun.

www.dacoromanica.ro
 97

Omul betiv nu stie

Ce face la belie.
Sau
El ce face la belie
Se cdieste la trezie.
Betia o vindeca sapa i lopath.
Insa
Betia o vindeca sapa si lopata

Noaptea cand insetoseaza

Sticle i oale viseaza.
Se pomeneste strigand:
Mai dati cu udatura
Ca mi s'a uscat gura.
In adevar
Betia este usa tuturor rautatilor.
Precum vedem ca
Cine bea vin isi bea punga i mintea, ba si sanatatea.
Betivul
De mic si mare in sat
E cu destul2 aratat.
Uite-1, zice
Priveste la el
Si-I scrie la fel,
Fluera in bute, i suge cep.
Mustatile ii cauta a oala.
A suflat in fundul oalei.
S'a afumat cu luleaua,
L-a batut carbunii la cap.
Picioarele nu-1 mai tin
Si tot striga: Adu vin!

2. Fornni vulgara munteneasca in loc de deget.

. Pann, .PoveRtea vorbei , Vol I 7

www.dacoromanica.ro
98

Il atarna inteo parte

Sau
A pus mai mult de o parte.

Nu i-e destul ca-i cu mintea neroada,

A luat 5i purceaua de coada.
Dar insa
De la nebun 5i de la beat
Adeväru-i lesne de aflat.
Cad
Ce e 'n inima treazului
Este'n gura beatului.

Singur se da de gol,
Fara sa-i dea ocol.

Betivul cand este beat

li pare ca-i imparat.

Cand e plosca la mijloc,

Mare, rnic e cu noroc.

Tine, fine, na §i tie,

Cat p'aci sa-mi dea 5i mie.

Satul mic 5i rotocol

Ii dau 5i curand ocol.
Sau
Satul mic il ajunge podvoadat des.
Dar curn zice un invatat:

1) podvoadd: un fel de dare pe grupe de locuitorii.

www.dacoromanica.ro
 in

La buciumull vitei trei vlastari cresc, unul al sanatatii, altul al

veseliei si altul al turburarii.
De multe art
Iti vine acru de el,
Povestea tiganului
Rcr-u-u-u de la nasu'.
Si
De rosu, rosu; de acru, acru; d Ploesti Ploesti chef nenai,
Cu un cuvant:
Vinul face pe saraci bogati, pe ciungi cu maini, pe ologi cu picioare
§i pe orbi cu ochi.

25. POVESTEA VORBEI

Ciungul, ologul, orbul si golanul ce-1 purta,
La o carciuma 'mpreuna, band pan'a se imbata.
Orbul ardica paharul, fata vinului privind,
U-iu, ce floare frumoasa! zise tare chiuind.
Ciungul, necajit de vorba-i: Ei, (zise), ma 'nebunesc!
De unde vezi floarea tu, mai! or vrei sa te palmuescl
Ci nu sta, zise ologul, ia-1 cu mainile de par,
SA ti-1 calc eu sub picioare, sa-1 pisez, sa ti-1 las mar.
lar golanul ce sta fata, vazand ca se necajesc,
Dati ma! zise catre dansii, ca ce-o fi eu implinesc.

In sfarsit,
Omul se irnbata si de inimä rea i de inima buna.
Dar
De multe ori necazul irnbata mai rau decat orice bautura.
Insa
Betia tineretii intrece pe a vinului,
Dupa proverbul ce zice:
Cine umbth pe drum cu gandul acasa, isi pierde caciula in targ.
De aceea:
Sa fii treaz nernancat, de-ti va zice lumea ca esti beat, mergi
de te culca.
1) Buciumul = hulucul

www.dacoromanica.ro
100

DESPRE BETIE IARM

Cine bea in cinste or in dator, se imbata de doua. ori.
Ca
Una gandqte carciumarul §i alta betivul.
Carciumarul zice:
Bautura e unde e, niancarea e o fudulie.
Apa nu e burba nici in cizma.
Vinul e pentru noi, nu e pentru bol.
Cu vinul i cu somnul uita grijile omul.
Vinul e toiagul batranetelor i nebunia tineretelor.
Insa
Vinul bun §i nevasta frurnoasa sant doua otravi dulci la 6ni.
Tu ii bei pe dansul §i el te bea pe tine.
Tu ii bagi in mate i el ese 'n fata.
Cat sà dai ocol, tot te da de gol.
Mergi pe carare lina i dai drept in find.

26. POVESTEA VORBEI

Un ungurean oarecare
Ce n'a prea avut umblare
Si nici vie nu vazuse,
Nici vr'odata vin bause
Si vazand odata vie,
Band i vin pan' la betie,
P'alt ungurean intalne§te
$i cu el astfel vorbege:
Mai soate, vaz't-ai tu ghie?
Am vaz't, mai, (zise) §'o mie
No da, cum ii? de-ai vaz't, spune.
Da, au ii, mai, v'o minune?
Da n'ai vaz't, cred, poat'
sa'ti pard

www.dacoromanica.ro
 101

No ma, sa-ti spun cum ii dara:

Ii alba' i sth 'a chisoare
Rdscracdnata la soare.
No! mint' tu, ca n'ai vaz't ghine.
Sa-ti spun io, catd la mine:
Ghia ae-i p'un deal pusa
Tot cu tepi pin ea impunsä,
Si cochile, voinici, tuna
Poama ei de i-o adund,
Si supt chiware imparca
Sd-i cure zeama o calcd.
Apoi p'acea zeama, dragd,
0 botez ghin §i o bagd
In o scorburd intinsa,
Cu bzte d'alun incinsa.
De-ad mere o boreasa 1,
Ce ii zic carjmareasd,
Si chiama ghinul pi-o boarta,
Tinand o cofa cu toarta,
Si ti-1 dd de-1 bzai cu oala.
Ma, da'i elau2 ghinul ala!
Ca cand ii bzai te Imbtind
Pand banii ti-i adund
Si se duce, nu-i mai pasd,
Cu punga goald te lasd;
Si sa vezi cum nu m'ascultd
La hiclenia-i a multd;
Io beui din el odatd
0 oala ghine'ndesath,
Si pan' graii trei cuvinte
Ma lua tin chic de minte,

1) Boreasit: femeie, staphrai de oasd (ardelenism).

2) $eletu: inselator (ardelenism).

www.dacoromanica.ro
 102

and plecai sa meriu 1 pe cale

Drumul oblu'mi pared vale.
Ca el se tinea de mine
Si-mi da ghes sa caz Pe. vine;
Io dam pe poteca lina,
El ma da'n laturi prin tina.
Dac'am vaz't ca joc isi face
Vrui sa-1 ghirui, sa-midea pace.
Dar' el m'o trantit in tina
Si ma dete pe hodina.
Gand m'o clesteptat o tuse
Nlä uit, sa vezi ce-mi facuse!
La gura-mi se baligase,
Banii din punga-mi luase
Si se dusese la dracu'
Si unde i-o fost lui placu'.

Vinul, tuica cui ii place, n'ar2 cu ce sa, se 'mbrace.

Betivul cand trece pe punte, inchide ochii sa nu vaza apa.
/Irma omului la betie se arata.
Hotu"nvata la hotie si betivul la belie.
Sà bei pan' ti-o esi pärul prin caciula si camasa prin izmene.
Dar
Cine se ia dupd inusca ajunge la balegar,
Ca
Cine bea pan' la 'mtlatare, nume bun, in lume n'are.
Si
Decat sa-ti iasa nume rau, mai bine ochii din cap.
Spune'mi cu cine te'nsotesti, ca sa-ti spurt en cine esti.
Cine te vede intrand in carciuma, nu ,zice ca ai intrat sa tte 'nchini.
Ornul a intra in baie si a nu se 'mbaia, nu se poate.
Omul este ca oaia, lesne se ialclupa altul, nu judeca nevoia.

1) 8 d tneriu: s rnerg (ardelenism).

www.dacoromanica.ro
 103

27. POVP1STEA V( )1? BEI

Uh grec oare care din sate plugar
Pleca si se duse cu al sau magar
Panä la o ruda ce-i era cumnat
Si avea sederea departe l'alt sat.
Cumnatu-sau care prea mult Ii iubia,
Si'n casa-i vazandu-1 odata abia,
Ii priimi vesel, curl i s'a cazut,
Si seara la cind ea el a sezut,
Cu vorbe, cu glume tot s'a indemnat
S'a dat cu paharul pan' s'a imbatat..
Culcandu-se astfel i dormind ceva,
A doua zi capul grozav ii urla,
Ii 'Area mai mare decurn era 'ntaiu
Si-I tragea sa-I puie iar pe capataiu;
11 punea,..si geaba, or cum nu-i trecea,
11 atarna, par'cd, locul nu-i placea.
Necajit se scoala, greata a-si scuipa,
Vrancl i dobitocul a si-1 adapa,
Si daca se duse in sat la ce§mea,
Fluera din buze, silindu-1 sa bea.
Dobitocul insa, daca a Mut,
Ji ridica capul si 'n loc a statut.
Deci vazand Jaranul pe al sail catar
Ca la fluerarea-i nu face bath's,
Si de imbiere n'are nici habar
Ca o picatura sa'nghita macar,
Zise: (clatind capul): Hai., dobitoc, hail
Tu mai rnulta minte decat mine ai!
De faceam aseara ca tine si eu
Nu era sa-mi fie astazi asa greu".

www.dacoromanica.ro
1(14

Fiindca 5i urmatoarea poveste este a radacinei betiei,

o alaturam aici.
28. [OSANDIREA STRUGURELUI]
and a fost odata pre pamant aleasa
Nobila Gutue poamclor craiasa,
Dand obladuire 5i peste legume
Celor ce se afla in intinsa lurne,
Tronul i5i pusese sus la inaltime,
Intinzanduli cortul in acea latime,
Sta inconjurata ca cralasa mare
De destule poarne pana'n departare,
Iar in jos pe vale sta in ir supt eoaste
Feluri de legume drept viteaza oaste.
Astfel dar regina, nobila Gutue,
Vru in randuiala tronul sau sa-5i puie
Si dupa talente ce ea cunoscuse
Pe vestita Chitra cap a fi o puse;
Rodia alese cum 5i pe Lamaia,
Piersica, Naramza pentru treapta 'ntaia;
Iar a doua treapta randui pe Parul,
Cu Cirea5a, ViIna, Zarzara 5i Aflarul;
Iar pe supt ace5tia Coarna i pe Pruna,
Cum 5i d'a potriva Nuca i Atuna.
Cu ace5tia dara implinindu-si suma
Despre toata poama i despre leguma,
Sta din inaltime, se uità in vale,
Raspändind la toate poruncile sale
Prin Migdalul tainic ce ii sta la spate
Si-i aved credint a. a pazi dreptate.
Deci bubosul strugur ce-5i aved 5ederea
Pe langa craiasa cu apropierea,
Pdrcalab sa fie cinste avusese,
De aceasta slujba vrednic s'alesese,
Insä el, zavisnic catre celelalte,
Care ocupase slujbe mai inalte,

www.dacoromanica.ro
 105

Incepa cu ura multe paid sa faca,

Socotind reginei ast-fel sa se .placa,
Si pe d'alta parte poamele sarace
Nu aveau de clansul niciodata pace:
Nu 'nceta in laturi tot sa se intinza,
Sa se mai lungeasca, loc sa mai coprinza;
S'atarna de une, sugruma pe alte,
N'avea pas in sine de porunci inalte,
Bataios sburdalnic dintea sa natura,
Supara pe toate prea fara masura,
Ii placea sa-si bath joc de fiecare,
Ametia o lume ca cu fermecare;
Inteaceste s'alte cu senleata fata,
Infoiat in haine, rasucind.mustath,
Plin de nebunie, cu artag in sine,
Se ardica 'ndata, la craiasa vine
Fl aduce Ora despre celelalte
$i'ntr'acest chip zise cu strigari inalte:

Ma inchin, stapana, cu supus raport.

Cum am si porunca 'n slujba sa ma port..
Eu umbland cu toate'n bun prietesug,
Am aflat in ele mare viclesug,
Mu lte din legume rele uneltesc,
Randuelii bune se impotrivesc;
Mai cu seama Varza cea'ngamfata'n foi.
Umbla sa aduca'n toate mari nevoi.
Ceapa cea barboasa d'altä parte iar
Ea inlacrameaza prunci i mume chiar.
Prazul, iar, mojicul, cu obrazul tras,
Are niste fumuri de rup, par'ca, nas.
Cand e Usturoiul, el si mai grozav,
Turbura vazduhul cu al ski närav.
Asti potrivnici dara n'au de tine pas,
Ci pre celelalte toate le apds.
Eu acela care am puteri de mac

www.dacoromanica.ro
106

S'ametesc sirntirea ca un tiriac 1

Ei ma venineaza cu spirtosul dub
Si pe loc m'apuca tusea cu nacluh.
Despre care astazi veste ti-am adus,
Dupa datorie ca un mic supus".

Auzind craiasa vestea cea adusa

De mustosul Strugur, sluga-i cea supust,
Zise catre dansul: Ai tu marturie
Ca sa stea dovada dupa datorie?"
Am, el ii raspunse, si nu o davada,
Ci iti pot aduce chiar i o gramada,
Nit persoane proaste, ci de cinste'n Imre,
Si ma rog asculta sa le spuiu anume:
Am intain dovada pe Piperul care
E la fie-cine prea la cinste mare.
Am si dupa dansul pe Enibaharul,
Chimenul, Molotrul, Cimbrul i Mararul,
Capera, Maslina care sant de frunte,
Si intaiu poftite la oaspeti i nunte;
Pe langä acestea am si pe Ciuperca
$i cu prea cinstita sora-i Minaterca,
Mazarea, Nautul, cuvioasa Linte,
Care tot-deauna e la multi in cinste,
Bobul stingatorul de orice duhoare,
Postnica Fasole cea prea umflatoare;
Am prea cinstitul verdul1 Crastavete,
Agresele, cum si Coacazele fete,
Si ghebosul Roscov cel supus poruncii
Cu Smochina. care lesne 'mpaca pruncii.
Am i pe Curmaua cea in sambur tare
Cum si pe Castana cea cu miezul mare.
Arn.si'pe Stafida soru-mea cea mica,
1) Tiriac (tureism): narcotie-; de aci tiriachiu : arnetjt de !JUNTA,
1) Verdul p. verdete, Iicent0. poctia

www.dacoromanica.ro
 107

D'o fi priimitä la eeva sa' zica.

De voe$ti, ace$tia gata sant sa vie
Ca sa sta sa spuie care orce $tie".

Cum simti aceasta, Ceapa tot'odata,

Cumi e din natura foarte veninatd,
Se'mbraca indata, iute, cu manie
Doub-sprece haine puse de dimie,
$i cama$i atatea albe subtirele,
Imbracand biniul ro$u peste ele,
Pieptanandu-si barba-$i alba si batrana,
Scuturand-o bine de pamant, tarana,
Pleaca necdjita'n toat'a ei putere,
Veninand vazduhul de catran $i fiere.
Pe pamant tarandu-$i barba sa cea lata
Sus in deal ajunse la crdiasa 'ndatä.
Cum infra de MO, gura ii deschise
$i cii indrazneala intr'acest chip zise:
Sa trae$ti, stäpana, pe inaltu-ti tron,
Sa ne fii la toate pururea patron,
Sä 'nflore$ti ca maru"n fiecare an,
Atha-1i chipul vesel fata de $ofran!
Rog cu plecaciune OM la pamant,
Multa-ti bunatate, pentru crezamânt,
Mincinosul Strugur multe ne-a parit,
Ca 'ntr'a noastra slujba ne-am purtat urit;
Dar aceste toate cate le-a vorbit
Insusi dela sine el le-a nascocit.
Te increde mie, adevaru-ti zic,
Cit am barba alba, nu shut copil mic:
Pociu sa-ti fac indata orice juramant
Spre a te increde la al mieu cuvant".
Cand porni din gura Ceapa juramantul
Zgudui indata toata frunza vantul,
Cat de groaza mita jos se scuturard;

www.dacoromanica.ro
tOfl

Pastirile tt aer de prin craci sburarA.

Ascultati i ce fel fuse jurAmântul
Carea ca un ritor si-a urmat cuvAntul:
Jur cu dreptu-mi cuget sA n'am parte eu
Inteaceastd lume de tot neamul mieu,
Si Of nu ma bucur ca d'acel noroiu
De al mieu iubitul frate Usturoiu,
Cum si in osAnda sä ajung sä caz
Ca s'a plang de moartea sacrului mieu Praz;
SA se stingA neamul cuscrului mieu Hrean.
SA-1 mAnAnce vermii via chiar in ast an,
SA ingrop in viata si sA tanguesc
Fiicele-mi Ridiche care le iubesc,
Cum si al mieu unul ginere Rrdeiu
Praf sä se prefacd in fie-ce bordeiu;
SA ajung eu insämi unchiului mieu Nap
Si mAtusi-mi Sfecla groapa sa le sap.
Nici sä am in lume parte 'n ochii miei
De nepotil Alorcovi si de Patrunjei.
SA se rätAceascd 'n lunci si prin campii
Verele-mi drAgute Broajbe si Gulii,
Si, sA n'am iar parte de Cartoful var,
De nu spuiu de fata dreptul adevar
Si bubosul Strugur de n'o fi mintit
Movrtea mea sA fie de taios cutit,
Cum si sA ma faca 'n mici bucati 132 loc
Si sä ma prajeasca in tigdi pe foc.
Rog dar ca s'a fie Strugurul adus,
Ce-a bärfit de mine si minciani a spus;
Voiu prin judecata ca or eu or el,
sa ni se aleaga dreptul la un fel.
Voiu aci acuma la 'ntrebari sa stea
Si minciuna spusa 'n fata sa S2 dea".

Auzind CrAiasa aste jurarninte

www.dacoromanica.ro
 io

Porunci Salatel ce-i sta hiainte,

(Zic) catre Maru1 i cdtre Uptucd
Ca aci de fata legile s'aducd
$i sobor s'adune 'ndatd prin chemare,
Frunte tfind Dovleacul cel cu capul mare.
Pepenele verde lAnga el sa seazd
$i slujbasi sä aibd imprejur spre pazA,
Pe Patlagelele 'n rosu irnbrdcate
$i pe cele 'n vanat, ce sAnt veninate.
Bamiile Inca, L,oboda i Stirul
SA se afle fatd, sd 'mplineascd sirul.

Deci acestea toate cum se adunard

Pe mustosul Strugur II infatisard.
Cumpana, balanta, aducAnd, pornird
$i pe cele spuse drept le cumpAnird.
Astfel dar pe Strugur 1-au gäsit cu vind,
Si cd insusi numai este de pricind,
Iar vinosul Strugur inceph sä plAnga
Si cerfi din parte-i mArturii sd strAngâ,
Dar si fund 'n spate-i trei ce ii iubird
Si sd-i pdrtineze singure venird:
Pepenele galben, Piersica, Caisa,
Dar nu ascultarA a acestor zisa,
Ciii osAndirb toti ca dintr'o gurd,
Cum si hotarirea dintru 'ntdiu fdcurd.
Pepenele, care partinire puse,
Se crapa. 'n doud c'auzit nu fuse.
Piersica asemeni si Caisa iara,
De necaz i c iuda 'n loc se despicard.
Iar Urzica care sta aci zbarlita
VrAnd sä ias'afard iute necdjitd,
Urzich 'mprejuru-i pe cati.ii atinse
Si dintr'asta mare zarvd se aprinse.
Dar craiasa foarte 'a sine supdratd

www.dacoromanica.ro
110

Cu urgie mare se porni indat4

Pe sarmanul Strugur prea greu sa-1 blestertle',
Si asuprä-i toate relele sä cheme,
Zicand:
Tu in a ta viatä, ca un blestemat,
Tot de lemne 'n lume sa fii spanzurat,
Soare sa te arza, sa te bath vant,
Si sa nu-ti ajunga trupul de parnant;
Ochii ciori sh-ti scoath s'alte paseri mici
Si de bruma toamnei in buoati sä pici,
Si apoi in urmä prin cutit taios
Trupul tau sh fie dat d'acolo jos,
Si sa n'ai pe nimeni a se umili
Ca sh-ti tragh clopot sau a te jeli,
Ci cit ras, cu cantec a te arunca,
Cum si sub picioare 'n dant a te calca.
Dupd ce dar astfel, cum zisei te calci
Si in mici farame dach te prefaci,
Sangele sa-ti stoarca, trupu-ti tescuind,
Si sa-1 bea voinicii veseli chiuind:
Cu strigari i jocuri a se bucura,
Cu oalele banclu-1, bunuri a-si ura,
Grijile sa-si uite in acel minut,
Sh se socoteasch cei mai cit avut;
iJnii iardsi limba a-si impleteci,
Iar neindräznetii a se 'nvoinici,
filth iar, tacutii, and ii vor gusta,
Filosofi la vorbe a se area;
Rltii cand dintr'insul vor ceva sorbi,
La artag sh prinza 'n certuri a vorbi;
Rltii iar si meargh pe doua cardri
Cainilor pe drumuri and intarathri,
Cum ca i nebunii vantul\ ocarand,
Sa se tävaleasch in noroiu cazand;
Rltii iar, cei lacomi, or pe Linde man'

www.dacoromanica.ro
 111

IndarAt sd-1 toarne si sA-1 verse 'n sail;

Alti cu nerusine a se desbrAca,
Si golasi piperult 'ntr'altii a juca;
Altii iarasi bAndu-1, dintr'al lui plecat
SA se bolndveascd si sa zacA 'n pat;
Insd toti acestia cAnd se vor trezi,
Stand, sd se calascd in cealalta zi,
SA se rusineze chiar de fapta lor
Ne'ndraznind sd-si woatA fata la sobor".

Astfel dar blestemul fuse 'n acel ceas,

Care pand astazi II vedem rämas,

De aceea
Vinul e dat sd-1 bea voinicii, iar nu toti nevoiasii
Ca
ToatA lumea bea vinul, dar nu-si bea mintea.
Isi innoatA gura in yin pand dä dintr'insul.
CAndeste sa nu mai lase in bute
Si
Umbld CU ochii logoditi.
Pe unul ii vede ca doi
Ci
Dna nu esti vrednic sa-1 duci, mi te incarcd peste masurd.
Cum a zis Tiganul:
Daca nenai puterinta la ce chichirezi galceava? Jar nu:
Toarna, umple foalele,
PAnd-si udd poalele
Si
Vede cã nu mai incape
Si toarnd panel sA crape.
Ardica paharul strigand:
Dumnezeu sd-1 inmulteascd
Ca i pe pieta, s'a creascd.

1) Piperta jn job vioio, hoe.

www.dacoromanica.ro
 XI'.
DESPRE MANCARE
Omul trae§te cu ce baga in gura.
Pantecele omului n'are fereastra ca sa i se vaza ce a mance.
Paine cu sare e gata mancare.
Dint Co ridiche patru feluri de mancare se face:1 rasa i nerasa
cute §i felii.
Cine cauta gurii i se desgole§te turii.
Cine mananca putin mananca mai de multe ori.
Cine mananca mult mananca mai de putine ori.
Omul nu trae$te sa manânce ci mananca sa traiasca.
De aceea
Pflancarea de dimineata lasa-o pentru sear&
Si
Lucrul de seara nu-1 lasa pentru dimineata.
Gura omului e iad, cat sa-i dai tot zice: ad'.
Astazi sa mananci cat un bou, maine ceri sa mananci cat dof.
Insa
Si un nebun mânanca ncua paini, dar e mai nebun cine-i le da.
Orke lucru cand e mai putin se pare mai cu gust.
Gahm and se vede in gramada racaie cu picioarele.
Paduchele cand se satura ese in frunte,
Tar
Flämandul codri viseaza, i vrabia meiu.
Poste§te robul lui Dumnezeu daca nu gase5re tot mereu.
Ca
Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.

1) Se lace p. se fac, greplà de acord, obi§nuità in vorbirea bucureteanA.

www.dacoromanica.ro
 113

Cine are bea i mananca, cine nu, sta 5i se uita.

Omul care este harnic totdeauna are praznic.
Iar nevoia5u1 i prostul 5i in ziva de Pa5ti postul.
Ca
Astazi cand are parale mänanca zaharicale.
Si
Chnd se cauta maine n'are cu ce sa-5i ia paine.
Azi are, satura zece i maine flamand petrece.
De aceea,
Gande5te-te de astazi i pentru maine.
De ai venituri mititele, mai opre5te din masele.

29. POVESTEA VORBEI

In Tarigrad este un han (auzim)

Caruia turce5te-i zic: Sanchi-edim,2
Fiindca acela care 1-a facut
Prea sarac fusese, cu nici un avut;
Far' de venit mare, cu ca5tig putin,
Isi tinea viata ca toti cum 5i-o tin,
Dec:AV- pe nimicuri bani nu cheltuiâ,
De si-i zicea gandul ce vedea si ia;
Dar cu infranare mai mult petrecand,
Isi stapania pofta in sine zicand:
Pe cutare lucru atat o sa dau;
Cand podu far de dansul pentru ce sa-1 iau?
la sa puiu eu banii bine cei de dat
Si sa zic in gandu-mi ca I-am cumparat".

Cand mergea in piata 5i vedea vanzari,

Pometuri, dulceturi 5i alte mancari,

1) Decdt: munai. 2) Intelestil este: s5 zic, sii presupun.

A. Patna, Povrctea yorbei , Vol I

www.dacoromanica.ro
114

Intreba de toate cu cat se vindea,

Si numarand pretuI ce era sa dea,
Intr'o alta punga bagand il strangeâ
Si-1 läsa intr'insa, nu-1 mai atingea,
Zicand intru sine: Iata ca luai
5i zic (sanchi-edim) ca chid si mancai".

Rstfel el tot stranse pana gramddi

Si'n Tarigrad hanul, cum am zis, cladi.

www.dacoromanica.ro
 XIII.
DESPRE SARACIE
Decat toata bogatia
E mai scurnpa saracia,
Ca pand nu-si va da toate
Sa o capete nu poate.
Saracia cand ti-e 'n vafra
E ca o stand de piatra.
Saracia pretutindinea
Se intinde ca pecinginea.
Necajita lui viatd,
Se tine intr'un fir de ata.
De saracie nu Kap&
N'are dupa ce bea apa.
Trage neincetat
Vetrela pe uscat.
E imbracat ca un nap,
Din calcaie pan' la cap.
Haina lui
Mai mull ata de cat fata.
De la cel ce e de mild
N'ai ce luà nici cu sild.
Intr'un hambar gol
5i soarecele sa caza
capul o sa-si sparga.

De foame-i se lungesc urechile. N'are casa, n'are masa.

De sarac nici unghii n'are Unde insereaza, acolo doarrne.

La vrerne de scarpinare.
Casa saracul o are
N'are cer, n'are pamant, Toata ca melcu 'n spinare.
Sade ca intr'un mormant. Isi ia ouale si cuibuL

1) Unii civ. «trage erde pe uscat», insil nu e bine, ci vetrela, care se

tntelege ppiza eorabiei (Nota luf Pann),

www.dacoromanica.ro
lid

N'are in lume saracul De foarne se inthioie,

Unde gait piece nici capul. Sub ctIlciliu locul gaurqte.
Arzand numai doi taciuni,
S'a ars, s'a stins intr'un ceas,
Nu se pot face carbuni.
Numai cu degul a ramas.
Numai intr'un taciune
L-a luat sarácia dupa urnia Nu se face mamäliga,
Ca o oaie rat.lcita din turma. Nici poate ceva sa frig6.
Herghelie de-o iapa ciufd 1
Si fainA 5i-a1uat tot imprumut
Si brani0e 2 numai de-o tufa
le-a luat.
Nu se face niciodatri.
Daca moare juncul se rApune Kluraturä din mura nu se face.
jugul. Insa
Cãnd n'are cu ce saracul,
Se rupe zagazul, ii sta §i Rabdarea ii este leacul.
sfarleazul. Se strange ca melcul in coaja lui.
and imbracat, cand despuiat.
I-ai luat ap§oara, a statut §i Cand mancat, and nemancat
moara.
Ii smulgi aripioara, d'aci nu mai Inghite la noduri cat pumnul,
zboara. Si sufera in nas fumul.

Cum a zis un copil:

Tata! noi n'avem Nine nici o coaja
Si cainii umbra cu covrigi in coada.
Gaina curatura viseaza, §i vrabia meiu

Altul a zis iarasii

Melcii ii frig pe cArbuni
$i ei Cann ca nebuni.

1) Ciuft cu pArul lung, sbilrlit.

2) Branifte : aci : pádure.

www.dacoromanica.ro
 117

Ash Si saracul,
Cu necazul se harseste ca unul ce cu ,421 creste.
ca,
Arapul de n'ar vedea pe tatal sau pe mosul sãu negru, el s'ar
omori.
De aceea i saracul ii canta singur:
Tu foamete lunga, unde ai ernat?
La sarac"n puriga si mai mult supt-pat.
Insd:
Cei mici vor multe cum si de toate.
Dar
Saracia invata pe oni sa fie econom.
Sau
Dascalita saracie 'nvata pe om meserie.
Ca
Daca n'ai ce sa mananci, muncesti panà cazi pe branci.
Saracuta lelea plateste cu pielea.
Calul raios se scarpina de copaciul scrobos.3
Ochii saracului sant in mainile bogatului.
Bogatul se scarpina si saracul socoteste ca cauta sa-i dea.
Dupa toata saracia, il mai mananed si raia.
Daca-ti moare calul, iti vezi pe jos halal.
E destul de rau daca n'ai al tau.

Un bordeiu sa ai, cat de rail, nurnai sa fie al tau.

Te rasfata intr'al tau ca ariciu 'n cuibul sau
Caci
Ajungi in casa altuia, nti poti sedea cum iti place.
Ajungi la masa altuia, nu mananci dupa cum ti-e gustal.
Ajungi in patul altuia, nu poti dormi cum !ti-e voia.
Tot cainele ese din iarna, dar numai pielea lui stie
Ca
Ori cat de mica piatra e mai grea intr'a sa vatra.

S) Scrobos: grtunos.

www.dacoromanica.ro
ila

$i
Tot cocosul pe gunoiul säu cantA.
Din pumni straini nu te saturi cand bei apa.
Mana altuia nu te scarpina cum iti place.
Daca nu te saturi mancand, dar lingand, niciodaia.
Albinb vrednica insa cl'orce floare face stransa.4
Dintr'o munca cat de mica
Daca nu curge, tot pica.
Acul este mic, dar scumpe haine coase.
Sufdul n'aude dar le potriveste,
Tot omul
Are ochi, maini i picioare,
Poate munci cu sudoare.
Dar
Vara cine isi castiga,
Iarna nu S2 incarliga.
Saracul de ce e sarac? Ca
Nu crede ce e in carte,
Ci crede in lucruri desarte,
N'are nici ce sa imbrace
Si sade, sarbatori face.

30. POVESTEA VORBEI

0 femeie saracuta, c'o rochie pe ea, capot,

Veche, rupta, peticoasä si carpita beste tot,
JIai mult ata de cat MO, se vedea in al ei port,
De canepa, in si land si de tot felul de tort.
Fiind astfel imbracata, nici mai bine nici inai prost,
So dus sa se spovedeasca la un duhovnic in post.
Si mai intaiu de cat alte Incepü acest cuvant,

4) Stransil : strausura, adunare de miere.

www.dacoromanica.ro
 119

Zicand: Cinstite parinte! Nu caci ma vezi precum sant,

De saraca sant saraca, dar or pe uncle am fost
Nam pazit ca de otrava si n'am spurcat sfantul post.
Ba si in zile de dulce lasate de Dumnezeu
Neavand sa-mi cumpar carne, am postit iaräsi mereu,
De cat numai cate-oclata cand imi dau oameni streini,
Si cand prinz'vreo gaina venita dela vecini,
Atunci dau i eu de dulce, attinci mananc mai pe plac,
Atunci imi este Craciunul, atunci Pastile imi fac.
Dar tot, cinstite parinte, gresii odata i eu,
Care pacat ca un ghimpe il port in sufletul mieu:
Ca 'ntro zi mergand in piata si prin pescarii trecand
Imi veni la indemana si un cosacel furand,
Uitai cä e sfanta lunea fiindca nu mananc des,
Cum mersei pe lot acasa pornii pe gura sa 'ndes.
Vai! cand mi-am adus aminte c chiar 'sfanta filth a fost,
Cat m'am cait, parintele, Ca am spurcat sfantul post!
M'am ucis in cap cu pumnii, am bagat degetu"n gat
Si, sa ierti, toata mancarea o turnai numai decat.
Apoi mai o saptamana zacui de inima rea,
De pare& ca toata carnea si oasele ma durea.
R§A, cinstite parinte, pacatu-mi märturisesc,
Si or cuni tii randueste-mi canon sa ma mantuesc.
De alte sarbatori farasi nu stiu de le-oiu fi pazit,
Sant in iad si de acestea, d'o fi cum am auzit:
Ca este o vaduvita, cu care ma 'nvecinesc,
Bogata si milostiva, mai mult de la ea traesc.
Si nu-i fac vr'o slujba mare, ci nimic sa zici de vei,
MA trimite sa chem numai cate-un prietin de-al ei
Si alte ori iar ma pune de departe sa'ngrijesc,
Cand va fi sa vie altul, sa ma reped sa-i vestesc.
Apoi imi da malaiu, paine, bucate, rachiu i vin.
C'un cuvant mult bine face la cati in casa ei vin.
Si este evlavioasa sa fereasta Durnnezeu,
Nici calugarita'n lume ca dansa n'am vazut eu.

www.dacoromanica.ro
) 20

Ca nu o vaz niciodata lucru in 'nand luand,

Ci or cand ma duc in casd-i, o gasesc in pat sezand,
Gatita, impodobità, hainele ei ochi-ti ia.
Ferke de barbatelul ce-o avea parte de ea!
I-am zis odata: Fetico! fa bine a ma ierta,
te 'ntreb, pentru ce ("are azi nu lucrezi dumneata?
Or este vr'o sarbdtoare i ii pentru vre-un slant?
Spune-mi, ma rog, cd stii carte si toate de pre pämant.
Ea .imi raspunse, zicandu-mi: Mama, dacd vrei sa tii
Peste toata saptamana gäsesti sdrbdtori sa tii,
Ca Lunea sant sfintii ingeri, Martea e sfantul Joan,
Carii si in alte zile se praznuesc peste an.
Miercurea e ziva Crucii, d'aceea si post mancam,
Si furca Hind mai mica'nainte-i n'o ridicam,
Joia sant sfintii Apostoli, cum i sfantul Nicolai,
Vinerea e sfanta Vineri, s'o tii chiar sa n'ai mälaiu;
Sambatd facem colivd si de raposati vedem,
Duminica'ncai sa stie cd trebue sä sedem.
Asta e, mania, pricina lucru'n maini de nu iau eu,
Ca sant prea evlavioasa si ma tern de Durnnezeu;
Iar tu, mama, esti saraca si nu-ti dä mana sa sezi:
Cu voie si Vara voie trebueste sa lucrezi.
S'asa, cinstite parinte, ca o saraca ce sant,
Nu le-am putut tinea toate tocma dufa1 ei cuvant:
Ci alte sarbatori numai, a vr'o cati-va mai marl sfinti
Dintr'a mea copilarie, de cand eram la parinti,
Cum am vazut dela dansii le-am tinut si le-am pazit,
Chiar i cand n'am avut paine sä lucrez n'am indr3znit.
Vinerea n'am tors cu furca, Pilipii toti i-am tinut,
Nout Marti si Rapotinii i-am pazit cum am putut.
Joile pan' la Rusalii eu nu m'am atins de fus,
Si la Circovii Marinii mana pe nimic n'am pus.
Cum si alte ca aceste, dupa cum am apucat,
Le-am praznuit, mi-a fost frica sa nu caz in veun pant,
Caci dupa ce sant saraca sa n'ajung sa ma slutew,

www.dacoromanica.ro
 121

Sa pierz vr'uri ochiu or yea mana i sä ma ticalosesc

Si cu nadejde, pärinte, ea doar (aceste pazind)
Voiu scapa de saracie, sa nu umblu flamanzind.
Dar vaz ca si cu acestea nu pociu sa ma procopsesc.
Nip pricep ce o sä fie, pentru ce nu izbutesc.
Asa, cinstite parinte, stau si ma mir ce sa fac,
Ca'n loc sa-mi mearga-nainte, imi sporeste ca la rac.
Nu pot deloc sa. leg doua, c'una ma balabänesc,
Mai ma rup, si ma sparg, Inca, in loc sa ma mai. carpesc".
Fiica.! duhovnicul zise, in felul ce te privesc
Puteam fära d'a-mi mai spune, acestea sä le ghicesc.
Chiar portu-ti marturiseste si te arata curat
C'ai tinut sarbatori multe i nimica n'ai lucrat.
Indesert dar ti-e mirarea si in zadar te ciudesti
De ce nu-ti merge'nainte si de ce .nu procopsesti,
Ca tocma pentru aceasta, cum zici, toate iti lipsesc,
N'ai haine, n'ai paine'n .casa, s'alte nevoir te'mbulzesc,
Fiindca atatea zile, de sarbatori ce le crezi,
Le-ai petrecut in sedere, dormind fara sa lucrezi.
Care putea sa-ti aduca indestul spor si folos,
Ti-a pricinuit tot lipsd i asa train ticalos,
Caci Dumnezeu porunceste sase zile sa muncesti
S'a saptea zi, Dumineca, din lucru sä contenesti.
Biserica iar opreste sa se tie osebit
Nistc sarbatori alese, ce praznice S'au numit.
Aste trebue crestinii a le numi sarbatori
Si cu evlavie buna a le pazi sant datori.
Iar nu Rapotini si Pilipi sa tii i sa praznuesti
Or Marti, Joi, Vineri si Circovi, sarbätorile dracesti,
Care le tinea norodul in vremile paganesti
Si se inchina la idoli, la dumnezei elinesti.
Lepadati, zic, ratacirea, daca credeti in Hristos,
Intoarce-va-til la lumina, fugiti de drurnul noptos,
1) batoarce-uel-fi : forma populara in Ion de : intorcqi-va,

www.dacoromanica.ro
122

Lasati credinta de$arta, departat1 acest narav,

Rpucati-va de munca i goniti traiul trandav.
V'ati invatat tot a lene i va place sa $edeti,
Iar lipsa i sarAcia d'asupra-v5 n'o vedeti.
V'ati deprins in toata vremea la clopote s'ascultati
Ca sa traga in trei randuri din luau sã incetati.
N'a mai rams om s5 monk ca clopot cum auziti,
Indata de sarbatoare sunetul ii socotiti.
Rpuca-te, zic, de muncA $i nu umbla haimanind
Si usile unei-altei inverigand si pazind.
Tu zici cà nu faci pacate $i de loc nu socote$ti
CA gre$egi de o potriva, altei cand ii inlesne$ti.
Imi spui ca tii curat postul apoi furi la gaini,
1

De pe la pesearii peste, $'altele de la vecini.

Post curat nu se numege cand. furi $i faci rau rnereu,
Ci spurcat, scArnav cu totul $i urit lui Dumnezeu.
Post zicand nu se 'ntelege numai de a nu mancn
Ci i poruncile legii sA tii a nu le cal&
Nemthicand. i facand rele nu te poti tu mantui,
In zadar numai cu postul Raiul vei nadajdui.
Postind i facAnd pacate, pe Dumnezeu nu-1 impaci,
CA f:Iracii'n veci nu mAnanca $i nu se mai schimb din draci;
Ci cand poste$ti fa i bine, nu arnAgi, nu fura,
Nu pizmui, nu ucide, nu ocari, nu juin,
Nu face nici tu pavatul, nici altui nu-1 inlesni,
Si a MO in nevoie pe nimenea nu indrasnil
Nu ravni la pacatoase in traiu mai bun de le vezi,
Ci sa-ti aperi cat poti cinstea $i sufletul sa-ti pastrezil
Nu cadea ca oaia 'n rapa vazand p'altele sarind!
Nu face ce face altul, ci iti fa cruce fugind!
,Cit al tau te multame$te, d'al altuia nu dori,
Inimn-ti de vr'o placere n'o rani cand vei zari.
Sa vorbe$ti tot adevarul, minciuni sa nu limbutepi,
Fugi de fleacuri $i de vorbe nebune $i neroze$ti
Cinste$te pe fiecare, pe nimenea nu mil

www.dacoromanica.ro
 128

Iar1i gresalele altor, cu vorbe nu-i amari!

C'atunci postul iti ajuta i atunci te mantuesti,
Atunci poti fara'ndoiala crestina sa te numesti.
La praznice i Dumineci la biserica s'alergi,
,Daca nu te iarta lucrul si'n alte zile sa mergi.
In sarbatori mititele, in care poti sa lucrezi
RepQde-te de te'nchina si mergi de treaba sa-ti vezi:
CA sfantul nu se cinsteste cu sedere, nelucrancl,
Ci cu pazirea de rele i cu bunatati facand.
Sfantul nu iti porunceste sa dormi i sa stai pe branci
Cand iti lipseste in casd si nu ai ce sa mananci.
Sfantul nu va cuiva MLA, ci va binele la toti,
$i nu cere de la tine peste aceia ce poti.
Suflet curat totdeauna Dumnezeu si sfintii cer
Si or ce fapta vei face sa gandesti intaiu la cer..."

0 asernenea povata ascultand ea s'auzind

Si lacrami de pocainta din ochii ei siruind,
Cu 6 inima infranta i cu suflet umilit
Cand a plecat sa se duca intr'acest chip a vorbit:
O! cat de intunecata si ratacita am fost
0! cat mi-am petrecut anii si viata -Fara rost!..."

www.dacoromanica.ro
 XIV.

DESPRE NENOROCIRE
Cui i se croe§te rdu,
Räu ii merge tot mereu.
Dupa ce pomul il bate grindina,
Il bate i omul dändu-i cu präjina.
CAnd e omului sd-i vie
Vre un rdu färd sd-1 tie,
Or zabove§te
Pand-1 sosege,
Or cid fugd
SA-1 ajungd.
In loc sd-1 scoata din unda
In valtoare ii afunda.
Fuge dela aoleu
Si da peste oleoleu.
R vrut s fugd de Stana,
Si a dat peste Satana.
Se pldnged d'o intAmplare
Si a dat peste mai mare.
Cdci,
Noi unele-addstdm
S'altele intAmpindm.
Pldngdnd c'a rdmas cu una
Pierclu i pe cea din mând,

www.dacoromanica.ro
 125

Noi intr'un fel le gandim

$i in alt-fel le brodim.
Sa nu mai dea rele Domnul,
Cat poate suferi omul.
Dar
Cine n'a gustat amarul
Nu stie ce e zaharul.
Pe multi cai (de cei buni inca),
Hamurile ii manancd.
Pan nu-i iei seaoa din spate,
Nu vezi in ce loc il bate.
Capul pana nu se sparge, creerii nu se vad.
Cand esti in luciul math si tuna,
Anevoie o sa scapi de furtunä.
Marea e plina de talazuri
$i lumea cu feluri de necazuri.
Nimenea nu se vaità de gras.
Dar,
Se plange si al de are,
Se plange si 81 de n'are.
Caci
Totdeauna desfatarea are sor pe intristarea.
Epuroaica fata si epurele de inimã se vaita.
Insä,
Nu vaita pe sarac de traista si de sac.
De nevoe trebue sa se invone
Sa mänance si pere padurete.
Ca
La neploare e buna sigrindina.
Caci omul nenorocit,
E invatat ca calul cu pofilul.
Si
E mancat ca Alba de ham.
El
E invatat cu greutatea jugului.

www.dacoromanica.ro
In

Ca
E ros ca ceafa boului de jug.
Si
Trage in greu cat poate.
Ca nenorocirea
Ii face foc in spinare
Si el sufere'n rabdare.
Mereu
Ii da necazul de nod.
Si
Curg belele, rabda'n
Un necaz abia ii trece
Si yin in locul lui zece.
Dar el rabda zicand ca fiecare:
Fista e pe d'asupra ca fuiorul popii.
Si
Nu ne ajung c'avem doua,
Si ne yin i alte noua.
Dar insä,
La nenorociri saracul
Rabdarea ii este leacul.
Ca
Rabdarea e totdeauna
La or cine cea mai buna.

31. POVESTEA CANTECULLTI

P'a virtutilor livede trebue in capataiu
Pornul cel scump al rabdärii sa se afle mai intaiu
Si daca din intamplare natura nu-1 va sad",
Trebue or cum sa faca cineva a-I presadi,
$i sa ingrijeasca bine ca sa prinza radacini,
Nu cumva sa se usuce de ce-va'ncontra pricini;
S'apoi varfurile 'nalte sa le taie ne'ncetat,

www.dacoromanica.ro
 121

Ca sa se inramureze si sa fie mai, plecat,

Cum si bine sa se'ntinza l'adancime in pamant,
Ca nu cumva sà-1 doboare vr'o furtuna sau vr'un vant;
Care si in timpul ernii sa. nu poata degera,
De si toat' 4 lui verdeajä se v'atuncea scutura;1
Mai vartos ca nici nu trebui rasa timp a se mandri,
Ci'n frumoasa primAvara cand va'nfrunzi si 'nflori,
Si in linistita vara vesel stand si ramuros
Isi va da cu belsug rodul cel prea dulce i gustos.

1) Se eatuncea: 83 va cutura atuncea, 1 Iversiane tortatIl.

www.dacoromanica.ro
 X V.

DESPRE LUCRARE
Celui cu meserii multe
Casa ii este fard curte.
Caci
Doi pepeni inteo mand nu pati tinea niciodata.
Ci .

Tine-te numai de una, nu sari din una intr'alta.

CA
De cat multe si tot rele, mai bine una i buna.
Multe stie, multe croeste
Si nici una nu ispraveste.
Totdeauna
Croitorul umbla cu haina descusuta.
Si
Cismarul umblä cu cismele sparte.
Insa nu stie ca
Popa cu opinci incaltat
De putini e ascultat.
Zicand:
De la un calic nu pfli nimic.
Ca
Ochii inteleptului vad mai departe
Pentru cã totdeauna
Lurnanarea se aprinde pentru cei ce vad, ni pentru cei orbi.

www.dacoromanica.ro
 1 hU

Oniul se uitA in fan

Si iti judeca viata.
Cum a zis oare-cine:
Nu stie barbatul, pe cat she satul.
Ca,
Nimenea nu intreaba de cass frumosului
Ci de casa vreduicului.

Vrednicia omului se cunoaste dupd port.

Cd
des sarbâtori faci
Da (.<1
Nu o sä aibi ce sà 'mbraci
Deci dar
PAunca e blagoslovita,
and te tii de ea, ai pita,
Umul
Cel intelept isi gateste
Inca pn'nu flämanzeste.
Sa luam pilda ca
Furnica isi strange brand
De cu vara pentru iarna.
Si
Soarecelui nu-i lips25te
Ca din vretne-si grarnadeste.
Iar,
Greerele 'n vremea agoniselii c(utta
Si iarna cere sa se impritmute.
Asa si omul nevob.-4
Vara intins la umbra doarmo
5i iarna moare de foame.
Cand fiertura In offlii,
Si cand marnaliga goala
Sau
and florile rodului,
Cand frunzele pomului,
A. Povectea vorbot" Vol. I

www.dacoromanica.ro
tat)

Pentru cA
Cine sade coada-i cade, eine mkca el tot pi5cA.
Si
La tinerete cine nu lucreaza, la batrancte raiaza.
De aceea zice un intelept:
Arvuneaza din vreme pe fericita munca.
Si
Scoala-te de dimineatä. 5i te culca mai tarziu.
$i
Cine pleaca de dimineata departe ajunge.
Pentruca
Un ceas al diminetii p1ate5te cat trei dupa pranz.
Si .

De multe ori nu aduce anul ce aduce ceasul.

Ca
De unde nu gande5ti, d'acolo sare epurele.
Toate sant la vremea lor.
Iar nu
Lasa-ti lucrul ia mucul
Pentruca
Vorba lunga e saracia omului
Si
Cine vorbe5te, lucrul nu-i spore5te,
Iar cine tace, mai multä treaba face.
Nu fii
Bun de gurd i ran de lucru
Ca
Numai cu vorba nu se face ciorba

Da din maini, daca vrei sa e5i la liman.

Mereu
Lucreaza pe mult i pe putin
Ca
Mai bine ceva, decat nimic.

www.dacoromanica.ro
 131

32. PO VESTEA VORBEI

Doi tarani cand vrurd la lucru sa plece
Nevestele 'n casä pana a-i petrece,
I-au sfatuit .ce feI si cum sa urmeze,
Cum sa se tocmeasca 5i cum s'a Iucreze.
Una zise: Frate, vezi de tine minte
$i unu-a muerii din zece cuvinte,
Eu nu iti zic alta decat sa tii cum ca
Dupd cum esti mare 5i vrednic de mune&
Gaud te tocmesti, cere sa-ti dea plata buna,
Nu Ida in grabd pe nimic arvuna,
Sa-ti pierzi surda vremea f zilele tale
$i sä vii acasa fad de parale".
Iar cealalta zise: Barbate asculta,
Lucreaza pe plata putina i milt&
Cum ti se intampla, nu dupa placere,
Decat sa pierzi vremea degeaba'n sedere".

Deci dar ei plecara amandoi d'odata,

Thud fiecare sfatuirea data.
In oras intrara lucru sa gaseasca,
Venira si'nda.th oarneni sa-i tocmeasca.
Cel cu plata mare nu vru jos sd lase,
Nevasta acasa cum il invatase.
Astalalt se duse, lucra, lua plata,
A doua zi iara la altif fu gata,
treia zi Inca n'o pierdb degeaba,
In scurt totdeauna se afla cu treaba.
Iar celalalt tovaras stand in asteptare,
Ca sa se tocmeasca tot pe plata mare,
Mai mult a-lui vreme era petrecuta
Far'de nici un lucru §i'n de5ert pierduta.
Ce lua'n trei zile dintr'o saptamana

www.dacoromanica.ro
132

Da pe d'ale gurii odihnind p'a rana...

Asculta din zece vorbe si una a rnuierii
Dar
Sfatul muierii rnuierilor folose*ta.

Deci el cu *ederea din zi pana'n seara

Se invata lene* prin munca cea rara.
Inteaceste vine o vaduva'n piata
Si vazandu-i trupul *i viteaza fata
Zise intru sine: Ce am voini2 mar2!
Asta crez ca'n lucru cat trei puteri ar2".
Si'n data cat cere ii da sa nit-1 scape,
Il duce la vie *i-1 pune sa sape.
Ea ca o femeie vaduva, saraca,
Se dete d'o parte bucate sa-i faca,
Cugetul zicandu-i ca plata ca plata,
Pe om intarege la- rnunca bucata.
De *i n'am tocmeala sa-i dau de mancare,
Dar vazand sa'ndearnna mai rnult la lucrare'.
Stand insa intr'acest'a ei gandire buna
Pkscu1t i vede ca sapa nu suna,
Alearga la dansul... Ce *ezi" ii intreaba,
Odihnesc, raspunse, nu *cz eu depaba".
Se scoala 'nainte, incepe, lucreaza,
Si ea iar se duce rnancarea sa vaza.
Cum II lasa, insa, statiA tot'oddta.
Sarmana femeie s'a 'ntors iar indata.
Incepa sa-I certe, zicandu-i ce sade?
Ca ea ii plateste dupa cum se cada.
El iar inainte-i incepe sã sape,
Ea pleaca la oala sa-i clued sa crape;
Dar cand se intoarse CU strachina'n mana
TI gasi la umbra culcat pe o rana.
Ce fact?" il intreaba. El: Stau dupa munca".

www.dacoromanica.ro
 133

Na scoal'de mananca, s'apoi iar te culca.

Ca pe trupu-ti mare te-am ales pe tine,
Gandind sa-mi iau bine s'a fost vai de mine!"

Iata omul dara lenes cum se'nv.ata,

Si de a sa minte si de rea povata.

Deci cand trece vara i lucru 'nceteaza

Plec i ei acasa copiii sa-si vaza.
Cel CLI plata scumpa duse punga goala,
Trist, galben la fata si slab ca de boala.
Iar celalt umpluse de sfanti chimirasul,
Si se duse vesel ca trandafirasm.

De aceea zice un intelept:

Foarnea se uita la poarta omului muncitor si nu indra,sneste
sa intre.
Iar cel lenes
Palm se incalta, soarele se 'naltd, i !Dana se gateste, soarele
sfinteste.
De aceea
In casa trândavului e saracie lucie.
and malaiu are, sare n'are, cand sare are, malaiu n'are.
Ramane in sapa de lemn si in casa fara piemn.'
Lenea face pe bogdb a i se uri
Si pe sarac in nevoie a se tari.
Intr'un papuc s'o opinca, lipa Jipa nea Stanica:
Se incalzeste la fata
Iar spatele-i ingheata.
Traeste viata carpita cu ata.
Pica para pica, daca-i pica, eu te-oiu manch, iar de nu, acolo
ei sedea.
Umbla cu capul intre urechi, casca gura, pierde-vara.

1) Piemn:

www.dacoromanica.ro
134

Rasare nude nu-1 sameni.

Unde sant doi: cu el trei.
Incarduit cu terchea berchea, trei lei perechea.
'Si
Saracia de el se tine ca pulberea dupa caine.
Umbla pe drumuri taind cainilor frunza.
Casa i e 'in trei pereti 5i cu 11.5a p'in pod.
Saracia ii roade urechile.
Umbla gol ca un pistol.
Se 'mbraca numai pc dinauntru.

33. POVESTEA VORBEl

Unul avea o nevasta
Lene5e de tot 5i proasta
Atat, in cat pan' la gu5e
Se tavalea prin cenu5e,
Haina nu avea, nici treanta,
Decat o cama5a zdreata,
Ruptä de tot, prapadita,
In mii de locuri gaurita,
Nu se mai tinea pe dansa,
I se vedea tot printr'insa.
Barbatul ei ca ea iara
Umbla capiu pana'n seara,
Mai mult 5edeà pe o rana
Decat lucra'n saptamana.
Cath tot munca u5oara
Numai pentr'o paini5oara.
Nu-i placea trupul sa-5i frangit
Sa lucreze i sa stranga.
Amandoi se potrivise
Si la toate se unise,
Cati Ii vedea'n asta st;

www.dacoromanica.ro
 Zica de ei fiecare:

Si-a gAsit harbul capacul, tigva dopul, $1 relea barbatul.

N'a spart Durnnezeu doua case.

Deci Ast barbat, biet, pe sine

Vedeä, nu se vedea bine,
Dar vazand nevasta-$i goala
Fara pres 2 si fara poalii,
I se parea cu ru$ine,
De si nu sirntia bine,
Si cu 'ngrijirile sale
Strangand un leu de parale,
Zise ai sale neveste:3
Draga, o zicala este:
Bogatul rnanAnca and voeste si saracul and gaseste.
Pa$tile saracului -este and imbraca camasa norm, $i and are
pe masa oua".
Si tu azi dar te gate$te,
Te spala, te curateste,
Ca merg sa-ti cumpar camase
Ca sä lepezi ale fa$e.
Deci dar e$ind el din poaW
Ca sa se dua la bolta 4
Intalni in drum pe na$ul
Si-i ceru la el° sAla,u1.
Finul acum ce sa zich,
Punga-i era u$urica.
De camase se liRse$te
Si de masa thrgueste.
Gase$te o gasca grasa,
0 ia si plena' acasa.
) Prof : prt
3) Ai sale nevesle im rsit!n iliUi peniru: _11 evestei sale,
4) Bolhi; pral, rthe.

www.dacoromanica.ro
136

Cu nasii siii impreund

Sal-rand de parere bun'a.
Copilul sau cum il vede
La muma-sa se repecle
Si de departe o chiama
Strigand vesel:Mama! mania!
Tata aduce pe nasa!
Tata cu nasu1 si nasa".
Ei ii sufla'n urechi vantul
Si ii se Orii cuvantul:
Tata aduce camasa"
Sau cum zice pruncul: masa.
Si de bucurie mare
Pierzandu-si cumpatul, sare
Nurnai decat, se despoaie
De treanta ei cea cu soaie,
S'aruncAnd-o 'n foc ramase
Muma ei cum o fatase,
Si asa ca o papuse
Ese indata la use
Sa-1 adaste sa soseasca
Camasa sa-si priimeasca.
Dar chnd in loc de camase
Vede gasca, nas si nase,
Alearga lipan s'adune,
Rupe, imprejur i pune,
Si tocma ca paparuda
Viind isi priimi ruda.
Apuca gasca mai tare
Ca s'o faca vr'o mancare.
Si pand ea sa gateasca
Nasu 'ncepir sa vorbeasca,
Zicând:Rea a fost nevastà.
Saracia'n lumea asta!"
Despuiata cum aude

www.dacoromanica.ro
 137

Intreabä indatä pe rude:

Uncle ati väzut-o oare?
Or astazi in tdrgul mare?!"
Cui i-e fried sä se 'nsoare
Sa-si ia o nesimtitoare.
Ca §i aceasta neroada,
Si nu-i va mai eere moda.

www.dacoromanica.ro
 xvI
DESPRE SARACUL MNDRU
Umblà pe drum cu alaiu
S'acasä n'are rnalaiu

Pared il scot banii afarà din caf

Pe ulifd Chirita
S'acasä chisalit6.

Dup`d ce are chelie

Mai are i fudulie.

S'a Arazut cu ni§te bale la gura

Si le socote§te Ca sant untura.

Dupa ce nici n'are de cercei urechi

Urnbla sa-si cumpere i doua perechi.

Se incearca la zbor
Ca pvii de cocor.

Ca coco§ul se rotege
Intre gaini cand se privqte,
Se urnflä in sprancene
Ca curcanul in pene

www.dacoromanica.ro
 I al)

Se rasfata Iti haine lungi

Ca un bhn in cloud pungi.

N!are pe sine nadragi

Si isi eurripard desagi
Capra
De rale coada ii pica
Si ea tot sus o ridica.

Si sarac i ne supus,
Unit) la cu nasul pe sus.

Dar saracia ii intreaba.

Capra rthoasa, unde ai plecat? La oras. Poti merge $i
mai departe de te-oiu lasa.
Nu te uita ca-i e camas-a alba, ca pante in credet este stapan
pe (Musa.
Bund e marteca lunga
Dar panza nu va s'ajungd.

Mielul, dupa ce e slab, are si coada lata.

S'a infoiat ca varza $i s'a 'ngamfat ca barza.

Si
Sare ca capra neagra din clotant in clotan sa rnearga.
Saracul mandru
Se uita la ceilalti ca la niste muste
Pana Ii ia cineva musca dela nas.
II intfebi:
De ce-ti curg limed?
De iarna. Lasa ca te stilt $i d'asta vard.

Ca paunul se mandre$te

1) Cloran are aci inteles de rol( de stanca.

www.dacoromanica.ro
110

Si
Tot Cu laude traeste.
Dar
Lauda de sine pute
Ca vinul rau din !mite.
Caci
Mai credincioi ochii, decal urechile.
Pentrucd,
Alta e a auzti §i alta e a vedea.
Cum a zis una:
Nu crede barbate ce vezi cu ochii,
Ci crede ce-ti spuiu eu.
Saracul mandru zice:
Nu sant numai cu detul in gura, ci cu mana toata.
El este:
Se iauda oala cA va sparge caldarea.
Si
Potrive§te rhirosul trandafirului cu putoarea porculia.
Corbule, cum iti sant puii? Frumc*, pe cat merge, inegresc.
Gaina thid va oua
Rude o mahala.
Prepelita se tine ci e cu coada,
Si ea ii e numai pan' la noacid.
14a e i seracul mandru:
Plata da la om anume
Ca sa-1 laude in lume.

34. POVESTEA VORBET

Un june 'ntr'o vreme ruga pe oare eine

Petitor sA meargA'n satele vecine,
La o f eä care el tot o vazuse
Si'n inimA draga cu foc ii cazuse.

www.dacoromanica.ro
 141

Petitorul care era iar60, Julie

Priimi sa faca acea repejune,
Dar gandi in sine: De oiu vedea ca-mi place,
Vorba pentru mine mai bine voiu face".
Rcest roaga si face tocmeala
Ca-i cla ce va cere pentru osteneala,
Numai or cum stie mijlociri sa faca
Prin laude multe si el ei sa-i placa.
Sa zica Ca, este june prea de treaba
Si are de toate, de orice intreaba:
Car, boi, vite multe, si holdele sale,
Pe langa acestea are si parale.
Dar ca sa se'ncreaza ce o sa-i raspunza
Se'nvoi sä mearga i sa se ascunza
La spatele casei tocma'n ferastruie
$'acolo s' asculte cele ce-o sa spuie.
Deci ei impreuna mergand cam pe seara
Si de casa fetii cand s'apropiara,
Petitoru-'nthita in casa se duse,
Iar junele rnerse 'n fereastra so pu:e.
Aã petitorul incepa sa spuie
La parintii fetii, cereri sa propuie,
Spuse pentru june ca este cu stare,
Cu doua guri insa, si soptind si tare.
Cand vorbia de bine striga sa auza
Si and spunea rele abia misch buza.
Tare:
Hite e un june de treaba cu minte".
Incet:1
E un neghiob mare si om lard cinste".
Tare:2
El betiv nu este, yin, rachiu nu-i place."

1) De cate oi 1atid s'artItà pe sine biltAndu-si piepiul. (Nola aglopult0).

2) CUnd defilina cu degetul &are fereastril. (Nota autopului).

www.dacoromanica.ro
142

Incet:
Bea de se turteste si coca se face".
Tare:
,Are boi, vaci, vite, batatura plina."
Incet:
,Ba n'are sarmanul macar o gaina".
Tare:
E chiabur, se scalda'n averile sale,"
Incet:
Ba 1-a pazit sfantul, n'are cinci parale".
Tare:
,In cat despre haine portu-i e dovada".
Incet:
Ce este pe dansul aceea i 'n lada".
Tare:
Ar fi pentru fata cea mai buna soarta".
Incet:
Ba'n mormant de vie G bagati ca moarta".
Tare:
Un ginere astfel nu-1 pierdeti din mann,"
Incet:
,Mai bine'n fetie sa moara baträna".
Tare:
Chiar sa nii vrea fata, sa o Idati cu sila".
Incet:
,Va deschideti ochii nu 'necati copila".

Asa petitoru 'n loc sa mijloceasca

Isi facii lui targul, pe el sa-1 voiasca.
5i junele care cu plata' 11 puse
Ai pierdu dorinta prin relele spuse,
Cand ese afara ,si se intalneste:
Ai vazut, ii zise, ce fel se peteste?"
Da, el ii raspunse, farä indoiala,
multämi foarte pentru osteneala.

www.dacoromanica.ro
 143

Daca'n vorba-ti tare aratai spre mine

Si daca in soapta aratai spre tine.
Cunosc ea. petitul nu ti se va trece,
C'a ai scos din gura c and cald i cand rece,
C'acel care suflà sa se incalzeasca
S'apoi iarasi said caldul sa raceasca.
Imi pare rau, insa l'aceasta pricina
Nu strici tu, ci singur chiar eu sant de vma.
C'am trimis pe corbul ca Noe stramosul,
Si am facut tocma cum facii C000sul
and mana, pe Vulpea in partea vecina,
Mergand sa-i peteasca dorita Gaina,
Si-i arata insui, fara ea sa stie,
Uncle sa-si gaseasca de niancare sie.1
Dar la asd treaba d'acum inainte
Prin a ta urmare ma invatai minte.
Lupul isi gäseste singur de mancare
Si d'aceea ceafa mai groasa o are.
L-a laudat de I-a procopsit.
A facut si Visa gran din calcae pan la glezne.
L-a laudat de i-a pus coprne.
L-a facut ca pe dracu.
L-a facut cu mot.
A stiut sa-1 potriveasca.
L-a potrivit cum se cade.
Ti taie iapa de la gard.
I-a suflat in lumanare.
L-a legat ca pe un dobitoc la gard.
Ii lua turta depe spuza.
A dat burduful cu branza cu tot pe seama cainelui.
Si
Praful nu s'a ales de dansul.
S'a luat cu amandouà mainile de par.
1) gie : ventru sine.

www.dacoromanica.ro
144

S'a s8turat soacra de poaina aera.

Si acum:
Da-ti, Mete, pintenii si-ti bate iapa cu calcaiu'
Si zi:
Nici n'a avut Popa porci nici nu trebue sa aiba.
Ca
Si coada securii face rau padurii.
Limba fair, ca foarfecele.
Iar
Buzele cele nmte vorbesc pe tacute
Unul casca s'altul inghite.
De omul ran sa fugi mâncancl pamantui.
Ca
Par'ca ii opteste dracu' la ureche
Si d'aceea zice:
In soapta trebue sa fie i vr'o diao1ic.
Dar insa
Cine defaima pe altul inaintea ta, el si p2 tine o sa te defaime
inaintea altnia.
Ca
Din gura omului bun, vorba de ran nu ese niciodata.
Ii pune lacat la gura.
Iar care
In fatä te cinsteste si in dos te vorbeste
Isi ghseste moa sa. sa-1 moseasca.
.CA e o vorba:
Nu face, sa nu ti se faca.
Si cand o parte incepe sa-i zica:
Si 'asta e cercel la ureche
San
Oin tinea-o s'asta rninte.
Mi-a facut-o cat de !mina..
A dat Nan de gavan.

S'a gasit cine sa-i taie din obricaritat.

I) Qbricarilia: poit,it 1e nAncarq.

www.dacoromanica.ro
 14,5

De aceea
Nu face nici un lucru duph care sa fii dator a-ti cere ertaciune.
Si
Fii la orce in fereala,
Nu da loc de banuiala
Daca-ti zice cineva:
Uriul in dos te-a injurat. In lipsa mea putea sa ma si bata.
cat o vrea lumea sa-ti strige,
Tu sa nu fii cum iti zice.
Ca
In urma dijmarilor multe barfesc babele.
Si ei
Isi cauta de treaba.
Si
Ii vede de saracie.
Stiind ca
Cerul limpede trasnete nu aduce
Si
Nu-ti mai pune mintea cu nebunul.
Ca
E mai bine cu binele decat cu räul.
Mai vartos ca
De nebun si de muiere rea fie ce intelept fuge.
Si
Nu se inoada la cearta ca mojicul.

1. rann. , PON estea vorl/ei ' Vol. It 10

www.dacoromanica.ro
 XVII.
DESPRE 1NVATATURA
Poarta condeiu Ia ureche
Ca sa-i zicerr logofete.
Si cand II iei de sena zice:
Sant logofat sa te'nvat
CU cutit sa scrii pe bat.
Ca
Este tanar s'o mai creste,
D'o trai se procopseste,
In adevar
Nu e nici o indoiala,
/Are sernn de procopseala.
Dar
S'o procopsi cand mi-o creste
Par in palma si 'ntre deste.
Caci ce folos?
Rasur frumos inflorit
Si 'ntre spini a rasarit.
Si
Stie ce e in carte: stove negre pe hartie alba.
Ca
Iti citeste ca in palmä,
Si
Numai pe deste
Orce-ti socote,te

www.dacoromanica.ro
 117

Indata zice.
Una este una, cloud fac mai multe
Sau
LJn i cu una fac cloud
Sau
Tu tii una, cloud, eu stiu panla noud.
Si
Pe cat poate painea-si scoate.
Insd
Tot invatam cat trdim
Si neinvatati murim.
Ca
Traind, oniid cand si cand
Afla ce nu-i dä prin gaud.
Zicand
De multe in lume am dai
Si tot nu m'arn invatat.
De aceea
Cate cuvinte le zici, vinzi,
Si crate le auzi, le prinzi.
Cum zice un filosof:
Piciorele-ti sa roaza pragurile invatatilor.
Ca
Scoala faC2 pe omul, om
S'altoiul pe pomul, porn.

35. POVESTEA VOTIBET

Asculta, mama Marghioald, zise fata catre ea,

Ce incepuse la scoala de curand letii sä ia.
Ce sant aste borcanele s'acele clondire mari,
Ce ai de vânzare'n ele, de stan ca la carciumari?"
Frumusete, rnaiculita, raspunse baba cu ha;

www.dacoromanica.ro
lid

De Care i tu, 'gurica, o sa-ti cumperi de ohraz.

Vezi tu asta alifie i acel clondir luclos
Ceil mai urite stafie ii da aer dragastos".

Copilitd cea isteata de vorba babii razand

Cu un glas plin de dulceatA o'ntrebd iarasi zicand:
Daca dar poti chipul face din urit placut, frumos,
Si din zmolit a-1 preface alb, rumen si luminos,
Poti buze largi, destramate sa schimbi, vränd sa te apuci
Si nasuri lungi, borcanate la masura sa aduci?
Poti unui chip oarecare slut, de natura gresit,
Sa-i dai o dreapta formare si sa-1 schimbi desavarsit?
Poti un trup gros c'osebire, crescut trunchiu mai mutt in lat
Sa-1 aduci la sernuire i sa-1 faci mai delicat?
In sfarsit unui cap thare i lipsit, sec, vre un fel
Poti sa-i dai vreo schimbare, ori sa bagi creeri in el?"
Zise baba: Copilita, vorbele ti le 'nteleg,
Dar nici macar farandta sa fac d'astea nu ma leg.
Eu stiu numai dela lete sbarciturile sa trag,
Sa dau rumeneli, albete, si incolo nu ma bag".
Ii zise copila iara: Dupa cele ce-mi spui dar,
Drept iti zic, rau sa nu-ti para, ca toate-ti sant in zadar,
Daca chiPul s'alte toate unui tartar sau batran
Ca sa le schimbi nu se poate, ci tot precum sant raman,
Surda ostenesti, tu baba, cu ale tale albeli,
In desert sant si de geaba foite si rumeneli!
Ce folos cu maestrie im perete-1 vei spoi,
Daca nu e din mistrie, neted cum va trebui?
In zadar perde tamplarul lustru'n lemn nebarduit,
Ca macar sa-i dea cu carul tot este neranduit,
Asemenea i nevasta, or fata, nu va putea
Cu mestesugirea asta intre frurnoase sa stea.
Nu poate, zic, SA se placa numai cu chipul frumos,

1) Cei: celei, forma intrebuintata de multi autori in epoca lui A. Pann

www.dacoromanica.ro
 149

Si pe cineka sa-1 'fad s'o iubeasca mai vartos,

Ci daca ea din natura n'are de frumseti talent
S'aibu 'ncai invatatura si laudat sentiment.
Scoala, mama, pe om face sa se numeasca frumos,
Ea pe urit il preface ca sa fie dragastos,
Si asculta o poveste ce 'n scoala azi mi s'a spus
Care si letia-mi este i s'o 'nvat de rost m'am pus...
Ru fost trei fete pdata care pe rand s'au nascut,
Si d'a lor mama si tata pe voia-le s'au crescut.
Dona atat de frumoase ca ar fi fost se credea,
In cat erau dragastoase la toti cat se vedea.
Iar a treia prea urita: trup strarnb si chip slut avand,
Necajita s'amarita traia in casa sezand,
Caci la vr'un bal Gate trele parintii cand le scotea,
Numai cele frumusele valsul, jocul invartia,
Ele erau de minune, pe ele toti le iubia,
Pe urita nici un lune n'o vedea, nici nu-i vorbiii;
Ci sta 'n seama nebagata intr'un colt a se uita:
Si cu simtirea 'ntristata intru sine a ofta;
Dar unde e uraciune i chip slutit, neplacut,
Mai multa intelepciune firea sa dea s'a vazut.
A§a i aceasta fata, prea inteleapta fiind
Si cu buna judecata, socotind Si chibzuind,
Cern sa-i faca parintii partea ce i se cadea
Si impotriva vointii sa nu-i faca, ci sa-i dea,
Zicand ca, cu a ei parte, are a se ritera,1
Sa traiasca intr'o parte fara a-i mai supara.
Ei stiind-o cu minte, bucuros s'a 'nduplecat,
Si dup' ale ei cuvinte numarand partea i-a dat.
Deci cu a sa zestrisoara profesori buni ea luand
S'a tras la o mosioara, precum pusese in gaud.
Si acolo, intr'o parte, indata s'a apucat

1) Riterd: (poate o eroare de Iipar peniru): retira neologism doformat

intrebuintat i de Gr. Alexandrescu: (fr. retire!).

www.dacoromanica.ro
S5 mvete limbi .$1 carte, muzicet $1 once alt.
La care ea cu siIinta urtnand toate le-a pa§it,
Si avuta sa dorinta (in scurt timp liiä sfarsit.
Apoi dupa ce se roade c'o gramada de §tiinti,
Pe profesori si-i sloboade i se 'ntoarce.la parinti.
Carii in ast fel vazand-o in bratul lor o au strans,
Si pe grumazi sarutand-o de bucurie au plans.
Auzind vecinii 'ndata si dorind a o vedea
Seara fusera toti gata pentru dansa bal sa dea.
Mergand iara cate trele la casa ce le-a poftit
Toti läsand pe frumusele, la dansa s'au gramadit.
Iar cand ii i auzira vorba si dulcele glas
Cu gurile in uimire, cascand la ea au ramas,
A da toti laude sume, de ea nu se satura.
Cea mai frumoasa din lume li se parea ca erh.
Fistfel, mama, se preface chipul urit in frurnos,
Scoala pe om, il face, si sa fie dragastos.
Ca cl'ar ii fata 'nascuta cat de frumoasa macar
Si n'o fi bine crescuta, toate-i sant intr'un zaclar.
Degeaba va purta nume unuia chip laudat,
Daca nu va sti in lume sa trateze un barbat.
Ce folos ca 'ntaiu e draga cand se cununa s'o ia
Si 'n urma in iad ii baga cu schrbele ce-i da ea.
,,Cu incetul 11 raceste ca fierul ars chnd il scot
Si dragostea ii descreste phn'o uraste de tot,
atunci acea frumoasa, (ce ca un soare-i parea,
I se face 'ntunecoasa, urata si cea mai rea.
Neputand sa se 'nteleaga, in veac nu se mai impac,
Iljung judecati sa traga, de basnu'n lume se fac.

Acestea mica scolara zichndu-le catre ea

Se duse la scoala iara, alta letie sa ia.

www.dacoromanica.ro
 151

DESPRE iNVATATURA
Ce inveti la tinerete aceea stii la batranete.
Omul in copilarie lesne'nvata or ce fie.
tMestesugul la om e bratara de aur.
Nici un mestesug nu e räu, ci oamlenii sant rai.
Cine invata la tinerete, se odihneste la batranete.
Calul batran 1111 se invata in buiestru.
Cine stie carte are patru ochi.
Dar
Orice cu batae de cap se dobandeste,
Pe drumuri nu se gaseste.
Procopseala nu se cumpara cu bani, ci se castiga cu ani.
Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce bani.
Ornul cat traeste invata si tot moare neinvatat.
Nimenea tin po9te sa zica: ileum le $tiu toate".
De aceea
La orce treaba pe Stan-patitul intreaba
Ca
Cine intreaba nu greseste.
Orbul cu intrebarea a nemerit Braila.
Dar
Nu cere de la prost invat si de la batran bat
Ca
Orb pe orb povatuind, cad amandoi in groapa.
Orbul ii cauta acul in aria cu paiele, i surdul 11 povatueste
unde suna.
Nu cine traeste mull stie mnite, ci cine umbla mult stie multe.
flult traesti, multe auzi; mult umbli, multe vezi.
/Ault traesti, multe patimesti; multe gresesti, multe inveti.
Iar
Gaina care cloceste, mci odata nu e grasa.
Dar si
Piatra care se rostogoleste din loc in loc nu prinde muschiu.
Tonta musca riu face rnieu,

www.dacoromanica.ro
 52

Toate strachinile nu sant pentru ciorba.

Procopseala rm e carpa sa o mototolesti i sa o bagi in san.
Ca
Uncle nu e cap, vai de picioare.
A lipsit de acasa noua ani i s'a intors cu doi bani.
S'a dus bon i s'a intors magat.
Cad
Omul sfinteste locul, iar nu locul pe on].
Toed lumea este scoala
St
Vremea invata pe aceia ce n'au dascal.
Mica
Nevoid invata pe om i nuiaua pe copil.
Ursul nu joaca de voie ci de nevoie.
De aceea,
Pisica razgaiata nu prinde soareci nici odata.
5i
Copilul nepedepsit ramane neprocopsit.
Copilul razgaiat ramane neinvatat.

36. POVESTEA VORBET

Un imparat oare care ne avanci nici un fecior
Si fiind la intristare ca n'are mostenitor,
Prin rugaciuni si postire Dumnezeu 1-a ascultat
Si dupa a lui dorire cu un prune 1-a mangaiat;
Care cu dragoste mare din ceasul ce s'a nascut
Parintii in rasfatare si'n razgaieli 1-a crescut.
Atat de mult iniparatul asupra lui tremura,
Cat strajnici tot palatul nu cumva a-1 supara,
Asa-1 lasa pan' la mare sa creasca tot in desfrau,
Pentru orice rea purtare nirneni nu-1 tinea de rail.
Si cand el era 'nteo parte si alta purtat pe sus,
Ca sa invete si carte an dascal I s'au adus,

www.dacoromanica.ro
 13

Poruncindu-i sa-1 intete cu infingaieri §i cu joc,

Sa-i vorbeasca cu bland*, sa nu-1 supere de loc,
Sä nu-1 sileascd veodata or sa-1 certe'n vre un fel,
Or ia'ndrasneasca sa-1 bath, c'apoi va fi vai de el.
Asa dar aceste toate urmate'ntocmai a lost,
Din care un copil poate lesne a ran-Cann prost.
Cati-va ani daca trecura imparatul a cerut
Sa vaza ce 'nvatatura copilul sau a trecut?
Si aducandu-1 de fata incepU a-1 intreba,
Cu mângaeri, cu dulceata, ca sa citeasca cev.
El incepU: Alfa, vita, gama, delta, omicron.
Capa, iota, sigma, tita, pi, mi, ni, csi, ipsilon..."
Bravo! zise imparatul, num'atat ai invatat?"
Apoi, raspunse bdiatul, celelalte le-am uitat".
Imparatu 'ngrijat foarte de al sau iubit fecior
Ca-i ramane dupa moarte un prea prost mostenitor,
Pe ministrii sai in graba Ii aduna pentru el,
Cere sfat si ii intreaba sa-1 Inv* vre un fel,
Ce sa faca, din ce parte s'aduca vr'un iscusit,
Ca sa-1 poata 'nvata carte cu vr'un metod osebit.
I-au zis ministrii f'mparate, e un filosof aici,
Cu stiinti prea minunate la orice vei sta sa-i zici:
El ne-a invatat la carte pe copiii nostri toti,
Si am vrea sa avem parte de el si pentru nepoti;
Pe dansul de vei ii chiama sa-i vezi duhul cel inalt,
Si da-i copilul in seama fdra sa mai cauti alt".
Acest sfat dar ascultaticlu-1 imparatul a trimis
Si pe filosof chemandu-1 de fata, asa i-a zis:
Am auzit pentru tine ca esti om prea iscusit
Si toti te vorbesc 'de bine, toti zic Ca esti procopsit,
D'aceea CU Myna mare te chem i te rog i eu
Cu asemenea urmare sa 'nveti si pe fiul mieu:
Si vazand ca-ti pui silinta mai curand a asbuti,
Pe cat irni va fi cu putinta i eu iti voiu rasplati".
Prea slavite imparate, filosoful i-a raspuns,

www.dacoromanica.ro
Toate sant adevarate eke de mule v'au spus,
Dar acum sant batran toarte, nu mai sant tanar c'atunci,
M'am apropiat de moarte, nu mai am gust sa'nvat prunci.
Nt'am dat acum pe odihnä, voiu sa traesc linistit,
Sa-mi petrec viata in tihna, Ca destul am obosit;
Fug de sgomot, de nepace, singurätatea iubesc,
Sluga chiar sa am nu-mi place, ca sa nu ma necajesc;
Dar ca sa nu calc cuvantul i hataru 'mparatesc,
Voesc, de va vrea i sfantul, pe cat pot sa Ira slujesc.
Trimiteti-1 dar la mine, rog sa nu fiu stramutat,
Ca precum v'am spus nu-mi vine sa vi-1 invat hi palat".
Imparatul zise Bine, fie si asa cum zici,
Sa urmeze si la tine daca nu te'mpaci aici;
Dar insa iti dau de stire 1111 curnva sa-1 necajesti:
Sa-1 bati, sa-i dai 'dojenire, ori la el sa te rastesti,
Ci voiu cu economie invatatura sa-i dai,
Toat'a ta filosofie cu bine sa i-o predai".
Dupa ce 'inparatul zise catre filosof astfel,
Ft doua zi Ii trimise 5i pe fiul sau la el.
Cum veni ii dete carte, pe-un scauna ii cinsti,
Si ii puse la o parte poruncindu-i a citi.
Nu apuca sa-i arate si 'ndata s'a pomenit
Ca cati-va insi din cetate spre vederea-i au venit,
Dupa ce ceva vorbira, filosoful a voit
Ca, cu ceia ce venira sa pue de gustarit
(ca pe atunci cum se vede cafea nu obi§nuia,
Dupa cum astazi se crede ca. n'ar putea fara ea).
Si ne-avand sa-i slujeasca vreun fecior sau argat
Puse ca sa-i posluseasca feciorul de imparat,
Ii indrepta pe fereastra danclu-i in mana tin ban
Zicandu-i: Ia, tine asta si mergi colea la bacan
Sa-ti dea mezelicuri, paine i o carafa de yin,
Cusurul mi-1 va da maine, du-te si mai curand yin".
Deci dupa ce le aduse, masa tacamuri a piA,
Stolnic, paharnic le fuse, !Ana mai catre apus.

www.dacoromanica.ro
 156

Ca ei daca se apucara de yorlart §i de lung stet

De sluga lor ii nitara ca slujeste nemancat.
Si auzindu-1 ca plange la spatele lor de post,
Ii zise: Vino de strange si 'nvata sa nu fii prost,
Apoi mergi si tu acasa sa mananci i sa pranzegi,
Dar sa nu spui ea la masa te-am pus sa ne pos1use5ti,
$i dimineata te scoala ziva pan' nu s'o 'nalta,
Sa vii mai curand Ia coala s'ave.a vreme a 'nvata".
Plecand copilul se duce cu plansete, cu vaitat,
$i pe rand muma-si spuse cum 1-a intrebuintat.
Muma-sa mainile isi frange spusele lui ascultand,
Merge la 'mparatul, plange, bocindu-se i strigand:
Vai, de mine, imparate, alt dascal n'ai mai gasit,
De 1-ai dat sa 'nvete carte la un nebun si lipsit?"
Filosofu 'ngrab sa vie imparatul 1-a chemat,
$i 1-a 'ntrebat cu manie, de ce astfel s'a purtat?
Idiparate stiut fie, raspunse cel invatat,
Ca azi din filosofie o lectie i-am predat;
De aceea fiti in pace lasati sa-I invat cum stiu,
Daca voiti 5i va place sd aveti infelept fiu".
Se dornoli imparatul 5i zise: Negresit,
D'aceea-ti dadui baiatul ca sa-1 faci desavar5it".
Se facir zahar amarul cu cele ce s'a mai zis,
$i a doua zi scolarul la scoala .fu iar trimis.
,Filosoful priimindu-1 iarasi a citi 1-a Pus
$i in casa incuindu-1 la trebile lui s'a dus.
Prea mare fiind ora5u1 abia s'a 'ntors pe 'nserat
Si gasi pe coconasul plangand atasa 'ncuiat.
Ai, mergi de rtiananca paine, ii zise, 5i prost nu V'
Si aibi in grija ca timing de dimineata sa vii".
Se duse iarasi baiatul plangand ca 'ntaiu cum am zi
Aude i imparatul ca 1-ar fi tinut inchis,
Se necajeste i chiama pe filosoful pe loc,
II intreaba sa dea seama de ce-5i bate de el joc?
El raspunse: Sa nu fie vreodata eu joc sa-mi bat,

www.dacoromanica.ro
Les

Ci azi din filosofie iar o lectie i-am dat.

Si imparatia voastra nu ma socotiti nerod,
Ca filosofia noastra are osebit metod".
Se gandeste irnparatul, ciudate lucruri ii par,
Si zise catre baiatul sa mearga la scoala iar.
A treia zi viind iara feciorul de imparat
L-a luat i pana seara dupa sine 1-a purtat,
Pe unde avea sa mearga sta iii loc si-I intreba:
Stii tu asta ipiata larga cum se nurneste, au ba?"
Cand ii tacea la 'ntrebare, zicea: Nu fri dobitoc,
Asta e piata cutare, asta e cutare loc".
Mai mergand intreba: Stii tu cum se chiama acest pod?"
Cand raspundea ca nu stie, Ii zicea: Nu fii nerod,
Asta e podul cutare, asta e cutare han,
Colea sade un domn mare, iar dincoaci cutare Ban".
Acestea zicand intrara intr'un loc unde i-a spus
Si pe copilul la scara ca sa-1 astepte 1-a pus.
Unde filosoful iara sa seaza a trebuit,
Si tocmai cam catre seara ca sa plece a esit.
Bietul scolar, vai de dansul, flamand in frig asteptand
II gasi inganand plansul, tremurand i suspinand.
Dupa ce merse acasa porunci catre scolar,
Zicand: Mergi tsi tu la masa, dar vezi maine sa vii iar".
Cum se duse iar baiatul plangand muma-si a spus,
Auzind si ihrparatul a trimis si 1-a adus.
Ii intreba ca sa-i spuie de ce 1-a purtat astfel?
El raspunse: Asta nu e decat lectii pentru el".
Nu-ti pot luta pricepe, imparatul ii rosti,
Eu stiu ca omul incepe intaiu de la a citi".
Si aceasta 0 sa fie, inte,leptul a raspuns,
Dar la o filosofie cititul nu e deajuns.
Am sa-i predau si moralul cand 1-oiu pune Ia citit
Si in-Wu materialul adunam pentru vorbit".
Se muie iar imparatul cu cate el i-le a zis
Si a patra zi pe baiatul la scoala iar 1-a trimis.
Deci cum sosi el la scoala dascAlul ia o nuia

www.dacoromanica.ro
 Si ii dth pe pielea goala vreo cate-va cu ea,
Zicand: Mai spui altadata pe acasa Cate fac eu?
Mai superi mama si tata i sä voesti raul mieu?"
Aceste i alte dara zicand Cate i-au placut
I-a dat drumul catre seara sa se clued si batut.
Pan'aci toate ca toate, imparatul le-a iertat,
Ileum sa vedem ce poate marckm unui invatat!
Ca cum auzi imparatul, de cele ce s'au urmat,
Ca i-a si batut baiatul cu tJtul s'a turburat,
Si nici vru'n fata sa-i vie filosoful cel parit,
Ci porunci'n puscarie sa-1 bage numai decat,
Ca a doua zi sa-1 piarza judecandu-1 cu divan,
Sa-1 spanzure si sa-1 piarza ca pe un vrajmas tiran.
Asa a doua zi dara imparatul poruncind
Ministrii se adunara ca sd-1 judece voind;
Deci intrebä itnpäratul uitandu-se rau la el.
Zicand: Spune, cacit baiatul nil 1-ai pedepsit astfel?"
Prea slavite imparate, astea filosofii sant,
Si ca sant adevarate, ascultati al mieu cuvant.
Ce fel de filosofie, ca tu chiar cunt a venit
L-ai pus paharnic sa-ti fie si stolnic la targuit?
Imparate, asa este, eu flU o tagaduesc,
Dar i le-am f8cut aceste vrand ca sa-1 inteleptesc,
Adica: cand va ajunge maine poimane 'mparat,
Masa AEI nu indelunge sezand la chef ne'ngrijat,
Iar supusii pe de-o parte flamanzi imprejur sa stea
S'altii pe de alta parte imparatia sa-i ia".
Bine, bine, asa fie, impâratul iar a zis,
A doua zi spune-mi mie de ce 1-ai tinut inchis?"
Si asta e filosofie, lectia proasta nu-mi e,
Cand va fi iniparat sa stie i inchisoarea cum e,
Iar nu pentru un fir de ata or d'alt ceva vinovat
Sa tie pe om toata viata in puscarie bagat".
Si aceasta asa sa fie, irnpäratul a urmat,
De ce ca pe-o sluga tie a treia zi 1-ai purtat?"
I e pent rn cc,

www.dacoromanica.ro
1)8

S'asta e filosofie, cad prin ora; I-am purtat

Si poduri i alte sa stie i-am spus i i-am .aratat,
Iar nu dacä se va face maine, poimane 'mparat
De-or care cum ii place sä fie de nas purtat."
Bine, bine s'asta lasa, impkatul zise iar,
Inteatat de mult nu-mi pasa, fie cum zici, n'am habar;
In sfarsit dar spune-mi mie din ce pricina sa-I bati?"
S'asta e filosofie, ce trebue la 'mparati,
Ca nu cum ii este vrerea pe vinovati a-i munci;
Sa stie ce e durerea, putine a porunci,
Iar nu ca la jucdrele sa strige: Dati si iar dati,
Ca cinci sute de nuiele lesne in spate la alti."
Lasii s'asta la o parte, imparatul iar a zis,
Dar n'o sä-1 inveti la carte, prin urmare si la scris?"
Anevoie impärate, Ca prea mult e razgaiat,
El de vorbá nu se bate, tine ce a apucat;
Dea cerul sa aveti parte de fiu-va cel iubit,
Dar eu mai iute invat carte pe un urs nenaravit."
Se turbura impAratul auzind acest, cuvant
Si racni 'neat tot palatul s'a clätit pan' la pamant,
Zicand:- Auziti necinste! Vedeti in ras cum ma ia?
Se cade asa cuvinte sa zica inaintea mea?"
Se 'ntoarce care el iarasi si ii da acest raspuns:
De vreme ce tu zici dara ca mai lesne.'nveti un urs,
Sa inveti, iar de nu moarte, aceasta iti hotarasc!"
Zise el: bucuros foarte, v'am spus ca eu priimesc,
Dati-mi un urs, dar nu mare, e'r sa fie mititel
Si'n trei luni cu 'ncredintare ca dan examen cu el."
Dupd ce aceasta zise, irnparatul hotarit
Pentr'un ursulet trimise s'au adus numai deck;
Cu soroc, CU legAturä adura pe dobitoc
La a cartii invatatura si el il priimi pe loc.
Acasä daca ii duse cumpara piei de cismar
Si sä Med carte puse pentru noul s'au scolar.
Facand aceasta aduce, baga fleici prin foi de rand,

www.dacoromanica.ro
 109

$i-i dà ursului sã 'nibuce foae cu foae sntorcatid.

Ursul cum e din natur6, fleica cand vrea sä o ta
Ca cum ar citi din gurd cauta si mormäia.
Mancarea lui totdeauua din acea carte fiind,
Nici nu implinise luna si-1 vecieal mereu citincI,
Or cand flarnanzia, de voe cartea in mana luand,
Prefira foae cu foae i mormaia fleici catand.
Asa dar viind sorocul ursu u. examen sa dea
Se randui, ziva, locul, i toti adunati sedea.
lath'si dascalul dara cu scolarul sau cel mic,
Carui trei zile de vara nu ii dedese mertic.
Si din acea adunare la nirneni nu se uita
Decat la orce miscare la dascalul sau cata.
Imparatul cu mirare la ursulet tot privind
Astepta cu nerabdare ca sa-1 vazd si citind,
$i pravila impärateasca avand pe masa aci,
Ca sa-1 puie sa citeasca dascalului porunci.
Ursul pravila cum vede, ca e cea cu field gandind,
Ca un flarnand se repede, o ia'n maini nezabovind,
0 deschide i apuca sa mormäiasca in loc.
Negasind nimic de buca, intoarce foi intr'alt loc.
Sta, mormaeste in carte, nu gaseste iar mertic,
Intoarce si'n alta parte si iar nimic, i nimic.
liasuna de ras palatul d'acest scolar curios
Si ii zise imparatul: II vaz, citeste frumos,
Dar nu putem intelege zisele lui nici de cum,
In ce limba si'n ce lege ne citeste el acum?"
In limba lui, imparate, zise dascalul grand.
Cum scrie aci curate le talrnaceste citind".
Atunci zambind imparatul necazul si-a risipit,
Si iertand pe vinovatul cu daruri 1-a slobozit.

Care va sa zica.
Milt mai lesne se invata un dobitoc simtitor,
Decat sa ia de povata un neintelegator.
Dupa proverbial turcesc;

www.dacoromanica.ro
1611

Annaiana bir sivri, smec sazdar,

Annam.aiana daul, zurna azdar
Adica:
Celuia ce intelege tantc,ru-i e trambitar,
Iar celui ce nu'ntelege, tobe, surle-s in zadar.

DESPRE iNVATATURA IARAST

Or ce fel de meserie
Nu e rau omul sä tie
Si
Me§te§ugul vreme cere,
Nu se'nvata din vedere.
Iar la alte,
Pe tot omul in viata
Patimile ii invata.
De aceea multi zic:
De multe in lume am dat
$i tot nu neam invatat.
Dar
Cine a rnancat papara
Stie dulce-i or amara.
Iar cel ce
Lapte fiert 1-a oparit
SOlá si'n cel covasit
Ca
Cat sa-ti ascuti glasul gurii
N'ai ce sa-i mai faci naturii.
Curry a zis una:
Stiam sa cos eu odata
Cand eram la mama fata,
Ca mama acu'npungea
$i mana mea ii tragea.
Alt proA a zis iara:
Asta mis, Ion o sfie,
Pe el sa-1 chiemarn sa vie,
C'a fost odata la mori
Si in targ de cloud ori.
Dar nu trebue sa radern, cL
Dumnezeu cum i-a placut
Si buni si rai a facut.
Olarii dintr'un pamant
Ce tat un fel il frarnant.
Fac $i ulcior $i alt vas
Tot un fel pe roata tras.
Sa flu razi de oameni sluti,
De orbi, de ,5chiopi si de muti,
Ci cand vezi aã calici,
,Doarnne fereVe" sa zici.
In sfarit,
La or ce invätatura
Nu grabi peste masura.
Ca,
Cu vreme §i cu incetul
Se face tare otetul.
Precum e o vorba:
Lucrul bun care iti place
Nu'ntrebi in cat timp se face.

www.dacoromanica.ro
 57. POVESTRA VOBBET
Odata'n Constantinopol un tanar varstnic, voinic,
Vrand un mestesug sa'nvete s'a si bagat ucenic,
La un mester de liulele,' a pus soroc, s'a tacmit
In trei ani sa-1 scoata calfa invatat desavarsit.
Deci puindu-1 sa lucreze, parnantul a framanta,
Liulele'n tipar sa puie, si la cate-i arata,
In doua trei luni de zile invatand, orice facea,
De cat' nu ii aratase si in ce chip se cocea.
Tanarul, 1/Aland ca poate intru toate a lucra,
nccpii sa se gande,asca, si'n cainta a intra,
Si inselat sa se tje cà in trei ani s'a bagat,
Ca el in prea scurta vreme mestesugul 1-Ei'nvatat;
Dar ca sa se 'ncredinteze mai bine'n parerea sa
Ar fi vrut si sa le coaca, dar stapanul nu-1 lasà.
Asa pazi'ntr'o zi vreme, cand era stapanul dus,
Si vr'o cate-va liulele sa coaca'n coptor a pus.
Dar cand se uita si vede ca toate s'au fost crapat,
Nestiind ce e pricina tot s'a gandit, s'a mirat,
Se mai incerca sa coaca I,ncä vre o sapte, opt,
$i cufioscii c'alt nu este, ci mestesugul in copt,
Ce sa faca? Nestiind el, se impaca d'acest gand,
$i cu munca, cu rabdarea, anul cel dintai trecancl,
A pazit intr'o zi vreme s'a zis stapanului sau:
Jupane, sa-ti spuiu o vorba, dar nu voiu sa-ti para rau,
Iaca s'a implinit anul de cand slujesc ucenic,
Si inca sa coc liulele nu mi-ai aratat nimic".
Fatul mieu! stapanul zice, doi ani sant pan'la soroc
Si cand va ramanea unul, ti-oiu arata cum se coc!"

Ucenicul iar incepe a lucra ca un supus,

$i stapanul iar le coace p'ascuns, cum am zis mai sus.
Al doilea an plineste, i ucenicul vazand
Ca gand n'are sa-i arate, ii vorbi iaräsi zicand:
)1 De cat = numai.
A. Patin, ,,Povestea Vorbei" Vol, I ii

www.dacoromanica.ro
 162

Jupane, doi ani trecura, mai am un pan' la soroc,

Arata-mi incai acuma cum trebue sa le coc!"
Fatul mieu! el ii raspunse, n'o sa ramai ne'nvatat,
D'a mea purtare de grije sa fii bine incredintat.
Când vor rämanea acuma ase luni pan' la soroc,
Sa-mi aduci atunci aminte sa-ti arat si cum se coc".
Sezand inca ucenicul, cele sase luni trecand
Si gasind cu prilej vreme arninte i-au si adus,
Zicdndu-i: Jupane, iaca sase luni mai am sa sez,
Doi ani jurnatate tocma trecura de cand lucrez,
Si nu stiu pana acuma liulelele cum se coc.
Care precum mi se pare o sa ma Iasi dobitoc".
Fatul mieu! stapanul zise, lasa, grija o am eu,
Nu ramai prost, cum IV pare, cand esti ucenic al mieu,
Ci vezi, sa-mi aduci aminte la trei luni pan' la soroc,
Si-ti voiu arata atuncea liulelele cum se coc".
Bietul ucenic acuma sedea si se tot gandia,
Ca in a5a scurta vreme ce stiinta o dea?
Astfel slujind trei luni inca, Jupane, ii zise iar:
Trei luni am pan' la calfie, invata-ma acum dar".
Fatul mieu! el ii raspuns2, crez ca t14 te incloesti,
Si d'aceea tot intr'una ca sa-ti arat te grabesti,
Dar pe cinstea mea te 'ncrede c'o sa te 'nvat negresil,
Cand va ramanea o lund pan' la sorocul numit".
Slujind el doua luni Inca si o luna ramaind
Si iar ca si pana' acuma yr2m2 cu prilej gasind,
Ii zise: Jupane, iaca nu mai ai acum cuvant,
Pan' la sorocul mieu numai o luna de zile sant".
Acuma, el ii raspuns2, tot mi ai sa te supui,
Cand va fi o saptamana parra la soroc sa-mi spui".
Peste trei saptamani iaräsi uceniiul sau veni,
Si-i zise o saptamana are pan'i s'o 'mplini.
Iar stapanul sau ii zise: Chiar in ziva de soroc
Sa vii sa-mi aduci aminte sa dam cuptorului thc,
Si atunci sezand cu tine o sa-ti arat negresit,

www.dacoromanica.ro
 163

Ca'ntr'aceasta meserie sa te faci desavarsit.

Raba ucenicul iaras, o zi pänd a ramas,
Si-i zise: Jupane, iacd 'mi-e sorocu'ntr'acest ceas".
Prea bine, el ii raspunse, hai dar langa mine sezi
Si sa faci i tu intocmai dupa cum cu ochii vezi".
Astfel cu clansti'mpreuna la coptor cum se afla
Incepffn liulea 'nauntru pe cloud parr' a sufla,
$i suflandu-o indata a baga si in coptor,
Pe rand una dupa alta facand astM tutulor;
Si le scotea sanatoase, fara a crapa cumva,
Care vazand ucenicul incepü a-I intreba,
Zicandu-i: Bine, jupane, numai pentru un suflat
Am slujit eu trei ani tie si tot mereu ti-am lucrat?"
Asa fatul mieu! el zise, a sufla, puf! nu e greu;
Dar astfel ma invatara, astfel e invat si eu;
La orcare meserie e Cate un secret mic,
Care, cine nu-1 invata lucrul.lui e de nimic;
Multi numai vazand cu ochii la unmestesug lucrand,
Nu se supun sa-1 invete in parerea lor zicand:
Asth este lucru lesne, 'in scurt timp 1-am invatat.
De ce sa slujesc cu anii, sa muncesc ca un argat?...
Dar la asemenea oameni ce se fac singuri dibaci,
Nu le dau nume de mesteri, ci le zic prosti i carpaci.
Ca lucrul lor totdeauna este ca de ucenic,
Si prin urmare i pretul e decal la toti mai mic".

www.dacoromanica.ro
 X\1[1-.

DESPRE VIRTUTE (FAPTA DUNA)

FA bine si-1 arunca'n drum.
Ca
A face bine e totd'auna mai bine decAt a face rau.
Bine le, zic, nu se face
Numai la cine iti place,
Ci binele este bine
SA-I faci la fieste cine.
Chiar si
La ,cel ce te dusmaneste,
Tu cu bine-i raspläteste.
Ca
De !te latra vre un caine,
Astupd-i gura cu pine.
Stiind ch
Or ce la voile tale
Cu raul nu-1 scoti la cale.
Iar
Bine le pe om ii seal:A
Cu vremea de foc si apt.
Dar vei zice:
SA ne ludm dui:A lume.
Si
Ce face lumea sä facem si noi.
InsA

www.dacoromanica.ro
 165

Ce avem cu lumea? Lumea ca lurnea, si noi ca noi.

Altii daca si-o scoate ochii i noi nu o sa scoatem.
Altii de-o da in grl i noi nu o sa ne innecarn.
Fiecine ce face, pentru el este.
Cum isi va asterne, asa va dormi.
Cum i va gati asà va pranzi.
Nu trebue sa imitam decat p'acei ce-i vedem facand bine.
Ca
Setosul bea apa din orce lac.
Multi zic ca
Raul cu rau se goneste
Si
Fa-i rau ca te pomeneste.
Dar
Cat e cerul departe dela pamant,
Atata n'are
Asemanare,
Pentruca,
Omul la rau alearga cu armasarul si la bine merge cu carul.
Raul lesne il face omul, dar binele anevoie.
Si
Cu vremea toate se fac bune.
Numai,
Vremea ce a trecut nu se mai intoarce.
Dar
Bine le ce-I faci la oare cine
Ti-1 intoarce vremea care vine.
Vei auzi numai,
Vine binele ca albinele.
Si apoi
Vine bine peste bine,
Cand vine e tot mai bine.
Ca
Cine face bine, bine gaseste,

www.dacoromanica.ro
166

Cine face rau, räu'l-insoteste.

Insa
Totd'auna fapta bund
Este tuturor cununä.
Cad
Fap la lama in viata
La norocire fnalta.
Si
Fdptele bone in lurne
Iti las nemuritor nume.

38. POVESTEA VORBEI

Bogatia, Desfaturea, Virtutea si Sanatatea
Disputandu-se'ntre ele cd cui a da'ntaietatea,
Descriind i una s'alta bunul sau i fericirea
Ce din parte-si totd'auna varsd catre ornenirea,
Si mandritä fiecare ii gasea siesi dreptate
Ca in adevar ea este, si cered intaietate.
Inteaceasta a lor luptd in cuvinte nepatrunse
Ardicandu-se Virtutea catre dansele raspunse:
De voiti cu multamire dreptul sa se inteleaga
Aideti la zei i la oameni, lor sä cerem sa aleaga
Si a cdruia problema li se va parea mai buna
Ei sa-i dam ast mar de aur 5i a premiei cununa.
Si alegerea aceasta mai perfecta a se face
Va fi timpul d'adunanta luptelor olimbiace"1.
Sfdtuirea dar Virtutii s'a parut prea de minune
Fie-care sperand marul, bunul cum ii va expune.
Deci cand fu'n Olimb multime de popoare adunate
illergara fie-care ca sa ceara 'ntaietate.
$i'ncepu'ntaiu Bogatia sa exprime intr'aceste
1) Lupta olimblace: Jocurile olimpice ale Grecilor.

www.dacoromanica.ro
 16/

Ci nemarginitul bine numai ea in lume este

Pentru ca' e datatoare de or i ce fericire,
Dezmierdarii si a Famei si or carei norocire;
Fara dansa or si eine pre pamant se tiraneste
Ticalos viaza'n lume i cumplit se chinueste
Marul dar de aur mie (le zice) mi se cuvine,
De se cauta rezonul i dreptatea de se tine".

Alearga 'n loc Desfatarea si raspunde 'ngrab cu stima:

Ca-i nedrept ca Bogatia sa ie numele de prima.
Cad pre dansa fie-care, dupa cum si tii prea bine,
O trimite prin tot locul,sa ma caute pre mine;
Eu dar in comunitate sant dorinta cea centrala
Si ca-mi este ea servicea ni e nici o indoiala.
Pre parnat vietuitorii ce bun simt numai cu tine?
Alt decat amaraciune gust cand-va ei far' de mine?
Fericirea omenirii nu stä in multa avere,
Ci n ceea ce desmiarda sufletele in placere;
De n'as mid eu in oarneni durerile cele rele
-N'ar mai suferi cu anii a rabda necazuri grele.
Uncle insa eu m'apropiiu izgonesc tichlosia,
Departez durerea 'ndata si aduc voiosia;
Eu sant dar tot bunu'n lume in deobste la ori-care,
Eu sant dulcea mangaiere celui mic i celui mare;
Prin urmare dar si marul alta sa-1 ia nu se poate,
Caci eu covarsesc cu bunul pe acestelalte toate".

Cu asemened aivinte incepü i Sanatatea

Ca prin ale lor probleme n'au drept sa la 'ntaietatea.
Pentru ca nici Bogatia, nici D2sfatarea cum spune
Nu pot cu nemarginire s'aiba toate cele bune.
Cal de n'as fi eu in oarnebi ar fi tofi cu nepuinO,
N'ar da folos bogatia nici ar fi de trebuinta,
Si nici desfatarea poate sa stea pre pamant vr'odata
Daca nu voiu fi cu dânsa impreuna totdeodata.

www.dacoromanica.ro
188

and pe pat cineva zace in dureri si chinuire

Cine va putea sa-i fie singura hii fericire?
Bogatia o sa strige? Desfatarea o sa cheme?
Or pe mine sanatatea ma cere in acea vreme?
Cel bogat fara de mine nici o simticiune n'are
Nici la vre o desfatare poate s'aiba aplecare,
Caci atuncea mintea, trupul sant in nelucrare toate
Si sa aiba multamire fara mine nu se poate.
Imparatii, generalii, c'o zicere si ostasii
Fara mine-ar fi fiinte ce nu pot a-si misca pasii.
Iar de as lipsi cu totul in natura si in nurne
Rtunci fara indoiala n'ar fi pe pamant nici lume.
Eu imbarbatez pe omul, eu dau coraj, vitejie,
Eu aduc puteri in suflet, eu dau trupului turie.
Si cand sant in judecata celui ce ma pretueste
Far'avere desfatarea in natura o gaseste.
Socotesc dar ca in lume eu intaiu sant trebuita,
Batranimii, tinerimii fara tagat sant dorita.
Eu sant bogatia lumii, eu sant Jot bunul vietii,
Eu sant dulcea desfatare si cununa frumusetii.
Bogatia numa 'n sine este moarta intru toate,
Desfatarea inainte-nri nici cat fir de par nu poate.
D'aceea ca una ce sant eu nemarginitul bine
Darul si intaietate sa le am mi se cuvine".

Deci cu-o maniera sfanta stand Virtutea inainte

Incepn sa-si spuie dreptul far'a se lungi 'n cuvinte.
Zicand curn Ca: Bogatia, D2sfatarea, Sanatatea
De si dup'a lor parere singure-si gasesc dreptatea
Si desi fieste-care are si de baz2 cuvinte,
Dar insa ale lor bunuri sant pamantesti, iar nu sfinte.
Nu ca nu sant si aceste de la Dumni2zeu tot date,
Ci de n'oiu fi eu cu ele, sant de lume defaimate.

1) Tagei,= tagadd. 2) Baz = hazii.

www.dacoromanica.ro
 169

4,Eu sant bunul provedintii, eu sacrificl p'oin in lume,

Eu fac s'aiba muritorii pe pämant glorios nume,
Eu sant linistea vietii, eu sant calea mantuintii,
Eu sant pacea, eu sant bunul, eu sant carma constiintii,
Uncle nu ma au pe mine acolo amerint2 rele,
Vin pieiri, stricaciuni, patimi s'alte marl greseli cu ele;
Eu sant baz zeestii lege, dau bun nume omenirii,
Eu sant povata in lume catra drumul fericirii;
Bogatia, Desfatarea, Sanatatea, fara mine
Toate 'n lume omenirii sant de sine-le rusine,
Si nu numai sant rusine cand lipsesc eu dintre ele,
Ci sant si supuse toate pe pamant la multe rele.
Si d'aceed cati in lume au fericea astor. trele,
Tremur, se turbur adesea daca nu sant eu cu ele.
Rsa ddt marul de aur i titlul de 'ntaietate
Pilintea 'ntelepciunii voastre sa-1 dea cui are dreptate".

Atunci Zeii s'adunanta oamenilor se intrearnä

Si cuvintele Virtutii le iau in bagari de seama,
Vazand 1 i cu osebire manierele ei toate,
r Cu sfat de obste 'mpreuna se inalta glasuri gloate,
Strig d'odata ca Virtutii se cuvine cu dreptate,
Sa ia darul i cununa i titlul de 'ntaietate,
S'asa cu sfatul de obste, dupa hotararea data,
Dandu-i marul cel de aur, fu Virtutea intronata.
* *
Nimica th,ra pe omul nu-I poate 'nalta in treapta,
De cat singura Virtutea, prin alegerea cea dreapta;
Ca ea de comunitate se sacrifica in lume,
Ea si dupa moarte lasa memorabilul sa.0 nume.
Fence d'acela care stie sa o 'mbratiseze,
Si va putea dupa dansa pasii sa si-i indrepteze.
Ca este ca diamantul, care si 'n gunoin de cade
Tot ii zice piatra scumpa i pretu-i de loc nu scade.
1 Sacrl i ii lac sacra, 11 sfiMpbc. 2) Amenii4 = amcnuifr.

www.dacoromanica.ro
 XIX.
DESPRE VITIUR1 SAU FAFTE RELE
Si FIOTH
Piatra care nu e Nina
Rau macina totcl'auna.
Si
Omul cel naravit rau,
Tot la rau e gandul sau.
Insa
Cine face tot la rele,
El nu scapa de belele.
Zisa tiganului:
Tot la noi in satra.
Bate vant i pintra.
Ca.
Pe muieri cunosti din rochi
Si pe hotii dupa ochi.
Povestea aluia:
Vulpe d ce-ti sant ochii rosii? Unde ma uit tot la soare.
Dar coada de ce-ti zvacneste? Ca rja, colea dintr'o cursa
abia scapai nesmulsa.
Vulpea cazand in cursä, ca sa-si scape pielea si-a ros coada cu
dintii, zicand: asa e la moada sa umble fara coada.
Ca
Omul rau, ca toti sa-1 vaza
Dumnezeu ii insemneaza.

www.dacoromanica.ro
 111

Care le a furat stupul

De si si-a scuturat trupul,
Dar albina din caciuld
E de dovada destula.
Hotul
La intrat lesne pasi,
Dar nu stiu cum va esi.
Ca
Cine nu caut8 gäseste pe dracu, dar cine-1 cauth!...
Dacä el
Umbra dupa secerat
Pe unde n'a semanat.
Si
Aduna unde n'a risipit,
Dar nu se sfinteste.
Ca
Ii scurteaz8 ghiarele lungi.
Si
II baga la umbral
Pentruca
Oi le wamacla merg,
Iar caprele se aleg
Si
Ma lura din grau s'alege la rau.
Si
Cei ce multe garduri sar
0 sa dea cu... 'n par.
Vine vremea sa-i zica:
Tot boul mi 1-a b2lit
Si la coada a ostenit
Si
Tot boul mi 1-a mancat
Si la coada s'a 'necat.
Si
1) La umbra = n temniP (Nota ui A. Pann).

www.dacoromanica.ro
197

I s'a dus pe gat cu noduri.

Ca
Cand cu gandul nu gandeste .
II prinde si-1 ciornageste.
Si
Dupa ce-1 face cam scapat din mana,
Par'ca e cotoiul batut la smantana.
Strigand:
Da-i mai bune! da-i de-1 lasa! da-i i pentru mine
Ca si mie mi-a mancat o oala cu unt.
$i dupa ce-1 bat mai zic:
Pt scapat scurt de coada.
Pt scaprt ca din gura lupului.
scdpat ca cainele de lant.
L-a tuns bine, cum se cuvine.
De aceea
Mai bine sa mori de foame de cat sa iei painea saracului
$i
Mai bine putin cu dreptate
De cat mult cu strambatate.
De esti sarac
Bate si ti se va deschide, cere §i ti se va da, cauta si vei afla.2
De esti neputincios
Mai bine sa czri decat sa furi,
Ca cersetorii se miluesc,
Ia hotii se pedepsesc.
S'apoi
Hotul.este numai cu un pacat
Si pagubasul c'o mie 'ncarcat.
Caci
Pima ce nu apuci pe cel drept, cel stramb nu ese.
Unul face si altul trage.
Insa

2) Aci antorn1 adaoga in notii Sf. Feanghelis.

www.dacoromanica.ro
 17'4

Dreptul de auzul rau nu se teme.3

Ca
Dreptatea totdauna ca untdelemnul pluteste deasupra apei
De si
Acel cu pricina sade 'n odihna,
Si cel Vara vinä plange si suspina.
lar
Hotul fura si jura.
Ca
E drept ca lurnanarea.
Dar
E drept ca funia in traista.
Cd tiganul cand jurd:
Sa-i sard iapa cui a vazut ochii.
Si
Minciuna o are ca in palmd.
Este procopsit la rele,
Ca carpaciul cu cureaua de gat,
Ii pune pingeaua nurnai decat.
Si
Ca olarul oalele cand face
Pune manusa uncle ii place.
Pentruca
Muma celui omorat doarme, iar ucigasul privegheazii.
De aceea zice:
Prinde pe hotul cand Ili vine
Pan'nu te prinde el pe tine.
Ca
Prilejul face pe toti
Ca Isa fie hotii hoti.
El
Pirdica lucrul in sus,
Care ,nu e de el pus.
Si
Hotul Azice c'a glumit
3) Aci autorul adaoga: Pal,ul ii David.

www.dacoromanica.ro
171

and vede ca 1-a zarit.

Dar
Vremea descopere toate
Si pe hot de fata scoate.
Ca
Nu se poate nici decurn
and frigi sa nu iasa furn.
Insa
Cine e cu mana lunga
Pierde si ce are'n punga.
aci
Hotul de tnul se prinde
Si de o mie se'ntinde.
S'apoi
Plateste cu pielea ca lupul.
Ii pune'n saramura trupul.
Ca
Altuia pana nu face,
Nici lui altul nu-i o fac\-2,
Intrebare si raspuns:
De ce-I tranteste de chid'?
L-a prins CLI ocau3 mica.
Ca
Nu se parasià de rele,
Dar 1-a cam strans in curele.
Si
Du Ice i-a fost la mancare
Dar acru la scarpinare.
Facatorul de rele,
and cu gandul nu viseaza
El in curia o sa caza,
Si atuncea ii piseaza,
$i potecile-i scurteaza.
Pentru-ca
Dracul care il invata
Ii da faptele pe fatä.

www.dacoromanica.ro
 175

:39. POVESTEA VORBET

Spun batranii de cand vacul
Ca trei lucruri poarta dracul.
Su la, ipingea i toaba,
Cu care el da de gloaba;
Cu sula ii imboldeste
Si: Fa! fa! ii porunceste.
Ca eu, sa nu pati beleaua
Te'nvelesc cu ipingeaua".
S'asa daca-I savarwste
Si el daca-1 inveleste,
Incepe atunci indata
Toaba in sobor s'o bata
Cum gi cu 'nalta strigare,
Zice: Veniti Mic §i mare,
Si vedeti ce statu dracul
Sa'nvete p'acest, saracul",

www.dacoromanica.ro
 XX.

DESPRE STAPAN SI SUPUS

Pe rel cu putere multa
Te supune i asculta;
lar pe micuti stapaneste
Legea cum iti porunceste.

Palm cand esti nicovala

Rabda, sufere loveala,
Iar cat esti ciocan, loveste.

Fii tata celor buni, si biciu celor rai.

Laptele pana nu-1 bati,
Zmantana" nu poti sa scoti.
Cad
Nu se poate cu burete
Sa bati oiron in parete.
De aceea
Sa fii bun si bland 1a toate,
Dar pana uncle e poate.

De cat toata vara cioara

Mai bine-o zi soim in vara.
Vulturul stä'n 1oc, vegheaza,
Dar el rnuste nu vaneaza.
Ca

www.dacoromanica.ro
 177

Alti ochi are vulturul

S'alti ochi are fluturul.
Si
Or cand pestele cel mare
Pe cel mic in burta-1 are.
Toata jigania si-are
Pe lupul ei (spre mancare).
Cum are nas copilasul
Asa are nas. si nasul
Si
Cum .are sluga jupanul
Isi are si el stapanul.
Pe ciobanul lard chine,
Lupi-1 lasa Fara" paine.
Uncle nu e cap (sau Voda),
Acolo e vai de coada!
Unde nu este pisica,
Soarecii vataf ardica.
Moartea pisicilor,
Bucuria soarecilor.
Schimbarea Domnilor
Bucuria nebunilor.

40. POVESTEA VORBEI

Spun ca'n vremea paganiei ar fi fost un imparat
De carele toti crestinii se plangeau neincetat,
Ca pe langa celelalte rele i cumptite munci,
Dedese si'n tot titutul foarte strasnice porunci,
Cum ca cand vor vrea sã 'ngroape crestinii pie al lor morti
-Peste gard tot sa-i porneasca si sa nu-i scoata pe porti:
Pentru care toti cu totul inaltand glasuri. striga,
Durimezeu sa le dea altul totdeauna se ruga.
Imparatul dar accla cu intimiplare murind
A Palm ,,Puyntca Vorbel" Vol I .12

www.dacoromanica.ro
178

Se bucura fiecare, lui Dumnezeu multamind.

Prin urmare s'a pus altul, dar el fuse si mai rau,
Ca a pus la toti crestinii prin porunca lui alt frau
Ca pe mortii lor de obste cand ii vor duce la gropi
Tot peste gard iar sa-i scoata dar sa nu-i duca cu popi.
Incepura iar cu totii la rugaciune mereu
Ca sa se 'ndure sa-i scape i d'acesta Dumnezeu.
Peste cati-va ani, ca omul, =rind s'acest imparat
Si ca au scapat de dansul mari si mici s'au bucurat;
Cum se puse altu'n locu-i porni si el a-i munci
Si pentru ingropaciunea mortilor iar porunci
Ca pe langa celelalte ce pan'aci s'au urmat
Sa se faca si aceasta, care s'a i publicat,
Ca, adica: ei pe morti sa nu-i scoata nici pe usi
Ci sa-i traga pe ferestre, iar nu ca pana acusi.
Astfel urmand ei o vreme li se pared prea cu greu,
Asupra-i strigd blesteme si ruga pe Dumnezeu
Ga sa se milostiveasca i d'acesta a-i scapa,
Si dupa cum se cuvine pe morti a si-i ingropd.
Dup'o suferinta lunga murind s'acest imparat
Toti salta de bucurie, cä i de el a scapat;
Dar indata cum se puse in locul lui fiul säu
Incepura sa se vaite i sä planga si mai rail,
Vazand ca legi si mai aspre pentru raposati a pus:
SA nu-i scoata pe ferestri, ci pe cos sa-i traga'n sus.
Cum si la mormant sa-i duca cu picioarele 'napoi
Si cu capul inainte; iar de nu, cad in nevoi.
0 asemenea porunca cand acum au auzit
S'au spaimantat toti cu totul si prea mult s'au ingrozit.
Vdzand ca mereu le vine dintr'un rdu altul mi greu,
Cunoscurd cä aceasta le e dela Dumnezeu,
Pentru ale lor pacate viand a-i pedepsi astfel,
Si'ncepura c'umilinta sa se roage pentru el:
Doamne tine pe 'mparatul ani mai multi a vietui!
Nu ne mai da altul, sfinte, s'alt rau a orandui,

www.dacoromanica.ro
 1'79

Ci &ph faptele noastre cu astea platiti sa fim,

Dad n'am stiut stapane, cu ceilalti sa-ti multämim!"

Prin urmare:
Au facut ochi oat boul, dar tarziu,
N'a stiut ca sa multameasca lui Dumnezeu.
Totdeauna trebue omul sa zica:
Multumim lui Dumnezeu
Si de bine si de rau.
Or ce ne da Durnnezeu, toate sant bune.
Ca
Taina lui Dumnezeu nimenea nu o stie
Noi
Nu stim ce cerem dela Dumnezeu.
Caci
Bolnavul multe zice, dar doftorul ce stie face.
Pentruca
Rugaciunea rau facuta
Niciodata nu ajuta,
Ci cuvinte mai putine si zise CUM se cuvine
Cum a zis Tiganul
Doamne, stii tu ce gandesc
Si nu ma mai tigänesc
Nu e zisa bine, caci
Omul gandeste si rele si bune.
Gandul omului e iad
Si in adanc fara vad.
$i asa
N'are nici coada, nici capatain.
Ci la orice rau
Omul sa zica in gandul sau:
Doamne fereste de mai rau!"

www.dacoromanica.ro
18u

41. POVESTEA VOPBET

Doi insi, fäcatori de rele
Cazand subt judecati grele
Si dandu-i din inchisoare
Sa-i puie'n spanzurMoare,
Cand mergeau cu paza buna
In acel drum impreuna,
Unu'ncepn sa ofteze
Si moartea sa-si obideze,
Zicand: Of! of! ce placate!
Ce soarta am avut, Irate!"
Celalt zise catre dansul;
Nici un folos nu da plansul
Ci cerului multameste
Si stand zi: Doamne fereste
De alt rau dintr'ast mai mare.
Iar acum, Irate, rabdare".
El oftand ii zise iara:
Frate, vezi moartea amara,
Ti s'a citit hotaritu-ti,
Vezi i funia de gatu-ti,
S'apoi nu stiu cum iti pare
De zici de alt rau mai mare!"
Abia savarsi cuvantul,
Si.iata unul ca vantul
Venia dupa ei calare
Si striga in gura mare:
Stati, \nu grabiti omorirea;
Ca s'a schimbat hotarirea:
Acum s'a gasit cu cale
De la Pasa si Aga le
Spanzurati sa nu-i rapuneti,
Ci de vii in tepi sa-i puneti".
Atunci vinovatul care
Nu gandia l'alt rau mai mare,
Auzind aceasta veste
Zise: Adevarat este
Ca la cate pate omul
Sa nu manic pe Domnul,
Ci sa zica in gandul sau:
Doamne fereste de mai rau.

In sfarsit, cum zic un intelept:

Omul este pilda slabiciunii, jefuirea vremii, jucaria norocului,
icoana nestatorniciei, cumpana zavistiei si a primejdiilor.

www.dacoromanica.ro
 XXI.
DESPRE STAPAN SI SUPUS LA NEGOT
Copaciul cancl infrunzeste
Pe mai multi supt el umbreste.
Asemenea si
Un stapan avut cand are
La mai multi da demancare.
Precum vedem ea
Tatal zeee fii hraneste
$i le implineste toate,
Dar pe el (de saraceste),
Un fiu a-I hrani nu poate.
Caci
Copaciul cand se sfarama
Si p'alti mici cu el därama.
Copaciul voeste
Sa tot odrasleascal
Dar 'nu conteneste
Bruma sa-I parleasea.
In loc sa mai creas:a, scade
Pana vezi ea de tot cade.
Asa i la negot,
Unul umbla si strabate
$i pe alt fericea bate.
De aceea
Singur cine ii gateste
El: mai cu pofta pranzeste.
Lupul \are eeafa groasa, .

Multi copaci de mare vant Ca-si gateste singur masa.

Se vad trantiti la pamant.
Anevoie s'a inaltat,
$i prea lesne a picat.
Vulturul de aripi smuls
Nu mai poate sbura'n sus.
Puterea la om sant anii
$i aripile lui banii.
Si
LUpul sluga de-ar mana
El de fbame-ar leaina.
Ca
In nadejdea slugit
Dai de fundul pungii.

42. POVESTEA VORBET

Un stapan avand oi multe Ii dä invataturi ilege
S'argati destui sa-I asculte, Curn el 5d le pasuneze
Dintr'insii unul alege, Si de ele sa vegheze;
1) &I. infrunzeascii (Nota aut.)

www.dacoromanica.ro
1s2
Iar el cu nepas in sine,
Ca pe riite oi streine,
Le rasa pe deal, pe vale
Sa man voile sale,
Umbland prin lOcuri sterpoase.
Cand, flamande, cand setoase,
Laptele, cw1 mancandu-I
Si prisosul l'alti vanzandu-l.
Viind vremea intru care
Stapanul prin cercetare
Cera 66-i dea socoteala,
Precum cerea randuiala,
Argatul care de sine
Purtase grija mai bine,
Cu nepas i mojiceste
Acest raspuns ii tranteVe:
Stapane, oile tale
Fiind h stare de jale,
Slabe, cum le vezi, mArsave
Au fost mai mult tot bolnave,
Si mi-a fost de ele mila
S'apuc sä le mulg in sila,
Si crez ca nu-ti puteam strange
In loc de lapte nici sange,
Ca n'avea mieii sa suga
Necum omul sa le mulga"
Stapanal atunci indata
Cu rnanie 'nflacarata
Goneste din oi argatul
Si-orandueste pe altul;
Ii (la 'n socoteala surna,
Poruncind ca pan' acuilia
De ele sa ingrijeasca,
Sa umble i sa le pasca,
www.dacoromanica.ro
Si strangandu-le la stana
Sa ia lapte, unt, smariffriä,
Sa faca ca§, sa le tunza
Si lui sal i le raspunzä.
Argatul 'acesta fuse
Tot ca si eel ce se duse,
Van& laptele, smantana,
Casu-1 faca bani, i Ulna,
Umple punga si-oare unde
0 ingroapa s'o ascunde.
Stapanul iar daca vine
Sa vaza de e mai bine
Si sa-i ceara socoteala,
Dupa cum i-a fost tocnieala,
La cercetare raspunse
Ca nici o oaie nu tunse,
Ci'n Baragan pe cam*,
Nu ar fi mai fost sa fie,
Pascand le-a srnuls-o ciulinii,
Mai cu searna maracinii;
Nici lapte n'a putut scolte
C'a fost anul sterp h toate,
$i sa crezi ca e minune
Cum nu Mara" nici une!
Stapanul vazand p'argatii
a se port rau, blestematii,
Si din turma sa cea mare
Nici un folos nu mai are,
Pe argat ii oropseste
Si pe fiiu-si randueste,
Judecand, adica, 'n sine
Ca el va 'ngriji mai bine,
 183

Dupa ce in fiu se 'ncrcde, far el zise: Scumpe tata,

Si el, stapan cum se vede,
Nu mai scoase lapte, branza,
Ci incepit s Ic vanza.
Astazi una bani o face,
Maine alta ca s'o toace;
Taie, in frigare 'nfige,
La mielusei grasi tot frige,
Nu-i mai pasa lui de turma
Nici se gandeste de urtna,
Nu vrea de nimeni sa stie,
Numai lui bine sa-i fie.
Inteacestea tatal vine
$i cand in loc de mai bine,
Vede turma 'mputinata
Si-1 intreaba ca un tata:
Fiul mieu, unde e turma,
Ca nu-i pociu vedea nici urma?"
Am pap ca niciodata,
Lupii oil2'mi mancara
Fastea numai imi lasara,
Inc& ce am muls din ele
Fu spre hrana vietii mele;
Ca atatia lupi multi furä
ca ochi'mi nu mai vazura,
Carii si pe mine Mil
Putin de nu ma mancara".
Tatal sau in ochi catandu-i
Si vorbele ascultandu-i
1i zise cu necaz mare:
Of I fiul mieu, ràu imi pare
Dar mi-ar fi parut mai bine
De te manca si pe tine,
SA nu mai umbli cu cafe
$i sa'mi amärästi viata".

Prin urmare dar:

Cine tine painea in sanul altuia, de multe ori rabda de foame
Si
Cine bea apa din pumni streini, nu se satura niciodata.
Ci
Pune-ti nadejdea in Domnul,
De cat s'atarni la tot omul.
Si
Cauta-ti de saracie.
Ca in alt chip
Viata iti petreci cu nadajdile seci.

1) Cafd: ciomag pasto)esc.

www.dacoromanica.ro
 XXII.
DESPRE SUPUS SAU SLUGA
Omul Om nu slujeste, stapan nu ajunge.
Copilul stapanului pana e mic nu se osibeste de slugil
Nimenea deodata nu sare ca cocosu'n pridvor, ci se sue pe trepte.
Si daca esti sluga
Cand te trimite la treaba
Mergi si te'ntoarce ingrabd.
Adica
Descaleca. iute,
Incalica, du-te, sat nu face.
Nada nu face'n prietesug,
Ca nada e buna numai la plug.
Ca
Cine lucreaza si tace
El mai multa treaba face.
Iar
Care tot mereu vorbeste
El treaba si-o zaboveste.
De aceea
Treaba fa-o cum se cade
Si sezi atunci cand se sade.
Cand te apuci la vr'o treaba
N'o lasa lam isprava.
Pentruc4

1) Apost[olull (Nota, autorului)

www.dacoromanica.ro
 185

La$i vre un lucru de maine,

II vezi ca a$L ramane.
Rrgat vrednic cine are,
Se cunoa$te pe mancare.
Ca
Cand manancä ii trosnesc falcile.
Dar sant si multi de aceia
La mancare leu si la treaba bpu
Care
Nu e vrednic codru sa-si plateasca
Si care
II blesteamä phinea care o mananca.
Unul ca acela
Sluga va fi cat trae$te,
Sluga l'alti imbatraneste,
Si sluga se prapadeste,
De loc nu se procopse$te.
Umbla gonind vanturile
$i masurand campurile.
Se bate ca pestele pe uscat.
Ca
Unde nu e socotinta, socoteala merge rau.
Ii sporege ca la raci,
De$i sant cu mai multi craci.
Pi$teaptä ca porcul muchea la cap.
Sa nu te blesteme cineva
SA umbli ca banul din mana in mana.
Insa
Omul vrednic se face munte $i punte.
Nu-i mai zice stapanul:
Ochi avand ai fast ca orbul,
Te-ai dus, m'ai slujit ca corbu1 2

2) Cel din aorabia titi Noe (Nota lui Pann).

www.dacoromanica.ro
18(1

Sau
Vrednicia-ti mi-e oglinda,
Ci rn'ai slujit pAna'n tinda.
Sluga nevrednica stapanii des isi schimba.
Ca pupAza isi umple cuibul.

43. POV ESTEA VORB EI

Pupaza motata i frumoasa'n pene
Gunoindu-si cuibul din narav i lene,
H rasa i merse iar in alta parte,
S'apuca sa faca alt cuib mai departe;
Dar väzand-o cucul ii factintrebare:
Ce faci iar aicca, soru-mea cutare?"
Cuib imi fäc, raspunse". S'o'ntreba el hint:
Dar facusesi par'ca altul asta vara?"
Mi-arri facut, ea zise, inTUiT dupa dansul,
Dar mai mult nu este d'a sedea intr'insul,
Ca dupa cum, poate, e stiut si tie
L-am umplut cu totul de necuratie".
Cucul auzind-o zise iar: Ei bine,
Dar iti 1ai naravul, or ii iei cu tine?"
-- Cum, ea ii raspunse, un narav din fire
Poate vre-odata sa aiba lecuire?"
-- De vreme ce, draga, ii zise ei cucul,
Nu iti 1ai naravul, geaba-ti este lucrul,
Caci si de acesta nu o sa ai parte,
0 sa-1 umpli iarasi ca ,pe celelalte;
Ci intaiu naravu-ti las& de se poate,
S'atunci o sa-ti fie cuibul ca la toate".
* * *

Astfel e i sluga cu naravuri rele,

Clare nu se poate parasi de ele,

www.dacoromanica.ro
 187

Or pe unde umbra, loc nu-si mai gäsege,

Tot schimband stapanii nu se procopse§te,
Si apoi stapanii zice ca-s de vina,
Ei la toate strica, ei sant de pricina,
Ear näravuli care groaznic ii apasa
Tot cu sine-I poarta 'n fiece gasa.

DESPR,E SLUGA i STAPAN IARAS]

Cand stapanul nu'ngrijeste,
Starea-i se priinejdue§te.
Ca
Alagura cea gurginata
N'o doboara vant vre-odatii,
Doar soarecii o scobesc
Pe dedesubt 5'o gauresc.
Si
Cand vor vrea .ciobani'n strungd
Si pe tapii pot sa-i mulga,
Dar in loc de lapte, sange
De la &fish ei vor strange.
Dar insa
Nici o fapta fara rasplata.
Ca
Nelegiuitului ii rdsplateste necredinciosul.
Cin'va manca multa miere
El o sa verse si fiere.
Cum si-a gätit, asa a pranzit.
Cum a semanat, asa" a mancat.
Capra face stricaciune scumpieil-
Si scumpia isi razbur4 cu pielea ei.
A 'nghitit un ac i o sa scoata un fier de plug.

1) Scumpie: un arbust.

www.dacoromanica.ro
188

Cum e sluga i stapanul,

Sa-1 fi tot cautat nu 1-ar fi aflat.
Si-a gasit coasa gresia.
I§i nimeri schiopul coboräsul.
La asa barba, asa rasatura.
La asa cap, asa chiulaf.1
A cautat cat a cautat
Dar soacra buna si-a capatat.
La tabaci eine slujeste
Pie lea i se tabaceste.
Si
Vai cancl ajunge lupul sames la oi!
Ii tunde lana cu pielea cu tot.
Pentruca
$oarecii cand au pace cu pisica, se primejduesc bucatele.
Sa nu te blesteme cineva
S'ajungi sluga la cai albi
$i stapan femee s'aibi.
Dar insa
Capul plecat sabia nu-1 taie.
Trestia care se pleaca vantului, niciodata nu se frange.

44. POVESTEA V(JRBEI

Lin copaciu batran cazuse
De un mare, groaznic \rant,
$i precum se asternuse
Cu 'ntregimea-i la pamant,

S'afundase intr'o balta

Din vecinatatea sa,
Unde trestia cea 'nalta
E'n proprietatea sa;
1) Chiulaf: un fel de oaciula.

www.dacoromanica.ro
 189

Vede trestia intreaga

Leganandu-se de vant,
Si-i vorbi: Vecina draga!
Eu la prea mirare sant,

Cum, fiind tu subtirica,

Si fara puteri in trup,
Vant, furtuna, nu te strica,
Vijelii mari nu te rup?

Iar eu care din vechime

Am crescut puternic gros,
Vantul cu a sa iutime
Chiar din radacini m'a cos?"

Trestia raspunse'ndata:
Pentru ce eu nu ma stric?..."
Ca'n viata sant plecata
Si la vantul cel mai mic;

Cat de mult de-a cr4te 'nalta

Eu de loc nu ma mandresc,
Si d'o parte i de alta,
La orcare ma smeresc".

Pistfel e §i omul care

Nu e mandru, ingamfat,
Ci'n viata la orcare
E supus i e plecat.

Prin urmare:
Dela copaciul cazut
Toti alerg lemne sa stranga,
Ramuri, cräci, din el sa franga.

www.dacoromanica.ro
190

Precum zice:
Pomul dupa ce-1 bate grindina
II mai bat si cu prajina
Tu insa
Nu-ti sumuta cainele
Cui ai mancat painele.
Pe om
Cand II vezi la vr'o nevoie
Nu-i mai da branci in noroae.
Ca
Nu stii cum se'ntoarce roata,
fizi la mine, maine la tine.
kl4 71 De aceea
Cu mai marele tau calul nu-ti alerga,
Nici vre-odata cu el ceva in plug [nu] baga.
Pentruca
Vai de cainele care latra pe stapanul sau.
Si
Vai de vitelul care'mpunge vaca (pe muma sa),
Si
Vai de boul care-I injuga i umbla ea sa 'mpunga.
Vai de casa unde cotcorogesc gainile i cocosul tace!
Si iarasi
Vai cand ajunge coada cap!
Ci, cum a zis o fernee:
Fie kin bat descojat, tot se numeste barbat,
Ca
Tu mare, eu mare, cine sa traga cismele!

45= POVESTEA VORBEI

Un taran viind odata cu treaba la Bucuresti,
Si trecand pe dinaintea boltilor bogaseresti,
Baietii ce stau la usa i urtii pe altii se 'ntreo,

www.dacoromanica.ro
 101

Ca sa cherne i sa 'ndemne pe cati pe ulita tree,

Incephra totdeodata a-1 striga mai multi din ei
Domnule ce vei sa cumperi? Domnule ce vei sa iei?"
Unit ii tragea de spate, altii ii tragea de maini,
Die i se parea saracul cä intrase intre caini.
Unul: Domnule, poftester Altul: Dornnule, aici!"
ltul: Domnule, la mine, ca am or ce-i vrea sa zici".
In sfarsit silit el fuse intr'o boltd a intra,
Ca domnule", astd vorba prea mult ii indatora.
Luandu-se la tocmeala, din domnule" nu-1 scotea,
Domnule la toata vorba, dornnule ii repetea.
Care pe el inteatata de mult I-a indatorat
In cat vazu ca boltasul punga i-a cam usurat.
Deci scapand d'aci sateanul, patind ce n'a mai patit,
Plecd i merse acasd, de domnule" ametit,
Zicand pe drum intru sine: Zau frumos ludru a fost
A sti omul sa vorbeasca si a nu fi asa prost,
Ca uite c'o vorba numai te pupa cineva'n bot,
Pima cand singur de voe imi dedei din punga tot.
Cum ma voiu duce acasd o sa'nvat copii rniei
Astfel frumos sd vorbeasca catre or cine i ei,
Ca nu se poate mai bine a vorbi la cinevasi,
Alai vartos cand se va duce de cella la arendas".

/Vlergand el si invat.andu-si copiii (precum am zis),

Odata la arendasul pe unul 1-a i trimis
Sa ceara sa-i imprumute-o banita macinis,
Zicandu-i: Vezi de vorbeste dupd cum ma auzisi".
Baiatul dupd ce merse, caciula din cap luand,
Ii Mai inchindciune si'n urmd-i cerh, zicand:
MUM mieu, domnia sa, m'a trimis la dumneata
Pe mine, domnia mea, sa cer a-I imprumuta
C'o banitd de faind, or de malaiu, ce-i avea,
Si cum va macina 'ndata inapoi o sa rti-o dea".
Arendasul auzindu-1 vorbindu-i in zisul fel,

www.dacoromanica.ro
192

Cu o seriozitale stand, raspunse catre el:

Greu la deal, mare copile, tata-tau, domnia sa,
Eu, cum zici, domnia mea iar, tu iarasi domnia ta...
Cine o sa tie sacul? Cine o sa toarne'n el?
Si cine o sa-1 ardice?... Ca nu-i unul mititel".

Si asa s'a'ntors baiatul si cu sacul gol s'a dus

Dac'a vrut toti domni sa He si nici unul mic, supus".

DESRE STAPAN I SIAT6A TARA1

Mai bine e sa fii stapan mic decat sluga mare.
Cad poate sa zica:
Sluga veche, mascara batrana.
Nu fii:
Am plecat sa-mi caut stapan, da, Doamne, sa nu gasesc.
Bate fierul pãna e cald.
Dar si
Fierul fau cat sa-1 bati, e de geaba.
Cine de cuvant nu 'ntelege, nici de ciomege.
Insa
Milueste cainele, de vrei sa-ti fatale coada.
Si
Netezeste mata, de vrei sa-ti ridice coada.
Cad
Ochii stapanului ingrasa calul.
Nu-ti sumuta cainele cui ai mancat painele.
Klielul bland suge la doua mumi.
Cel bagat fara tocmeala
Ese fara socotealä,
Dar si drept eine slujeste
Dumnezeu ii noroceste.

www.dacoromanica.ro
 198

16. POVESTE VOR,I3E{

Mai de mutt, din vremea veche, bAtranii ne povestesc
CA dobitoacele toate cate astazi se gäsesc
Domesnicite i blande cu care se joc $i prurri
Nu era 'n flue tara cunoscute pe aturri,
Ci in urma tärziu foarte s'au rAspfinclit pe paniInt
Piina cand acani aceste Iii Wale partite sant.
P'atunci un negustor mare, bogat, in luni2 vestit,
Umblrind prin tari departate, cum era obisnuit,
Si tot gazduind adese la un Oran prin causpii,
Care era sarac foarte $i c'o spuza de coph,
Ii cera sa-i dea dinteinsii pe copilul maricel,
Ca angrijeasca de &amid si sA1 procopseasca el.
maranul cu bucurie propunerea-i ascultand
Lua copilul de mAna si'ml_ita I-a dat ziennd:
Tu, falut mieu, pan'acunia ai lost hi parintesc san,
Dar de astazi o sa-ti fie d-sta Litä i stap7m.
Sa-i fii supus, cu dreptate, sA slujesti si sd-1 asculti,
Ca $i tim negustor mare s'ajungi dupa an i mai mill i. .."

Deci pe copilul luandu-1 ace! boot negustor,

11 duse intr'a sa tarn si-I cresci:i ca p'un fecior,
Invatandu-1 intru toate, dupa cum lui Ii placea,
Si istet foarte va7andu-1, adese on ii ziceA:
Fatul mieu, tu cum vezi bine, eu alt pe nimenea n'am,
Ruda, strein $i d'aproape numai pe tine te am.
D'aceea de 1AngA mine nu vain a te depArta,
Ca toat'a mea bogatie prin urmare e $'a ta.
Dupe moartea mea, tu singur, ca un copil ce imi esti,
0 sa las cu intarire s'o iei, sa o mostenegi.
Ci sa ne sarguim numai sA o 'nmultim cat putem,
SA nu sedem farà treabA $i mancand sA o scAdem".
Astfel zicand negustorul i gatindu-se s'acum
Ca s'alte dati cu bani suma, a piece iara$i la drum.
A. Pann. PoveHtea Vol bpi". V. 1. 18

www.dacoromanica.ro
tui

Si'mpreuna cu copilnl mergancl inr markt Sd ill

Din alte tari departate, dup.] cum obisnuia,
Ii esira inainte a haita de hoti tirani,
II jefuira de toate si-I lasara fara bani.
Neavand acurn ce face, a fast silit d'acolea
La lara lui sa se 'ntaarca, s ia alti bani ce-i avea.
Dar cand a ajkilis ce vede?... Alt mai mare nenoroc!
Gaseste casa topita de venirea unui foc,
$i neramanandu-i stare de vr'nn negot Sd se ia,
Inchirie a cascioara i traia cu mila 'n ea.
Feciorul care-1 crescuse de si in varsta era
Si de si in saracia cea mare se stramtora,
Dar mild ii era foarte pe staparml a-si lasa
Tocrnai la acea rea stare si la batranetoa sa.
Ciii slujia cu iubire ca i bogat cand era,
Pentru dansu'n toata vremea drumurile treera.
Fara a carti vr'odata i fara a-i veni greu,
Nadajduia'n *torni si mila lui Dumne..eu.
Asa'n cele depre urma negustorul s apatat,
Batran fiind, dintr'o boala caz0 la zacere'n pat,
Si vazand ca o sa moara, sfarsitul sau cuniscand,
Chema pe fiul de suflet si-i vorbi astfel, zicand:
Fatul mien, $tii ca-ti zisesem pc cCind cram borjat ea,
Ca o sa-mi las toata starea tie prin legatul mien,
Dar acuma, cum vezi bine, singur, fara sa-ti mai tic,
Ca decat asta pisica alt nu mai av2m nimic,
Ea dar numai ti-a fost partea, pe dansa chiar ti-o si las
Ca sa o iei drept simbrie si drept un bogat ramas.
Ia-o supt a ta 'nyrijire, n'o lash, n'o parasi
Sa umble, sa rataceasca si rau a se p,chpsi.
Mai vartos de pomenire s'o tii dup'al mien sfarsit,
Sa-ti aduci aminte cumca pentru damia ai slujit.
Si Dumnezeu care'n lume ingrijeste de saraci
Sa se'ndure si spre tine, sa te'nvcte ce sa faci".

Rceasta dar el diata clironomului lasand

www.dacoromanica.ro
 195

A contenit din viata si s'a dus la al sari rand.

Deci fiul sau cel de suflet, dupd cz 1-a ingropat,
Bagand pisica'ntr'o traista la tara lui a plecat,
Ca sa se dad sa-si vaza parintii, d'o fi traind,
Si sa'ngrijeasca de dansii iaras ca intaiu muncind.
Mergand dar el lunga cale, trecand tari, loc departat,
Ajunse'n rnarginea marii si gazdui la un sat.
Ad, de buna 'ntamplare, ei pisici n'au fost avand,
Nici n'au fost stiut de ele, nici flU le-au fost cunoscand.
Ci de rnultimea de soared ce in case se'rnbulzia,
Ca de niste hiare crude cu ciomege se pazia.
Asa, fiind el la gazda care 1-a fast priimit
A vazut ca puincl masa ell Cate au trebuit,
Pusera pe lânga dansii si cate un ciomagel.
Fiind si el l'acea masa, pusera si langa el.
El necunoscand pricina si ciomagelul vazand,
Gandi ca in acea tara obiceiu o fi avand
Sa se bata unii p'altii dupa ce s'or satura
$i asa 'ncepir de frica inima a-i tremura.
Dar indata mic si mare la masa'n rand cum s'au pus
Si au inceput sa manance bucate ca au adus,
Pe loc multime de soared de prin gduri au esit
Si din strachini sa rapeasca mancarea au navalit.
Mesenii atunci in graba luand ciomegele 'n maini
Sa se apere 'ncepura tocrnai de niste caini.
Oaspetele tocina' atuncea si-a cufscut gandul prost
Vazand acele ciomege pentruce puse au fost.
Si sculandu-se indata la traista lui alerga,
Si cu cea mai mare graba apucand o deslega,
Scoase pisica dintr'insa s'aci cum o slobozi,
Tranti o surna de soared pe loc, cand se repezi.
$i intr'o clipa nici unul cu viata n'a lasat
Numai aceia scapara cati in gauri au intrat.
Ei, vazand acea minune, care n'au mai fost vazut,
Cum si ramaind in pace la masa cat au sezut,

www.dacoromanica.ro
196

Ii rugara sa le spilie si stand a le talmaci,

Ca ce jiganie este ce a adus el aci?
Oaspetele, prosti vazandu-i, intr'acest chip le-a vorbit:
E! nu stiti voi ce e asta, e lucru nepretuit:
Eu am shijit pentru dansa peste cincisprezece ani,
Cad s'o cumpere nestine trebue sa dea multi barn".
Dar cum se chiama aceasta," ii intreba un voinic.
Ciuma soarecilor, zise, pe la na1 asa ii zic".
Ce ceri sa-ti dam pentru dansa, un altul a intrebat,
Ca sa ne o lasi aicea, sä o avem noi in sat?"
El luand din cap caciula si tiind-o ca an vas,
S'o umpleti, zise cu galbeni, de vreti ca sa va2 o las".
Alai jos ceva nu se ppate? Ii intrebara ei iar,
Vei cu argint sa o umplem, ca e mult si asa chiar?"
Nu pociu, zise, scump ma tine, si nici sa o'vanz n'as vrea.
Sa vi-01 dau si cu galbeni destul rau imi va parea,
Dar pentruca ma rugarati, hatarul sa nu va stric,
Puneti-mi atatia galbeni si atunci nu zic nimic."
Zicand astfel baga iarasi pisica in traista sa,
Pricepand el ca cu dansa sa plece nu-I vor lasa;
S'asa se face ca pleaca cu grabnic si iute pas
Ca sa se duca la mare sa se puie'n vreun vas.
Ei sfatuindu-se in lipsa-i dupa el aa alergat
Cu un saculet de galbeni si ca sa stea 1-au strigat.
El iaras scotand caciula le-a raspuns: Daca irni dati,
Cum am zis, atatia galbeni, iacata-o, o luati".
Ei vazand ea mai la vale s'o scoata deloc nu pot,
Ii umplu caciula'ndata si-o iau cu traist8 cu tot.
Deci daca o duc acasa si din traista o slobod,
Cum se uita ea indata la atat strein norod
Se sperie i prin casa incepe a alerga
Si, miau! miau! cu Ufl glas groaznic a VIDA si a striga.
Ei de spaima fug din cash, inchis aci o las,

2 l'ann sevie : vi pentru va.

www.dacoromanica.ro
 197

Si la oaspete alearga pan'a nu se pune 'n vas,

Ca sa'ntrebe ce mananca soareci cand nu va gäsi,
Nu cumva vr'un räu sä pata, in loc de-a se folosi.
Dar ajungand ii vazura ea s'a si lost pus in vas
Si in adancimea marii ca sa piece s'a fost tras.
Ei incep toti de pe tärmuri cu glas mare a striga
Putintel sa se opreasca ea" au cella a-I ruga.
El cu gramada vazandu-i viind ca turma de oi
Gandi cd si-au luat seama i vor sa-i o dea'napoi,
Dar fiind de tärm departe nu s'a prea infricosat
Tiindu-se foarte sigur ca de dansii a scapat.
Ei insa stand de departe incepura a striga;
Jigania ce mananca, soareci cand nu va eta?"
El le zise cam in gluma: Mu lt santeti prosti vai de voi!
Cand n'are soareci, mananca carne de puici si de oi".
Ei fiind foarte departe si neauzind curat,
Cuprinsi fiind si de frica, Ii s'a parut c'a strigat:
Cand n'are soareci mananca carne de prunci si de voi"
Si d'ar fi fost cu putinta, i-ar ii dat-o inapoi,
Dar neavänd ce sa faca se pun pe fuga, alerg,
Rjung in sat si indata in casa lor daca merg,
Cum era pisica 'nchisa ii dau din patru parti foc,
5i-o pazesc nu cumva sa scape, gasind pe undeva loc.
Pisica insa, cum vede focul, rniuind urit,
Esi pe cos si indata'n alta casa s'a varit.
Ei de graba-si scot copiii, trag usa si ii dau foc.
D'aci iar fugind pisica si intrand si in alt loc,
Ei iar alerg dupa ddnsa, aprind casa si aci,
Pana cand n'a ramas casä si tot satul saraci.
Iar pisica 'n cea din urrna vazand prin tot satul foc,
$i ne mai avand acuma s'a se vare in alt loc
IAA de-a lungul campia, spre crangul ce vaza ea.
Ei cum o vad, dupa dansa deznadajduiti se ia,
Cu ciomege, cu topoare, cu vatraie si frigari
Alerg, o gonesc cu totii dand chiote si strigari.

www.dacoromanica.ro
198

Cum o vad ca in crang intrd II ian irnprejlir ocol

Si apucandu-se'ndata pun foc si ii clan parjol.
Arzand crangul se intinde focul si prin araturi
Si se'ntoarsera veseli trecand tot prin parlituri,
Zicand: Slava tie, Doamne! ca d2si am nadusit
A alerga dupa hiara, dar am scapat in sfarsit!"

DESPRE SLUGA. 1 STAPAN 1APJ1

Cand vei sa te bagi la stapan,
Nu te razima p stalp putred.
Ca
One se razima de umbra da'ndata peste cap iumbd.
Sa stii insa cä
Sita pana e nona se pune in cuiti.
Alatura veche ajunge la grajd.
Ajunge din cal magar.
Armasarul cand imbatraneste ajunge la rasuita.
Iar
Calul bun se vinde din grajd.
Caci
M8i bine CL1 un vrednic la paguba decii cu un nevo;as la castig
Dar,
Incarca-ti dobitocul pana unde e sorocul!
Nu urnbla sa-i iei pielea de viu.

47. POVESMA VONBEI

Unul totdeauna nevasta-si certa
0 facea lenoasa si ii imputa
Caci nu gasia seara gata de cinat,
Ci ii punea masa cat de amanat,
Ea se'ndrepta iara, zicand: Bine, vezi

www.dacoromanica.ro
 199

Ce treburi sant multe si trebui sa crezi.

Pan'aduc acasa vitelul din crang,
Oaral, rate, gaste din drum pana strang,
Pana-ti spal obiele, vaca pand mulg,
Si zece maini inca sa ant, nu-mi ajung".
Ba esti nevoiase, Ii raspunse el,
Ca de-ai fi barbata ar fi mai altfel.
Treburile tale, eu ma raimisesc
Ca intr'un ceas toate ti le ispravesc".
Ii tale ea vorba zicand: Prea frumos,
Daca intr'atata esti tu inimos,
Ramai dar acasa, si'ntaiu maine chiar,
$i eu merg in locu-ti cu plugul sa ar,
Si de le vei face toate precum zici,
Atunci zi-mi ce-ti place, ca eu sant aid".

Asa dar l'aceasta arnandoi voind,

Ea mergand cu plugul si el ramaind,
Stath, gandi ce fel sa le ia pe rand,
Sa le ispraveasca toate mai curand,
Ca viind ea seara sa-I gäseasca sfant,
Pentru cel mic lucru sa ,n'aiba cuvant.
Deci avand o gasca ce de malt clocia,
Ii garata 'n use, strigare facea,
El ca s'o impace merge cu grab pas,
Ia un codfu rece din seara ramas,
Ii faramiteaza s'arunca sa-i dea,
Si ce sa mai faca mereu se gandia.
Cand iaca purceaua vecinului, zi,
La merticul gastii 'n grab se repezi.
El ca s'o goneasca cu un lemn arunca
Si'n locul purcelii pe gasca [a] culca,
Foc se necaleste, si ia 'ntr'acel ceas

1) Ourei fire: pa,;ihri.

www.dacoromanica.ro
200

Inchide purceaua sd-i faca ispas.

Acurn vrand sa-si spele obiala la rhu,
Ia si putineiul, II leagd c'un brau,
II athrna 'n umär cu o mhnii (land,
Si'n cealalth codru se ducea 'mbnchnd,
Cate-si trei odatd vrand a ispravi,
Altfel aveh fricA cä s'o zabovi.
La rhu dacA inerse obiala 'nmuia,
0 scapdidin mAnd, apa ii o ia,
Se pleacS la &Ansa, ea se duse 'n not.
Varsa putineiul si se umple tot.
Se desbracd 'ndatd si ramane gol,
Hainele ii spald de lapte, nomol,
Apoi le intinde la soare de rand,
De necaz si ciudd mereu injurand.
Astepthnd acuma pan'a se usch,
Caldura ii trase de a se culch,
Si prinzandu-1 somnul, un altul viind
I le furs toate si-1 lasa dormind,
El, daca se scoala nurna'n piele gol,
Se uitd cu ochii imprejur, ocol,
Si vázhnd sarmanul ca i-a mers tot rau,
Zise intru sine: Eu shut natarau!
Ce-mi trebuia mie singur sa ma bag
La ce nu mi-e treaba s'aste sa le trag!"
Vorbind el aceste la cer s'a uitat
$i soarele vede cd a scapatat.
Asa ce sã faca?... Indata s'a dus,
$i la cuibul ghstii peste oau s'a pus,
Socotind acuma el a le clod
$1 sh nu le lase de a se raci.
IacA si nevasta de la camp sosi
Si vazhnd cä gata nimic nu gasi,
Inceph sä zicd: Vezi, bärbatul mieu,

www.dacoromanica.ro
 201

Le läsa pe toate sa le fac iar eu,

Si el eine stie cu eine din sat
La carciuma suge i sa-mi vie beat".
Apoi se apuca, ca i pan'acum,
Vaca, oara, toate strange de pe drum,
Alearga la apa, acluce pe loc
$i de mamaliga pune vas la foc,
Merge n magazie sa cearna malaiu.
Cand deschide usa: aoleo si vai!
Ca purceaua care o 'nchisese el
Ailalaiu nu läsase nici un pumnicel,
Vase rasturnase, varsand si mancand,
Cepuri destupase, ti upu-sf scarpinand,
Cu un cuvant toate stricate gasind
Esi ca sa vaza ce-o fi mai lipsind
Si prin intuneric pe cand ea trecea
Pe langa bärbatu-si unde el clocea,
0 ciupi de haina, destul leganand
Si si-i, la dansa ca gasca facand.
Ea de o cam-data seama n'a luat,
Dar ciupind-o jara la el s'a uitat,
$i striga: Dar asta ce lucru dracesc!"
El iar: Si-i! zise, fu-ugi Ca clocesc!"
Auzind ea zise: Barbate, tu esti?
Si cine te puse aici sa cloczsti?
Taci, sa tac, nevasta, nu-mi mai zi nimic,
Ca m'arn prins cl tine, tu nu, ci eu stric.

Daca n'ai putere, nu intarata galceava.

www.dacoromanica.ro
 XXIII.
DESPRE NEGOT
Cine maneca de dimineata
Izbuteste mai mult in piata.
Nu-i mai zice cineva:
Pt ajuns la spartul targului.
Sau
Au ajuns si ei saracii
Dupa ce-a 'rnpartit colacii.
Sau
De si biet n'a dormitat,
Dar tarziu s'a desteptat.
Ci Ii zice:
I-a cantat cucul astazi.
Ii umbla plugul bine.
I-a venit apa la moara.
I-a batut ceasul norocului
Vitelul nici nu 1-a taiat i musterii partru piele au venit.
Vinde pielea ursului in targ si ursul in padure.
Cumpara cate doua si vinde cate noua.
Ca asa e targul:
Uneori curge si alteori pica.
Si rar omul
Traeste ca in san de raiu.
Dar cand
II tine norocul de par
Rtunci

www.dacoromanica.ro
 203

I-a ouat gaina 'n caciula.

Da' c'o mana, ia cu alta.
Pentruca
Tdrgul se face cu bani, si nunta cu lautari.
Si
Cand Ii da Dumnezeu, nici dracu n'are ce-i face.
Dar
Nu vinde ce nu-i al tau,
Sa nu-ti vie 'n urma rau.
Ca
E lesne de vandut i anevoe de cumparat.
Ci mai bine
Unde n'am trebuinta, nici nu vanz nici nu cumpar.
Deal sa-ti zica:
Vinde via si cumpara stafide
Sau
Vinde mosia i cumpara sanie.

48. POVESTEA VORBEI

Urnl avand o mos'e,
Tot, tot nutnai o fasie,
Se apuca si o vinde,
Prinde pe dansa ce prinde,
Si ii cumpara indata
0 sanie minunata.
Cop Thal sau cum o
Ve'el la ea se repede,
Se urea, intra intr'insa
Si se bucura de dansa,
Zicand cu vorba zirnboasä:
Of, ce sanie frumoasa!
Tata! dar vom puted oara
Sa umblam cu ea la vara?"
El tacand nirnic nu zise,
Ca l'aceasta nu gandise.

Lesne e a zice:
Fie si un lup mancat de oaie.
Sau,
Doar n'o fi capul lui craiu.
Si,

www.dacoromanica.ro
204

Cu o fasie tot n'aveam mosie.

Dar pe urma ramai
In mana punga turceasea
Si in ea serrneal nemteasca.
Daa-si incurca itele, ii pierde i mintile.
Si incepe a zice:
Ntinte am si bani n'am.
Si
and aveam cu ce, n'aveam in ce, i and am in ce, n'am cu ce.
Ci
Rsculta cucul pana iti canta,
Ca
Pana nu vine primavarä, nu se face vara.
Si
Pam nu ploua, nu se fac ciupercile.
Si
Cucul pana nu vede mugur, nu canta
Ca
Vremea vinde paiele si nevoid le cumpara.
Cine cumpara mai scump? SaracuI.
Si
Cand n'ai, camila de un ban e scumpa.

40. POVESTEA VORBFI

Tatat zise un baiat,
Uite striga la mezat
0 camila de un ban..."
E prea scumpa, fatul mieu,
Ii zise el oftand greu,
$i poate striga un an".
Tata! iar veni zicand:
0 Camila ill taro vand
1) Set tnea = capital (Nota aut.)

www.dacoromanica.ro
 206

Si cer o mie de lei".

Ii raspunse el zicand:
Du-te fatul mieu curand
Na, da banii sa o iei".
Flu! sau privind la el
Ii zise: Apoi ce fel,
Intr'un ban n'ai vrut sã iei,
S'acum scurnpa intr'atat
Fusi gata numai de cat
SA dai o mie de lei?"
Zise el: Nu te mira;
Ca eftina cand era
N'aveam banul sa o ian,
Dar acum mia de lei
0 scosei i o dedei
C'avui de unde s'o ian".
Child cumperi I sa,
Deschide ochii in patru.
Ca
Cine cnntpara oau ' dela cocos, ii gaseste Tara galbenare.
Si
Panza si nevasta noaptea sa nA-ti alegi.
Ca sa nu-ti zica cineva:
Ai rupt inirna targului.
Si
Tine-te panza, nu te rupe.
Si
Ochii an vazut, ochii sa-i sara.
Si cand curnperi
Plateste ca popa, tocma pe tocma.
Ca atunci nu-ti mai zice nimenea:
Haina asta streina a ta este?
1) Ouu pentru ou (durA pinr. oaaa)

www.dacoromanica.ro
206

$ i mai varlos
Haina imprumulata nu tine de cald.
Si
Schimbul nu traeste.
Ci
Pe cat ti-e patura, atat te inLinde.
La balciu
Lurnea viermueste, si se gramadeste
Ca
Unde este stärvul, acolo se aduna ciorile.
Si
Au tabarit ca furnicile la stejar.
Dar
Cali merg in targ, toti nu cump3ra.
Ca
Unii nurnai intreaba
S'altii casca guri de geaha,
Curg musterii, bolta geme,
Unii tarziu s'altii de vreme.
Seara insa
Unul vine sa cumpere,
Altul sa ceara indator,
Altul bani calpit sa-i aduca,
S'altu'n tain'ascunzator.

11.13317AMMAMaiii.101100

1) Calpi f«4i.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL VOLUMULUI I
Pagina
Introducere III
Via(a lui Anton Palm xl

PROVERBE SAU POVESTEA VORBEI

I. DESPRE CUSURURI URICIUNI

........
J

Proverbe ......... . - 3
1. t U se poati trandafir /lira spin (Primiivara Iiitia oarä rozele) 4
2. Omul nu se pante cunoaste pe sine (Spun c'a lost odata un crai
olrecare) ..... . . - . . . . ..... . 0

DESPRE PEDANTI SAU COPILAROSI

Pros erbe . . . ...........
3. One se aseamana se arlutut
. . . .
(Doi precupeti tineii se intovarasira) .
.
. - 8
9

DESPRE VORBIRE
Proverbe .......... .
..... 13

Proverbe (Despre vorbire iaräsi) . . .....

4. Ast cake Intl place (Intr'un oras oarecare) . . . 14
23

Proverbe . . . . . . . .
. . .......
6. Vorbirea iscusita (Doi calatori Inteo vreme)

6. Adepar dar en masura (0 sluga flecara pe unde slujise)

. .
24
26
27

IV. DFSPRE MINCIUNI SI FLECARII

Proverbe . . . . 29
7. Doi mincinosi (Un mincinos stand odata, zise altui) . 30
8. Alineiuttiie ghicitorilor (Un imparat mare catre rasarit) 30

www.dacoromanica.ro
208

Proverbe (Despre minchmi iartisi) . . . .

9. Tiganal hot de gtiqte (Un figan furase doug ggste grase)
...... . .
Pa Firm
48
49

. . . ......
10. Tiganul la ceapa (Alt figan odatà a intrat sg fure)
Proverbe .
11. Dracul gi baba (A fost o 'nso(ire cc traia 'n inhire)
....... 19
50
50

V. DESPRE NARAVURI REIT

Provetbe 56
12. Cei Irei pungaV (Povestese cä inti'o vi eine, dar nit cc stie in ce ani). 57
Proverbe (Despre Miravuri rele iar5$i) . . .. . 62
13. Vulpea i lupul (0 vulpe ran stricatoare) . . . . 03

VI. DVSPRE FRI(1A I Ul IHIN-1\11-/Li

Pro \ erbe ..... . . . . . . . . . . . . . 6.5
14. Tiganul pocad (Multi daca aud cuvinte din ct jnut t i alte cal ti)
Proverbe (Despre frica lui Dumnezeu iarasi) . . . .

15. In Inc de dobanda, ft pnmene#i cc o tin la (Doi en picio ire oloage

. ..... . 08
71

merOnd si ajung;ind un dell) . . . . . . . . 79

VII. DFSPRE PROSIIE

Proverbe 7:3
16. ird neghiobi (Trei neghiobi mergind p'o \ ale) 711

Proverbe (Despre prostie iarasi) 77

17 In toe de surcele adan &nicely (On negbiob cc tutu in \ ['en e.
mai de mult) . . . . . . . . . . . . 78

VIII. DESPRE NIFRO/IE

Proverbe . . . . ......
18. Magarul sburator (Un nerod odinioara) .
. . . .
. ..... 80
81
Proverbe (Iarki despre nerozie) 83
10. Dulaul i jayra (Lupul flarMind lesinat) 85
Pro\ erbe (Despre nerone iarasi) . .
. . . 85
20. Eu iliac i el se rade (Un chirighin cu I tcmeala)
Proverbe (Despre nerorie iaras) . .

21. Cuscatul umbla thu mn in am (lin nerod sa ric san prost)

.... 80
88
89

www.dacoromanica.ro
 209

IX. DESPRE NEVOIA1 Pagina

Proverbe 90
22. Nt voiapl Ia toate zice ca iui poate (Puind pe sateni la claca
oarecare arendas) 92

X. DESPRE LENE*I
Proverbe 03
23. lig.anal lene (Caldura dupa ce trece i incepe vântul rece) . . . 94
24. Cri mai hut* din lame (Se zice ca oare unde Un Imparat) . . . 95

Xl. DESPRE BETIE

Proverbe 06
25. ( om.rcrl, ologul, orbitl qi golaul 99
Proverbe (Despre betic iarg§i) 100
26. Ilagartanal Ia 'ic (Un ungurcan oarecare) 100
Pros erbe . . . 102
27. Betirul i matrul (Un grec oat ecare) 103

Pros erbe .......

26. Osmulirta strugurtlai (Ciind a lost odata pe painiint
. . . . .
aleasa) . .
. . .
104
111

XII. DESPRE MANCARE

Proverbe ......
29. I /anal din
. . .......... . ......
arigrad (In Tarigrad este un hart)
112.
113

XIII. DESPRE SARACIE

Pros crbe 115
30. Adtrarata ouirnicie (0 lemeic sarScuta cu rochia pe ea capot) . 118

XIV. DESPRE NENOROCIRE

Proverbe . ................
........
31. ealnlarta (Pe a \ irtutilor livede)
. .

.
.
. .
.

.
124
126

XV. DESPRE LUCRAR

Proverbe . 128
32. 1 acre aza pt malt qi pe pa/in (Doi fgrani ctInd vrura la luau sa plece). 131
A. Pann. Povestea vorbei". vol I. 14

www.dacoromanica.ro
210

Pkrina
Proverbe 133
33. Nevasta lenrsa .(Untzl avea o nevasta) 131

XVI. DESPRE SARACUL MANDRU

Proverbe . . 13S
34. Onzul su-s1 Arra singurtrtaba (Un june 'ntr'o,vreme ruga pc oarecinc). lA
Pro verbe 143

XVIII DESPRE INVATA FUR A

Proverbe - 141;
35. Inva(atura preIntsk mai mull (heat trumusiVa (Ak,culta, mama
Marghioalo)
Proverbe (Despre inva(atura) . .
. . ......... . .
36. Educatia ficioralui de imparat (Un imparat mrecare neavand nici
117
151

un fecior) 152
Proverbe (Despre invalatura iarasi)
37. Cum sr tor lultlt (Odata'n Constantinopol un tfinat Orctnic) . 111(;(1)

XVIII. DESPRE VIRTUTE

Proverbe 161
38. Triumfid virtu(ii (Roga(ia, desfatarea, virtutca) . . . . 161;

XIX. DESPRE VMURI SAU FAP RELE

Proverbe 17))
39. Ct inrafa drarul (Spun batrfinii de cand vacul) . . . . 175

XX. DESPRE STAPAN I SUPUS

Proverbe 176
40. Dintr'un ran altul mai gnu (Spun ca'n vremea pagiiniei) 177
Proverbe 179
41. Doamne Icreste dr Mal ran (Doi imi flicatori de rele) 1R0

XXI. DESPRE STAPAN SI SUPUS LA NEGO1

Proverbe 181
42. In midi jilta sIngii, dal dr lundul pungii (Un staplin a \ find oi multe 1'41
Proverbe . ... 183

www.dacoromanica.ro
 211

XXII. DESPRE SUPUS SAU SLUGA.' Paguia

Proverbe . . . 184
13, Naravul din fire n'are lecture (Pupaza motata si frumoasa'n pene) 18E1
Proverbe (Despre supus si slugA iarh0) . . 187
44 Nu fit milndru! (Un copaciu batrtTh cazuse) 188
Prcx erbe 189
Eu mart tu mare, rine a sa traga cismele. (Un taran viind odatA
cu treaba la Bucuresti) 190
Pros erbe (Despre s4aphn si slug5 iarasi) 192

pov estesc) . .......

Pro\ erhe (Despre slugil i stipin iaras)
. . . . .......
10. Pisica nas.dravana (Mai de mult din vremea veche, h3trãnii ne
193
198
17. naca n'ai puurt, nu intfirata galceara. (Unul totdeatma nevasta-si
certa) 198

XXIII. DESPRE NEGOT

Proxerbe ..... . . . ........ . .......
IS. Vindt iilOii 41 cumpa 0 sanie (Unul aviind o mosie)
202
203
Proverbe 203

Pro\ erbe .. . . ...........

19. Scamp V el-tin (Tata, iice un baiat) .
.
204
205

www.dacoromanica.ro
Demetrescu Traian, Nuvele $i Poezii, editie

)7
de lux
Dulfu P., Isprävile lui PAcalA, cu ilustratii, pre-
40

miatA de Academia RomanA

Povestea lui Fat-frumos, cu ilust.
Gruia lui Novae, cu ilustratii .
. ..
.
.
25.
38.50
Visuri implinite . .. . . . . 17.-
Ion SAracul, ilustratá 15 _
OdinioarA, ilustratA . . . . . 18.
1/ Durnnezeu si Oamenii. (Vechiul Tes-
tament) in versuri, ilustrat . . . 24.
./ lisus Mantuitorul, dupà Sfânta Scrip-
tura', cu numeroase ilustratii . . .
PAcala argat, comedie poporana cu
cantece 20
Razbunarea Lenufei 15.
Durlea Dela-Bran M., Cantarea Romaniei din
secolul al XIX-lea
Eftimiu Victor, Poemele singui MAO. Candele
. . . . . . 5.
stinse. Lebedele sacre . . . . . . 35.
Eminescu M.. Poezii. Introd. de G. Adamescu 30.
Flachs Albert Dr., Anthologie Romänischer
Lyrik 1710-190() ...... . . . 40.
Gârdea Dr., Banatu-i fruncea . . . . 18.
losif 0. St., A fost odatà, poveste in versuri . 15.
La Fontaine, Fabule in versuri, trad. de Anghel
$i 1osif,cu ilustratii (brosat) . 20.
Idem (cartonat) . . . . . . . 28--
11

Maniu Adrian, Me$terul, teatru in versuri . . 10.

Maro Virgilius P., Aeneis Tradneere in for-
mele originale de G. Cosbuc, prerni-ata
de Academia Romana (s p.) .

.
.

Negruzzi, Opere complecte vol. 11: Poezii . . 30.

Idem editie de lux 40.
vol. III: Teatru . . . . 30.
/1 )9
editie de lux . .
11 . . . 40.
Negruzzi I., Poezii $i Teatru
Nenitescu I., Poezii
1/
. .
Idem editie de lux
.
. .

... 30
40.
Nenitescu Stefan, Denii 10

www.dacoromanica.ro
 ,
Lel. B.

51 ,,
Iarnik .....
NIenitova Bojena, Bunica, trad. de Dr. Urban
Idem cartonata
. . . .
. .
.
.
85.
-
30,--
Palm Anton, Povestea vorbei, Vol. II (so,L,
Partenie P., Boerul Dragusinpremiata de
,
aCartea Româneascá» . . . 18,
Idem, pe hartie velina si cartonata 50,
.f.,
Pop Vasile, Ce pateste omul bun 13,50
,, Ruga unei mame 10,
Popesen-Biljenaru I., Povestea neamului ro-
mânesc . . . . . 48,
Pora N., Inteo noapte pe Bäragan 40,
Povestiri din 1001 de nopti ilustr. si cartonata. 50,
liiiidulescu-Codin C., Din treoutul nostru (Le-
gende traditii si amin-
tiri istorice) . . . . 28,
Rebreann LivIu., Golanii . . . . . . . 40,
Reli S., Amintiri dintr'un caste! la Nistru . 25,
Rodica, Zile de sbuciumImpresii din tirnpul
razboiului 12,
.....
,
1 Rontanesen Vasile, In pribegie 10,
Rosetti R., Razna . . . . . 15,
ff Idem, pe hartie velina st legatit cu
farm& la cotor 60,
Sadoveanu M., Cântecul amintirii (s. p.) . .
I, Frunze 'n furtuna . . . . . 35,
.9.9 MormAntul unui copil (s. p.) .. --,--
.9, Oameni si locuri (s. p.) . . -----f
.9, 0 isterie de demuIt (a. p.) . . ---,

Cdrtile indicate pe coperte, sunt de van-

zare la toate librdriile din tara, se poate 11

expedia si dela Cartea Romaneascd" B-dul

Academiei 3, Bucuresti, trimitandu-se costul
prin mandat postal.

9732 Pretul Lei 45.

www.dacoromanica.ro