la ameninţarea fatală contesei ; scena ele JYe malul N evei dintre Liza şi Tea llintre .J\fa,rlus.Petipa Ri P, I ..
Ri P, I .. Oeaikovski a dus la nasterea baletului
Retman, contrastantă prin zbuciumul răvăşit al Lizei exprimat în aria sa,
cu obsc8ia halucinantă a celor trei c:::'iirţi ele joc de care e stăp{tnit Herman
{care-o respinge pe Liza iar aceasta în disperarea ei aruncându-se în va-
luri) ~i Rcena jocului de cărţi ( tabloul al şaselea, actul al treilea) fatal
JH~J1tqt :IJ~:l' rw~;r f:,gpQ,,;,.pterz(melrtotuJ,,,,~p .,01nqa1Jb,i- ;t .. .
Realizare muzicală de excepţie, Dama de pică - sinteztt a stilului
ceaikoY~kian - este în acelaşi timp şi o „sinteză a spil'it;ului unei epoci,
ftu·ă a fi prin aceasta stri'Unti unei sinteze a :propriei sensibilităţi ruse,
melodia şi dramaturgia rnuzica.Uî a lui Ceai]rnvskirămânând o strrtiluciti1
manifestare a sentimentelor umane care, chiar excesive, nu trădează ade-
vărul unor posibile destine. Dincolo <le aceasttt limită a exprimtirii ceaikov-
skiene nu vn, mai trece nimeni, nu se va mai ridica niciodatrL spre înăl­
ţimi un asemenea s:ublim plâns, durere şi deznftdejdc a unui înt-reg se-
col ... " 259 •
b) Baletul
Făd a fi intrat în preocupările „Grupului celor cinci", baletul rus,
puternic d,ezvoltat _în timpul h1i Pet~·u cel Mare, cunoaşte.: ad~yăraţ,ţle
sale împliniri în a doua jumătate a secolului :aFXIX--lea, când colabora-·
m, Grigore Constantineseu,'Cdnlecul l~i O;feu, op. ciL, ,pag.: 223.,
1, :! ,, .~ ,,
modern, la crearea, unei. ~devărate scoli de balet rus ya, cu~~aste o c/
în primele dece1i1Cafi'"secohtlÎ:1i "ăi X:X:-l~ai_,_ J?rin. con-
p1iteri1icr.,- strtllucire
tribuţiile de excepţie aduse de Serghei _:Q__i_aghileY, ·Igor Stra~~inski, Serghei
Prokofiev ş.a. - -- ·
Lui Marius Petipa îi revine meritul de a fi scos baletul de la curte,
oferindu-I mareluf public într-o concepţie dramatică, realizâ:ncl compc-
.ziţii coregrafice emoţionante prin expresia plastică şi forţa de sugestie.
Colaborarea lui cu Ceaikovski a fost determinantă în această între-
prinzătoare acţiune de reevaluare a artei dansului rus. Temperament
liric, înzestrat cu un ascuţit simţ dramaturgie, atras de arta dansului
încâ din copilărie, CEAIKOVSKI-în creaţia sa de balet-depăşeşte sta-
dinl baletului clasic şi romantic, conferindu-i s{!.pstanţr1., drâinatică şi
acţiune,· .dfiind o mai;e însemnătate rolului expresiv armuzfciY conceput5'
simfonic. Simfonizarea muzicii se impunea ca necesară în noua conce-
]_)ere a baletului ca spectacol.
· Pornind de la formele tradiţionale de dans, interpretându-le ca
adevărate numere ale unui spectacol, compozitorul le amplific{1,, le dă
noi sensuri şi semnificaţii poematice, într-o măiestrită realizare simfo-
nică. Ca şi în opere, subiectele alese i-au oferit prilejul de a crea minu-
lhl.tc pagini muzicale, de o rară, frumuseţe melodică şi expresie elevată,
într-o înve~mântare timbrală de mare forţă. şi sugestie.
Lebedinoe ozero (Lacul leb~clelor, 1876), balet în patru acte, după un
subiect de V. B. Beghi~~~- -şi ·v:"'.F.
Ghelţer, primylbaletal lui' Ceaikovski,.
<a4k,at p·rtadestinat silise imiunru:::Bai·tieln1aii·tle:·s:e'ai111~·dtri .<.freaţii H~ii·, ·înfru-
11ind calităţi de o excepţională însemnătate atât în ceea ce priveşte dra-
maturgia, cât şi' realizarea muzicală.
tn simplitatea lui, subiectul 260 a inspirat compozitorului o muzică
duioasă de un cald lirism, expresie a unei credinţe ferme în forţele bine-
lui, atotputernice asupra răului.
Deosebite sunt : scena balului din actul întâi cu minunatul srrn vals
de mari proporţii şi de o puternică expresie tânguitoare,
aoo Prinţul Siegfried lşi sărbătoreşte majoratul, fiind anunţat de către prinţesa mamă c(
a doua zi după bal va trebui să-şi aleagă logodnica. Un stol de lebede albe care trece tn zbor·
ti sugerează prinţului ideea unei vânători. Astfel că noaptea vine la lacul lebedelor unde află
că lebed:!le sunt de fapt fete vrăjite de geniul răului. Odetta, lebăda-prinţesă, li destăinuie
secretul. Numai puterea dragostei curate poate să-l tnvingă pe ·vrăjitor. La balul organizat
pcIJ,ţ.~A a-ş,i, ?}~~~, Iogodl¼ica, soses,c 1.1oi;~aspeJi,, p,rint~~ car~ .şi i,!l~tba.rt:.,~~ fi~ca, ,sa ,()d!lUa,: a .c~- 1
TCi asemănare cu Odetta n determină pe Siegfried să o aleaga. Dar apariţia le.bede1 albe. h a-
.rată greşeala făcută. în zadar p'.} malul lacului lebedelor, •siegfried imploră iertarea/vraja nu
mai poate fi dezlegată, astfel că se hotărăşte să o urmeze pe Odetta, aruncându-<ie tn valurile
stârnite de furtună, după care se a~terne liniştea p:, lac, văzându-s_e din nou stolul lebedelor
albe. -. . ·"·:,,: •. ' •:· .·: ;.. _,,. ,r·:,.,t:,..:j. '·, " .•. . - ', -
15 - c. 338