Tarnr et vlzlunea despre

a\-Iia(i JI lurne ?* cpe'"a MOARA cu NoRoc

Nuvela este crealia epicd in proz5, de dimensiuni medii,
cu un singur fir narativ,
, ct=lprinzind o suecestr-tne de episoacle, unite tntr'-o acfir-rne eomplicati p'ogresiv,
arrind
i*la baza un conflict concentrat.

loan Slavicieste unul dintre cei patru mari clasicl ai

literaturii rom6ne, afirmandu-se
ca deschizdtor de drumuri prin crearea romanului
realist obiectiv,,Mara,, sr si piln
nri
iiiiegrarea eiemeiiteior de analizi psihologici ?rr scrierile
saie. Acestea sui-rt ciorrrii-raie cle
conflicte puternice, cum ar fi patima banului, discrepantele
sociale, impactul societdlii
asupra individului si prezinti satul sau orapul transiivinean
din perspectiva tranzitiei de
la ordnduirea traditionalisti citre o noui formi
de organizare, anume
ffp.,JJg]il
!?P.,JJe]js-m-uj
5r' ic{t c 1^.v4(f .t{arLglf- ft.iiet
ila"f,ost pubjrcatr in aanul
dSp:J_pSpJ$a 1BgL,i vo gn u I i nt it u at,, N ove e
nu t_l$Ei,ot"ry
rlin
._...nopor" /ffiEttHEI; I I i

i = 1_=!E '+' yttri_4 utr[d.LL{.}{.a repHslal/tn

i'leadrut-
fadru{c_arera_)sp_iemarr_
:--+-=
tipice, ce prezinti veridic realitatea socieiEli ardelenesti
din a doua lumE-u-te a secolului
tumina. pe d: o parte, famiria traditionard, supusd
1il]ill::ryleTr.l- unuiproces de
' _destr51n?r*Lq,ptatSj cauzatl, pe de arti parte, de goana dupi avu!i". r.rurrJiln;, ,;r,[i,
este obiectivi, realizatd ia persoanS a Ill-a de catre un
narator omniscient, omniprezent
si moraiizator, conceniranciu-si atenlia asupra normelor
morale, cie5i nu juciec{-
personajelq Acesta anticipieaza evolutia actiunii, prin intermeaiutffmfrf6dffie
ta
inceputul operei (moara, imaginea crucilor, descrierea
drumului), fiie irecutrt
personajelor 5i ilinfSliSeazi cititoruluiji:stificSnd prezentul,
rJai.si consecinlele faptelor
'1 l ulterioare' De asemenea, schileazi gAndurile pi sentimentele personajelor,
contribuind la
conturarea conflictului interior al acestora.

Alcdtuiti din.i7*eanilole, nuvela prezintd vu

un fir epic complex,
rrr syrL o StIuLtuIa
LLIl,ptE:A/ u structurd naralMa
narativi
cronologici si porneste de ra ce constituieffi
HHi:-",TIIt:t5'
ffi "::i
,?::f^l
linistea colibei I ::
sale te face I: :: 1t 1
m a;ffi;ffi il
Xgrlele"Q[kffi!
it c u re ri c i rea ; uv:,s+rs,
!u
fericit". intelepciunea populari desprinde leetia de viald pe
;;;rffii'
care personajele trebuie sd o urmeze, anticipSnd desfdsurarea
intamplarilor, prin
*:f'-t"gtq?j:gpra efectelor incilcirii unor norme morale ce privesc sensulfericirii sl
cStemi sugerati. Epirogur este conturat in mod simetric tot de
exprimAnciu-5icreciiniain@av5ncigliqansj=uaiv!"si*t.,*"u.-;i
rnr1i^n^i*ffi I bgira.*,
nu
are sd iasd bine, dar a5a le-a fost dati!...,,

Ope;'e prezinti caracterul ?ntrucitarec%

conflict interior puternie, ce il macind pe
, un
protagonist si utilizeazd procedee de analizd psihologici,
urmdrind
pgpon-ajuf-ui-G-hila*generatd de o crizi morali. oezvoltand li_{ArSagsif.r-sa,*
o analizat
 t\
t: dft*rg'l':sin'u6s'at*ffiffiffiee:-5lrria dinfD.e-iiazapmr=rlui cu'Lale,r-i spirituale,
iniipostazq.'
celuituplicitar si apoi in ..u uT*ului imoral..constructia personajelor
este privita din
perspectiva interioritdtii lui Ghit5, conturat cJ
o conptiinti frdm6niati, care
problematizeazd faptele celor din jur.
lt_*
Conflictulse dezverltl pe doui eoorelonateJ r_rna exterioari,
rare r.rrmireste firu!
propriu-zis al evenimentelor, si una interioarS, prin
definirea imJlicatiilorp. ."r.1* ,u
faptele in planul constiinlei personajului. slavici se remarci
prin finetea observatiei in
''
_- vvJ
r..,,,,.tblrq
ceea ce priveste descrierea stiritor sufletesti a
:ffi;ffi;-Jfi:'
si trarrt";r;;;J
determinatedeacestea.Astfel.@intreILica:5i'cnuip,",in,e
conrruntar"u.ri,t,.la;ffi i_ffi ?#f;1ffi ;:::ffi 1,:l;'l?:,n'.'j.''
ni.T.1ii;l maestru al manipulSrii psihice, intelege felul
,pentru
f de a fi al oamenilor,
proritand o.'pun.t"re srabe are ruiGhj;;,T; ;;; ;;;;;r;.;;ffij
dragostea purtatd Anei, cu scopui de a se impune ci stipan
;.lrl',1']X.,."J'r,
al iocuriloi-, urmirind si li
facd subordonatul siu. odati cu aparitia antagonistului
la han, din dorinta de a isi
proteja familia si a nu fi vdzut slab, Ghi!5 se indepirteazi
tot mai mult de Ana , ce lupti
pentru a il readuce inapoi pe calea cea dreaptd,
neinfelegind ce i se intimpl5. Lipsa
comuniciriiin familie este tln factor important ce va duce la
destrtmarea,familiei sia
interi
li',^"1ip1b'Ta,itg@alimentatdeceledenatur5externi,schiteaz5
bit;lia interioari pfrtati ae proiagonist cu propria persoani. oseilAnrlintre
dorinta de a
se imbog5li rapid, urmandu-l pe,!.ffin jocul
aiacerilor ilegale si cea de a rimjne un
x*
o m c n s t it, *, n. i n J .
i ; ; tffi :ilfi;-i: lff
; :L"i,::Ti: il ffi ililiH,l?,"
iTitlul-este alcStuit din substantivul "Moara",fiind un topos literar ce anticipeaza
locul
desfisrrririi actirrnii. renrpzpntAnrJ denotativ locul unde
se macini ._;*r,;i*-;";, **,
si conotatird-; cArciuma in care se macind destinele
oamenilor ce se lasd stipiniti de
propriile slibiciuni. cuv6ntut "noroc" rug.r.u.ifiEfirolj_0lmmiliiina
mai pu*.t.
dec5t'voint5omului,dezv5Iuind,inacelasi.,,o,@uiGhitic5sevaimbog5ti
repede, firi niciun sacrifiuciu. De asemenea, titlul
estilmbrit de o nota ironica din
partea autoruiui, intrucAt soarta personjeior
este departe de sensul adeveral ai"
norocului.

GhiIS devine victima nedreptSlilor societitii in care

triieste, fiinC influentat sI !a in
calcul posibilitatea unei vieti tr;itein belsug, dar Iipsiti
de cdldura familiei si
g::Ii *1 19-:- * l Lii J 1* "gjl A'tr. r@a
Y
i
re ?n ve reffiEi J F;entiu
de
tr"-.gb&iiieii,ffiiieiii;ditio""a.mi'ir,'t'a,.,Jp;ffiG;;;J;'l,;;,,. .

acesta ilTJce
dLe5Ld ;ril Ti";;ApttG
il race cano il accepta #;ionist viati'sa.
?l!ago1i:J ?n viat'a*
pg_ sa. lntriga
lntrioa reprezintS
renrpzinri momanrr
momentul in rr ?n
care la han isiface aparifiat-uG-samaoag-191ur
p91_cafior din imprejuiltL un personaj
straniu, ee exereit5 o influen!5 negativi asupij ebloi
oin jur personutitrt*, sa puterniea
si?nclinatia maladivd spre rdu vor determina dezechllibrul
sufigtesc al luiiGhi;d; astfel ca
 prima formi de reaistenF'pe eare i-o
afigeaza se doverJeste inutili, eiinii asmr=rtiti
asr:rpr"a
porcilor fiind imblsnzittlAfr'5n?5"iffi666a*'EElse
,!,,iy,u,,4,!Lrars!*s-IJ)rlru[rglcg]Ee
Analtza psiholooic realizeazi pfln
reailzeaza nrin rnermediul rti:rnn,,r,,i
inprmortir rl dialogului
conflictual dintre cele dour personaje. Cdriiumarul
--. ?ntelege destul de repede cd ,,aci, la I
Moara cu noroc nu putea si steie nimeni fdri voia
lui Lici". ?nsa isi doreste cu ardoare sd
rim6ni' cu toate ac::teat-lu ii rispunde solicitarii samidautui
de aii d;;;;;r-rlilu-
'*
.toaie cSte se ini6mpi5 in jurui cdrciumii. cerinci condilii de coiaborare: ,,Daci epli om
cuminte, cauti si te pui la bund infelegere cu mine".
Un bun cunoscdtor al psihologiei
umaneffiffitecunoaste sldbiciunea puntru bani a IuitSqil6.:
,tr.anUr_i f rln i*prumutul
spontan de bani pe care ?i solicita, irnpunSndu-;;
autJtapa "cel €e vine aici vine si-;i
faci bani; fl-ai ficut si tu de c6nd egti aici". Notaliile fiziologice
construiesc mutatiile
sufletesti prin care trece protagonistul, dovedindu-se
neputincios in fa!6 gestului
samadaului :"r5mase cStva timp incremenit si cu
ochii tintiti la d6nsul,,. Din acest
moment, iGtiiic=gccept5 c-o,laborarea c-u rEg! gutoiluzionandu-se
ci nu face dec6t si-si
recupereze banut cApttgq[iiliiiiiliiiirr inoiila
tiber contura"ar_i,ur.,r",",T*"i";:;'"
"dar acum era legat si tr.ebuia si
se stipAneasei,,. Aeesta se arata supus, sufei.ind
o
schimbare radicalS declanpatd de atadut psihotogic
primit.ficatii;;;;;., banii si
demnitatea, caracterizdndu-lintocmai :"Asa-i ci
te-ai fdcut bland ca un mielusel?,,; fapt
ce il face si reactioneze impulsiv.:"?l apuci
de amanooui urater., ir tir, ;;;;r, inaintea
sa"' Conflictul interior este redat tn incercarea protagonistului
de a se stdpAni, ajungand
dominat cje tactica manipuiatoare a porcaruiui, ce ii ciistruge inerede_rea_de.iill#;;;
de jocil scotea din minti"; izbucnin.d, in acelagi
timp, si conflictul central al operei.

Capttc'lul al xlv.lea rupr"inde c seeventd psihologici,

ilustratlvi pent:"u decdderea
::::':.,:H:ffiu'luiimoral,inzoneldob-,ou,.aleinstinctelordel5comie,
gelozie, disimulare; dorinla de rdzbunare
;i, in final, de acll!crimei Astfer, ;;;;j;
::::l1j-_Yf l nanrt,la nelesiu.irile infiptuite deisalraslffsi a" i"";,;sii s;i raptur
s i n e se co n st it u i e .,
ffi ;: ;;;" ilffi#ffi' [;::1 lli:ff;,?;;
"i..i,.si se afunde si mai :; : i J:
este fortat de imprejurari
ad6nc in riu din care doar tiria de caracter
i'ar Btrlea eli[q;2 '?'hi!{este ins5. cIe o par-te, foarte
ire ,so,. o. .nur;il;.;, fapt spee,lat
qeiiic{ lar pe ue itt; parte trSieSte cu dorinta obsesivS de a cSstiga c5t mai mul{i
bani.
o speranti de reabilitare pentru protagonist o reprezirrt5 alianta
Jr,3i;l;;*rost tovarap
de tdlhdrie cu Lici, ajunrrir"ngrrT,si dornic de razbunar.
,..rrr. air;r"-*arur adopta
c atitudine duplicitarS, cIci, degiie-alia za cu omul legii-in o* vederea inchiderii lui Lica,
rdmine prieren cu acesta ciin urmi. si, in continrrr*,
Id*pir..i. ir: c.; ;; ;il"
":1:;1: intocmllreliefand-i *rro"*r ,r,.*rlt
direct ,,,.
,.,, om care ynl'ir'Hn,". in
cele oln urma' Ghifa'5e ,'esemneaz#ci e un om
necinstit, acceptandu-gi slibiciunea prin
i
justificai'ea .; e,*rtut ;;;; ;..,;;i afirmaia printr-un monorog interior: ,,ce si-mi fac
daci in mine e ceva mai tare decit vointa mea?". Se instriineazi
de sine, suferind
mutatii sufletesti ce il marcheaza definitiv, prin
coniemplarea banilor strdnsi : ,,mult a
strAns arAndasul".
 '$/ Dia aeast rnonlen$
inwa@ @ ii, di*truge sr ffiffi*ffi
ffird$p,e c$ [-a icrplieat
;3 EEtrye care i-o cere,
;i?&H[;lrry"M
1

.;: I fdri sorlide izbandi oe r@ '

?
€ {.:
(fi1
*l [i-]e se dovedepte a fi unul
I
,
r.it ,*l OeTinltofll i ncnfn r narcan:iot^ -^-
{="'

ln concluzie, nuvela pune ?n lumin5

'gi*qtori,in
viatl modesti a secoiitui XlX, legile
universului dovedind cil iar orice decizie
luatS poate face diferentaEi

"1

apfubfili;iutlit&o-*

I
*l
os, '

i', 4lr t
 ParticuIaritdfidecaracterizareaperSonajului@
ln nuvel'i, accentul nu cade pe actul povestirii, ci peconlplexitatea personajelor,
conferitd
t. de "acelemestec de bine gi de rdu ce se afld !a oamenii adevdrali"{G.
C5linescui. Slavicieste un
' ::- observator impar[ial al vie]ii rurale, inzestrat cu un spirit realist desdvirgit, anticipand,
, astfel,
,\ l{ tehnica lui Rebreanu. Naratorul, delegat de autor pentru a relata int6mpldrile,
redd obiectiv si
detagat destinul personajelor.

"Moara cu noroc" ipubiicatd fn voiumul "Noveie ciin popor,,, lggi-i este o r*

remarcabili nu numai prin complexitatea personaiuluiprincipal, cigi prin
ohse.rwilia,soe,ial6?e
care se construiette imaginea unei lumi de sf6rgit de veac XlX.

Ca element de structuri 5i de compozi!ie semnificativ pentru constructia personajului, titlul

' este alcatuit din substantivul "Moara" ,tiind un topos literar ce anticipeazd locul
desfdgurdrii
acliunii, reprezentand denotativ locul unde se macini cerealele pentru hranf;,
si conotativ,
carciuma in care se macind destinele oamenilor ce se lasd stdpdnili de propriile
sldbiciuni.
Cuvdntul "noroc" sugereazd destinul implacabil, fiind mai puternic dec6t voinla
ornului,
dezvdluind, in acela5i timp, credinfa lui Ghi{a cd se va imLrogf,li repede, f6r-6
niciun sacrifiuciu,
De asemenea, titlul este umbrit de o noti ironicd din partea autorului,
intrucat soarta
personjelor este departe de sensul adevirat al norocului.
i
Conflictul se dezvoltd pe doud coordonate, una exterioari, care urmdregte firul propriu-zis
al evenimenteior, 5i una interloar6, prin definirea implicaliiior pe
care le au fapteie in planul
congtiinlei personajului. Slavici se remarcd prin finelea observatieitn ceea ce priveste
descrierea stirilor sufletegti gi a transformdrilor comportamentale determinate
de acestea.
Astfel, teatrul conflictual exterior, dintre Licd gi Ghitd, prezintd confruntarea
dintre doud
mentalitSliputerhice, sttpinite de orgoliu Sislsbiciunea pentru bani. Lici, rnaestru
al
manipulSrii psihice, inlelege felul de a fi al oamenilor, profitdnd de punctele
slabe ale lui Ghi1d,
prin raportare la lScomia pentru avere gi dragostea purtatd Anei,
cu scopui de a se impune ca
stdp6n al locurilor, urmdrind sdilfacd subordonatulsiu. Odati cu aparilia
antagonistului la han,
din dorinla de a i$i proteja familia gi a nu fi vdzut slab, Ghi!6 se indepdrteazd
tot mai mult de
Ana , ce luptd pentru a il readuce inapoi pe calea cea dreaptS, neinlelegand
1 ce i se int6mpld.
] tipsa comunicdriiin familie este un factor important ce va duce la destrlmarea familieisi a
principiilor morale. Conflictul interior, alimentat de cele de naturi externd,
schileazd bdt5lia
interioard purtatd de protagonist cu propria persoani, oscildnd intre dorinla
de a se imbcgili
rapid, urmdrindu-l pe tici in jocul afacerilor ilegale gi cea de a rdm6ne un om
cinstlt, muncincj
r_ alSturi de solia 9i copiii lui ta formarea unui cimin linigtit sufleteqte.

Protagonistul nuvelei,@ este centrul de iradiere a semnificaliilor nuvelei, destint*"sau

ilustrdnd toate cele trei straturi tematice ale acesteia (social, psihologic
9i moral), ilustrdnd
 "ffiqffi a textu I u i, form tatd d"
E&qa. Fi i n d u nfpersgngurdgte d i na m ica psi h ici
u
reltefeazS, tns6, oit*€E e*itmr*r68, c;.*,e oe o crize*mtrara. De-a lungulfirului epic,
personalitatea sa cunoa$te schimbiri profunde, transformindu-seLrcplat
$i t*ry_.gc, dintr_un
e izmar einstit intr-un sdreiurnar eare
traie$te eu sbsesia banilgr, Aeesta lntr.i inr-rrn anturaj
nefast,fiindsubinftuentamalefic5uluiffi'ir.IqrJg:*gHLeg..q.'ILe,s.}q;;
IC

;iffita'd o@ocmaiimpotriva'celei pe care o iubea cel mai mult. Eroul luislavicieste,

cu
agadar, unFersonai colnpiC!$iffie=Aafis,.prezentdnd at6t
caritili, c6t gi defecte,
ce ?i conferi
verosimilitate, de mare forfd in reprezentarea omului care se lasi
dominat de sldbiciunea sa.
gf@estesurprins pri e
monologul interior 5i dialogul conflictual, prin faptele gi giindurile protagonistului,
prin
judecdfile celorlalte personaje Caracterul ..cdderea,,
'-) sdu rotund este marcat prin dintr-o
@&in alta, dinspre qmul.ryoial?n cel imoral.

Fffi*tlpntra;&ste cea de.om moral*care respecti codul etic alcomunitiliigiline la

respectul oamenilor. un aOevarat cap aliamiliei, el manifestd
iubire gi responsabilitate fatd de
l
aisdi, dorinla de a-i proteja 9i de autodepSgire pentru binele familiei.
lnfluenla sa este resimlitd
d.[glql!]ryprin antiteza cu aqtqEatqq
lSryidquluj ce se impunea ca pef ar rocuriror: ,,Dar
binecuvdntat era locul acesta mai ales de cdnd veniseri carciumarut
(l cel nou cu nevasta l;i
1= tdndri;icu soacri-sa cea batrdn5". Hdrnicia gipriceperea eroului, destoinicia gispiritulsiu
practic se videsc in rapiditatea cu care transformd
hanul?n ruin6 intr-un loc cdutat de drumelii,
care nu mai vorbeau despre "Moara cu noroc,,, ci despre,i,circiuma
lui Ghild,,"
LiniStea familiei, dar maiaies echiiibrulinterior alcdrciumaruiui, si;ntiiitbglaig d€ apariiia lui
-
Isa.lar,.r@Ja han, redata tnffiffiE Cu toate cd igi dr ,.u*. u]ffi;r";;;r;;
pericol pentru el Sifamilia lui, nu se poate sustrage ispitei ",
malefice pe care acesta o exercitd
asupra sa, maiales cd tentalia imbogilirii, dar pi a existenleiin
afara normelor eilce sunt
@..seg}ndealac69tigulpecarel-arputeafaceintov5ri5ialuiLica,vedeabanii
grdmadd inaintea sa qi i se impiienjeneau parcd
ochii,,.@ncearcd :q!iSjnp_qlfiy_eq$a
Eg-ti $Hl insd de la prima greseali, c6nd refuzd sd renunle ta_arenda nanuluifen;;il.g.
-*--

cd nu poatdiSmSne
-=;{-! acoro impotriva voinlei
I*i Licd, decran;eaz de :"El era om cu
minte gi?nlelegea cele ce se petrec". Analiza psihotogici'ru .urtiffiEfrffiffi"oiut
dialogului conflictual dintre cele doud personaje. Protagonistul
nu rispunde solicitirii
sdmlddului de a ii da socoteald de tot ce se intdmpl6 in jurul cdrciumii,
cerdnd conditii de
colaborare:"Dacd e$tiom cuminte, cauti sd te pui la buniinlelegere
cu rnine,,. un bun
cunoscator al psihologiei umane, Lici ii recunoagte sldbiciunea pentru
bani a lui Ghi!i,
atacandu-l prin imprumutul spontan de bani pe eare i! soliciti,
impun6ndu-;r agtoritatea: ,.cel
ce vine aici vine si-5i facd bani;
!i-ai ficut gi tu de cdnd egti aici". Notaliile fiziologice construiesc
mutaliile sufletegti prin care trece protagonistul, dovedindu-se
neputincios in fala gestului
Sdmidiului':"ramase cdtva timp incremenit gi cu ochii
tintili la d6nsul,,. Din acest mcment.
 Ghitd acceptfr colaborarea cu rdul, autoiluzlondndu-se
. cd nu face decat sd-gi recupereze banui
i cSStigat cinstit, stiluf i;dirict libeiconturdndu-i zbuciumul sufletesc:,,dar
acum era legat gi
trebuia sd se stdpdneascS"' Acesta se aratd supus, suferind
o schimbare radicald declangat; de
ataeul psihafagie primit, Liei, luindu-i odatd cu
banii 5i el*mnitatea, carafterizdndu-lintoe mai:
"A5a-i cd te-ai ficut b16nd ca un mielugel?", fapt
ce il face si reaclioneze impulsiv :..i1 apucd de
amandoud bratele, tlXinu strdns inaintea sa". Conflictul
interioreste redat prin incercarea
protagonistului de a se stdpdni, ajungind dominat
de tactica manipulatoare a porcarului, ce ii
distruge increderea de sine :"bdtaia de joc il scotea
din minli,,, izbucnind, in acelagitimp,
conflictul central al operei. ;i

eadq-e-a doua iCI.ostazd{bduce in prinr-plan'o-m*ul-

&ea
tntredriil})de a
d'leaatikSe penduleazd
rim6neomcinstitgiispitac65tigului,emuncii'@"'cffi,mJ"
urmatddealunecareatreptat5subinfluen!aacestuia'^@
@aleds Jfr p*.rnn.j" tTg*g fqtr3g$1gra..
Gh su b pita tu i ili
banilor5isubinfluenIa9.n.e@Idurigitriirisuflete5ti is

ra ct o'',,
cont d
F@
i
UiA_i_o@ ; ; ; ; u i ra
.^^+i*^--..1
sentimentul ---r,-,r-.r-,e...
culpabilitStrii'
a
",
-
ffi;il *ffita*ffi ;,; ;;;;;;;il ;;
d
d

+-l
br 5 i scib i t.

in rapon cu familk, grila tandrf frouiogifiint tot mai des inloc_r!!e

de raceald 5i vorba rastitd, erajungdnd ia-;r_q-qrgscd ,td
n-aibi nevaste gi copii,,. in ,rffi
ilaparline,@areg" ouprilLffira'nd ,,se pari om cinstit,,, dar devenind
"llrer,.cereiq
iomplice gi pdrta5 la tiptere necinstite alqgtt-agq-ru-tstr{r.
De;iconvins o* yin"gtiiffifu.
9PIluneareqoului [te oetermi;; ;;; fricr, ci de congtiinla fapturui ci Licd are stdp6ni
puternici car"e il BroteieazS: "iliei] nu e om
singur, ci r-rn tntreg r*nd de oameni din eare
t:nii se
rizbund pe alfii"' Gh$5 se dovedegte, astfel, nu doar
victima patimii de imbogalire, ci
;iTnvinsul
unui destin tragic.

este
,Ls ilustratd
rru)Lr oro u+9li.Ll,,uJ.4lA{{.18fl Ce cuprinde
o secvenld psiholcgicfr,
definitoi'ie penirij decidei'ea lui Ghi!6 in imoraiitate, in
zonefe cbscure aie insiincteior de
l6comie, gelozie, disimulare, dorinla de rdzbunare giin
final, de actul crimei. Astfel, personajul
principal devine pSrtag la nelegiuirile infSptuite
de sSmddiu gi de tovardgii sdi. Faptulin sine se
constituie ca o leclie de viald, deoarece, odatd ce intrd jocur
in afacerilor ilegale, este forlat de
imprejurdri si se afunde 5i mai adinc ?n r5u, din care
doar tiria de caracter l-ar putea elibera.
Ghild este, ?nsa, pe de o parte, foarte u5or de manipulat,
fapt speculat de Lic5, lar pe de altS
parte, traiette cu dorinla obsesivd de a cdgtiga
cdt mai mulli bani. o speranla de reabilitare
pentru protagonist o reprezintd alianla cu Pintea,
fost tovarig de t6lhirie cu Lic6, ajuns jandarm
5i dornic de rizbunare p€ acesta' carciumarul adopti o atitudine
duplicitard, cdci, degi se aliazi
cu omul legiiin vederea tnchiderii lui Licd, rdmdne prieten
cu acesta din urmd 5i, in continuare,
complicele lui' cel din urmd ?l citegte intocmai, re!iefdndu-i
direct caracterul materialist {,,te 5tiu
om care |ine la bani"). in cele din urrnd, Ghila se resemneazi
cE e un om necinstit,
 viata modesti a seiolului
iar arice decizie
valorile umane.

t
 Relalia di*tre d+ud perscnaje ?n spera MOARA
cu t\loRsc
"Moara cu noroc", de loan slavici, este o nuvela
realist-psihologica, remarcabila nu numai prin
complgxiatea personajului principal, e i si prin
ohservatia s+eia[a pe eare se eonstruieste
imaginea unei lumi de sfarsit de veac XlX.

Tema principala a nuveleio constituie efectele

dezumanizante ale seteide avutie. Ghita si
Lica sunt cele doua personaje principale
ale nuvelei, aflate in conflict, ilustrand categoriile
prctaganisiutui, i'espectiv antagonistului,
intre care se petre c evenime ilte cu sfai-sii iragir.
ln ceea ce priveste statutul social, Ghita este
la inceput un simplu cizmar cu o situatie
financiara modesta, dar o familie frumoasa. Din
dorinta de a le asigura copilului sisotiei sale un
viitor lipsit de griji, ia in arenda carciuma de la Moara
cu Noroc, devenind un carciumar. Din
punct de vedere morar, per"sonaritatea
sa eunoa'te schimbari prof_unde, transformandu_se
treptat si dramatic, dintr-un cizmar cinstit intr-un carciumar
care traieste cu obsesia banilor.
Acesta intra inr-un anturaj nefast, fiind sub
influenta malefica a lui Lica samadaul si infaptuieste
nelegiuirigrave care culmineaza cu o crima tocmai
impotriva celei pe care o iubea cel mai mult"
Eroul lui slavici este, asadar, un personaj
complex si difematic, prezentand atat calitati
cat si
defecte' ce iiconfera verasimilitate, de mare forta
in reprezentarea omului care se lasa dominat
de slabiciunea sa' caracterulsau rotund este
marcat orin "caderea,, dintr-o ipostaza in alta,
dinspre omul moral in cel irnoral, dovedindu-si
dezechitibrul atat spiritual cat si niintal.
Din punct de vedere.fiffil'ci,Feffii@in
aparenl5 gefut porcaritor, este gefut unei
bande de tdlhari, ilustr6nd categoria socia16
a sf,middului ce ?gi face singur legea, impun6ndu-gi
autoritatea: "porcar gi el, dar om cu stare,...de
care tremura toata rumeaj,.
ffiF@,,rn ti*; ;
Ghild trece printr-o serie de transfarmdri marcante,
acesta rdmane nesehimbat, dovedindu-se
pe tot parcursul actiunii unipedonailomantic
neinduratoi,'6*iic,"'fiind un frnpitirnit al crimeii
sivirsite 'p;g{gf' Prin ghipg!$.i{* demgnrg, er exercitd asupra tr:tr-iror o fgggingggftqar€
pglarizqqza
I voin}a9iaspi.ratiaspreetic:sTunue$tiom,Lic5,cidiavol,,.La@acestaeste
\) inzestrat cu o personalitate puternicf,, distrugdndu-l
pe Ghild cu foarte multd abilitate, lovind in
I
I
demnitateasa.Simbotic,aCestaseiVe9telahan,tntr-ozideluni,,.ffieste Iaracterizaree;-irE5
:.'{ realizatd de narrator, ce ii schileazd minulios portretut
qir
fizic; Detaliile acestuia au un rol
i,i semnificativ in fitic&area caracteriorogicS, sugerdnd
un om de mare voinfft ,,spr6ncenere dese
gi lmpreunate la mijtoe". aSeH-victead
5i plin de rdutatd:"cu ochi mici gi verzi,,, av6nd un
I
I
t@P wig$i-#viaId dinamic# "inalt, usciliv 5i supt la fald,,. Detaliite vestimentare ii
evidentiaz5ffi,*:,,Camagasub}ire9ialbdcufloricele,o,.,.ffi,
bigi de carmaiin, cu codir.iStea dg ogimpodobit,,.
Ajuns la han,@*rtu prima.ur* ,*ur*rte sa i!
grslfci
.trd
ecratT caraclEn avertiza nd u-r p.
@uru oriir"nli ror,.,",
i
;;ififfi,
p'lmeloios;sta se ccffiirii rui, din rdnjetur ruGffiaiares, din ciutdtura ce are,,.
 Ca element de structura si de compozitiertitlul este alcatuit. din substantivul ,.Moara,,,.fiind
un topos literar ce anticipeaza locul desfasurarii actiunii, reprezentand
denotativ tocul unde se
macina cerealele pentru hrana si conctativ, carciuma in care
se macina destinele oamenilor ce
sc lasa stapanlti de prsprii!e slabieiuni, euvantu! "ne!'s6"
sugereaza destinul irnplaeabi!, fiind
mai puternic decat vointa omului, dezvaluind, in acelasitimp,
credinta lui Ghita ca se va
imbogatirepede, farq niciun sacrifiuciu. De asemenea, titlul este
umbrit de o nota ironica din
pariea autorului, intrucat soarta personjelor este departe
de sensul adevarat al norocului.

Conflictulopereise dezvolta pe doua ceordcnate, una exteriaara,care

urniarsste firul
propriu-zis alevenimentelor, si una interioara, prin
definirea impticatiilor pe care le au faptele
in planulconstiintei pensonajului. slavicise remarca prin finetea
observatiei in ceea ce priveste
descrierea starilor sufletesti si a transformarilor comportamentale
determinate de acestea.
Astfel, teatrulconflictual exterior, intre Lica siGhita, prezinta
confruntarea dintre doua
mentalitati puternice, stapanite de orgoliu sislabiciunea pentru
bani. Lica, maestru al
manipulariipsihice, intelege fbtul*e a fialoamenilor, profitand'de punctele
slabe ale luiGhita,
in ceea ce priveste lacomia pentru avere si dragostea purtata
Anei, cu scopul de a se impune ca
stapan al locurilor, urmarind sa ilfaea subordonatulsau. odata
cu aparitia antagonistutui la han,
din dorintj de a isi proteja familia si a nu fi vazut slab, Ghita se indeparteaza
tot mai mult de
Ana , ce lupta pentru a il readuce inapoi pe calea cea dreapta,
neintelegand ce i se intampla.
Lipsa comunicarii in familie este un factor important ce va
duce Ia destramarea familieisi a
principiilor morale. Conflictul interior, atimentat de cele
de natura externa, schiteaza hatalia
interigara surteta de prqtagqnlst eu prqprip persq?na, qseiland
intre dgrintg de a se i.rnbg$ti
rapid, urmarindu-l pe Lica in jocul afacerilor ilegale si cea de
a ramane un om cinstit, muncind
alaturi de sotia si copiii lui la formarea unui camin linistit sufleteste.
r

o secventa ilustrativa pentru relatia dintre cele doua persenaje este cea
din capitolulv.
lntriga repreEifita ffiomentul aparitieilui Lica Samadaul la han,
sefulporcarilor din imprejurirni,
un personaj straniu, ce exercita o influenta negativa asupra celor
din jur, intrand pe usa din dos
pentru a arata ca eJ este adevaratul stapan al locurilor. Personalitatea
sa puternica si inclinatia
maladiva spre rau vor determina dezechilibrulsufletesc alluiGhita,
astfelca prima forma de
rezistenta pe care i-o afiseaza se dovedeste inutila, cainii asmutiti
asupra porcilor fiind
imblanziti' Analiza psihologica se realizeaza prin intermediul
dialogului conflictual dintre cele
doua personaje' carciumarul intelege ciestul de repede ca "aci,la
Moara cu noroc nu putea sa
steie nimenifara voia lui Lica", insa isidoreste cu ardoare sa ramana.
Cu toate acestea, nu ii
raspunde solicitariisamadaului de a ii da socoteala de
toate cate se intampla in jurul carciumii,
cerand condit,i de colaborare {*Daca esti om cuminte,
cauta sa te pui la buna intelegere cu
mine")' un bun cunoscator alpsihologiei umane, Lica ii reeunoaste
slabiciunea pentru bani a lui
Ghita, atacandu-l prin imprumutul spontan de bani pe care ilsolicita,
impunandu-si autcritatea
("cel ce vine aici vine sa-sifaca bani; ti-aifacut
si tu de cand esti aici,,). Notatiile fiziologice
 construiesc mutatiile sufletesti prin care trece protagonistul.
dovedindu-se neoutincios in fata
gestuluisamadaului ("ramase catvatimp
incremenitsicu ochiitintiti la dansul,,). Din acest
moment, Ghita accepta colaborarea cu raul, autoiluzionandu-se
ca nu face decat sa-si
!"ecuBereze banr:l eastigat e !nstit, stilr.rl indirect
liber" fontr:randu-i zbuelumul sufletese
{,.elar.
acum era legat si trebuia sa se stapaneasca"i.
Acesta se arata supus, suferind o schimbare
radicala declansata de atacul psihologic primit,
Lica, luandu-i odata cu banii si demnitatea,
caracterizandu-l intocmai {"Asa-i ca te-ai facut
bland ca un mielu sel?,,},fapt ce il face sa
reactioneze impulsiv {"il apuca de amandoua
bratele, ii tinu strans inaintea sa,,). canfiictul
interior este redat in incercarea protagonistului
de a se stapani, ajungand dominat de tactica
manipulatoare a oorcarului, ce ii distruge increderea
de sine {"bataia de joc il scotea din minti,,!.
izbucnand, in acelasi timp, si conflictul central
al operei.

F"4-*-re.reruprinde s secventa psihologica, definitorie pentru confricturdintre cere

doua personaje' Protagonistul devine partas la
nelegiuiriie infaptuite de samadau si de tovarasii
sai' fiind' pe de o parte, foarte usor cie manipulat,
fapt saeculat de Lica, iar oe de alta parte
traind cu dorinta obsesiva de a castiga cat mai multi
bani. o speranta de reabilitare pentru
protagonist o reprezinta alianta cu Pintea,
fosttovaras detalharie cu Lica, ajuns jandarm si
dor"nic de razbunare pe aeesta. {arciurnar"ulaelopta
o atltuclrne dupllcitara, eaci, de:sise aliaza
er:r
omul legii in vederea inchiderii lui Lica, rarnane prieten
cu acesta din urma si, in continuare,
complicele lui' cel din urma ilciteste intocmai, reliefandu-idirect
caracterul materialist:,,te stiu
om caretine la bani"' ln cele din urma, Ghita se resemneaza
ca e un om necinstit, accesptandu-
sislabiciunea prin justificarea ca a pierdut lupta
cu sine, afirmata printr-un monolog interior:,,Ce
sa-mi fac daca in mine e ceva mai tare decat
vointa mea?". se instraineaza de sine, suferind
mutatiisuffetesti ce il mqrche-aza,,definitiv, prin contemplarea
banilor stransi :,,mult a strans
arandasul"' Tensiunea drarnatica se amplifica in punctul
culminant cand, in uuminica t.""i,,i
Ghita ii intinde o cursa lui Lica, hotaratsa-ldea prins janciarmului pintea.
ca sa isiduca ia
tndeplinlr'e planul, aeesta isi arunqa drept
momeala nevasta, la cererea nefireasca a lui Lica
speranta ca ea va rezista tentatiei. Aceasta scena , eu
dezvaluie ultima etapa a degradarii lui Ghita.
Relevanta este afirmatia Iui Pintea, care il descalifica
afirmand: ,,Tare om esti tu, Ghita...si eu il
urasc pe Lica, dar n-as fi putut sa-mi arunc
o nevasta ca a ta drept momeala in cursa cu care
vreau sa-l prind"' orbit de gelozie si de dorinta
razbunarii, pleaca dupa jandarm, dar la
intoarcere intelege ca si-a distrus casnicia. Tulburat
la gandul ca si-a pierdut marea iubire in cel
mai egoist mod cu putinta. acesta da vina pe destin pentru
decaderea sa morala: .,Asa vrea
Dumnezeu ! Asa mi-a fost randuit.,,.

aduce rezolvarea conflictelor prin moarrea eroitor,

::.i':'.Tl*:' Ghita isiucide
[^ecnllibruluiinitial' in scoput reconfigurarii
sotia sieste, la randullui, ucis de Raut, din porunca
i lui Lica.
i urgollos pana in ultima clipa, samadaul nu se lasa prins sialege sinuciderea,
izbindu-se cu capul
{l
F\deunsteiartslevineastfefnvalorificareaideiicanimeninuemaipresusde
l.r[.e..moralasicaincalcareaacesteiconditiiesentialeaexistenteilumiiE}
lnconcluzie,nuvela,Wffireovatoareincontestabila,inspecialdatorita
complexitatii personajelor puse in situatii
dramatice si a relatiilCstabilite intre acestea,
surprinse cu realism de catre autor-