ANUL II.

Trimestrul 1905

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL I ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE

GEORGE SEVEREANU

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE « EMINESCU »
. Bulevardul Elisabeta, 6
1905 -

www.dacoromanica.ro
 Pag.
M. C. Mina dela Perinthus 3.
al Gr. G. Tocilescu. noua pecetie a lui Mihai Viteazul
G. Severeanu. Greutatile din Moldova
(1834-1849) 14.
Noutatile medalistice 24.
Sedina extra-ordinara din Dec. 1904 28.
6) Dtrea de seama de mersul Societatei pe anul 1904 . 29.
7) Donatiuni . . . . 37.

www.dacoromanica.ro
ANUL II. Trimestrul I, 1905

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL I ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE

DR. GEORGE SEVEREANU

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE EMINESCU »
Bulevardul Elisabeta, 6
1905

www.dacoromanica.ro
 MINA DE LA PERINTHUS
Determinatiunea a de greutate
antice, un mare interes, atât din punctul de
vedere numismatic, prin faptul mai tot deauna
legáturi intre monetele normele de cântar al unuia
; precum dintr'un punct de vedere
mai general, prin a pri-
mitive care au putut ele diferitele norme
de greutate antice.
Din nenorocire determinatiunea a unitátilor
de cântar antice este genere foarte anevoioasá.
Monumentele ponderale antice care le posedám sunt
in numár restrâns ; conservarea este aclesea reâ
apoi multe din aceste monumente erau destinate
materii sau obiecte comune nu erau
croite o mare precisiune; lucru care explic dife-
rintele ponderale, simtitoare care existl intre speci-
mene certe a uneia aceia§i unitáti, precum avem
de exemplu libra romaná.
Monetele antice ne-ar ajutâ mult la
determinatiune, am cunoa§te bine organizatiunea
corespunzkoare. Dar cuno§tinta systemelor
monetare antice, este mai anevoioasal de cât
xatiunea normelor de greutlti. Din contra texturile
antice, fie fie manuscrise ne-au conservat
adesea valorile normale, matematice, ale unitátilor de
greutate.

www.dacoromanica.ro
4 M. C. SUTZU

Când un text metrologic, de exemplu, ne spune ch

Mina douázeci unkH, deducem
imediat din mentiune ca mina cân-
545 grame ; libra de dourispre-
zece unkii trage 327 gr. astfel printr'un calcul ele-
mentar de proportiune avem valoarea matematicá.
*tim printeun alt text2) mina 16
unkH, aclic o libr o treime; lucru care permite
a mod matematic la 436 greutatea acestei mine.
Acest fapt este de o metrologicá conside-
rabilá, un alt text') din anonymul de la Ale-
xandria la trei sferturi de atticá, greutatea
minei Syriane din Antiochia lucru care dovedeste iden-
a minei Syriane, cu libra romanilor;
ne lámureste astfel, nu numai origina orientala a
librei Romane, dar chiar punctul de plecare al acestei
Consequentele acestei determinatiuni precise
nu sunt aci nurnai de ordin metrologic, ci
de aproape istoria a antichitátei.
De am arátat de molt toate aceste relatiuni, nu
am credut de prisos a le rearninti ad, ca se
mai bine interesul ridicat care
terminatiunea a unei unitate de greutate
anticá.
La numárul foarte restrâns celor cunoscute, putem
astázi adáuga, gratie micului monument care
blicám, Mina de la Perinthus.
Muzeul de la Constantinopole un patrat de
plumb care pe ambele inscriptiuni in li-
tere grecesti.
Inscriptiunele acestea dovedesc natura ponderalá a
Hultsch. Metr. Scrip. I 221-16; id. 248 3; 249 id. 226 15.
2) Hultsch. Metr. Scrip. 221 249-2; 2.
3) Hultsch. Metr. Scrip. I 300-(15-
4) minei Syriana este confirmata de Pollux (a se vedea
Metr. Scrip. I-294-12).

www.dacoromanica.ro
 MINA DE LA PERINTIRJS 5

obiectului locul lui de Acest monument a

fost grlsit in Thracia, aproape de Silivri anul 1902
si n'a fost publicat.
Amabilul savantul conservator al muzeului, Ex-
--

.-

(Fig.
celenta sa Hamdi Bey a bine voit
studiul lui indeplinesc o de recu-
exprimânclu'i aci gratitudinea noastr6.

www.dacoromanica.ro
6 M. C. SUTZU

In starea lui monumentul cântáre§te 1541

grame in partea inferioará din dreapta lui, lip-
se§te o de sigur el era mai greu când
era complect.
Figurile 1 2 represintá in naturalá, mo-
numentul pe ambele El este pátrat margi-
nele pátratului formeazi cadru relief pe ambele
fete. Inscriptiunele se astfel pe un cadru
mai adânc.
Pe una din fete, 1 se cite§te MNA HEN
NOIA unitatea de greutate a urbei Perinthus.
Pe fata figura 2, prima este
locul rámas gol dovede§te existenta ei; a doua
este un E apoi verticale care
se pot chiar urmele unei oblice, pro-
litera a era un N. Restul inscriptiunei
perfect conservat nu dá na§tere la nici o obser-
vatiune deci trebue cititá :
(II) ENT AAIT PONAI KEON

adicá obiectul represintá o greutate normalá de cinci

libre romane exact sau de cinci ori 327 grame adicá
1635 grame.
Faptul cá piesa cântáre§te efectiv numai 1541 gr.
confirmá pe deplin lectura dacá s'ar adáuga,
greutatea bucátei mici care lipse§te, ne am apropia
mult de greutatea normalá.
De pe acum se vede norma de cântar de la
rinthus, era foarte grea ; de cinci ori mai mare de cât
cea i de 33/4 mai mare de cât mina atticá.
Nu suntem astázi in másurá sá dám seamá de
latiunile care existau intre monetele din Perinthus
aceasta unitate ; dar faptul piesele imperiale de
bronz din acest ora numite medalioane sunt nume-

www.dacoromanica.ro
 MINA DE LA PERINTIIUS 7

roase foarte grele, dovedeste legátura intre

ele unitate atât de ponderoasa.
Ne vom márgini astázi ca studiul nostru,
relatiunile care pot existâ intro unitatea

(Fig. 2)
care am dovedit-o acum celelalte norme de cântar
antice deja cunoscute.
Mina de la Perinthus este un multiplu al unitátii

www.dacoromanica.ro
8 M. C. SUTZU

Egyptiane de greutate, debenul1). Ia cântáreste 18

debene sau 180 adicl duzine de debene sau
15 duzine de kip.
Talentul Perinthei 90 duzine de debene
1080 deben.
Raporturile unitAtei noastre normele attice sunt
ele elementare : Mina de la Perinthus valora 375
drachme attice sau 33/4 mine attice. Drachma
valora obole sau 33/4 drachme attice ; in
fine talentul Perinthian valora 22500 drachme attice
sau 225 mine attice.
Relatinniie Minei Perinthiane Mina de
douázeci unkii, sunt de asemenea simple. Mina de
Perinthus cântárea trei mine Romane. Talentul
rinthian deci valora trei talente Romane ; drachma
de la Perinthus, valora trei drachme Romane.
Cu greutátile proprii Romane, raporturile simple
isvorásc din faptul mini cântárea cinci
libre sau unkii sau 360 dinari din prima
; 420 dinari din de 7 la unkie 480 di-
nari Neroniani. Talentul la rândul trágea 300 de
libre sau trei centupondii.
Cu unitatea 1), raporturile erau
rele :
Mina de la Perinthus valora 21/2 mine bilibrale sau
250 drachme.
Talentul Perinthian valora 150 de mine bilibrale.
Raporturile mina de 18 unkii sunt simple :
Mina de la Perinthus valora din aceste mine.
Talentul Perinthian valora 200 din aceste mine.
Cu mina Talentul Ptolemaic 1) relatiunile sunt
mai strânse.
Revue Numismatique. Paris 1895. Recherches sur les origines et
es rapporte de quelques poids antiques par M. C. Soutzo, pg. ;
lag. 28 ; pg. 32.

www.dacoromanica.ro
 ELA rERINTHUS

Mina de la Perinthus valora 15 Mine Ptolemaice

Deci drachma Perinthiana-15 drachme Ptolemaice
Talentul, 15 talente ptolemaice.
Cu unitátile Ciliciane 1), raporturile sunt jumátate.
Talentul de la Perinthus valora 71/2 Talente CHi-
ciane ; Mina, 71/2 mine drachma 71/2 drachme
ciane.
Cu Talentul de Egina 1), sunt
simple :
Talentul Perinthian cântárea 21/4 talente de Egina ;
mina, 21/4 mine, drachma, drachme.
Cu unitätile Iliriane ') relatiunile devin deja mai
complexe 5 cu assiriane sau Babi-
loniane raportu este depärtat
Mina de la Perinthus .valora 33/14 mine assiriane.
Nu cunoastem bine acum de cât valorile
tematice ale greutkilor normale antice mentionate
mai ; suntem deci ne oprim aci,
când imprejurki favorabile va permite se mai
altele.

M. C. SUTZU.

i) Revue Nrmismatique. Ibidem.

www.dacoromanica.ro
10 GR. G. TOC1LESCU

NOUA PECETIE A MIHAI-VODA VITEAZUL

Pecetiile cunoscute astázi ale lui Mihai-Vod5

Viteazul se reduc la trei :
a) Pecetie mic9 inelarä la corespon-
particulará a Domnului figurând pe o scri-
soare româneascá, al cárui original se in Colec-
tiunea Academiei Române ;
6) Pecetie de märime mijlocie; sus vultur cu crucea
in indreptat spre stânga, la stânga soarele, la
dreapta luna, apoi scutul cu Constantin
Elena cu legenda : t Atilgare
30K. Aceasta se completeazá :
se traduce : Cu
mila lui Dumnezeu Io Mihail Voevoda in anal
7120=1593-4" (vezi reproducerea pecetiei in
nualul meu de Românilor 1900).

(Fig..1).

c) A treia pecetie care se in formate,

ceva mai mic, altul cu dirnensiuni putin mai mari,
dar purtând acela tip aceia§i 1). :

vulturul crucea cioc, soarele la stânga, luna la

www.dacoromanica.ro
 NOUX PECETIE A LUI MIHAI-VODX VITEAZUL 11

clreapta, apoi scutul cu cele figuri: Sf. Con-

stantin Elena arborele de la
mijloc. Inscriptiunea câmpul pecetei suná:
H care
se traduce (lui
Jur legenda : t
Mihail Voevocla.

Rámânea chestiunea de a se Mihaiu

teazul, in urma cucerirei Ardealului Moldovei, a
continuat a se servi cu aceiasi pecetie descris mai
sus. In ce priveste Ardealul, un document latinesc cu
autograful eroului datând din 10 Februarie 1600,
in colectiunea subscrisului, ráspunde in mod
afirmativ.
Documentul aplicat pe dânsul tip de
pecetie, ceva mai mare de cât tipul obicinuit.
Mihaiu Viteazul a cucerit Moldova, lucru a
trebuit se schimbe. Stápânitorul celei
nu se putea servi cu pecetia cea veche.
Cum fusese inst pecetia cea nouá, nimeni nu
Dar la inceputul lui Fevr. a. cercetári
Archivele Statului in vederea alegerii unei pecetii mai
bine pástrate spre a figura pe reversul medaliei come-
morative ce Societatea
pentru trecentenarul eroului de la Cálugáreni, am dat
peste acea pecetie am comunicat-o AcadCmiei Ro-
mâne in din 18 Februarie 1905. Un desemn
márit al ei, fácut de cátre d. W. Sabo,
senator, insärcinarea indicatiunile noastre,
prezentat tot Academiei in dela 4 Martie a. c.1).
Ea figureazá pe un Chrisov al lui Mihai
Este vorba de acelasi:desemn pe care d. profesor Onciu,
mutându-1 mai târziu dela d. Sabo, aratat d-lui fars alta
care Academiei in publica dela Martie 1905.

www.dacoromanica.ro
12 G. TOCILESCU

dat din Ia§i, in ziva de 27 lie 1600, prin care

se permisiune Mánástirii Bistrita din Moldova
de a : zecimea de miere de la toate satele din
preajma mánástirei.
In chrisov, domnul se intituleazá :

t H

adiel :
Milian Voevoda cu mila lui Dumnezeu dom-
Tdrei Ungrovlahiei, voevod al Ardealului
Damn al Moldovei.
Pecetia, din cele mari, i foarte frumos executatá,
este in chinovar rosu josul documentului.

(Fig 2).

reproducem aci (fig. 2) dupii desemnul d-lui W.

Sabo. Sus: vulturul crucea in stând intre
soare i ; de desubt semicercul purtând aceiasi

ca la tipul lit. t mai jos un

scut in care zimbrul stea intre coarne,
roseta la stânga i semiluna la dreapta, marca
a Moldovei.
Acest scut este sustinut de Sf. Constantin Elena
representati in picioare, având dânsii mai :

www.dacoromanica.ro
 NOUÄ PECETIE A LUI MIHAI VODÁ VITEAZUL 13

doui lei afruntati ce ghiarele dinainte o

dreaptá, se pe 7 vârfuri de munti, de
gur cele 7 ale Ardealului. avem aci marca
Transilvaniei, cum ea se vede figurând pe o
medalie a lui Moise Székeli din acela timp 1).
genda jurul pecetei, cum am descifrat o,
slavone,te :
t
adicá:
Io voevod Tara Ardealului
al
In inscriptiunea pe mormântul lui Mihaiu
teazul din interiorul Dealului de
Târgovi,te, Domnul titlu: aomn
si Ardealului
Astfel astázi posedám pecetia care consacreazá
pânirea celor trei pe cari eroul de la Cálugáreni
in 1600 le reuneasc sub a sa stápânire.
Societatca Numismaticá o poate
cu tot dreptul pe medalia
a lui Mihaiu Viteazul, medalie ce va
gata peste câteva
GR. G. TOCILESCU

1) Vezi Siebenbürgische Münzen und Medaillen. A. Resch, Kron-

stad t pag. 49 14. No.
2) Vezi Tocilescu, Manual de 1900, p. 313.

www.dacoromanica.ro
14 G. SEVEREANU

GREUT4ILE MONETARE DIN

DIN
1834-1849
DE
Dr. GEORGE

Inainte de a incepe studiul greutAtilor monetare din

timpul lui Mihail Sturdza, cred interesant de a
arunca o privire, asupra sistemului monetar din
Moldova pentru a aminti astfcl strile prin care a trecut
numismatica, de la formarea principatului in
timpii moderni.
Din punctul de vedere al telurilor de monete ce
aveau cursul in principatul Moldovei, trebue sii deosibim
trei perioade anume :
I. Din cele mai vechi timpuri
la secolului al XIV-lea.
II. Perioada Din anul 1348, de sub domnia
lui Bogdan I 1666 sub domnia lui Eustratie
Dabija.
III. Perioada modernd.
In perioada sistemul monetar era toarte variat
depindea cu deosebire de monetele popoarelor care
ocupau aceste provincii. Incep dar denarii romani,
mele grece monetele bizantine. In aceastá nu
se cunosc monete proprii acestor tinute. Nici sub domnia
lui Dragos, tondatorul statului Moldovean a flului su,
nu cunoastem monete proprii. In aceste timpuri
rile comerciale statele vecine mai ur-
meazá sistemul monetar al acestor state, adoptat
in Moldova ; astfel in cu probabilitate
tele poloneze, lituane, ungare bizantine aveau cursul
Cu domnia lui Bogdan I (1348) incepe ca principatul
Moldovei batá monete nationale. Si aceste monet e
nationale, care se contin0 in secolul XVII sub
domnia lui Eustratie Dabija (1666), sunt bätute in ge-
r. Cu figuri desenate natura de D-1 W. Sabo.

www.dacoromanica.ro
 GREUTÁTILE MONETARE DIN MOLDOVA 15

dupá sistemul monetar polonez. In ormä sistemul

monetar moldovean se apropie de ungar, ca sub
clomnia lui A. de sistemul turcesc ca in
monetele lui loan VodA Cumplit ; de treigroul (Drei-
groschen) polonez ca sub Vod ; de ilingii
deburgi i suedezi, ca sub domnia lui Dabija.
Dupä vedem, chiar in perioada nationalií, Moldova
nu avea un sistem propria i bine definit. Monetele
moldovene prin urmare, copiate monetele statelor
vecine, ii aveau un curs ca i acestea urm
probabil hi tratiírile comerciale aceiai
valoare Adese ori monetele nu erau pri-
mite de vecinii str.' ini, in transactiile comerciale 9.
In fine hi a III perioa&i, circulau in Moldova tot felul
de monete : poloneze, suedeze, ungare, germane
turceti, etc..., de argint i aur. Varietatea aceasta
o gäsim in ultimii timpi i sub domnia lui Mihail
Sturdza.
*
Studiul de fatá provine din cunoa0erea unei nume-
roase de monetare moldovenesti, bätute
sub domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849). Aceste greu-
monetare care nu represintau de cM valoarea pon-
deralá a monetelor de aur curs care serveau prin
urmare ca un de control pentru determinarea
a valorilor monetelor, au importanta prin faptul
ne aratá intreg sistemul monetar ce ii avea curs in
acea epoca.
Din monetare ce le posed din decrete dom.
neti, se sub domnia lui M. Sturdza, circulau in
Moldova urmntoarele monete de :
Galbenul austriac, olandez, Dublozzul austriac,
turcesc. Pol imperial turcese. Irnzilicul de 16 ; Pol
de 8 lei. Irnzilicul de 14 lei. Pol irnzilic de 7 lei,
a 4-a parte din Irnzilic de 14 lei. Rubiaua.
Valoarea acestor monete de aur era de acea a mo-
1) Hurmuzache Doc. H 2 pag. 16.

www.dacoromanica.ro
16 G. SEVEREANU

netelor de aramá argint, mai mare. in schimburi,

gäsim agiul urcat o treime. Acest agiu este dealt-
mintrelea oficial, precum un offs domnesc la
5 lanuarie 1837, eltre dregiltoril tinuturilor 1).
«Prin acest «fie domnesc se aduce la cunostinta dre-
gItorilor circulá in tará o de monete de aur
zimtii ciuntiti, a valoare scade cl de asemenea
circula paralelor märunte. Care dupl valoarea chiar din
Tarigrad unde se fac mersul räspunde galben
ca trei parale drept Pentru aceasta se pune in
vedere cl dreg".torii petrele greutá-
tile doveditoare de lipsa
Vedem dar, cum prin acest decret pe lingá se
stabilea valoarea comparativd a monetelor, se mai
gea atentiunea asupra scoaterei aurului. Pentru a se
pune la adApostul acestor escrocherii se institui,
din 1834, greutäti oficiale, numite pietre, care find puse
in circulatiune, deveneau un control sigur att pentru
stat ct pentru particulari. Un alt decret dat in 5 De.
cembre 1847, stabilegte chiar valoarea unui gräunte de
aur care trebuia s se scad monetele ciuntite 2).
n

«Dispozitii din Jurnalul din 5 Decembre 1847

din Anaforana lui din 12 Ianuarie 1848 atingatoare
la plata ce a se lea pentre lipsa banilor de
aur In schimbarea
Lipsa monetelor al se socoteascii de 20 parale la un
gräunte ; 10 parale pe gräunte de 5 parale pc o
a 1/4 parte din gr unte ; mai ales acum rar se intmpl
a se vedea in circulatie galbini teti cererile obstesti
in transactie sunt ca galbenii s fie cu zimti».
Scoaterea aurului din se pe o scar
de , guvernul lui Mihail Sturdza este nevoit
a institui o comisiune pentru a verifica greutatea mone-
1) Manualul administrativ al Moldovel. Decretul No. 643 pag. 139
Tom. Il.
2) Idem. Decrutul No. 140. Tom. I pag

www.dacoromanica.ro
 GREUTXTILE MONETARE MOLDOVA 17

tará a pieselor de aur ce circulau in Moldova. In

cheerea acestei comisiuni se enumerá toate piesele de
aur ce aveau cursul oficial, precum se stabilete
greutatea fie-cárei monete in parte 1).
«Jurnalul incheiat de la 18 Noembre
1847 dupe invitarea sfatului carmuitor, pentru lámu-
rirea monede de aur, precum se
in Jurnalul sfatului din 5 Decembre 1847 in
raua din 12 lanuarie 1848.»
Anul 1847 luna Noembre in optsprezece zile ; iscálitii
dupe chemarea ce ni s'a fácut prin Dumnealui marele
Staroste, aduninclu-ne astKzi in camera Eforiei spre cer-
cetarea greutátilor diferitelor monete de aur coprinse
porunca secretarului de stat cu No. 2290
Politia Capitalei Eforiei copie pe
adresul ei No. 19.076 incheerea acestui jurnal,
incredintm cl unele au tot aceeai greutate insemnats
prin citata poruncA, lar altele cu schimbare, :

Griunte Pol Griunte

1. Galbenul austriacesc sau olandez . 65

2. Dublonul austriacesc 130
3. Dublonul turcesc 135
4. Galben 67
5. Pol imperial 120
6. Irmilicul de 16 lei 33
7. Pol irmilic de 8 lei 16 /2
8. Irmilic de 14 lei 29
9. Pol irmilic de 7 lei 14 /2
10. A 4-a parte din irmilicul de 14 lei in
umblare de 7 1/4
11. Rubiaua 15

(Aceasta s'a comunicat la 3 Noembre 1847 sub No. 2290

politiei capitalei).
Pentru fie care din monetele de aur citate acest tablou,
existau greutäti oficiale (pietre), care de altfel le gAsim
1) No. 645 Tom. II pag. 139.

www.dacoromanica.ro
18 G. SEVEREANU

mult anterioare acestui jurnal, adicá din primul an al

lui Mihail Sturdza.
Unitatea de greutate, intrebuintatá la antiírirea mone-
telor era grázmtele. dar pietrele oficiale, erau socotite
pe unitate. Instate de a descrie pietrele este ne-
cesar de a valoarea de Moldova.
Prin se o mäsurá de greutate
buintatá in deosebi, la clintrirea metalelor. AstAzi nu se
intrebuinteaz de cit in Anglia si Olanda. Valoarea lui
ponderala varia foarte mult, nu numai de la o la
alta, dar chiar in diferitele provincii ale aceleasi
Din urm6torul tablou se pot vedea aceste varialiuni
cotite grame.
Corespunde la grame
Anglia. 0648
Olanda 01
Fran (poids de de 1840) 0,053
« (grain, livre de Charlemagne) 0,064
« (grain usuel, livre de 500 gr.) 0,042
nia 0 0498
Genua 0
Venetia 0 208
Portug 0 049
Rush 1 423
In Moldova avea o valoare de gr. 0,0534
pe care am constatat-o pietrele oficiale. Prin
mare, vedem de Moldova, ar corespunde
griluntelui din Franta, intrebuintat de 1840, sub
denumirea de poids de mare.
Cunoscind dar greutatea unui grilunte, deduce
cu cea mai mai mare greutatea monetelor de
aur, in grame.
Feint Greut.In grame Val. In
Galben austriacesc sau olandes . 3,471 1300
Dublonul austriacesc 6,942 2600
Dublonul turcesc (lira) 7 209 2700
Galben turcesc 3 604 1350

www.dacoromanica.ro
 MONETARE DIN MOLDOVA 19

Felul monetei grame Val. In parale

Pol imperial turcese 6,408 2400
Irmilicul de 16 lei 1 730 660
Pol irmilic de 8 lei 0,865 330
Irmilic de 14 lei 1,549 580
Pol irmilic de lei 0,774 290
A 4-a parte din irmilicul de 14 lei
in umblare de 31/2 0 184 145
Rubiaua 0,801 300

Ne-ar acum de a descrie greutotile monetare,

tabloul de mai sus. Din nenorocire nu am
lectiune toate pietrele, din care cauzá sunt nevoit a de-
numai pe acelea ce le posed, le astzi.
I. Greutatea galbenului austriacesc sau olandez
Greutatea monetark sau piatra intrebuintatii pentru
cntArirea galbenului austriac este printeo
piesá de regulat circular% un diametru de 15
Greutatea ei de 55 corespunde la gr. care
prin urmare represintii greutatea a galbenului
austriac olandez. Din aceste pietre, eunoastem mai
multe anume.

Fig 2

A. (fig. 1 2). 1.834 Aversul un cap de bou,

având coarne o stea 6 raze totul Hind
jurat de o casual de frunze. Reversal presintá in

www.dacoromanica.ro
20 G. SEVEREANU

o rozetá 12 ramuri dedesuptul cáreia 1834 ; de jur

citim :

Pe marginea piesei este gravat :

B. (fig. 3). 1837 Avers& este ocupat de marca familiei

Sturdza, o micá diferintä din punct de vedere eraldie.
anume : In se scutul despicat douá. In
primul cartier pe un fond de aur se capul de bou,
coarne o stea 6 raze ; in cartierul al II-lea

Fig. 3 Fig

pe un fond albastru, este un leu natural (ea culoare)

in ghiare, o spadA. Scutul este timbrat de o prin-
ciará ; ea suporti delfini de argint.
Reversul (fig. 4) presintá in numArul gräuntelor
dedesuptul cáreia anul 1837. De jur imprejur

Pe margine este gravat ca la piesa precedentá :

II. Greutatea Dublonului Austriacesc

Ca de greutate pentru cântArirea galbenului
dublu austriac, avem o piesá de arami circulará eu un
diametru de 21 mm. Greutatea este de 130
de 6 gr. 942 in valoare de 2600 parale. Piatra pe care
o descriem este in 1849 in timpul domnici lui
Grigore Alexandru Ghika V, V,

www.dacoromanica.ro
 GREUTÂTILE MONETARE DIN MOLDOVA 21

Aversul (fig. 5) sterna tlrei din timpul

domniei lui Grigore Alexandra Ghika ; sterna')
dintr'un scat transversal, sus rou, jos azur, o
intilnire de zinibru pe argint, având coarne o stea
cu 6 raze, de acelasi metal.

Fig. 5 Fig 6

Scutul timbrat o princiarA, iar suporti

doi delfini de argint. Totul sub pavilion domnesc, clip-
tusit cu cacom frangiuri de aur timbrat o
roaná La spatele pavilionului se vd incruciate.
un buzdugan o sabie, apoi stindarde, drapele trrnbite
Jos tunuri o pilá de ghiulele o
Pe margine de jur ;

Reversul (fig. 6) presinti pe 6 :

No.
a
2
130
1849
III. Greutatea Dublonului Lira Turceasch
Piatra la cntirirea monetei turceti este
acea precedenn. Greutatea ei
1) Vezi României de L'..-Col. P, V. Nästurel 1892 pag. 74-75.

www.dacoromanica.ro
22 G. SEVEREANU

putin, find de 135 grilunte, edict 7 gr., 209 in valoare

de 2700 parale.
Averse! este ca acel al pietrei dublonului
(fig. 5). Prin urmare piest pe care o
avem, este din timpul domniei lui Grigore Alexandru
Ghika, fiind in 1849.

2 IrA
5
9
Fig. 7

(fig. 7) pe 6 urmitoarea
scriptie :
No.

a
2
135
1849

IV. Greutatea unei rubiele

Pentru unei rubiele ce era cea mai
moneti de aur a timpului, avem o piatri foarte bine lu-
din punct de vedere artistic. aceasti pia-
ce se presiett un diametru numai de 12 mm. este
gravats o exactitate o rar la
piesele bItute in acele vremuri. Piatra in greutate 15
gr:iunte, adici gr. 801 valoare de 300 parale a fost
b itut 1818, in al 14-lea ultirnul an de domnie a lui

www.dacoromanica.ro
 GREUTÄTILE DIN MOLDOVA

Mihail Sturdza, dupä cum de ne inscrip-

Aversnl (fig. 8) marca familiei Stur-
dza cu o diferintá 1). aci avem scutul
despicat in douli. In primul cartier pe un fond rosa avem
capul de bou, in argint, en o stea 6 raze de acelas

q
I
Fig
Diametrul normal

metal. In al doilea cartier pe un fond albastru avem

leul Sturdza. Scutul timbrat cu o
ciarl, iar ca suporti delfini de argint.
De jur imprejur avem inscriptiunea:
R. 14 au
Reversal fig. 9) presintä pe 6
scriptie :
No.
a
1
15
1848.
1) Aceast din punct de vedere eraldic se deosibeste de
sterna descria cartea Nästurel de aceea descrisä la piatra
pentru cintárirea ga austriac (B). dar cum 3
piese gravate 3 deosebite, cea ne of eraldica
era cu totul la o parte In acele timpuri.

www.dacoromanica.ro
24 BULETINUL

NOUTATI MEDALISTICE
Medalia Bisericei din
In luna Octombre 1904 s'a inaugurat la Iai, Biserica
Nicolae zidit de Voevod i domn al Moldovei i
cláditä din temelie 4 secole de la moartea marelui
voevod, de Regele Carol I al Rornâniei. Cu ocasiunea
gurárei, s'a b6tut o plaquetä executatä mod foarte artistic

Fig. I Fig 2

de D-1 C. Popescu, singurul cel mai de valoare gravor

român, medaliat al Scoalei de Bele-arte din Paris. Medalia
represintà pe avers (fig. 1) bustul Majest4ei Sale Regelui
inscriptiunea : Carol I Domn fi Rege al Romaniei.
Reversul (fig. 2) represintà un medalion cu bustul lui
Voevod 1nconjurat de u ramur de lauri; perspectiva bisericei

www.dacoromanica.ro
 . NUMISMATICE ROMANE 25

cele treimi inferioare, sunt ocupate de inscriptiunea :

Biserica Domneasa Sf. Nicolae in Iasi de
Stefan Voevod Domnul Moldo-.-ei 1491-1493 rec11-
ditá din temelie dupá patru secoli de la moartea ma-
relui domn de Regele Carol I in al 38-lea an de
Domnie 1904." Medalia din initiativa M. Sale Re-
gelui, a fost persoanelor oficiale care au asistat la
inaugurare.
Dimensiunea este de mm.

Bisericei Trei lerarki din Iafi

Tot in luna Octombre 1904, inaugurarea bisericei
Nicolae din Iasi s'a inaugurat aceeai solemnitate si
Trei din Iasi. bisericä a fost

if

Fig. 3 rig. 4

de Vasile Voevod si al Moldovei (1639)

de M. S. Regele Carol in 1904. Cu ocasiunea

www.dacoromanica.ro
26 BULETINUL

gut acestei s'a bätut o plachetä specialä, datoritä

talentului aceluiasi gravor roman, D-1 C. Popescu. Aversul
(fig. 3) represintä capul M. S. Carol I inscriptia :
Carol ji Rege al Rombniei.
(fig.4) represintä biserica Sf. in
perspectivä cu busturile celor sfinti intre La stânga
un stejar având la radäcinä 2 scuturi ce represintá capul
bour, vulturul cu crucea cu sabia in ghiare,
märcile surori. Inscriptiuni pe 7 rânduri Biserica
:

Trei Iasi de Vasile Voevod

domnul Moldovei 1639 din temelie de
Carol I al. 38-lea an al Domniei 1904.
Aceastä plaquetä a fost de asemenea bätutä initiativa
M. S. Regelui oferitä odatä cu plaqueta precedentä.
mensiunea este de mm.

Medalia D-lui Dim. A.

Cu ocaziunea unui banchet dat in sala teatrului National

intro serbätorirea a '70 ani de la domnului Dim.
A. Sturdza, fost prim-ministru ji partidului
liberal, s'a bätut o plaquetä comemorativä, care a oferitä
tutulor comesenilor.
Aceastä plaquetä, datoritä lui Ernest Dubois, sculptor de
valoare, care a executat monumentul lui Ion C. Brätianu,
este lucratä cu multä Ingrijire. Din lucrarea D-lui E. Dubois
reese arta modernä, care se caracte-
riseazá redarea expresiunei cäldura in formele dife-
ritelor persoane represintate gravurä.
Aversul 5) presintä bustul domnului Dim. A. Sturdza
spre stânga cu urmätoarea inscriptiune : Partidul
lui D. A. Sturdza amintirea aniverssdrei
sale de 70 ani -1903.
Reversul 6) represintä o alegorie. femee (munca

www.dacoromanica.ro
 SOCIETXTEI NUMISMATICE ROMANE 27

Fig 5 Fig. G

leaptl) stând pe un scaun la un birou cu o carte

cu urmtorul dicton latin : Labor improbus crania vincit.
Dimensiunea plaquetei este de mm.
G. S.

PROGRAMA
EXTRA-ORDINARE DIN SEARA DE 18 DECEMBRE 1904

r. Darea de seama de mersul Societatei pe 1904.

2. Conferinta d-lui Prof. Gr. Tocilescu.
3. Votarea Membrilor Onorifici a d-lui Spiru Haret si Adrien Blan-
chet a Membrilor Corespondenti: Dr. Emil Bahrfeld ; M-me
mond Serrure; Prof. Jean Justice ; M. Bahrfeld.
4. Votarea, conf. Art. 14, a unui membru in consiliu de Adminis-
tratie in locul defunctului D. Panku. Consiliul propune pe d. Colonel
A. Budisteanu.
5. Modificarea art. 15, 22 0i 51.
6. Discutiuni diferite cerute de membrii.

www.dacoromanica.ro
28 BULETINUL

SEDINTA EXTRA-ORDINARE
DIN

4 ora 9 p.
In Palatul Universitatei
PRES1DENTIA D-LUI M. C. SUTZU

se deschkle sub presidentia Dumnului M. C. Sutzu care in

câtc-va cuvinte, arata domnilor membri, mersul progresând a 8;cie-
tatei Numismatice. Multumeste domnilor membri, pentru onoarea
facuta alegându-1 presedinte spera viitor progresul facut de
Societate sa fie mai Arata cum numai gratie activitatei
ceptional de folositoare depuse de D. Al. G. Cantacuzino, societatea
a putut lua
a. D. subsecretar Dr. Severeanu citeste darea de mersul
pe anul 1904.
2. D. Profesor Gr. G. conferintl sa Despre
numisinatica anticilor orase dobrogene Tomis, ohs.
Se voteaza D. Colonel A Budistranu in consiliul de admi-
nistratie in ramas prin moartea regrttatului D.
4. In urma petitiei semnate de to domni membri ai Societatei prin
care cer modificarea art. : 15, 22 Societatea in unanimitate
aproba modificarea ceruta.
5. Se proclama, cu unanimitate de voturi ca Membrii de Onoare,
domnii : Haret, Adricn Blanchet. Membrii Corespondenti, domnii :
M. Dr. Emil Bahrfeldt, M-me Raymond Serrure, Prof. Jean
Justice. Membrii Activi, domnii : CoL G. Co-st.

6. aproba cheltuelile facute de Consiliul de Administratie in

cursul anului 1904.
7. Discutiuni :
D. Al. G. Cantacuzino, multumeste d-lui Presedinte pentru onoarea
ce i-a facut, aratând partea ce a luat la formarea Societatei adauga,
ca sa nu se uite partea activa a initiatorilor, iubitii sai colegi. In
acelasi timp Dornnia-sa arata ca in cursul anului, nu s'au
nici odata membrii societatei In prezent nici nu ne co-
noastem totii. Pentru aceasta se simte necesitatea de a ne
De oare-ce nu avem mijloace de a avea un crede ca ar trebui
ca odata pe luna sa se tina intime sala a universitatel.

www.dacoromanica.ro
 ROMANE

D. Prof. Gr. G. Tocile:cu, este de.aceiasi Were, Domnia-sa mai propune

ca aceste sa se tina conferinte si
D. Zamfirescu este de aceiasi rarere. Domnia-sa vorbind cu
dintele Camerei de Comert, arata, se pune la dispositiunea socie-
tatei o pentru a se tine conferintele intime. Ramane ca
sediul Societatei et tot la cancelaria Muzeului antichitati.
Societatea aproba propunerea de mai sus, a d-lui Al. G. Can-
tacuzin o.
Sedinta se ridica la z p. m.

DARE DE SEAMA
DE MERSUL SOCIETXTEI NUMISMATICE PE ANUL 1904
de CoRsiliul de Extra-ordinará
18 1904

Câteva ne mai desparte pentru un an dela

formarea Societátei Numismatice Române. totii cum
câtiva dintre noi in dorinta ce o aveam de a strânge
rile dintre amitorii cunoscátorii de monete medalii,
precum pentru a contribul a scoate din amorteala in care
se gäsea la noi medalistica, au la fondarea acestei
cietäti, care, numai gratie Domniilor-Voastre a putut lua
a merge past repezi spre un progres.
Societatea românä, a fost in ziva de
28 Decembre 1903 cu numär de 37 membri fondatori.
De atunci pânä astázi, au cerut a face parte din societate
23 domni pe care Consiliul de Adrninistratie, virtutea
Art. 10 din Statute a proclamat cu unanimitate de voturi pe
22 ca membri activi, in cât societatea astázi 57
membri fondatori activi. Desi acest nurnär este mic, totusi
având vedere mersul progresând al societätei, precum
desvoltared a gustului medalisticei la noi, credem

www.dacoromanica.ro
30

pe viitor numärul membrilor vor in mod simtitor. In

cursul acestui an, diferite persoane numismatici
sträini eruditi, au intrat in relatiuni de colegialitate cu noi,
arátându-ne un deosebit interes. Credem aceast adunare
extra-ordinará o prielnicá ocaziune de a vi-i prezenta
Domniilor-Voastre, pentru a-i vota membri onorifici
respondenti. dar vá supunem conform Art. 6 la votul
Domniilor-Voastre :

Membrii
D-1 Spiru Haret.
D-1 Adrien Blanchet, Presedintele Societátei numismatice
franceze membru onorific a mai multor numis-
matice sträine.

Membrii :

1. Dr. Emil Bahrfeldt, Directorul ziarului Berliner

batter".
2, M-me Raymond Serrure, Direct. Bulletin de
Numismatique de Paris".
3. Profess. Jean Justice '72 Chaussée de Bruxelles Gaud.
Redactorul ziarului Gtte Numism. Belge".
4. Mr M. Bahrfeld, Directorul ziarului ,,Numismatisches
Literatur Blatt din Gumbinen (Ostpreussen).

Un alt factor important care ne-a fäcut cunoscuti nu nu-

mai in dar mai cu deosebire in centrele cunoscátoare
din strainátate a fost de sigur aparitiunea 13uletinului"
nostru. in prezent s'au tipärit 8 numere in care s'au
publicat därile de seamá ale adunárilor consiliulai de
nistratie; rezumate din revistele stráine; inforrnatiuni ; precum
urmátoarele studii originale :
D-1 M. C. Sutzu, Greutate de plumb a urbei Tomis
(No. 2).

www.dacoromanica.ro
 NUMISMATICE ROMANE 31

D. W. Knehtel, ateva monete antice inedite din Dacia

Moesia (No. 3 4).
D. Panku, Medalia Unirei Principatelor Române 7 9
Octombre 1857 (No. 3 4).
Lt.-Col. G. Iordänescu, Medalia normale militare
din Iasi (No. 5 6).
Lt-Col. G. Iordänescu, Cum se bat la noi medaliile, care
au un interes istoric (No. 5 6).
Dr. G. Severeanu, Medalia de la Socola 1859 (No. 2).
Dr. G. Severeanu, Despre medaliile privire la
istoria (No. 3 4).
Dr. G. Severeanu, Medalia lui Sobieski
ocasia luptei de la Hotin 1673 (No. 7 8).
Buletinul Societ4ei noastre, s'a trimes diferitelor institutiuni
culturale din precum societätilor revistelor sträine
de numismatich. In fine, in urma dorintelor exprimate de
Directorii urmhtoarelor reviste, se trimete Buletinul nostru
in schimb.
1. Bulletin International de Numismatique din Paris, Di-
rector Adrien Blanchet.
2. Bulletin de Numismatiqu de Paris, Directoare M-me
Raymond Serrure.
3. Gazette Numismatique Belge, Director Prof. Jean Jus-
tice Gand.
4. Numismatiche Literatur-Blatt din Germania, Director
M. Bahrfeldt.
5. Berliner Director Dr. Ermil Bahrfeldt.
Aceste 5 reviste de numismaticn de altfel destul de
portante nu represintä de cât o mich parte din totalul
publicatiunilor periodice ce apar ramurá a tiintei.
Pentru aceasta, Consiliul de Administratie a hothrât ca pentru
anul 1905 ne abonäm la principalele reviste sträine :
1. Numismatische Zeitschrifta din Viena.
2. »Monatsblatt der numismatichen Gesselschaft in Wien".
3. Gazette numismatique frangaise" din Paris.

www.dacoromanica.ro
72 BULETINUL

4. Zeitschrift Numismatik" din Berlin.

5. The Numismatik Chronicle" din Londra.
6. Rivista Italiana di numismatica e scienze alfini" din
Milano.
7. Bulettino di numismatica e di Arte della medaglia" din
Milano.
8. Wiadomosci numismatyezno archeologique" din
covia".
Vom avea prin urmare decursul anului urmá.tor 13
viste de numismaticá cu ajutorul cárora vom putea cu toti
urmári toate descoperirile studiile
Cheltuelile de abonament la aceste reviste, vor costa suma
de 100 lei.
In cea ce priveste diferitele tratate de ele nu
s'au putut cumpára in prezent din cauza lipsei de fon-
duri. Nu este mai putin adevárat cá acestea sunt
solut trebuincioase membrilor doritori de a studia mai de
aproape senile monetare antice medievale.
Unul din punctele de cápetenie ale scopului pentru care
s'a fondat societatea noastrá a fost incuragearea artei
noastre medalistice prin acordári de premii anuale artistilor
români In decursul acestui an, folosindu-ne de o ocaziune
fericitá ce ne-a venit prin importanta comandá de
Onor Minist. Cultelor publice, s'a publicat
un concurs general pentru facerea miei machete de gips
care sá represinte aversul medaliei lui cal Mare. Cu
aceastä ocasiune d. Presedinte M. C. Sutzu a bine voit a
dona suma de 300 lei.
Vá este la toti cunoscut prin Buletin, rezultat acestui con-
curs. S'a trimis 5 machete de gips acute de ar-
tisti din dintre acestea, comitetul instituit pentru
judecarea compus din DD. M. C. Sutzu, Gr. G.
cilescu, Al. G. Cantacuzino Dr. G. Severeanu, a acordat
suma de 200 lei machetei ce purta motto : Ramnuzia Rvit
executatä de d. Celesti Fabio prof. de desemn la de

www.dacoromanica.ro
 SOCIETXTEI NUMISATICE ROMANE. 33

arte meserii din Iasi. Aceastä neputându-se gravä

in i in urma licitatiunei s'a cu exe-
cutarea ei, marea de gravurä din Stuttgart Wilh. Mayer
Frz. Wilhelm. Gratie numárului mare de medalii coman-
date de Onor Minister mai cu deosebire gratie executiei
artistice a pretului care a fost oferitä medalia lui
Stefan cel Mare s'a putut vinde, un foarte insemnat
de aceste medalii. Inteadevär s'au 3710 bronz 40 de
argint din care s'au vândut aproape toate, nu ne rämâne in
colectiunea noasträ de cât un neinsemnat.
Dar medalia lui Mare nu represintä de cât un
ea trebuia fie cea dintâiu piaträ din monumentul
glyptic pe care l'a propus sä'l Societatea noasträ;
adieä formarea unei colectiuni speciale ale medaliilor dom-
nitorilor surori. Seria a fost cu unul din
mai gloriosi domni Moldoveni, ia trebuiä continuatä cu me-
dalia Domnului Mihai Viteazul. aceastä privin de
se implinise de 3 ani, 3 centenari de la moartea
teazului erou, totusi societatea noasträ a gäsit cale de a
nu mult baterea ei.
Aceastä medalie istoricä a fost comandatä la aceiasi
casä din Stuttgart ea va representà märetului Dom-
nitor, dupe cea mai bunä gravurä a aceia a
artist al secolului XVII-a, Sadler; iar pe reves pecetea
tärei de sub domnia lui Mihai. Speräm ca
rând o putem toate colturile pentru
glorificarea memoriei lui Mihai Vodá Viteazul.
Din punctul de vedere fmanciar starea societätei noastre
este satisfäcátoare. Inteadevär dacä luäm de bazá raportul
situatiunea averei sacietätei, raport fäcut de d. Casier-
contabil Lt.-Col. G. Iordänescu verificat conform art. 24
din Statute de 2 membri din consiliul de Administratie de
DD. C. Alessandrescu C. Storck ; vedem situatiunea
mätoare :

www.dacoromanica.ro
34 BULETINUL

INCAS XRI
Lei B.

Taxa de 5 lei de admitere 260,-

Cotizatii lunare de 2 lei 689,-
Donatiunea d-lui Preedinte Sutzu . . 300,-
d-lui Al. G. Gantacuzino 200,-
Din abonamentul l3uletinului . . . . 75,-
Din medaliei lui Mare . 6792,87
Total . . . 8316,87

CHELTUELI
Lei B.
de imprimate de cancelarie. . 471,30
Costal medaliilor Mare . . 5567,74
Remise 20,-
Premiul pentru modelul medaliei . . 200,-
Plata imprimärei Buletinului 205,35
Total. . . 6964,39

Scäzând dar cheltuelile ne suma de 1852,48 lei

numerar.
La aceasta se 28 de argint i bronz
date spre vânzare i care reprezintä total lei care
cu suma de 1852,48 face un total de lei 2656,48
cu care pe anal 1904.
Din aceastä sumä lei 1609,25 sunt depusi la Banca Na-
tionalä a României iar lei 243,23 sunt asupra D-lui casier

In cursul acestui an, societatea noasträ a prima mai multe

donatiuni, gratie cärora am putut face pe deoparte fatä chel-
tuelilor indispensabile la inceput ; iar pe de altä parte am
inceput sä formarea bibliotecei i a colectiunei
noastre.
S'a primit din partea:
D-lui Preedinte C. Sutzu suma de 300 lei. Din partea

www.dacoromanica.ro
 SOCIETXTEI NUMISMATICE ROMANE 35

D-lui Al. G. Cantacuzino, secretar 200 lei actualmente

Domnia-Sa a mai donat suma de lei pentru premiarea
celui mai complect catalog al medaliilor române.
D-1 E. Groner a donat volume :
1. SiebenbUrgische und Medaillen de Adolf Resch.
2. Un anuar international de numismaticä.
D-1 Dr. G. Severeanu:1. Meclalia de a Facultätei
de din ; 2. Medalia de bronz a Dr. Davila.
Precum urmätoarele publicatiuni donate de autori;
1. Poids et monnaies de Tomis de M. C. Sutzu.
2. Varieté inédite d'un jeton des Pays-Bas par I. Justice.
3. Le cours des assignats a Gaud l'occupation
frangaise par J. Justice.
Ne ne o dureroasä vá
cu o de räu, perderea dintre
mai buni amici, moartea iubitului coleg Dimitrie Panku.
Defunctul, ca initiator ca membru ccinsiliul de admi-
nistratie a luat o parte mersul societätei prin
moartea sa, perdem nu numai pe un coleg amic, dar
pe un colaborator harnic de ale clear sfaturi cunostinte
ne-am folosit.

.Domnilor,

Terminând aceastä dare de seamä, multumim pentru

binevoitoarea atentiune cu care ne-ati onorat ascultându-o
uräm ca anul ce vine sä pentru tânära noasträ socie-
tate un an rodnic de muncä de progres.

www.dacoromanica.ro
36 BULETINUL

Domnule Pre.yedime,

Societei, sub-semna0i, avern

Conform art. 52 din Statute le
onoare a vá ruga binevoiti a supune la discutiunea
nilor rnembrii in adunarea extraordinarA din 18 De-
cembrie 1904, modificarea articole din Statute
sensul
SO se mo :

Art. 15. -Consiliul deleaga din Art. deleaga din

un secretar, un sub- sânul säu un secretar general, un
secretar si un contabil. secretar si un contabil.
Art. 22.-Secretarul, ajutat de Art. 22. - Secretarul general
sub-secretar, condtic corespon- ajutat secretar condue
cât toate lucrarile ce si toate lucrarile
nu privesc manipularile de ce nu privesc manipularile de
de bani. Aduc la indeplinire bani. Aduc la indeplinire insar-
sarcinarile date de consiliu.
Art. 51. - abonamen-
la acest buletin va fi de
Art.
tului la acest
-
date de consiliu.

fi 3
3 lei anual. lei anul pentru straini si gra-
tuit pentru

: Gr. G. Tocilescu, Colonel

G. C. Alessandrescu, C. Panai-
desert, Carol Storck, Dr. George Severeanu, C. Zamfirescu,
E. D. Mirea.

Prwdinte de olloare : DIm. A. STURDZA.

Membrii de onoare : SPIRU HARET ADRIEN BLAN-
CHET.
Membrii corespondenti : Dr. EMIL BAURFELDT, Prof.
JEAN JUSTICE, M-me RAYMOND SERRURE,
MIBAHRFELDT.

www.dacoromanica.ro
 SOCIETÄTEI NUMISMATICE ROMANE 3'7

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Presedinte: M. C. SUTZU.
Vice-Presedinte : GR. G. TOCILESCU.
Secretar General: AL. G. CANTACUZINO.
Casier-Contabil : Lt.-Col. G. IORDÁNESCU.
secretar : Dr. GEORGE SEVEREANU.
Membrii : Colonel A. BUDISTEANU, CONST. ALESSAN-
DRESCU, CAROL STORCK, E. D. MIREA.

DONATIUNI
D. VICTOR N. : Patru medalii anume :
1) Plaqueta in bronz. Societatea de binefacere Regina
Elisabeta la 1891. Asilul clädit 1902.
2) Academia lui G. Baritiu 1812-1892 Bronz.
3) Jubileul de 25 ani de domnie a M. S. Regele Carol L
1866-1901, medalie popularä.
4) Medalia Independentei 1877-1878.
D. Lt.-Col. G. : Monete din
timpul ocupatiunei Rusesti din 177.0-1774 anume :
Una rnonetä de 3 Denghi, 1772.
2 Para 3 denghi 1'772.
» ) » 1773.
1774.
Dr. GEORGE SEVEREANU : 1) Medalia Palatului Curtei de
Conturi, Bronz 1899.
2) Medalia Serbärei proclamá'rei Regatului 10 Mai
1881, Bronz.
3) Medalia Manufactura de Arme, Bronz 1863.
4) Medalia din 1828 din Rasboiul Ruso-Turc,
Bronz.
5) diferite monete de bronz romane grece.
6) Cinci monete de argint romane.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro