. ,) c:, ;, Prelucrrea acestoral;:, determină. acţiunea··_ draIUaticăt: şi"' c'ţespi.i m:area Origiuală: prin,.tematJ.sm.(prilr!a p~rteh:dinfl,mică.(part~a a <!

-oua), Amed~-'
:simfonjcă:: măiestrită; într7"o; continuă ·mieştere 'a tensi1!-llii,:suge_r~nd Sa- tativă. (partea a, treia) şi apoteotică (partea a .P~tl.'a), Şunfowia s-a mscris
batul,. până· când din depărtare sunetele •clopotului·· anunţă;:sosirea dimi- în r.â,11cittl primelor. realizări de. acest fetale muzic.ţi ruse din a doua jumă-
neţiţ,' întrerupând orgia,.;: ':răjitore~s~ă_, :· lum~na;-, _înv.in_gâpd :1•..~rit!lle~icul. tate-. a. şe·coluluL al ,XIX-lea... . 1 i,,:.~', .
;•:: Sfrnfonia nr;.· 2 .în si. minor (1876); cunoscută •şi sub denumir~a .. de
Lumină si transparenţă. ş1 m sonontaţ1, muzica se hmşteşte, dan~ acea
.senzaţ,ie de uşurare, de -îm1)ăcare 9i mulţumire.- . . .. . ': . , ·i. · ' , . .· .S1:1nfo1da Bogatâr'ilor, supranumită de StasoV: Sirnfon·ia bravi~or sau EroUXf,
rnflectă în cel mai înalt grad concepţia poetico-prograrnat1ca a compozi-
•·' Tabloul simfonic O noapte pe mu,ntele ·JJleşuv a ţo·sţ 1 "prelticrat. de torului şi în acelaşi timp a eşteticH „Grupului celor c.inei„ în dorr~cn~u~
-către compozitor, adăugându-i: cor; şi destinat să intr~,.,,ca/,Ş~e:pă~9-~ ~al~ţ muzicii instrumentale si simfonice. Nu are un, program deţlarat ş1 mei
în opera JJflada 269 , iar mai târziu a fost introdus în opera· Targttl dm •O inq.icaţie mi trădeazl programatismul, dar cele patru secţiuni ale lu-
Boroci'11slc (actul al doilea) 270 •
<::rării ( Allegro, 8c:l1erzo-Prest,iss-i?no, Andante şi JJ1,inal-A..llegro) sunt bogate
în imao'ini au o forţă de sugestie deosebită, au capacitatea de a crea. ca-

* drul u~or 'autentice tablouri sonore concordante cu descrierea lui Stasov

-care spune că , ,în partea întâi se aude ' în orice clipă l~uwa.1::1pte1,• rasum~
lovituri~e puternice ale paloşului Yoinicesc, date cu "ngoare m _clreapta ş1
V V

Viziunea simfonică.· a muzicii pure şi programaticţ apare mult mai

•clar conturată la Alexa·ndr.Porfirievid BORODIN, a cifrui crettţ.ie-impre­ în f.it{rnga, în .AdCtg.fo răsună dntccul plin de poezie al barc1ulm cu gusla,
.sionează prin vigoarea şi robusteţ,ea t a l e n t u ~ ~ ~ ~ i l . Si~nfo: iar Îfl final se profilează senin şi strălucitor marele o:-:.păţ şi. srl:1-:băţ~area
nist înntl.scut 271 , Borodin şi-a însuşit pri:rîc1piile simfonismulm clas1~ ş1 J)OpQrului în_ sunete de guslă ~i în strigătele voioase al~~ multu:111" ~'"'. De
romantic, 1Je care le adaptează şi le subordonează concepţiei sale poet1co- altfel, Şt~tsqy susţinea eă acest program i-a fost comumcat de _msuş1 co~-
l)rograrnatictL, d{rndu-le culoarea rusă a ritmurilor şi rnelodiilqr cânţe­ 1wzitorul sirnfoniei. ,,Nu odată Borodin - scria Stasov -- nu-a povestit
cului popular, într-o expresie lirică, realizfrnd imagini grandioase eroice c[1, în A;ndmifo el a vrut să prezinte figura unui bard, în prima parte, o
şi monumentale. adunare' a· bof?"atfrrilor nif:.i în final scena unei petreceri a acestora m
sunetul guslelor
' ...,
şi veselia• unei
l
mari' petreceri l)OPUl are '' .2~·1
•·. .
„Zestrea," simfonică a lui Borodin este alcătuită din trei simfonii . Debut.ul simfoniei este impetuos, temele, în alcătmrea lor, pruna,
şi un tablou simfonic, realizate într-o Yiziune l)eTSonală, unitanrdin p~met
·, :,· d.e,sţt\E'!,'.~: :SttJtş,t¼}.,:,,,cl~~~\ 51i:ţţ1.'P~t1ţi~~;:_:Îit "l?J.~nllil,,, !cţ~~l,(ţl;f,iiic,;r}f,1/;;;:a! ;,t,',:!';-l)î'Cr.$l,~J;:;'t .• ·.·· ·
., . ' ., · . :~/;';i.fon:·,ia ·1ii·. j f1;, jJ{ be~n~l 'majo1· (1867), cu un Ada.g1·q Îll mi ~en~o~
rni1101·: este alcătuitfL după ti1ml simfonici, tradiţionale în patru m1ş?a13
( All('gro, Sclierzo, Andante şi Pin al). Cu toate că este foarte apr?piat~\i
-de stilul european, gerrnenii specificului naţional sunt cuprinşi în !1mbaJ,
111 forţa ue sugestie şi specificul intonaţional, în alura şipoezia:rusa a me-
.lodiilor.

.a doua, liric{i,

2
69
Opera J\Ilada, încercare de creaţie colectivă a compozitorilor din „Grupul celor
-cinci".
70 După moartea compozitorului, lucrarea a fost admirabil ,orchestrată de Rimski-
2

l{orsakov, care ne-a oferit-o în forma actuală.

„Prin felul meu sunt liric şi simfonist, pe mine mă atrage genul simfoniei", mărtu­
271 2 n Stasov, Sludii, vol. II, pag. 387.
:risca Borodin. 21:i E. l\I. Gordceva, Grupul celor cinci, op. cit., pag. 129.

234 235