,d , e- - .- ..,.. ,.. rna1Joa, dteva idel de rezolvarea cerintei.

ele Utera
u
Secolul al XIX-lea esteo Perioada de tranzitie, in care seP aprofun
roniane tnoderne. Directia fusese trasata de PEl§opti§ti, dar eSunebaz da.ta
t
 juniJniiti. Figura cea mai importanta a vremii in ceea ce privefte critica literara
este Tit\1Maiorescu, mentorul societatii ,,Junimea". Opera sacuprinde numeroase
articole, in diverse domenii ti arata o fire multiculturall, interesatl de istorie,
logica, drept, poezie, prozl, teatru, critica ori sooiologie. Introduce criteriul
adevlrului in critica literara ti,implicit, principiul valoric, ale ciror rezultate se
pot observa in,,inlaturarea falsurilor ti a exagerarilor in idei, ca ti injudeciti" (N.
Manolescu).
,,Junimea" esteogrupare care ianqterespreflnalul anului1863- inceputul
lui1864, la Iati, cAnd cinci tineri, Theodor Rosetti, P. P. Carp, Vasile Pogor, Iacob
Negruzzi ti Titu Maiorescu, reintorti de lastudii dinstriinitate, cuoeducaiie solidi,
sehotirAsc sapuna bazele unei societaii cultural-literare. Societatea se
caracterizeazl prin spirit critic, spirit polemic, umor fi ironie ftnl, gust clasic ti
academic, de o inalti tinuti morals., membrii avAnd, totodata, ti tendin de
caricaturizare a defectelor ori de reintoarcere la tradipe. De asemenea, junimittii
lupta impotriva latinittilor ti a imprumuturilor excesive. Scopul gruparii era de
educare a maselor prin intermediul unor ,,prele iuni poporale", modalititi prin care
iti promovau ideile ti lacare putea participa oricine.
in1867, apare revista ,,Convorbiri literare" - revista ce sustine mi,carea
literara
§i in paginile cireia se regasesc opere ap in!nd scriitorilor importanti ai
vremii. Printre acettia: I. Creangi, M. Eminescu, I.Slavici ori I. L. Caragiale.
Idealul estetic al lui Maiorescu este eel clasic, Vladimir Streinu
considerand operalui Maiorescu ,,sanatoasa [...] o icoana a bunului-simt ti a
echilibrului formei cu fondul". Fire enciclopedica, preocuparile mentorului
junimii sunt diverse, scrierile sale acoperind mai multe domenii: istorie literara,
istoria dreptului, sociologie, poezie, proza, teatru. Combate direciia ,,de astazi"
din literatura §idincultura romana, propune un nou canon ce are la baza
originalitatea, valoarea artistica §iautenticitatea. Preocupat destudiullimbii, impune
noiregulisescrierecorecta,se pronunia impotriva imprumuturilor excesive; primele
scrieri ale lui Maiorescu pomesc din interesul pentru limba romana: Regulile
limbei romane pentru incepatori (o serie de articole publicate inAnuarul
Gimnaziului de la la§i), Despre scriere limbei romane.
0 cercetare criticd asupra poeziei romane de la 1867 este primul studiu coerent de
teorie literara de pana atunci, prin care Maiorescu innoie§te conceptul de poezie.
Dupa o ce face distinciia dintre arta §i §tiinia, dintre poezie §i proza, criticul insista
asupra lirismului §i fanteziei creatoare, considerand poezia ,,totdeauna un
simiamant sau 0 Pasiune§iniciodata Ocugetare eclusiv intelectuala".Tinandu-se
inafaraoricaror intentii Prozaice (fie politice, fie patriotice), poezia este, in primul
rand,,,repaosul inteligintei":
Maiorescu prezinta, apoi, cele doua ,,condiiiuni" ale poeziei: cea materiala §i
cea ideala, precum §imodulin care pot fl acestea indeplinite. Condamna folosirea
excesiva a diminutivelor, aexagerarilor comparatiilor.
Teoria fonnelor firi.fond, aplicata atat la literatura, cat §i la viaia cultural-
sociala a tarii, este prezentata in articolul in contra direcpiei de azi in cultura romana
(1868).
Maiorescu observa O discrepania intre institutiile aparent democratice §i
realitatea autohtona la care nu s-a adaptat imprumutul, atat din punct de vedere
politic, cat §i Cultural. Preia atitudinea impotriva imitatiei de la PR§Opti§ti, pe
care o nuanteaza, 0
condanma vehement. Adoptand forme din Occident, fare. a vedea fundamentul istoric
 .. . . fii ... . turi valoroase, universititi fari profeson instru.
legitimator (pmacotec1 pie eluat din nenorocire, numai lustrul deafaral" A
lt adecvat etc) tanira generalie a pr " · ·..
ere
•
precizeaza .., •Maiorescu,
'• u tiliz'area necorespunzitoare. a surselor ,/!;; ., fiautohtone
d duce,
. .
irosirea acestora s1 a o
.I in+AWfflere a aparitiei fondulw: Forma,ara on nu numai
I.CU , ., ft'ndc., • • t ..
ca
.. 'da de dreptul stricacioas 1 animiceJe un miJloc pUto-...
aducentciunfolos, reste -a ., l" • · bl' ., ,-ri
de culturd.l .J
intdrzie
i . acest timp, formele sediscrediteaza to .inop,, 1, pu ica fi
.
chi ar .v , t_ n" "1 'ce,
r,, .. .,.. ..
de s-ar putea produce i n v i ito r . C n ti c ul
neu - A .. a l ,, ( P u l G e
ele .c ,u,rna vede, astf el
, c
.,
1
sal t o transformarea vechilor institupi in ,,expresn re e a orgescu).
lulComediile dlui LL.Caragiale este public t in188 , ca reacti
impotriva
acuzelor de imoralitate aduse comedillor lui I. L. Caragiale. Articol polenuc la
adresa lui Gherea, discursul se fundamenteazi pe ideea"indlfdrii im er le preluate
de la Schopenhauer, stare pe care trebuie si o aibi atat autorul, cat 1 c1titorul.
Structura articolului respecti structura discursului oratoric, bine stipanit de
Maiorescu: un exordiu, enumerarea aspectelor ce urmeazi a fl tratate, dezbaterea
ideilor, prezentarea avantajelor fi a dezavantajelor§i modul in care acestea sunt
valoroase, i concluzia
Criticul junimist puncteaza originalitatea operei lui Caragiale: Lucrarea d-lui
Caragiale este originald; comediile sale pun pe scend cateva tipuri din viafa noastra
sociald de astiizi §i le dezvolta cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu
e:r:presiile lor, cu tot aparatul infat arii lor in situafiile anume alese de autor §i
autenticitatea ei: ne arata realitatea din partea ei comica. Dupa o trecere in revista a
principalelor acuze aduse lui Caragiale, Maiorescu dezvolta ideea moralitatii in arta:
pomefte de la nuditatea statuetelor grece§ti, adevarate opere de a arta, pentru a arata
ca moralitatea nu µne de materialul din care este creata opera §i nici de forma ori
continutul ei, ci de capacitatea acesteia de a transmite sentimente menite a-1 face pe
'
om s i uite desine "'¥i' sa se inalt, e in lumea fict, iunii ideale".
Totodata, subliniaza ca patriotismul nu trebuie confundat cu moralitatea in
arta, iar spre ilustrare aminte§te de operele lui Corneille, Racine, Moliere,
Shakespeare ori Goethe. in operele lor nu este prezentata o morals., personajele
da.nd dovada de imoralitate princrime,furturioriin elaciuni. insanimeni, continua
mentorul mi§carii jnnirniste., nu i-a acuzat de lipsa de moralitate §i nimeni nu le-a
constestat valoarea.
Consideri, deci, ca radacina raului este egoismul uman, iar opera de arta are rolul
de a-1scoate pe om din egoismul sau, uitand de sine. Se pot observa, astfel, ideile
clasice:
teoria aristotelici, a catharsisului prin arta, §i cea platoniciana, a mimesisului.
ConcluzialacareajungeMaiorescuestecamoralitateainartaconstain valoareaestetica
ia,fi nu in P ntarea explicits. a unor teze morale prin intermediul
personajelor, mtrucat scopul 1 este de a genera pasiuni §i sentimente. Opera
 trebuie sa prezinte
generalul pentru a P in natura absoluta alucrurilor, care izvo e dinaltruism.
.Astfel, rolul lw Titu M." aiorescu in dezvolwea literaturu· rom"ane est e m•
contestabil·
M .e n. tulsauconstanunwruuminlaturarealiteraturii' 1."m promovarea litera·""'".-"i'-i
medioc re,c1.
o, valoro -alui Eminescu, loanSlavici, I.L. Caragiale sau Ion · · Creang
ului §1
in m tr o d u c er ea cnt enulw valonc in receptarea operei as1 c1 SIJ1
alitel r eaAdli s alm uI l · -1- •
rare. ept c
cliagnoza ala
resp m g e 1 . t w : 1 a d e m o craµe §i simularea literara"' Prin ale face o
. t a .. . u l . . es '
am·co1eI
re a socie turii romane§ti dinadouajumatate a secolului alXIX-lea.
tulic 1