alătmi ele cea a Iaroslavne i, fire poetică, soţie· credincioasă şi mamă ne apare lumea orient1ilui, realizată într-o suită

ne apare lumea orient1ilui, realizată într-o suită de scene (actul al doilea

iubi-
toare reliefată în complexit atea trăirilor ei, de la îngrijorare a şi neliniştea şi al treilea), cu melodii plastice şi sugestive, cu ritmuri vii într-o
înveş­
de cdre este cuprinsă pentru soarta lui Igor (plecat la luptii învins şi mântare armonică şi orchestrală luxuriantă, ce vin să creeze acea lume
luat prizonier), · de vis, impunătoare, ademenito are şi copleşitoare prin strălucire şi fa,st.
r,t..
-=:

Ah;·
;:=,--
I".:'.
-~-
piă
-
l'i

.
,-.._..J

- C;u
V
::=,o--

,i:,)_________
Remarcabi le prin originalita tea şi autenticul expresiei sunt pagi-
nile create în acest scop : cavatina Konceakov nei (de la începutul actu-
lui al doilea), aria hanului Konceak şi renumitele dansuri polovţienc cu
cor (vezi exemplul de la, p. 212 jos).
01.>
- ~- D--17 ,r, r+, Se cuvine a fţ evidenţiat şi rolul uriaş pe care compozito rul îl acordă
corului, simb:::ilizând IJOporul, pa1ticipan t activ la realizarea muzicală a

V
l
:!.,

n~
p;o
I
z,ru..?anda ta troi::e
acţiunii poemului. Este, poate, unul dintre cele mai important e perso-
naje create, care apare de la început şi se menţine pânf1, la sfârşitul ope-
rei într-o participare vie şi activă la desfăşurarea eveniment elor ..
Rămasă neterminată, opera .a fost dusă la bun sfârşit şi reorches-
.. -
V
r, •
trată de Glazunov şi Rimski-Ko rsakov, înscriindu- se print_re marile rea-
lizări ale teatrului liric rus de la sfârşitul secolului al XIX-lca.

Fără a atinge dimensiun ile, semnificaţiile şi forţa expresivă a ope-

relor Boris Godunov, H ovanscina şi Cneazitl Igor, creaţia· lui Nicolai
*
RIMSKI-K ORSAKO V (1844-190 8) 239 , ceţ_ mai tânăr membru al „Gru-
pului celor cinci", se impune prin numă.rul ·mare de lucrări· (16), prin
tematica istorică, legendară şi literară şi prin măiestria compoz_iţională,
făcând proba unui înalt profesiona lism atât în planul arhitectur1 lor mu-
la deznădejdea şi apoi bucuria fără margini a re-vederii. . ., zicale, al armoniei, cât şi în cel al artei orchestraţiei.
în contrast cu lumea rusă - redată prin intonaţii şi ritmun m,~- Lui Rimski-Ko rsakov îi este ·caracteris tic limbajul simfonic, î~cli-
reţe, deduse clin fondul naţ,ional al muzicii rus~ (fitră a folosi citatul) - naţia spre culoarea timbrală, folosind orchestra c'i urf eiemeiiîCj rin'cipa!
în desfăşurarea acţiunii dramatice. El posedfL rara capacitate de a ad~nc1
analiza psihologicf1, a_. ţrJiirUor er · · · · · 1 ,

~1ii~i4"'i3'.J,~i
>_ .,__._ ~-., .--~-. ~5¾it~~ig~;i;;~,,
-. . ","':! . .. ,;~f~fifrii.t~#i~
•

tt!lr~i;~:fi1.tlfitl~ţ~f,i~\B:liâ~~i\t •. . . ""·,· _
l,:J
. ... nimente istorice,·'pe isa]e··alc..:naturif;..etc;;· cm__. . . · ., _. -
o' forţă de"' sugestie extraor-
, ••-<

dinară, orchestra la el devenind un organism muzical de cea mai mare

însemnătate, prin intermediu l căruia comunică atât de_ variatele impresii
şi sentimente _desprinse din povestiri istorice, din lumea feerică şi fantas-
tică a basmelor şi legendelor populare sau din povestirile literare.
O privil'e generală asupra creaţiei ele operr1i a lui Rimski-Ko rsakov
scoate în e·videnţă legătura strânsă. a· compozito rului cu_ ,:ID..!l!/i!9a naţio-
aP-: ă· · · · · ·· ·t · t;- •,ff f ,1 1 tnos ni"-·,l'US <,1>e care îl asi-
n a_, rus_ -.·1'
milează:şUtL
._9 _ms na 1e.,,. •_·..,·.c_ o_,.~·:•!!_,.~""-•!1
, .:"rn::struct
_ P.-·"_ii'_fii.,.~_., •."in_
......,,..,_,_9!1,"'.'··.-'L_,ft
- •... ,. ._ ""'o_._•·"'"".•1,_,r;,,::t'.~--.....;'t.~ ··"~·:,.-• ..• _. _.,·_. . _ ..
timbrale n61. -
~~îâj;,tji
,..,. d•,:f.
.i.·

uri .:melodice, ,ri Jrţ1~e, .·armoruce ,Şl

' ' ' . ,; ' . . .
~ . . ., ,_. _,,, ' ~ -. ~.
,,·.

239
Nicolai Rimski-Korsa kov s-a născut la Tihvin, lângă Novgorod, "Ia 6 m: rtţe 184,t.
Urmează şcoala militară din Petersburg şi tn particular muzica. Devenit ofiţer de marină, tn,
Î861 11 cunoaşte pe· Balakirev, sub tndrumarea căruia lşi desăvârşeşte pregătirea muzicală,
devenind membru al ,,<,rupului celor cinci". 1n 1873 părăseşte serviciul ln marină, fiind nu-
mit inspector al niu;icfi' Înilitare. Dir.e_cto,r şi dirijor al Şcolii muzicale gratuite. ( 1~74,-;-:-1881) ,_
Rimskl.-Korsak~v devine. j,rofesor ~e; compoziţie. şi orchestraţie Ia Conservat?ru l din Peters-·
. btlrg~ 'unde 'are că elevi ·pe Glazunov,. Prokofiev şi Stravins_ki. Opera sa ~st: a1;11plă şi ,divers~:
Opere,,(ţ4), simţo~i_iJ3), pîese,Visimfonice ,şi ,cQncertan.te, muzică, de c~mera -şi_
1:'1_stry.mentala,
toarte Mgate]n ţoloritlll orchestraLEsţe auţorul.unu1 Curs,de armome (1866) ş1 i:ţ\ unul
talâi vrch~str~fi~!"A"iriurfClâ. Peters~prg, _la 9 iunie 1908. - · !,,.i.·,_ .. "" "·
-I~~-:

212„