MONEDE DESCOPERITE, MONEDE PIERDUTE:

DESPRE PIESELE NUMISMATICE DE LA SMUL I, JUD. GALA I

Costin CROITORU

Key words: Roman, Bizantine, Medieval coinage, Smul i, Gala i

Satul Smul i, re edin a i unica localitate ce alc tuie te comuna omonim , este
pozi ionat în partea nord-estic a jude ului Gala i. Suprafa a sa se desf oar pe un relief
colinar – caracterizat de dealuri prelungi i înguste, individualizate de v i nu foarte adânci –
specific Colinelor Covurluiului, adic zonei de contact dintre Podi ul Moldovei i Podi ul
Covurluiului. A ezarea s-a dezvoltat la izvorul pârâului Mile ti (Suhurlui), într-o zon care în
trecut era acoperit cu p duri (codrii Bârladului).
Sub aspectul descoperirilor arheologice, cel pu in pân în acest moment, localitatea nu
se individualizeaz prin contribu ii deosebite1. În fapt, cunoa tem existen a unei singure
a ez ri eneolitice identificate înc din prima jum tate a secolului trecut2 pe o teras a pârâului
Suhurluiul Sec, neverificat sau cercetat ulterior i atribuit aspectului Stoicani-Aldeni3.
Prezen a unei movile (Movila G unoasa, H = 4 m., D = 65 m.) pe dealul cu acela i
nume, la marginea estic a p durii4 precum i semnalarea identific rii pe teritoriul localit ii a
unui vârf de s geat din bronz cu trei „aripioare” i tub de fixare (L = 3,3 cm., Dtub = 0,6 cm.),
probabil din ce-a de-a doua epoc a fierului5, sunt singurele repere pe care le de inem.
Surprinde în acest context, mai curând parcimonios, semnalarea prezen ei unui num r
semnificativ de piese numismatice ce s-au aflat la un moment dat în colec ia colii generale din
localitate (nu am verificat situa ia în prezent6), i în general vehiculate în literatura de specialitate

Aceast lucrare a fost finan at de Autoritatea Na ional Român pentru Cercetare tiin ific , CNCS –
UEFISCDI, num rul proiectului PN-II-RU-TE-2012-3-0216.
costin_croitoru1@yahoo.com; Muzeul Br ilei „Carol I”.
1
C. Croitoru, Gala i. Repertoriul descoperirilor arheologice i numismatice, Gala i, 2013, p. 145-146.
2
M. Petrescu-Dîmbovi a, Cercetare arheologic în jude ul Covurlui: M. Petrescu-Dîmbovi a, C l torie de
cercetare arheologic în jude ul Covurlui (24 aprilie – 14 mai 1939), în „Orizonturi”. Revista Asocia iei
Profesorilor Secundari din Gala i, III, nr. 5-9, 1940, p. 17; Idem, Archäologische Forschungsreise im Bezirk
Covurlui: M. Petrescu-Dîmbovi a, Archäologische Forschungsreise im Bezirk Covurlui, în „Dacia”, VII-VIII,
1937-1940, p. 441; R. Vulpe, în Repertoriul Arheologic al României, s.v. Smul i; nr. 1.
3
Ion T. Dragomir, Jude ul Gala i – o str veche vatr de locuit, în vol. Jude ul Gala i pe scara timpului (coord.:
I. Brezeanu, N. G. Munteanu), Gala i, 1972, p. 24; Idem, Repertoriul descoperirilor arheologice de aspect
cultural Stoicani-Aldeni, în Danubius, XI-XII, 1986, p. 41, nr. 73.
4
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare din sud-estul Moldovei (I), în „Peuce”, X, 1991, p. 46, nr. 49; Idem,
Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De la indo-europeni la turanicii târzii. M rturii arheologice,
Bucure ti, 2003, p. 99, nr. 49.
5
M. Petrescu-Dîmbovi a, Inventarul materialului arheologic dela Reziden a Regal din Gala i, Bucure ti, 1940,
p. 7, fig. 41; Idem, Cercetare arheologic în jude ul Covurlui..., p. 17; Idem, Archäologische Forschungsreise
im Bezirk Covurlui..., p. 441, Abb. 8/7; R. Vulpe, în Repertoriul Arheologic al României, s.v. Smul i; nr. 2;
Registrul Inventar al Muzeului de Istorie „Paul P lt nea”, Gala i, nr. 638.
6
Vezi I. V. Jigl u, Monografia comunei Smul i, Editura Evrika, Br ila, 1993, p. 128, unde este prezentat Muzeul
organizat într-o sal a C minului Cultural, în patrimoniul s u amintindu-se i prezen a „unor monede” (nu putem
s nu remarc m, fie i în treac t, gimnastica sup r toare la care este supus limba român în aceast lucrare,

111
dup informa iile primite de la profesorul de limba i literatura român , respectiv istorie, Paul
Cuza. Acesta a dus un prim lot de monede (piesele romane republicane cu nr. 1 i 3 i, dup toate
aparen ele i alte materiale arheologice, respectiv martori fotografici ai altor monede) spre
determinare profesorului Bucur Mitrea, în anul 1973, cu precizarea c le-a strâns în decursul
anilor, cu concursul elevilor s i. Piesele identificate de numismatul bucure tean, majoritatea
dup fotografii, sunt urm toarele7:

I. Monede romane republicane:

1. Mn. Fonteius
AR 3,87 g; 20 mm. Tocit .
Grueber, Roma, 2476, anul 85 a. Chr.
Sydenham, Italia, 724, anul 84 a. Chr.
2. A. Postumius Albinus.
AR ax?
Grueber, Roma, 2836, anul 87 a. Chr.
Sydenham, Roma, 745, anul 79 a. Chr.
3. M. Volteius
AR ax?
Grueber, Roma, 3179, anul 78 a. Chr.
Sydenham, Roma, 777, anul 76 a. Chr.
4. C. Calpurnius Piso Frugi
AR 3,65 g; 18 mm. Tocit . Local ?
Grueber, Roma, 3784, tip gen., anul 64 a. Chr.
Sydenham, 850, tip gen., anul 64 a. Chr.
5. Q. Pompeius Rufus
Grueber, Roma, 3883, anul 52 a. Chr.
Sydenham, Roma, 908, anul 59 a. Chr.

II. Monede romane imperiale:

6. Vespasian
AR 2,84 g; 18 mm. Tocit
RIC, 15, anii 69-71 p. Chr.
7. Vespasian
AR 2,64 g; 20 mm. Tocit
RIC, 91, anul 75 p. Chr.
8. Domitian
AR 3,24 g; 18 mm.
RIC, 136a, anii 88-89 p. Chr.
9. Traian
AE 3,85 g; 33 mm. Tocit.
Sestert
BMC, 760, anul 103 p. Chr.

stânjenitoare deopotriv pentru autor i editur !). Vezi i S. Geacu, Smul i, jud. Gala i. Studiu de geografie fizic
i uman , Ploie ti, 1998, p. 120, care men ioneaz de asemenea prezen a muzeului local, în incinta C minului
Cultural ridicat în 1970 (anterior a func ionat în imobilul colii): „muzeul s tesc expune obiecte etnografice,
monede etc. fiind înfiin at în 1983. Aici se g sesc o serie de fragmente ceramice din past de bun calitate, ro ie-
c r mizie, pictate în benzi albe, specifice aspectului cultural Stoicani-Aldeni (3.800-3.600 î.e.n.)”. Neinteligibil
în schimb este informa ia: „din epoca fierului (700-50 î.e.n.) dateaz i fragmentele ceramice, scoase la iveal pe
valea Gerului, în col ul de sud-vest al teritoriului Comunei” (ibidem).
7
B. Mitrea, Smul i: descoperire monetar i arheologic în sudul Moldovei, în „Buletinul Societ ii
Numismatice Române”, LXVII-LXIX, 1973-1975, p. 99-103.

112
10. Traian, acela i
AE 3,22 g; 18 mm. Tocit.
11. Traian, acela i
AR 3,05 g; 18 mm. Tocit.
12. Traian, acela i
AR 1,99 g; 19 mm. Tocit.
13. Antonius Pius (M. Aurelius)
AE sestert, 26,19 g; 30 mm.
14. Commodus
AR 2,59 g; 18 mm. Tocit.
RIC, 64, anul 183 p. Chr.
15. Commodus, acela i
AR 2,29 g; 16 mm.
RIC, 124, anul 185 p. Chr.
16. Septimius Severus
AR 2,50 g; 16 mm.
17. Septimius Severus (Caracalla)
AR 9,27 g; 18 mm.
18. Septimius Severus
AR 2,37 g; 18 mm.
19. Septimius Severus, acela i
AR 3,50 g; 19 mm.
20. Caracalla
AR 3,93 g; 18 mm.
RIC, 30, anul 220 p. Chr.
21. Elagabal
AR 3,29 g; 18 mm.
RIC, 27, anul 220 (Roma).
22. Marcianopolis: Elagabal i Maesa
AR 13,49 g; 28 mm.
Pick, 971.
23. Nicaea: Severus Alexander
AE 4,45 g; 20 mm.
24. Nicaea: Severus Alexander
AE 4,79 g; 21 mm.
25. Severus Alexander
AR 1,97 g; 20 mm. Tocit.
26. Gordian III
Ant. 2,62 g; 20 mm.
27. Valens
AR 2,12 g; 19 mm.
RIC, 33 (d).
28. Arcadius
AE 1,77 g; 17 mm. Rv. VIRTVS [ROMANORVM] Victorie încoroneaz pe
împ rat. CO[NS?]

III. Monede bizantine:

29. Anonim
AE 5,55 g; 23 mm. Tocit .
IV. Monede medievale (bulg re ti):

113
 30. Stratimir 1360-1396
AR 1,20 g; 20 mm.
. , , , 1924, p. 135,
nr. 175-177.
31. Stratimir 1360-1396
AR 1,15 g; 19 mm.
. , op. cit., p. 135, nr. 175.
32. Stratimir 1360-1396
AR 1,24 g; 20 mm.
. , op. cit., p. 135-136, nr. 175-177.
Colec ia eterogen , dup toate aparen ele par ial , a colii generale din Smul i, prezentat
de Bucur Mitrea incit desigur la comentarii, multe dintre acestea fiind doar supozi ii întrucât
date suplimentare nu cunoa tem. Credem – i o vom ar ta în rândurile urm toare – c nu toate
piesele men ionate au fost descoperite pe teritoriul localit ii g l ene, a a cum s-a sugerat. În
leg tur cu acest subiect, red m i informa ia privind descoperirea, pe teritoriul localit ii a
unor „fragmente de vase cenu ii getice, precum i unele vase de tip roman, dar în mod sigur
confec ionate local. Am remarcat i re inut din aceast categorie un vas de tip cantharos,
întrutotul asem n tor cu exemplarele g site de Radu Vulpe în s p turile de la Poiana, din
Moldova de Jos”8.
Prezen a unei a ez ri latène pe teritoriul localit ii, r mas inedit , explic întrucâtva
piesele numismatice romane republicane i par ial pe cele imperiale, dar nu i frecven a
apari iei lor „fortuite”, în vremuri mai dep rtate de utilizarea detectorului de metale.
Informa ii arheologice cu privire la existen a unor complexe din care s provin m car
o parte a materialului numismatic sunt insuficiente, la fel siturile cu care ar putea fi asociat.
De curând am aflat îns despre efectuarea unor cercet ri de suprafa în zona V ii Gerului i a
vecin t ilor sale de c tre doi amatori pasiona i de urmele trecutului – Nicolae Ifrosie i
Constantin Doca-Trîncu, undeva pe parcursul deceniului opt al veacului al XX-lea.
Rezultatele inedite sunt consemnate în lucrarea de grad didactic a celui din urm , sus inut în
anul 1989 la Facultatea de Istorie a Universit ii „Al. I. Cuza” din Ia i, coordonat fiind la
acea vreme de conf. univ. dr. Dinu Marin. Red m în continuare vocea Smul i din aceast
lucrare în manuscris dactilografiat9.
Autorul lucr rii a efectuat periegheze în partea de sud a comunei Smul i în câteva
puncte:
1. la Râpa Galben situat la 3 km. sud de localitate i la 0,5 km vest de osea s-a
descoperit o a ezare hallstattian târzie;
2. la Vala Stânii (amplasat la 2,5 km. sud de Smul i i la 100 m est de osea) s-au
cules fragmente ceramice dacice din La Tène II i din sec. II-IV e.n.;
3. la „M r cini ul” (situat la 2,5 km. de Smul i, pe malul drept al pârâului Gerul, s-
au g sit urme de locuire (aproape f r întrerupere din eneolitic i pân în sec. IV e.n. fiind
cel mai bine reprezentat epoca bronzului, prin culturile Monteoru i Noua);
4. la punctul „Podul de la Saivane” (ce se afl la 1,5 km sud de punctul
„M r cini ul”), în 1978 împreun cu regretatul pensionar militar Nicolae Ifrosie din
Mândre ti, am g sit un schelet atestat din perioada migra iilor;
5. în punctul „Gorne ti” (amplasat la 2 km. sud de Smul i s-a descoperit o a ezare
specific culturii Sântana de Mure ).
Cele cinci puncte inedite men ionate mai sus, schimb radical tabloul arheologic al

8
Ibidem, p. 99-100. Vezi i Idem, Découvertes monétaires en Roumanie (XVIII), în Dacia (NS), XIX, 1975, p.
323, nr. 64 ( „un important établissement daco-romain a été signalé sur le territoire de la localité”).
9
Constantin Doca-Trîncu, Autohtonia i continuitatea poporului român în lumina chestionarului arheologic al
lui Odobescu, a noilor cercet ri arheologice i istorice în fostul jude Covurlui, Ia i, 1989, p. 78.

114
comunei Smul i, dezv luind o cu totul alt perspectiv , m car prin prisma indicilor
cronologici i oferind noi direc ii de cercetare pe care ni le vom asuma, cât mai curând
posibil. În ce m sur se vor putea face conexiuni între aceste situri i materialul numismatic
vehiculat deja în literatura de specialitate, nu putem aprecia în acest moment, dar o re inem ca
o provocare pentru viitor.
De i nu de inem nici un indiciu în acest sens, este posibil ca cele cinci monede
republicane10, cel pu in judecând dup e alonarea lor, s fi f cut parte dintr-un tezaur. Când
va fi fost „ascuns” acest ipotetic tezaur este imposibil de spus, tiut fiind faptul c denarul
republican i-a continuat circula ia pân la sfâr itul secolului I a. Chr. i chiar în cel urm tor,
în special datorit atrac iei pe care o exercita asupra barbarilor11. Pe de alt parte, dac privim
compozi ia acestor tezaure „mixte”, precum cel de la Poiana (Gala i)12 sau cel de la Bozieni
(Neam )13, încheiate cu emisiuni de la Tiberius, respectiv Vespasianus, este posibil ca
aceleia i acumul ri s îi apar in i unele dintre piesele imperiale timpurii.
În leg tur cu monedele romane imperiale nu ne-am propus s exprim m vreo
supozi ie, totu i nu putem s nu observ m faptul c , exceptând dou „hiatusuri” între Traianus
i Antoninus Pius, i de la cel din urm la Commodus, ne afl m în fa a unei colec ii complete,
cu monede reprezentative pentru fiecare împ rat, vreme de mai bine de un veac i jum tate,
de la Vespasianus (69-79) la Marcus Antonius Gordianus Pius (238-244).
Pisele romane post-aureliene sunt reprezentate de emisiuni din timpul lui Valens i
Arcadius14. Prima dintre acestea, pasibil de a fi fost b tut în intervalul 367-375 p. Chr., se
încadreaz în ceea ce a fost definit metodologic ca etapa a III-a (367-383) a perioadei 324-383,
caracterizat în general prin reducerea penetra iei monetare la nordul Dun rii de Jos15. De re inut
este i faptul c , de i se cunosc 17 puncte în care au ap rut monede de la Valens, piesa de la
Smul i este singura de pe teritoriul Moldovei pe care o cunoa tem16. Cea de-a doua pies
numismatic a fost emis fie în intervalul 383-392 când Arcadius era deja asociat la tronul
imperial al lui Theodosius I, fie în 395-402 când devine împ rat al Imperiului Roman de R s rit,
ceea ce o face susceptibil de a fi încadrat , pe acelea i criterii metodologice, etapei I (383-395),
ori etapei II (395-408) a perioadei 383-49117. În orice caz, ambele sunt caracterizate prin
num rul relativ mic al descoperirilor, exclusiv din bronz, a a cum s-a observat, procesul de
acumulare încetând dup 375-37818. În vestul imperiului aceast realitate este pus pe seama
încet rii lucr rilor din zona de frontier , în urma mor ii lui Valentinianus I (375), ca i a
tulbur rilor provocate de atacturile quade i sarmate, iar în est pe seama conflictelor cu per ii i
vizigo ii, ultimul dintre acestea încheiat cu dezastrul de la Adrianopol (378).
Interesant este faptul c , pentru teritoriul dintre Carpa i i Prut, mai cunoa tem doar dou
descoperiri izolate de monede emise în timpul lui Arcadius, ambele identificate în zona Ia iului,

10
Despre acestea vezi i C. Preda, Istoria monedei în Dacia preroman , Bucure ti, 1998, p. 313; T. D. P rp u ,
Moneda în Dacia preroman (secolele IV a. Chr. – I p. Chr.), Ia i, 2016, p. 388-389, nr. 461.
11
V. Mihailescu-Bîrliba, R zboaiele daco-romane i descoperirile monetare, în „Acta Musei Napocensis”, 26-
30, I/1, (1989-1993), 1994, p. 41.
12
M. Chi escu, Numismatic Aspects of the History of the Dacian State. The Roman Republic Coinage in Dacia
and Geto-Dacian Coins of Roman Type, (= BAR, International Series, 112), Oxford, 1981, p. 240-242, no. 153.
13
M. Chi escu, V. Ursachi, Not asupra unui tezaur de monede romane de la începutul imperiului, descoperit la
Bozieni (r. Roman), în „Studii i Cercet ri de Istorie Veche”, 17, nr. 4, 1966, p. 703-707.
14
Pentru acestea vezi i C. Preda, Circula ia monedelor romane postaureliene în Dacia, în „Studii i Cercet ri
de Istorie Veche i Arheologie”, 26, nr. 4, 1975, p. 481.
15
V. Butnariu, Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dun reano-pontice (anii 275-491). II.
Perioada 324-383, în „Arheologia Moldovei”, XII, 1988, p. 161, nr. 179.
16
Ibidem, p. 132.
17
Idem, Monedele romane postaureliene în teritoriile carpato-dun reano-pontice (anii 275-491). III. Perioada
383-491, în „Arheologia Moldovei”, XIV, 1991, p. 89, nr. 46.
18
Vezi, de exemplu, tezaurul de la Traian, V. Mihailescu-Bîrliba, V. Ursachi, Tezaurul de monede romane
descoperit la Traian, jude ul Neam , în „Arheologia Moldovei”, XII, 1988, p. 117-130.

115
la Mirosl ve ti19 i Boureni20. În imediata apropiere a zonei care ne intereseaz , alte dou
exemplare au fost semnalate în împrejurimile Buz ului21.
În ceea ce prive te moneda bizantin , acel follis anonim, emisiune din timpul domniei
împ ratului Nichifor III Botaneiates (1078-1081), trebuie spus c reprezint o prezen insolit
pentru teritoriul moldovean, unde se mai cunoa te doar un singur exemplar, provenind îns din
colec ia particular a preotului N. Urs cescu din Curteni (jud. Vaslui) ce pare s fi prins contur
înc de pe vremea când posesorul s u activase la Nalbant (jud. Tulcea)22. Astfel, provenien a
monedei bizantine ajunse în colec ia colii din Smul i în condi ii pe care nu le cunoa tem, este de
asemenea susceptibil sud dun rean , mai ales c , a a cum s-a remarcat, aceasta ar fi, în actualul
stadiu de cunoa tere, unica pies de bronz din a doua jum tate a secolului al XI-lea [perioad
acoperit de domniile împ ra ilor Roman IV, Mihail VII, Nichifor III i Alexios I – pân la
reform (1067-1092)] g sit în acest spa iu. Observa ia, este general valabil pentru spa iul dintre
Carpa i, Prut i Dun re, unde în partea secund a veacului al XI-lea au loc invazii repetate ale
uzilor, pecenegilor i cumanilor astfel c , pentru intervalul cuprins între atacul uzilor (1064-
1065) i invazia pecenegilor (1091), exceptând eventual piesa de la Smul i, nu cunoa tem
descoperiri monetare. Circula ia monetar în zon este obturat de confedera ia cumanilor al turi
de care apar grupuri de uzi i pecenegi23 i se va normaliza abia dup victoria înregistrat de
împ ratul Alexios Comnenul asupra pecenegilor (1091).
Nici despre cele trei monede medievale nu se pot emite prea multe considera ii.
Emisiunile aratului de Vidin din vremea lui Ivan Sra imir (1355-1365 i 1369-1396)24 sunt mai
curând caracteristice Olteniei, Munteniei i Dobrogei unde au fost identificate în num r mare,
atât izolat cât i în componen a unor tezaure25, f r a lipsi complet de pe teritoriul Moldovei, de
unde cunoa tem tezaurul de la Buruiene ti (com. Dolje ti, jud. Neam )26 i descoperirea izolat
de la Ple e ti (jud. Suceava)27. La Smul i ne afl m, din nou, în fa a unui prezumtiv tezaur
îngropat poate în condi iile st rii de insecuritate din ara Româneasc , ca urmare a conflictului
dintre Mircea i Vlad, dar i în contextul mai larg al dezastrului cruciat de la Nicopole. Prezen a
monedelor bulg re ti în circula ia monetar din Moldova se datoreaz comer ului ponto-baltic ce
a vehiculat produse între Europa nord-central i ora ele italiene de la gurile Dun rii, Marea
Neagr i Marea Adriatic 28.
În fine, în loc de „epilog”, red m în cele ce urmeaz , integral, depozi ia profesorului Paul
Cuza, redactat în anul 1976, în leg tura cu soarta multora (toate?) dintre piesele numismatice

19
C. Maria Petolescu, Monede romane i bizantine din colec ia Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste
România, în „Muzeul Na ional”, I, 1974, p. 282, nr. 13.
20
eiva Sanie, Considera ii asupra decoperirilor de monede romane republicane i imperiale pe teritoriul
jude iului Ia i, în „Cercet ri istorice”, XIV-XV, 1983-1984, p. 148.
21
B. Mitrea, D. Ionescu, O colec ie de monede din Buz u, în Buletinul Societ ii Numismatice Române, 70-74,
nr. 124-128, 1976-1980, p. 622, nr. 93; B. Mitrea, Descoperiri de monede antice i bizantine în Republica
Socialist România, în „Studii i Cercet ri de Istorie Veche”, 24, nr. 1, 1973, p. 146-147; C. Preda, Circula ia
monedelor romane postaureliene în Dacia, în „Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie”, 26, nr. 4,
1975, p. 460.
22
Gh. M nucu-Adame teanu, E. Popu oi, Monede bizantine descoperite la est de Carpa i, în „Arheologia
Moldovei”, XXIII-XXIV, 2000-2001, p. 351, 356.
23
P. Diaconu, Les Coumans au Bas Danube aux XI-e et XII-e siècles, Bucure ti, 1978, p. 35; V. Spinei, Ultimele
valuri migratoare la nordul M rii Negre i al Dun rii de Jos, Ia i, 1996, p. 76-77.
24
Ileana B ncil , Din numismatica lui Ioan Stracimir, în „Studii i Cercet ri de Numismatic ”, II, 1958, p. 345-367;
Eadem, Despre gro ii cu casc de la Ioan Stracimir, în „Studii i Cercet ri de Bibliologie”, 2, 1957, p. 314-319.
25
Vezi E. Oberländer-Târnoveanu, Moned i societate pe teritoriile de la sud i est de Carpa i (secolele VI-
XIV), Cluj-Napoca, 2003, p. 132-136.
26
Elena Petri or, Date preliminare asupra tezaurului medieval de la Buruiene ti, comuna Dolje ti, jude ul
Neam , în „Memoria Antiquitatis”, XII-XIV, (1980-1982), 1986, p. 170-191.
27
Katiu a Pârvan, Monede medievale i moderne descoperite în localitatea Ple e ti, jude ul Suceava, în
„Cercet ri numismatice”, VII, 1996, p. 161.
28
Ibidem, p. 162 cu bibliografia extins a chestiunii.

116
din colec ia colii Generale din Smul i i care, credem, nu mai necesit niciun fel de comentarii.
Subsemnatul Cuza Paul din comuna Smul i, jude ul Gala i declar urm toarele:
În luna august 1975 am l sat geanta cu acte i bunuri la subsolul magazinului «Modern»
din Gala i cu scopul de a face unele cump r turi.
De i am fost grijuliu i atent c utând s -mi arunc ochii spre geant , aceasta a disp rut
extrem de rapid, poate în 60 de secunde!!! Zadarnic am a teptat i am anun at organele de
mili ie, c ci f pta ul nu s-a gândit s -mi arunce undeva m car actele i documentele.
Printre obiectele din geant au fost unele de importan mare, f când parte din
patrimoniul cultural na ional. Citez câteva:
1 – 30 de monede de argint antice (romane, dacice, macedonene, grece ti)
2 – dou monede bizantine susceptibile de a fi fost din aur”
3 – un document de pe la 1807 care atesta una din cele mai vechi coli laice din
Moldova, la Smul i. Era vorba de o m rturie canonic în care se vorbea c un preot înv ase
carte (a citi i a socoti la coala din acel sat - Smul i).
Subsemnatul le luasem cu mine pentru studiu, cercetare i identificare la Bucure ti,
Constan a i Gala i. Nu mai vorbesc c am avut portofelul cu bani, CEC i alte obiecte
personale de valoare.
P. Cuza
Gala i, 6 – IV – 1976

DISCOVERED COINS, LOST COINS:

ABOUT NUMISMATIC FINDINGS FROM SMUL I, GALA I COUNTY

In this short article the author presented few coins (Roman Republican and Imperial,
Byzantine and Medieval) which seems to be fortuitous discovery within the territory of Smul i, Gala i
County. Without the archaeological context the author deal mostly with analogisms in order to reveal
some historical clues. Anyway, in the end is more probably that this „findings” to be just a numismatic
collection, put together by the local teacher. A few of them are rather discovered on the right bank of
the Danube, in Dobrogea.

List of figures:

Fig. 1. Gala i Physical map with Smul i commune underline.

Fig. 2. The card of Smul i commune from Archaeological Repertoire of Romania.
Fig. 3. The statement of teacher Paul Cuza.

117
Fig. 1. Harta fizic a jude ului Gala i, cu marcarea comunei Smul i.

118
 Fig. 2. Fi a comunei Smul i din Repertoriul Arheologic al României
(dup http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-
Index/sel.asp?jud=Galatzzi&campsel=2&Lang=RO&nr=1&nrSel=1#Lk4249)

Fig. 3. Declara ia înv torului Paul Cuza.

119